Sunteți pe pagina 1din 19

Analiza geografica economica

a statului Elvetia

CUPRINS
Capitolul I. Repere geografice generale3
Capitolul II. Incadrarea in tipologia statala
Cadrul natural...4
Componenta teritoriului...7
Nivelul produsului intern brut.8
Criteriu agregat(IDU).8
Capitolul III. Resurse
Resursele naturale........9
Resurse umane.9
Capitolul IV. Agricultura
Tipologie si productii agricole13
Capitolul V. Industria
Ramuri industriale ..14
Capitolul VI. Turism
Obiective turistice ..15
Concluzii18
Bibliografia ..19

Capitolul I. Repere geografice generale

Elveia ,denumit complet Confederaia Elveian ,se situeaz n Europa de Vest pe cursurile
superioare ale fluviilor Rhone si Rhin. Elveia se ntinde ntre paralelele de 45 i 48 latitudine
nordic, i ntre meridianele de 5 i 11 longitudine estic.
Suprafata totala a statului este de 41.277 km2 din care uscat 39.997 km2,iar apa 1.280 km2, ocupand
locul 135 in lume. Populaia este de circa 7,639,961 milioane ocupand locul 94 in lume
Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul
formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance
(Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si
lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor
Occidentali

Fig.1 Reprezentarea grafica a elvetiei

Fig.2 Statele vecine ale elvetiei

Capitolul II. Incadrarea in tipologia statala

2.1Cadrul natural
Relieful
Elvetia e tara cu altitudinea medie cea mai ridicata din Europa.Faimos pentru privelistile alpine
superbe, nu mai putin de 60% din teritoriul sau e reprezentat de o parte din muntii Alpi, marea bariera
de piatra care desparte Europa de lumea mediteraneana care se intinde intr-un arc de 1200 Km, de pe
Riviera franceza pana la portile Vienei.Un alt lant muntos, muntii Jura, stabileste frontiera cu Franta,
in timp ce intre Alpi si muntii Jura se intinde relieful variat al Podisului Mittelland .
Structura geologic a Elveiei este n mare msur datorat coliziunii cu miloane de ani n urm a
plcii tectonice continentale africane cu cea european. Munii Alpi au structura de baz constituit
din granit. n perioada jurasic au rezultat muni de ncreire din calcar, mai mici dect Alpii.
Regiunea Elveiei centrale cuprinde esuri i dealuri.
In Elvetia se disting trei regiuni principale:Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata
partea meridionala, centrala si orientala a Elvetiei,Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale
caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana, Podisul Elvetiei--Le
Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a Elvetiei) este situat intre doua lanturi de
munti, pe o intindere care ocupa restul de 30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ
ingusta.
n Elveia exist 74 de vrfuri muntoase care depesc 4000 m altitudine, dintre care 55 sunt n
Elveia i 19 la grania cu Italia. In Alpii Walliser sunt un numr 12 piscuri, constituind cei mai nali
muni din Elveia. Vrful cel mai nalt din Walisseri i din Elveia este Dufourspitze (4.634 m) din
Masivul Monte-Rosa.

Fig.3 Harta fizica a Elvetiei

Hidrografia
Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St Gothard, unde sunt
concentrati o parte dintre cei mai mari ghetari ai Alpilor. Dintre cele mai importante rauri din Elvetia
amintim: Rinul care are cel mai lung curs dintre toate raurile care curg pe teritoriul Elvetiei cu
afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar este alimentat de ghetarii si zapezile din St Gothard si Alpii
Bernezi, ca si de ploile si zapezile din Jura.
Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elvetiei, strabate cantonul Valais pe o lungime de 264
km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe alocuri mlastinoasa si isi continua
cursul spre sud la iesirea din lac in apropiera orasului Geneva. Apele sale repezi au putut fi folosite
pentru producerea de energie electrica prin construirea unor importante baraje, cum sunt cele de la
Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier.
Ticino si Inn sunt alte doua rauri importante din Elvetia.toate raurile importante din Elvetia au un
pronuntat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa importanta lor creste sub raport
energetic.
Numeroase lacuri ale Elvetiei, situate in regiuni si altitudini diferite, imbogatesc in mod armonios
configuratia reliefului. Majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu forme extrem de variate, sunt de
dimensiuni mici, iar peisajul e deosebit.

Fig.4 Reteaua hidrografica Elvetia

Flora si fauna
Peisajul variat al Elvetiei ofera conditiile ideale pentru o gama diversa de plante si animale .De pe
piscurile inzapezite ale muntilor din vest, pe malurile lacurilor din Ticino, putine tari europene se
pot mandri cu o gama atat de variata de flora si fauna: De la palmieri si alte plante tropicale in est
ajungi la floarea de colt, orhideea salbatica si covoarele de plante mici de pe pajistile montane care se
intind de la 800 la 3000 de metri altitudine . Parcul National Elvetian din Engadine (cantonul
Graubunden) e un sanctuar unde natura e protejata de orice interventie a omului si unde intreaga flora
si fauna sunt lasate sa se dezvolte in ritmul lor natural .Padurile acopera aproximativ 30% din
suprafata Elvetiei .Aici traieste cocosul de munte, cea mai mare pasare din zona .In muntii Jura traiesc
pisica salbatica si rasul european .La altitudini mai mari, in padurile de pini, poate fi intalnit
spargatorul de nuci.Marmotele si caprele salbatice se integreaza si ele perfect peisajului .
Clima
Clima Elveiei este n general temperat, dar poate varia mult de la un loc la altul, de la condiii
glaciare n zonele nalte de munte, pn la un climat plcut n extremitatea sudic. Exist unele vi n
zona de sud n care triesc i unii palmieri mai rezisteni la frig. Verile tind s fie calde i umede
uneori, cu ploi periodice, fiind ideale pentru punat. Iernile mai uscate n zona de munte pot prezenta
intervale lungi de vreme stabil, ce dureaz cu sptmnile, n vreme ce depresiunile intramontane tind
s sufere de inversiune climatic, cu vreme deosebit de rece, i fr soare timp de mai multe
sptmni.Un fenomen meteorologic denumit fhn poate avea loc oricnd n timpul anului, i este
caracterizat printr-un vnt neateptat de cald, care aduce la nord de Alpi aer cu umiditate relativ
sczut de pe versantul sudic, n perioadele ploioase. n vile cu orientare pe direcia nord-sud, acest
fenomen se declaneaz cel mai bine. Precipitaiile tind s fie moderat rspndite pe toat durata
anului, cu un maxim nu foarte mare pe timp de var.

Fig.5 Temperaturi medii anuale Elvetia

2.2Componenta teritoriala
Primul stat elveian s-a format la 1 august 1291, prin unirea a trei cantoane: Uri, Schwyz i
Unterwalden i a evoluat sub diverse forme de Uniuni sau Ligi de state independente pn aproape n a
doua jumtate a secolului al XIX - lea.La 29 mai 1848, o dat cu adoptarea primei Constituii
Federale, Elveia s-a constituit ca stat federal i a devenit una dintre cele mai tinere republici din
Europa acelor vremuri.Confederaia Elveian este o republic federala de tip parlamentar alctuita din
23 de cantoane dintre care 3 (Appenzell, Basel, Unterwalden) se mpart la rndul lor, din considerente
istorice, n cate doua semi-cantoane. Fiecare canton are constituie, parlament, tribunal i legi proprii
care sunt ns armonizate cu cele ale Confederaiei. Cantoanele se bucur de o larg autonomie
administrativ, au poliie proprie i exercit control independent asupra sistemului de educaie
nvatmnt i a politicii de protecie social. De asemenea, fiecare canton i poate stabili propriul
sistem de taxe.
n Elveia structura de stat se desfoar pe trei niveluri:cel al Confederaiei cu competente n
materie de politic extern, politic de securitate i aprare, energie atomic, transport la nivel naional
(ci ferate i autostrzi), politic vamal, politic monetar, cercetaredezvoltare, protecia mediului,
agricultur i legislaie, atunci cnd aceasta are aplicabilitate pe ntreg teritoriul naional;cel al
cantoanelor care au constituie, parlament, guvern i tribunale proprii. Competenele la nivel
cantonal se refer la sistemul de educaie (nvatamnt primar, secundar i teriar), servicii de sntate,
poliie local, distribuia energiei, transport local (drumuri naionale), promovarea turismului,
dezvoltare economic local, protecia patrimoniului cultural;cel al comunelor uniti teritoriale n
cadrul cantoanelor (circa 3.000) cu competene proprii in materie de educaie (nvamnt primar),
furnizarea de ap i electricitate, infrastructuri rutiere locale, taxe i impozite, amenajarea
teritoriului.Sistemul politic elveian are un pronunat caracter democratic i combin n mod armonios
principiile suveranitii cantoanelor i al reprezentativitii proporionale cu cel al separrii puterii.
Referendumul, ca parte integrant a sistemului elveian de guvernare, este un instrument activ n
procesul legislativ, utilizat n cazul amendrii Constituiei Federale sau pentru adoptarea unor legi
importante la nivel federal, cazuri n care este necesar att majoritatea popular (electoral) ct i cea
cantonal. Constituia Federal adoptat in 1848, revizuit i amendat n 1874 i 1999, stabilete i
definete cele trei organe ale puterii n stat:Adunarea Federal (sau Parlamentul)Consiliul Federal
(sau Guvernul) iCurtea Suprema de Justiie.

2.3Nivelul produsului intern brut


Elvetia se afla pe locul 7 in lume cu un nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor de 46.424
dolari si pe locul 3 in Europa. Sectorul teriar (serviciile) contribuie cu aproximativ 70% la formarea
PIB, sectorul secundar (industrial) contribuie cu cca. 28% la formarea PIB, iar sectorul primar
(agricultura) cu doar 12%,. Intreprinderile Mici i Mijlocii reprezint nucleul economiei helvete (99%
din ntreprinderile nregistrate numr mai putin de 250 de salariai) i dispun de un grad ridicat de
inovaie i competitivitate. Elveia dispune i de o important pia financiar, al crui rol i
contribuie economic sunt considerate capitale. Sectorul financiar contribuie cu 11% la formarea PIB.
Pe piaa elveian activeaz 325 de bnci (cantonale, de gestionare a averilor, de investiii etc.), 248
societi de asigurare (de via, daune, reasigurare, medical etc) i 2.340 case de pensii.

2.4Criteriu agregat sau valoarea IDU


Potrivit unei statistici realizate in 2011, Elvetia se pozitiona pe locul 9 in lume cu o valoare a
Indicelui de dezvoltare unama de 0,960,fiind un indicator foarte ridicat.

Foarte ridicat
sczut
nalt
Data nedisponibile
Mediu
Fig.6 Hart a lumii indicnd indicele dezvoltrii umane -- IDU (2011)

Capitolul III. Resurse

3.1Resurse naturale

Elvetia este o tara saraca in resurse minerale,dar cu o economie foarte prospera si cu unul dintre
cele mai ridicate standarte de viata.
O singura materie prima care exista din abundenta este piatra. Ca roci utilizabile gasim: granit in
Alpii Centrali, clacar pentru ciment in zona subalpina si in Jura, marmura in Valais si in Ticino, ardezie
aprope de Elm si de Frutigen, nisipuri pentru sticla in Muntii Jura, marna si argila pentru caramizi in
regiunea platonului si azbest in alpii Meridionali, din care se pot obtine o serie de materiale pentru
constructii de foarte buna calitate. Cimentul si marmura sunt utilizate atat pentru nevoile interne, cat
si pentru export.
Cea mai importanta resursa naturala ramane forta hidraulica a torentilor de munte si a raurilor, a
caros energie este trensformata in electricitate de numeroasele centrale hidroelectice existente in
tara.

3.2Resurse umane

Populatia Elvetiei este concentrata in podisul Mitteland, circa 70% si doar un sfert in regiunea
muntilor Alpi si Jura. In Podisul Mitteland valorile depasesc 350- 400 loc/km. se pot identifica doua
structuri mari de tip axe urban industriale: axa subjurasiana- la contactul dintre masivul Jura si podisul
Mitteland. Este dominata de activitati cu caracter industrial. Aceasta axa cuprinde orasele: Geneva,
Basel, Newchatel, Le Locle, Les Chaux des Fouds;axa subalpina se dezvolta in podisul Mitteland si
cuprinde orasele: Lausanne, Berna, Lusern, Zurich- principalele aglomerari urbane, cu o industrie
diversa, cum ar fi: industria metalurgiei, chimiei, textila, industria lemnului.
Elveia a fost influenat de cteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale
culturale pn la limbile vorbite. n Elveia exist patru limbi oficiale: germana n nordul i centrul
rii (64 %), franceza n vest (19 %), italiana n sud (8 %); o comunitate mic din cantonul sud-estic
Graubnden vorbete retoromana (cu varianta ei romana), o limb romanic retic (reian), format
dintr-un grup de dialecte neunitare (< 1 %).
Elveia nu are o religie de stat.Libertatea cultului este garantat de articolul 49 al Constituiei din
1874. Conform recensmntului federal al populaiei din anul 2000, religia cea mai rspndit n
Elveia este catolicismul cu 42 % din populaie. 33 % din populaie este reprezentat de comunitatea
Bisericii Evanghelice Reformate, cantoanele mndrindu-se n general cu una din cele dou confesiuni.
Islamul este cea de-a treia religie, de care aparine 4 % din populaie. Un procent mai mic, de
9

aproximativ 1 % aparine Ortodoxiei . Prezena comunitilor evreieti este atestat nainte de crearea
Confederaiei Elveiene, n zilele noastre ea fiind organizat n instituii n cea mai mare parte a
oraelor mari i reprezint 0,3 % din populaie. Actualmente, 11 % din locuitori declar c nu aparin
niciunei religii.
Valoarea densitatii statului este de 192,6 loc/km ,fiind o densitate superior-mijlocie. Elvetia are
o densitate mai mare decat media europeana.
Structura pe varsta: in Elvetia, 0-14ani (tanara)detine mai putin de 30%(15,2% din populatie ,iar
grupa de varsta de peste 65 ani detine mai mult de 12% (17%) din populatie. Acest fapt ne
indica existentafenomenului de imbatrinire a populatiei.

Fig.7 Piramida structural Elveia 2000

Structrura populatiei pe sexe: in anul 2009, Elvetia avea un numar de 3.955.200)50.8% din
totalul populatiei) si un numar de 3.830.600(49,2% din totalul populatiei). Se poate observa in figura 7
ca numarul barbatilor si al femeilor are aproximativ aceiasi valoare de varsta de 39 de ani, dupa pana
la varsta de 45 barbatii sunt majoritari, iar dupa aceasta varsta femeilor detin majoritatea.
Rata de alfabetizare, in Elvetia este de 99%, aflandu-se in randul tarilor dezvoltate.
Populatia urbana a tarii este de 74% din totalul populatiei (2010) si se prevede o crestere a ratei
urbanizarii de 0,5% (estimare perioade 2010-2015).
Populatia activa pe sectoare, sectorul teriar detine 70% din populaia activ, sectorul secundar
(industrial) ocup 26% din populaie, iar sectorul primar 4% din populaia activ. Sectorul financiar
ocup 6% din populaia activ a rii.

10

4%

26%

Sector tertiar
Sector secundar
Sector primar

70%

Fig.8 Distributia fortei de munca pe sectoare de activitate


Rata natalitatii este de 9,53 nateri raportate la o populaie de 1,000 locuitori (conform estimrilor
din 2011), ocupand locul 204 in lume . chiar daca este o tara dezvoltata rata natalitatii este redusa.
12
10
8
6
4
2
0
1995-2000

2000-2005

2005-2010

2011

Fig.9 Evolutia natalitatii la 1000 de locuitori


Rata mortalitatii este de 8,72 decese raportate la o populaie de 1,000 locuitori (conform
estimrilor din 2011), ocupand locul 82 in lume .
8.85
8.8
8.75
8.7
8.65
8.6
8.55
8.5
8.45
8.4
8.35
8.3
1995-2000

2000-2005

2005-2010

2011

Fig.10 Evolutia mortalitatii la 1000 de locuitori

11

12
11.5
11
10.5
10
9.5
9
8.5
8
7.5
7
6.5
6
5.5
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

natalitate
mortalitate

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2011

Fig. 11 Sporul natural


Raportul dintre sexe se prezinta astfel: la nastere 1,054 biat/fat, sub 15 ani 1,08
biat/fat,intre 15-64 ani 1,02 brbat/femeie, 65 de ani si peste 0,72 brbat/femeie,iar total populatie
0,97 brbat/femeie (conform estimrilor din 2011).
Rata mortalitatii infantile este foarte scazuta in Elvetia in prezent avand o valoare de : 4,08
decese raportate la 1,000 nou nscui(populatia totala), 4,53 decese la 1,000 de nou nscui (barbati),
3,6

decese

la

1,000

nou

nscui(femei).

Elvetia

ocupa

locul

202

in

lume.

Speranta de viata la nastere este de 81,07 la populatia totala, 78,24 la barbati,84,05 la femei
fiind valori foarte ridicate comparativ cu speranta de viata la nivel mondial 65,4.
Rata fertilitatii in Elvetia este de 1,5 nateri/femeie (2012)o valoare redusa, ocupand locul 191
in lume.
Rata emigratiei este de 1,29 emigrani raportai la o populaie de 1,000 locuitori (conform
estimrilor din 2011) ocupand locul 48 in lume.
Rata somajului este de 3,9% (estimare 2010), fiind un nivel scazut al somajului.

12

Capitolul IV. Agricultura


Economia elveian dispune de un nivel ridicat de dezvoltare, cu un puternic grad de
internaionalizare i orientare spre export. Beneficiaz de un regim comercial liberal pentru produsele
industriale, dar protecionist pentru produsele agro-alimentare.Elvetia depinde exclusiv de importul de
materii prime, care sunt ulterior transformate in produse de inalta calitate pentru export . Elveia face
parte din grupul primelor 20 cele mai dezvoltate ri din lume.Sectorul financiar, fara indoiala, unul
dintre sectoarele de servicii elvetiene cel mai cunoscut si una dintre activitatile economice
fundamentale ale tarii. Sectorul este foarte dezvoltat si comporta doi actori de dimensiuni mondiale,
lUBS si Crdit suisse, un numar important de alte banci comerciale de anvergura si o abundenta de
banci private. Istoria, cadrul juridic, in special fiscalitatea, imaginea si discretia sunt conditii cadru
favorabile dezvoltarii institutiilor financiare. Sectorul bancar este completat de industria asigurarilor,
cu actori internationali, cum ar fi Swiss Re.
Agricultura, mecanizat i intensiv, absoarbe o mic parte a populaiei active i are o contribuie
redus la PIB dar asigur mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale i aproape integral
pe cel de produse animaliere. Principalul sector al agriculturii este zootehnia, furnizor de produse de
baz pentru consumul intern i export. Agricultura si silvicultura in podisul Mitteland si unele din
vaile alpine se cultiva vita-de vie, pomi fructiferi si tutun, plante furajere, grau, ovaz, orz, sfecla de
zahar. In regiunile montane padurile si fanetele sunt folosite drept activitati pastorale. Predomina
cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine- indeseobi rasa Schwys, porcine, pasari). Aproape
4000 ha de teren sunt plantate cu legume destinate conservelor. Vita de vie ocupa circa 6% din
suprafata cultivata (Tessin, Rhon, Rin- unde actioneaza foehn-ul, dar si pe coastele insorite ale
lacurilor Leman, Neuchatel, Bienne, Zurich).
O patrime din suprafata tarii este ocupata de padure, din care 80% paduri de conifere si circa 20%
paduri de foioase in care domina fagul.

13

Capitolul V. Industria

Industria elveian este dependenta n mare msur de importuri ns compenseaz prin fora de
munc cu nivel ridicat de calificare i pregtire i prin gradul avansat de tehnologizare. Contribuia
acesteia la PIB este de circa 35%.
Petrol este important sub forma bruta sau produse rafinate. Dintre rafinarii se intalnesc la Cressier
(cantonul Neuchatel) si Collombey (cantonul Valais). Productia de petrol inregistreaza 3,488 barili /
zi (2009)acupand locul 100 in lume . Elvetia consuma 280,000 barili / zi (2009,locul 46 in lume),
exporta
10,680 barili / zi (2009locul 94 in lume)si importa 263,600 barili / zi (2009locul 38 in lume).
Industria siderurgica si a constructiilor de masini se bazeaza pe otelarii electrice prelucrand
materia

prima

importanta,

autohtona.Principalele

centre

valorificandu-se
ale

in

industriei

acelasi

constructoare

timp
de

energia
masini

hidroelectrica
sunt:

Zrich,

Winterthur,Newchatel.

Denumire sector
Maini, echipamente
Instrumente i aparate de
precizie
Electrotehnic/Electronic
Metale
Vehicule
TOTAL

Anul 2011
(milioane CHF)
25.072
14.010

Variaie %
(comparativ cu anul anterior)
3,6
-2,7

11.781
13.023
4.653
68.541

-3,7
2,2
15,9
1,4

Fig12. Evoluia exportului n 2011, pe ramuri de activitate


n ceea ce privete structura exporturilor elveiene de maini, echipamente i articole metalice se
remarc evoluii diferite, avnd n vedere c sectorul metalelor i produselor metalice i cel al
construciilor de maini au cunoscut rate de cretere pozitive (+2,2%, respectiv +3,6%), comparativ cu
reducerea nregistrat n sectorul produselor electronice i electrotehnice (-3,7%) sau a instrumentelor
de precizie (-2,7%).
Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria (industria ceasurilor). Primele activitati
au inceput in sec XVI- lea, iar prima corporatie a inceput sa functioneze in sec al XVII-lea avand cele
mai numeroase centre in lungul Jurei intre Geneva si Schaffhausen. In 1845 se construieste prima
masina cu ajutorul careia se fabrica piesepentru ceasuri. In 1962 la Neuchatel a fost creat centrul
electronic de orologerie.

14

Industria textila completeaza si imbogateste peisajul industrial prin produsele sale de exceptie si
foarte cautate pe piata externa: tesaturi, dantelarii, matase la Zurich.
Industria alimentara are o larga reprezentare teritoriala, avand ca materii prime importante laptele
si toate produsele derivate sau care il contin. Industrie alimentara este specializata in producerea
ciocolatei si a branzeturilor, cascavalul Emmentaler si Gruyre.Sunt prezente si industria berii,
conservelor, a produselor fainoase. Majoritatea centrelor se gasesc in podisul Elvetiei (Neuchatel,
Zurich, Berna, Geneva).
Industria farmaceutica este foarte dezvoltata pozitionand tara pe locul I in lume.

Centru

farmaceutice: Newchatel, Basel.

Capitolul VI. Turism

Turismul, beneficiind de condiii naturale favorabile i de o infrastructur corespunztoare, are o


contribuie important la PIB.
Vinurile elvetiene sunt castigatoare de medalii internationale, cel mai bine pastrat secret fiind cel
al obtinerii vinurilor dulci ..
In estul Elvetiei se afla faimoasa statiune St. Moritz-patronul sporturilor de iarna .Alte statiuni
sunt Davos si Klosters, ultima fiind preferata de familia regala britanica .Arosa e renumita ca statiune
familiala atractiva cu o multime de partii pentru cei de nivel mediu iar Flims-Laax-Falera se bucura de
posibilitati de prima clasa pentru practicarea snowboarding-ului .Verbier in Valais e vestita prin
ascensoaele ce urca pana spre Mont-Fort (3329 metri) de unde ai o priveliste uluitoare a celor mai
inalte piscuri din Alpi printre care Mont Blanc, Weisshorn si Matterhorn .La N-E de Verbier, langa
orasul Sierre se afla Crans-Montana .Zermatt si Saasfee cu multimea de ghetari din apropiere sunt alte
2 destinatii pentru schi .

Fig.13 Priveliste Muntii Alpi

15

Lacurile din Elvetia ofera locuri incantatoare pentru o multime de sporturi acvatice, incepand de la
scufundari si schi nautic la windsurfing si navigatie .Printre sporturile extreme, celebre sunt: saltul de
45 de metri in zona prapastiei din Grindelwald sau plonjonul in gol, 120 metri, legat de coarda, de pe
telefericul Stockhorn, in Oberlandul bernez, aproape de Thun .
Anual, Elvetia este vizitata de peste 11 milioane de turisti care vin sa faca schi si alte sporturi de iarna.
Marile lacuri si sporturile nautice sunt o alta atractie turistica.

Obiective turistice antropice:

Casa Tavel (cea mai veche locuinta din Geneva adaposteste Muzeul de istorie al
orasului)

Palatul Natiunilor (situat in parcul Ariana, inpresionante sunt: Sala Pasilor Pierduti,
Marea Sala a Adunarilor si Sala Consilului)

Muzeul Ariana (ilustreaza istoria ceramicii in Europa si Asia,numeroase Sali sunt


consacrate manufacturilor elvetiene: Winterthur, Geneva, Nyon si Zurich)

Muzeul de Arte Frumoase(adaposteste o impresionanta colectie de desene si tablouri


realizate de Ferdinand Holder (considerat cel mai important pictor elvetian al secolului
XIX) si Paul Klee (pictor german refugiat si stabilit la Berna in 1940)

Le Chaux de Fonds( este cel mai mare centru al orologiilor din Elvetia,Muzeul
International al Orologeriei expune, cronologic, instrumente de masurare a timpului
(peste 3000 de piese)

Catedrala Sfantul Petru(impozanta si sobra, pastreaza in interiorul sau sediul lui Calvin,
care a fost pastor aici intre 1536 -1564,fatada catedralei a fost modificata in stil
neogrecesc in secolul XVIII)

Fig. 14 Catedrala Sfantul Petru

16

Turnul Orologiului(construit in secolul XII, este celebru prin clopotele sale ce bat la
patru minute dupa fiecare ora,in acelasi timp are loc defilarea marionetelor din turn)

Fig. 15 Turnul Orologiului

17

Capitolul VII. Concluzii

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-industria dezvoltata

-nivelul de imbatranire al populatiei

-rata analfabetismului redusa (1%)

-resursele naturale sunt reduse in raport cu

-turismul dezvoltat

econimia dezvlotata

-sectorul financiar dezvoltat


-rata somajului scazut
-valoarea produsului intern brut ridicat

OPORTUNITATI

AMENINTARI

-neutralitate

-poluarea

aerului

din

cauza

emisiilor

de

-relieful inalt determina apele repezi si astfel pot carburanti, ploi acide, poluarea apei din cauza
fi folosite pentru producerea de energie

cresterii utilizarii fertilizatorilor chimici din


agricultura

18

BIBLIOGRAFIE

1.Andrei i., Erikos A., Tudor C. (2001), Statele lumii de la A la Z , Editura Steaua Nordului
2.Marin M., Lungu M., Anca Albu, Daniela P., Marin I., (2011), Geografia continentelor, Editura
Unuversitatea, Bucuresti
3.Sarateanu Leon, Elvetia , Editura Poligrafic, Bucuresti
4.Braghina C., Pepteanu D., (2003), Consideratii privind conceptul de Geografie econimica pe plan
mondial , Comunicari de geografie vol.VII , Editura Universitatea Bucuresti
5.www.scientia.ro
6.http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics
7.http://www.portaldecomert.ro/Tara-Elvetia-994.html
8.http://mfa.sites.mfa.gov.md/gae/ghid.elvetia.html

19