Sunteți pe pagina 1din 93

Universitatea Maritim din Constana

Catedra Electrotehnic, Electronic i Informatic

Msurri Electronice i Traductoare


ndrumar de laborator

Denumirea lucrrilor de laborator:


Laboratorul nr. 1
1.1 Msurarea rezistenelor prin metode industriale
1.2 Msurarea puterii n circuite electrice cu ampermetru, voltmetru i wattmetru
Laboratorul nr. 2
2.1 Msurarea capacitilor prin metode industriale
2.2 Msurarea inductanelor prin metode industriale
Laboratorul nr. 3
3.1 Msurarea puterii active i reactive n circuite de curent alternativ monofazat
3.2 Etalonarea contorului monofazat de inducie
Laboratorul nr. 4
4.1 Studiul osciloscopului catodic
4.2 Msurri n regim dinamic.

SIMBOLURI UTILIZATE PE CADRANELE APARATELOR ANALOGICE


1.2.1. Simboluri pentru clasa de exactitate

0,5 Eroarea maxim exprimat n procente


Eroarea maxim exprimat n procente din lungimea scrii gradate sau deschiderea
unghiular
Eroarea maxim exprimat n procente din valoarea msurat.

1.2.2. Simboluri pentru tipul constructiv al instrumentului

magnetoelectric
logometric
electrodinamic
logometric

simplu

simplu

feromagnetic
sau
electromagnetic
ferodinamic
simplu
i
logometric

- de inducie
- electrostatic

- cu rezonan mecanic (lame


vibrante)
- termic cu fir i bimetal

- magnetoelectric cu redresoar

- termoelectric

1.2.3. Simboluri pentru poziie normal de funcionare.

cadran vertical
cadran orizontal
0
cadran nclinat cu 60 fa de orizontal
60

1.2.4. Simboluri pentru felul curentului msurat

-- curent continuu;
curent continuu i alternativ;

curent alternativ;
curent alternativ trifazat.

1.2.5. Simboluri pentru tensiune de ncercare a izolaiei

- fr ncercare a izolaiei

- 500V

- 2kV

Laboratorul nr. 1
1.1 Msurarea rezistenelor prin metode industriale:
Descrierea montajului
Se va realiza montajul din figura de mai jos:
+
(2)

(1)

Rh

n care:
A- ampermetru magnetoelectric
V- coltmetru magnetoelectric
Rh- reostat in montaj poteniometric
k- ntreruptor monopolar cu 2 direcii
R- rezistena a crei valori se msoar
Se va msura prin metodele aval i amonte rezistena unui bec cu incandescena de 100W;
Se va reprezenta grafic variaia rezistenelor becului cu incandescen n funcie de
tensiunea aplicat R f (U ) ;
Pentru fiecare msurtoare de mai sus se va calcula, corespunztor celor dou metode aval
i amonte, valoarea exact a rezistenei R . (Se ine seama de eroarea de metod ).
Datele i rezultatele obinute se vor trece n tabelele de mai jos:
Metoda amonte
Rezistena de msurat
U rA I
R U /I
U / I rA
I

U V

UN
max

I A

rA - rezistena interna a ampermetrului;


V - indicaia voltmetrului

A -indicaia ampermetrului

max - deviaia maxim a acului pe scara gradat (A, V)

rA

IN
max

Rezistena de msurat
R U /I

U
U
I
rV

Metoda aval
U
U
U V N
max
V

I
I A

rA

IN
max

rV - rezistena interna a voltmetrului;

V - indicaia voltmetrului
A -indicaia ampermetrului
max - deviaia maxim a acului pe scara gradat (A, V)

1.2 Msurarea puterii n circuite electrice cu ampermetru, voltmetru i


wattmetru
Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:
W
+

Rh

A- ampermetru magnetoelectric
V- coltmetru magnetoelectric
W- wattmetru electrodinamic
Rh- reostat in montaj poteniometric
k- ntreruptor monopolar cu 2 direcii
R- receptorul
Mod de lucru:
n timpul msurtorilor se vor urmrii indicaiile aparatelor pentru ca tensiunea sau curentul
s nu depeasc limitele admise de wattmetru.
Datele i rezultatele obinute se vor trece n tabelul de mai jos:
Puterea msurat de wattmetru U

PW

PW W

I NU N
max

U V

UN
max

I A

IN
max

Laboratorul nr. 2
2.1 Msurarea capacitilor prin metode industriale
Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

k
A- ampermetru magnetoelectric
V- coltmetru magnetoelectric
F- frecvenmetru
k- ntreruptor bipolar
C- condensatorul a crui capacitate se msoar
Rezultatele determinrilor i calculele se trec n tabelul de mai jos:
Mrimi msurate
f
I
I
I A N
max
A
Hz

Mrimi calculate
C

U
IV
Capacitatea de
U
U
I 2 I V2
I 2 I V2
IV
U V N
msurat
C

rV
max
U
2fU
V
A
A
Mod de lucru:
Se nchide ntreruptorul k i se fac citirile mrimilor tensiune, curent, frecven. Dup fiecare
msurare se deschide ntreruptorul k i se scurtcircuiteaz condensatorul pentru a-l descrca.

2.2 Msurarea inductanelor prin metode industriale


Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

1
1
A
T

2
k

A- ampermetru magnetoelectric
V- coltmetru magnetoelectric
AT- autotransformator
k- ntreruptor bipolar
L- inductana de msurat
Mod de lucru:
Se va executa o msurtoare n c.c. cu ntreruptorul pe poziia 2, pentru determinarea valorii
R L a inductanei.
Se va alimenta circuitul n c.a. cu ntreruptorul pe poziia 1 pentru determinarea impedanei
Z.
Att in c.c. ct i n c.a. tensiunea de alimentare se regleaz astfel nct s nu depeasc
curentul maxim admis de inductana aflat n circuit.
Rezultatele determinrilor i calculele se trec n tabelul de mai jos:
U
U V

I
UN
max

I A

f
IN
max

IV
IV

Hz

R L RL

U
rV

RL

U
I

U
rV

Z Z
Z

U
I

1
2f

Z 2 R L2

Laboratorul nr. 3
3.1Msurarea puterii active i reactive n circuite de curent alternativ
monofazat
3.2Etalonarea contorului monofazat de inducie
Descrierea montajului:
Se va realiza montajul din figura de mai jos:

A- ampermetru magnetoelectric
V- coltmetru magnetoelectric
W- wattmetru electrodinamic
C- contorul de etalonat
Rh- reostat in montaj poteniometric
k- ntreruptor monopolar cu 2 direcii
R- receptorul
Se va etalona contorul la tensiunea nominala U N 220V i cos 1 trasndu-se curba
erorilor contorului n funcie de sarcina I exprimat n procente din sarcina nominal I N
% f ( I / I N %)

Datele i rezultatele se vor trece n tabelul urmtor


U
U V

I
UN
I
I A N
max
max

cos t r

PW

PW W

I NU N
max

tr

tt

W Wr
3,6 10
t
W % c
100
N t
K C UI cos
Wr
6

C N tc

C N tr

C N tr

100

t r tc
tc

100

Laboratorul nr. 4
4.1 Studiul osciloscopului catodic
4.2 Msurri n regim dinamic.
Msurarea defazajului
Dou semnale sinusoidale de frecvene i amplitudini egale sunt vizualizate pe ecranul
unui osciloscop catodic cu dou spoturi (figura
(1)
8.3). Cunoscnd CY 2V / div i limea spotului
0,05 div s se determine expresiile celor
dou semnale i eroarea relativ la determinarea
defazajului, datorat dimensiunii spotului.
(2)
x

Amplitudinile celor dou semnale:


U max

Figura 8.3.

1
1
Yvv CY 6 2 6V
2
2

Valorile efective ale celor dou semnale:


U
U1 U 2 U max
2
1 YvvCY

0,707 6 4,242V
2
2
Frecvena semnalelor:
f1 f 2 f

Defazajul dintre semnale:


2

t
T

1
1
1

62,5 Hz
T X vv Cv x 16 10 3

2
x
1

x Cv x
2 2
X vv Cv x
X vv
8
4

Expresiile tensiunilor alternative vizualizate sunt:


u1

u2

2U 1 sin t

2U 2 sin t

2 4,24 sin 125t

2 4,24 sin 125t


4

Eroarea relativ la determinarea defazajului:

0,05

100
100 5 %
x
1

Msurarea frecvenei
La intrarea Y a unui osciloscop catodic se aplic semnalul sinusoidal produs de un
generator standard la care frecvena i amplitudinea sunt reglabile i au valori cunoscute, iar
sistemului de deflexie orizontal un semnal sinusoidal de frecven necunoscut, f x . Se
modific coeficientul de deflexie pe vertical i nivelul semnalului etalon pn cnd imaginea
se ncadreaz ntr-un ptrat determinat de liniile rastrului ecranului. Apoi se regleaz frecvena
f y 200 Hz
la generatorul standard i se constat c pentru
imaginea
pe ecran este aceea a unei elipse care trece prin fazele prezentate
n figura 8.4.

3
4

5
4

3
2

7
4

Figura 8.4

Se observ c ntr-un interval de timp 20s se desfoar 5 astfel de cicluri


complete. S se determine frecvena necunoscut f x .
Cele dou semnale aplicate pe canalele X i Y sunt:
u X t U x sin x t
uY t U y sin y t U y sin x t y x t

U y sin x t t

Cnd cele dou frecvene sunt foarte apropiate se poate considera c semnalele au
frecvene egale, dar faza t , variaz lent n timp.
Dac se noteaz cu t0 momentul n care elipsa degenereaz ntr-un segment situat n
cadranele 1 i 3 i considernd T perioada micrii elipsei se poate scrie:
t0 T t0 2 din care rezult:
y x T 2 sau 2 f y f x T 2
Deci:
fx f y

1
n
5
f y 200
199,75Hz
T

20

Msurarea valorii efective i a perioadei


Pe ecranul unui osciloscop catodic se vizualizeaz un semnal sinusoidal (figura 8.10)
pentru care Y vv 6 diviziuni, iar
distana
dintre
dou
vrfuri
X

4
consecutive
diviziuni. Fiind
vv
cunos-cute, coeficientul de deviaie pe
vertical CY 0,5V / div i coeficientul
bazei
de
timp
Cv X 2ms / div
s se determine
valoarea efectiv a tensiunii alternative
i
frecvena acesteia.
Amplitudinea tensiunii
alternative este:

Figura 8.10

U max CY
Valoarea efectiv:
U ef

Yvv
1,5V
2

1
U max 0,707U max 1,06V
2

Perioada semnalului msurat:


T X vv Cv X 4 2 8ms
Frecvena:
f

1
1

125 Hz
T 8 10 3

Msurarea frecvenei prin metoda figurilor Lissajous

Unui osciloscop catodic avnd coeficientul de


deflexie pe vertical CY 1V / div i coeficientul de deflexie
orizontal C X 1V / div , i se aplic pe canalul Y un semnal
sinusoidal de frecven f y 200 Hz , iar pe canalul X un alt
semnal sinusoidal de frecven necunoscut. S se determine
expresiile celor dou tensiuni, dac pe ecranul aparatului se
obine imaginea stabil din figura 8.12.A. Se consider c
osciloscopul nu introduce distorsiuni de faz.

pe

Figura 8.12.A

Semnalele aplicate au expresiile:


u X t U X sin t

uY t U Y sin t

Amplitudinea semnalului u X t este:


Ux

X vv C X 7 1

3,5V
2
2

Amplitudinea semnalului uY t :
Y C
5 1
U y vv Y
2,5V
2
2
Pe baza relaiei:
Nx fx N y f y

pentru figura Lissajous format se deduce:


fx f y

Deci:

Ny
Nx

200

2
100 Hz
4

u X t 2 sin 2f xt 2 sin 200t


uY t 3 sin 2f y t 3 sin 400t

innd seama c figurile Lissajous depind i de defazajul dintre cele dou tensiuni u X t i uY t
aa cum se prezint n figura 8.12.B. se deduce: 3 4

=0

=45

=90

=135

=180

Figura 8.12.B.

Determinarea caracteristicilor magnetice ale unui material fero-magnetic.


Pentru
determinarea
caracteristicilor magnetice ale
unui material fero-magnetic se
utilizeaz sche-ma prezentat n
figura 3.17.a.
Pe un eantion toroidal realizat
din
materialul studiat sunt repartizate uni-form N 1 80
H
spire ale nf-urrii de
magnetizare alimentat de la o
surs de tensiune alternativ cu
frecvena f 50 Hz . Pe acelai
YHH
circuit magnetic este dispus
nfurarea de msurare a
Figura 8.17.A.
induciei magnetice avnd
N 2 250 spire, la bornele sale fiind conectat H
amplificatorul A cu factor de multiplicare n
XHH
bucl deschis foarte mare ( a 0 ). Tensiunea
Figura 8.17.B.
de la ieirea amplificatorului se aplic canalului Y
al
osciloscopului catodic, n timp ce sistemului de deflexie pe orizontal i se aplic tensiunea
culeas pe rezistena R1 parcurs de curentul de magnetizare I mg . Pe ecranul osciloscopului
apare o curb nchis care reprezint ciclul de histerezis magnetic al materialului testat (figura
8.17.B).
Circuitul magnetic este realizat din n 30 tole, avnd grosimea 0,3mm ,
diametrul exterior Dex 5cm i diametrul interior Din 4cm , iar den-sitatea materialului
este:
Fe 7,6 103 kg / m 3 .
Cunoscnd valorile compo-nentelor schemei: R1 0,13 , R2 39k , C 2 1,2F i
coeficienii de deflexie pe vertical CY 200mV / div i pe orizontal C X 100mV / div s
se determine inducia maxim Bmax , intensitatea maxim a cmpului magnetic H max i
pierderile specifice n fier.
Rezolvare:
Din legea circuitului magnetic: H ds NI se deduce Hl N1 I mg , n care l
semnific lungimea unei linii medii de cmp magnetic:

1 Dex Din

Dex Din
2 2
2 2

l 2r 2
Se poate scrie:

2 N1I mg

Dex Din

sau:

H max

2 N1
1
X
X
C x HH CH HH
Dex Din R1
2
2

n care X HH reprezint deviaia maxim pe orizontal a spotului osciloscopului


corespunztoare ciclului de histerezis.
Numeric se obine:
CH

2 80 0,1
Asp / m
435,5
3,14 0,05 0,04 0,13
div

Deoarece x HH 10 div rezult:

X HH
4355 5 2177,5 Asp / m
2
Tensiunea indus la bornele nfurrii de msurare este:
d
d
e2
N 2 SB t .
dt
dt
Considernd curentul de intrare n amplificator neglijabil, conform primei teoreme a
lui Kirchhoff:
H max CH

iR iC 0

sau:

e2 ui
d
C 2 u o ui 0
R2
dt

innd seama c ui

uo
se obine:
a0

duo 1
du
uo C2 R2 o
dt a0
dt
Deoarece factorul de amplificare are valoare foarte mare se poate scrie:
e2 R2C2

e2 R2C2

duo
dt

Deci:
uo

1
R2C2

Rezult:
U o max

Sau:

Bmax

e2 dt R2C2

d
N 2 SB t dt
dt

1
N 2 SB t
R2C2

1
D Din
n Bmax
N 2 ex
R2C2
2

2 R2C2
Y
Y
CY HH C B HH
n Dex Din N 2
2
2

n care YHH reprezint deviaia maxim pe vertical a spotului, corespunztoare ciclului de


histerezis:
2CY R2C2
2 0,2 39 103 1,2 10 6
CB

0,832 T div
n Dex Din N 2 30 0,3 10 3 0,05 0,04 250
Deoarece YHH 6 div se obine
Bmax CB YHH / 2 0,832 3 2,496 T

Pentru determinarea pierderilor specifice de energie n eantion se exprim aria


ciclului de histerezis i se deduce succesiv A ydx n care:
y SY uo

uo
1 N 2 SB t
1
N
D Din
n B t

2 ex
CY CY R2C2
C y R2C2
2

Dex Din H t
1
R1
Cx
2 N1
n Dex Din
Dex Din R1
1

B t
dH t
R2 C 2
2C y
2 N1C x

x S X R1 I mg
A

1
1
1
B t
dH t
CB
CH
CBCH

T 1

CBCH T

B t H t

Aici V reprezint volumul materialului feromagnetic.


Rezult:
p Fe

n care A se exprim n cm2.

B t dH t

1
PV
fC B C H

fC B C H A
fC B C H A
P

m
m /V
Fe

50 0,832 435,5
7,6 10 3

A 2,384 A W kg

Laboratorul nr. 5
Amplificatoare operationale
Configuratii de baza
Obiectul lucrarii: Lucrarea isi propune studierea catorva circuite de baza realizate cu
amplificatoare operationale. Se pun in evidenta relatiile de principiu deduse in conditiile
presupunerii unui amplificator ideal, ca si doua aspecte fundamentale legate de aceste
configuratii cu amplificatoare operationale: raspunsul in timp si comportarea in frecventa.
1. Amplificator inversor
Se realizeaza circuitul din figura de mai jos:
R 2
R1

vs

v out

A1

+
R comp

cu rezistentele de valorile: R1=1K, R2=10 K, Rcomp=1 K.


Semnalul vs este sinusoidal cu amplitudinea de 50 mV si frecventa de 1KHz, iar la
iesirea vout se obtine un semnal defazat cu 1800 de amplitudine 500 mV, asa cum reiese din
figura urmatoare:

V(mV)
600
400
200
0
-200 0
-400
-600

t(ms)
1

Se observa ca circuitul amplifica in tensiune de 10 ori.


Din calcul se obtine pentru tensiunea de iesire aceeasi valoare:

vout = - vs * R2/R1= 500 mV

Daca R2 =100 K pe ecranul osciloscopului se observa:

50mV
0

5V

0.5

t(ms)
1

1.5

Vs
Vout

Astfel marind rezistenta R2 de 10 ori s-a obtinut o amplificare in tensiune de 100 de


ori.
3. Amplificator sumator
Daca la intrarea unui circuit inversor se aplica mai multe semnale se obtine la iesire
suma ponderata (cu semn schimbat) a marimilor de intrare
Schema circuitului este urmatoarea:
R3
v s1

R 1
-

vs2

R2

A1

v out

+
R comp

cu valorile pentru rezistente: R1 = 1 K, R2 = 10 K, R3 = 10 K, Rcomp = 1K.


Pe intrari se aplica:
- semnalul vs1 sinusoidal cu amplitudinea de 100 mV si frecventa de 1 KHz
- tensiune continua vS2 de 1 V.
In urma masuratorii pe ecranul oscilocopului se obtine :

1.5
1
0.5
0
-0.5 0
-1
-1.5
-2
-2.5

V(V)

Vs1+Vs2
Vout

3 t(ms)

5. Circuit de integrare (filtru trece - jos de ordinul unu)


Circuitele integratoare cu amplificatoare operationale se

pot utiliza fie ca filtre

selective in frecventa, fie ca circuite de defazare sau ca integrator propri-zis.


Schema circuitului este urmatoarea:
C2
vs

R1

R2
-

v out

A1

+
R comp

cu urmatoarele valori pentru rezistente si condensator: R1 = 10 K, R2 = 100 K,

C2 =22

nF, Rcomp = 10 K.
5.1. Se aplica la intrare un semnal dreptunghiular cu amplitudinea de 50 de mV si
frecventa de 100 Hz, iar forma semnalului de iesire este urmatoarea:
V(mV)
60
40
20
0
-20 0
-40
-60

Vs
Vout
0.5V
5

10

15

t(ms)
20

Daca se lucreaza la frecventa de 1 KHz avem:


Vs
Vout

V(mV)
50
0

t(ms)
0

10

15

20

-50
In formele de unda de la cele doua frecvente apar diferente datorita faptului ca la
frecventa f=100Hz perioada semnalului este T = 10 ms, iar la f = 1KHz, T = 1ms. Cum
constanta de timp a integratorului este = R1C2 = 0,22ms se observa ca la frecventa joasa de
100 de Hz << T = 10ms fata de frecventa de 1 Khz unde = T/5, deci cam acelasi ordin de
marime.
Deci in cazul f = 100 Hz pe osciloscop forma de unda va aproxima ciclurile de
incarcare si descarcare ale condensatorului (printr-o exponentiala), fata de cazul f = 1 Khz
unde exponentiala va fi aproximata cu un segment de dreapta datorita faptului ca, constanta de
timp de indicare a condensatorului este de acelas ordin de marime cu perioada semnalului.
5.2. Caracteristica modulului functiei de transfer in functie de frecventa este
asemanatoare cu cea a unui filtru trece-jos deoarece impedanta condensatorului scade cu
cresterea frecventei, deci la frecvente inalte amplificarea va scadea.
Raspunsuri la intrebari:
1. Rcomp foloseste la limitarea tensiunii reziduale de iesire (cu intrarea la masa).
Rcomp nu modifica amplificarea operationalului.
2. Pentru amplificatorul operational in configuratie inversoare cu amplificare marita avem :
R3
R2 R3
v0

R R
R4 2 3
R 2 R3

I R2 I R4
iR4

I R1 I R 2

VS
R1

V0
R R3
V R R3
I R2 2
s 2
R R
R3
R1 R3
R4 2 3
R 2 R3

V0
R R
R
1
1 2 R4 2 3
VS
R1
R3
R 2 R3

A=-1100
3. Pentru sumatorul de la punctul 3 cu teorema superpozitiei:
Vout V o1 Vo 2

Vo1

R3
V S1
R1

Vo 2

R3
VS 2
R2

V s11 V S 2
10V S 1 V S 2

R
R
1
2

Vout R3

Un circuit somator cu AO atenueaza tensiunea de iesire asa cum face unul realizat cu
elemente pasive.
4. Pentru circuitul derivator avem:
A j

A j

Z2

Z1

R2
R1

1
jC1

R 2 C1
1 2 R12 C12

Pentru

1
R1 C1

A j

Pentru circuitul integrator avem:

R2 2
5 2
R1 2

A j

R2
R1

A j

A j

Z2
1
R2
Z1
jC 2

R2
R1

1
R2

1
jC 2

1
R1

1
1 2 R 22 C 22

5. Rezistenta R2 din schema integratorului are rolul de a asigura o amplificare mai mica pentru
a nu se satura amplificatorul (fara R 2 avem o amplificare foarte mare deoarece impedanta
condensatorului la frecvente joase este foarte mare).
6. Pentru alternanta pozitiva a lui VS dioada D1 limiteaza tensiunea la iesirea amplificatorului
operational.
Functionarea redresorului bialternanta este:
a. daca VS >0 => D1 deschisa si D2 blocata=> O m = 0V. Astfel in sumator realizat cu A2 va
intra doar VS => Vout = VS 2R/2R = VS pentru Vs > 0
b. daca VS <0 => D1 blocata si D2 deschisa => Om = - Vs R/R = - VS
Astfel, in sumator vor intra VS prin rezistenta de valoare 2R si Om = - VS prin cea de valoare
R.
Rezulta Vout = VS pentru VS < 0
Deci pentru un semnal VS

sinusoidal rezulta ca la iesire avem un semnal redresat

dublualternanta.
7. Circuitul de logaritmare are expresia:
Vout = - VTln (VS / R1 I S)
Dezavantajele constau in dependenta I S exponentiala de temperatura si VT liniar cu
temperatura.
Pentru eliminarea primului dezavantaj se inseriaza doua tranzistoare , astfel:
Pentru inlaturarea celui de al doilea dezavantaj se foloseste un divizor cu termistor.

Parametrii si caracteristici

Obiectul lucrarii:Lucrarea isi propune studierea principalilor parametri ai unui


amplificator operational cu ajutorul unor circuite simple de masura. Se analizeaza comparativ
doua amplificatoare operationale de uz general, punandu-se in evidenta abateri de la idealitate
ale acestor circuite si deci anumite limitari in functionare, aceste aspecte fiind fundamentale
atat pentru fabricantul de circuite integrate, cat si pentru utilizator in faza de proiectare a unei
aplicatii concrete.
7. Raspunsul in frecventa pentru amplificator inversor
Schema circuitului este:
R2

Vs

R1

+15V

Vout

A1

+
- 15V
Rcomp
1k

cu urmatoarele valori pentru rezistente R1= 10k, R2= 10k, Rcomp= 1k.
Se aplica la intrare un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 50 mV si frecventa variabila.
7.1. Dupa ce se vizualizeaza pe osciloscop tensiunea de iesire, se determina frecventa
limita superioara fS =380kHz ca fiind valoarea frecventei pentru care modulul amplificarii
scade cu 3 dB fata de valoarea din banda.
7.2. Se repeta masuratorile utilizind urmatoarele valori ale rezistentelor: R1= 1k,
R2= 10k, Rcomp= 1k.Se obtine fS =110kHz ,tensiunea de decalaj VIO=50mV
f[kHz]
V0[V]
V0/VI
20lg(V0/Vi)

1
0.5
10
20

10
0.5
10
20

30
0.5
10
20

65
0.5
10
20

103
0.45
9
19.08

200
0.2
4
12.04

300
0.18
3.7
11.36

Se ridica caracteristica completa amplitudine - frecventa la scara logaritmica:

22
20.8
19.6
18.4
Vo 17.2
i
20 . log
16
V
i 14.8
13.6
12.4
11.2
10

0 30 60 90 120 150180 210 240 270


300
f
i

7.3. Se folosesc rezistentele R1= 1k, R2= 100 k, Rcomp= 1k.


In urma masuratorilor se obtine pentru fs valoarea fs = 6,2 KHz la o amplificare
A = 100 = R2/R1
1. Tensiunea de intrare de decalaj, VIO
Tensiunea de intrare de decalaj se poate masura folosind circuitul:

R1

R2

100

100k
+15V
-

A2

Vout

+
- 15V

Pentru CI A 741 se obtine Vo = 1.7 V si deci VIO = 1.7 mV, iar pentru
108 se obtine Vo = 0.6 V si deci VIO = 0.6 mV.

CI M

2.

Curentii de intrare IB+ , IB- si curentul de intrare de decalaj, IIO

Acesti curenti au fost masurati utilizand urmatorul circuit:


C2
10 nF
R2
15 M
+15V
-

Vout

A2

+
- 15V
C1
10 nF

R1
15 M

2.1.

Pentru CI M 108 obtinem: Vout = 1.5 V si deci IB+ = 100 nA

2.2.

Pentru IB- obtinem: Vout = 1.5 V si rezulta IB- = 100 nA

2.3.

Obtinandu-se Vout = 1 V rezulta pentru IIO = 66.6 nA

2.4.

Pentru CI A 741 obtinem: Vout = 0.5 V si deci IB+ = 33 nA

2.5.

Pentru IB- obtinem: Vout = 0.5 V si rezulta IB- = 33 nA

2.6.

Obtinandu-se Vout = 0.3 V rezulta pentru IIO = 20 nA

3. Castigul in bucla deschisa


Se utilizeaza urmatorul circuit cu CI M 108:
Vs

R1

R2

100k
R3
100k
VD
R4
1k

100k
+15V
-

A2

+
- 15V

Vout

3.1 Se aplica la intrare un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 5 V si frecventa de 1


Hz.
Am obtinut: Vout = 4.5V si VR = 4 mV . Cu formula: a - 100* Vout / VR se obtine o
amplificare in bucla deschisa de a 2*105 .
Se obtine frecventa f =2Hz.
Raspunsuri la intrebari:
1. Daca VIO = 0 rezulta Vout = IBR2
Daca VIO este diferit de 0 rezulta VR1 = Vout R1 / (R1 + R2).
2. Circuitul M108 este bun la tensiunea de decalaj fata de A741, dar mai slab in ceea ce
privesc curentii de decalaj.
6. Banda de frecventa se modifica odata cu modificarea amplificarii deoarece BA = ct.

Laboratorul 6
Masurarea deplasrilor cu traductoare inductive
Partea I
1. Formule si scheme folosite

Deplasarea x a miezului magnetic intre cele doua bobine care constituie traductorul
diferential, determina variatii in sensuri opuse ale inductivitatiilor.

Tensiunea de iesire Vm, masurata pe priza mediana a traductorului este :


Vm Va ( R2 jL2 )

2 Va
R1 jL1 R2 jL2

R1 R2 ( L1 L2 )
Vm Va

L2
L L1
2Va 2
Va
L1 L2
L2 L1

x
L2 L0 1
x0

x
L1 L0 1
x0

x
Vm V a
x0

Deci tensiunea de iesire este direct proportionala cu deplasarea miezului magnetic, in


limitele analizei de prim ordin.In realitate aceasta dependenta rezulta neliniara:

x
L2 L0 1
k 2
x0

x
L1 L0 1
k 2
x0

x
x

k 3
x0
x0

Vm
x

1 k 2
x0

x
x0

x
x0

.....

x
.....
k 3

x0
x
k 3
x0

Va

Neliniaritatea este determinata de termenul de ordinul3 si ponderea sa este mica pentru


ca x/x0< .
R1,R2 sunt rezistentele bobinelor determinate de pierderile magnetice si prin curenti
Foucoutt.Prin deplasarea miezului magnetic aceste rezistente se modifica si ele dar acest efect
poate fi neglijat daca se alege un miez nagnetic cu un ciclu de histerezis ingustsi cu
rezistivitate mare.

Schema bloc a circuitului este:


3
4

S1

1
2

S2
4 4 4

2
2

2
2

2
2

2. Datele obtinute experimental sunt date in tabelul de mai jos:


X[mm]
XME[mm]
L1[mH]
L2[mH]
L1-L2[mH]

0
0.041
7.74
2.28
5.46

2
0.136
7.68
2.97
4.71

4
0.25
7.41
3.94
3.47

6
8
10
12
14
0.46 0.65 0.85 1.05 1.26
6.88 6 4.89 3.73 2.76
5.02 6.03 6.7 7.16 7.44
1.86 -0.03 -1.81 -3.43 -4.68

16
1.46
2.11
7.56
-5.45

Se traseaza caracteristicile urmatoare:

Panta dreptei L1(x):


L12 L11
100 0.44 %
x 2 x1

Panta dreptei L2(x):


L21 L22
100 0.41 %
x 2 x1

Panta dreptei (L1-L2)(x):


0.76 %

Formele de unda obtinute sunt:

Semnal de referinta din TP1:

Semnalul in punctul TP2:


Semnal in punctul TP3:

Semnal in punctul TP4:

Semnal in punctul TP5:


Semnalul din punctul TP7:

Obs. Semnalul TP7 este putin deplasat fata de referinta datorita locului de unde se preia.
Se observa ca pozitia de echilibru este x=8 mm si alegem duoa pozitii simetrice fata
de aceasta la x1=6mm si x2=10mm si vizualizam curentul de intrare in FTJ pentru cele doua
pozitii:
pentru x1=6mm:

pentru x2=10mm

3. Raspunsuri la intrebari
Amplitudinea de oscilatie a oscilatorului OSC trebuie stabilizata deoarece oscilatorul
furnizeaza o tensiune alternativa pentru alimentarea traductorului si o tensiumn de
referinta pentru comanda detectorului sensibil de faza DSF.
Tensiunea alternativa furnizata pentru alimentarea traductorului, Va, trebuie sa aiba
amplitudinea de oscilatie stabilizata pentru ca amplitudinea de oscilatie a tensiunii de la
iesirea traductorului Vm sa fie proportionala cu x deplasarea miezului magnetic sa fie
stabilizata.
Semnalul sinusoidal aplicat traductorului trebuie sa fie pur pentru ca si semnalul de la
iesirea traductorului sa fie pur, deoarece, pe de o parte, semnalul de la iesirea traductorului
este proportional cu deplasarea x a miezului magnetic, iar pe de alta parte semnalul de
laiesirea trebuie sa fie pur pentru ca acesta este in continuare amplificat de amplificatorul
transconductanta ATA care este acordat pe frecventa oscilatorului.
Oscilograma care evidentieaza eventualul dezacord dintre frecventa semnalului si
frecventa pe care este acordat amplificatorul de transimpedanta ATA este TP7 deoarece
OSC furnizeaza o tensiune alternativa pentru alimentarea traductorului,aceasta tensiune
este proportionala cu tensiunea de la iesirea traductorului Vm aceasta din urma fiind si
tensiunea de la intrarea amlificatorului transconductantaATA a carui marime de iesire este
curentul debitatb in secundarul S la intrarea DSF.
Criteriile de dimensionare a elementelor din FTJ sunt:
Frecventa de taiere a filtrului > frecventa oscilatorului pentru a inlatura
armonicele superioare din spectrul oscilatorului in cazul in care semnalul nu este
pur.
Tensiunea carecade pe condensatorul C7 sa fie egala cu tensiunea de la iesirea DSF
astfel incat sa poata fi indeplinita conditia de adaptare.
Partea II-A

In aceasta parte se vor efectua masuratori cu precizie ridicata a diverselor piese aflate
la masa de masura .
Se foloseste comparatorul electronic de tipul CP402 cu traductoare inductive
diferentiale de deplasare de tip TL 402.
Aranjamentul experimental cuprinde stativul care este alcatuit din: coloana cu surub
rectificat cu pasul de14mm, surub de blocare a masutei suport, surub de reglajal pozitiei
masutei suport, surub pentru blocarea traductorului, piulita manson pentru reglarea inaltimii
suportului traductorului, surub de blocare a suportului traductorului si comparatorul CP 402
cu urmatoarele elemente: instrument indicator, lampa de semnalizare pornit /oprit, comutator
de pornire si de alegere a domeniului de masurare in m, comutatorul modului de lucru.
Schema bloc a comparatorului este indicatain figura de mai jos si cuprinde:
oscilatorul cu o frecventa de aproximativ 5kHz, stabilizat in amplitudinecare
genereaza doua tensiuni in antifaza +Va si Va;
amplificator sumator de curent alternativ ASA care insumeaza iesirile traductoarelor
A si B si iesirea potentiometrului P, de fixare a originii;
detectorul sensibil de faza DSF si filtrul trece jos FTJ ;
indicatorul I;
placa de masura PM.

1 1

1 1

3
1

4
1

4
1

Datele obtinute :
Se vizualizeaza :
tensiunile de alimentare

Tensiunile de la iesirea din traductor maxima:

Tensiunile de la iesirea din traductor mnima:

Tensiunea de la iesirea din FTJ se obtine nula pentru ca filtrul are o fercventa de
taiere foarte mica si de aceea niveleaza semnalul obtinand componenta de curent continuu.

Se obtine valoare nula pentru ca valoarea maxima a tensiunii este 1.4V, iar valoarea minima
este 1.4V(tensiunea de cap de scara este de 1V,curent continuu).
Teniunea de masa se obtine nula.

Diferenta dintre cele doua cale este de 240m, iar diversele valori ale pieselor
masurate sunt date in tabelul de mai jos:

Piesa
1
2
3
4
5
6
7

Grosime[m]
50
30
30
50
27
4
6

Raspunsuri la intrebari:
1) Semnul deplasarii masurate cu traductorul B poate fi schimbat pe cale electrica cu ajutorul
potentiometrului helicoidal P de fixare a originii masurarii.

3)

lAL=l0[1+t]= l0+l0t
l0=100mm
1=AL=24*10-6/C
t=25C- 20C=5C
=>l=lAL-l0=1l0t=12m

4)
Tinand cont de rezultatul de mai sus rezulta ca piesele trebuie manipulate cu grija
pentru ca la variarii mari de temperatura acestea se pot dilata (la cresterea temperaturii) sau se
pot contracta(la scaderea temperaturii).

Laboratorul 7
Q-METRUL
Breviar teoretic
Q-metrul este un aparat utilizat pentru masurarea impedantelor prin metode de
rezonanta. Schema bloc a Q-metrului este prezentata in figura 1. Frecventa fg si nivelul
generatorului Eg sunt reglabile. Pe cadranul voltmetrului (de curent alternativ ) se citeste
factorul de calitate.

figura 1

Frecventa generatorului poate fi reglata intre valorile fgmin=50KHz si fgmax=50MHz cu o


rezolutie f, variabila de la scara la alta. Condensatorul variabil C v acopera un domeniu de la
21pF la 550pF cu o rezolutie C=0,1pF (utilizind reglajul fin ). Volmetrul are trei scari de
masura: 0-100, 0-300, 0-600; cu rezolutia Q variabila de la scara la alta.
Principiul de masurare
O inductanta, montata la bornele bobinei Lx, realizeaza impreuna cu capacitatea
variabila Cv un cicuit selectiv serie. Tensiunea la bornele Cv (1) atinge o valoare maxima , la
rezonanta, cind reactanta circuitului selectiv este nula.
U cv

1
Eg
C r jX ( )

(1)

Frecventa de rezonanta 0 se obtine din relatia (2):


X ( o ) o L

1
0 (2)
oC

Factorul de calitate al circuitului Q arata de cite ori este mai mare tensiunea U c (la
rezonata ) decit tensiumea Eg. Pornind de la relatia (1) se abtine (2):
Q

U co
Eg

X0
r

(3)

Uco ,Xo reprezinta tensiunea pe condensatorul variabil, respectiv reactanta inductiva


(capacitiva) la rezonanta. Rezistenta de pierderi a circuitului se noteaza cu r. Pentru o valoare
prestabilita a tensiunii Eg , votmetrul indica factorul de calitate al circuitului.
La Q-metru se pot face doua tipuri de masuratori: directe si indirecte. Prin metoda
directa, pentru o frecventa impusa, 1 ,se masoara numai inductante cuprinse in domeniul
[Lmin , Lmax]
Prin metode indirecte se masoara inductante ,care nu apartin domeniului de masura
direct sau capacitati. Metodea necesita utilizarea unei inductante auxiliare La.
Erori
Erorile care apar in procesul de masura sunt datorate rezolutiilor finte si imprecizie in
stabilirea acordului. Nu se va considera eroare sistematica la citirea Q.
Rezolutia f conduce la termenul de eroare
ef

f
fg

(5)

Eroare absoluta ec, la determinarea valorii condensatorului variabil la rezonanta C vA,


are doua componente: C datorita rezolutiei si ea datorita impreciziei acordului:
ea

Cva
Q0

Q02
1 (7)
Q2

unde Q0 ,Q reprezinta valoarea reala, respectiv masurata, a factorului de calitate.


In cazul cel mai defavorabil Q=Q0Q. Eroare relativa c este aproximata de relatia
eC
C 1

CVA
CVA Q

2 Q
Q

(8)

Masurarea inductantelor prin metode directa


Lx se calculeaza cu relatia (9):
Lx

1
CV
2
g

(9)

Eroare relativa Lx este:


Lx c 2 f

(10)

Factorul de calitate Qx este aproximativ egal cu factorul de calitate citit Q. Eroarea Qx


este:
Qx

Q
s
Q

(11)

unde s este eroarea sistematica, datorata factorului de calitate finit al C v , rezistentei


voltmetrului si generatorului.
Masurarea inductantelor prin metoda indirecta
Daca inductanta necunoscuta Lx este conectata in seria cu bobina auxiliara La atunci:
1 1
1
(

)
2
C1 C0
C0 C1
Qx Q0 Q1
C0 Q0 C1Q1
Lx

(12)

Daca Lx este conectata paralel cu La (adica la bornele Cx)

1
1
(
)
2
C1 C0
C0 C1
Qx Q0 Q1
C1Q0 C0 Q1
Lx

(13)

Masurarea capacitatilor
Daca Cx se conecteaza la bornele Cx, deci in paralel cu Cv , atunci:
Cx C0 C1 (14)
Qx

Q 1Q0 ( C0 C1 )
C0 ( Q0 Q1 )

(15)

Daca Cx se conecteaza seria cu La , atunci:


CC
Cx 0 1
(16)
C1 C 0
Qx

Q 1Q0 ( C1 C0 )
C1Q0 Q1C1 Q0 C0

(17)

Masurarea rezistentelor
Daca Rx se conecteaza in serie cu La atunci se obtine:
Rx

1 1
1

.
C0 Q1 Q0

In cazul in care Rx se conecteaza in paralel cu La se obtine:


Q1Q0
Rx
.
C0 Q0 Q1
Desfasurarea lucrarii
1. Se represinta grafic caracteristicile Lx(f) si Qx(f) pentru o bobina din setul de bobine
al Q-metrului. Masuratorile se fac pentru 5 frecvente, uniform distribuite in domeniul de
frecvente inscriptionat pe carcasa bobinei.
f (kHz)
CV (pF)
Q
L (H)
r, Lx (%)
r, Qx (%)
117
486
140
3,8
2
0,7
170
218
170
4,02
1,6
0,5
230
112
170
4,27
1,8
0,5
270
76
160
4,57
2,1
0,6
411
25
90
5,9
4
1,1
Se calculeaza ea1=; ea2=; ea3=; ea4=; ea5=.
1

*
Se calculeaza rL QC = 0,02. Se obtin apoi pentru Qk r C valorile:
1
V
k L V
Q2=214; Q3=309; Q4=388; Q5=775. Se reprezinta pe grafic.

6
5
4
3

2
1
0
90 kHz

170 kHz

270 kHz

450 kHz

800
700
600
500
Q

400

Q*

300
200
100
0
117 kHz

170 kHz

230 kHz

270 kHz

411 kHz

2. Se masoara aceeasi bobina Lx la alte doua frecvente: f0<fmin si f6>fmax, situate in afara
domeniului direct de masura. Se reprezinta valorile pe grafic.
f (kHz)
90
450

MOD
serie
paralel

Q0
160
130

CV0 (pF)
404
52

L (H)
1,85
5,68

Q
140
120

CV (pF)
326
74

3. Utilizand aceeasi La, se masoara o capacitate necunoscuta Cx1<300pF la frecventa f1.


Se calculeaza Cx1, Qx1 si erorile r, Cx1, r, Qx. Precizati modul de conectare. Se refac
masuratoriile la frecventele 2 f1 si 3 f1.
f (kHz)
117
234
351

MOD
paralel
serie
serie

Q0
140
160
440

C0 (pF)
486
104
21

Q1
110
90
36

C1 (pF) Cx (pF)
376
110
56
118
28
84

Qx
116
44
53

r, Cx1
0,4%
2%
8%

r, Qx1
0,8%
2%
1,8%

4. Utilizand aceeasi La, se masoara o capacitate necunoscuta 600pF<Cx<10nF la


frecventa f5. Se repeta masuratorile la frecventele f4 si f3.
f (kHz)
230
270
411

Q0
170
160
90

C0 (pF)
117
76
25

Q1
170
160
86

De ce scade factorul de calitate la conectarea lui Cx?

C1 (pF)
170
160
86

Cx (pF)
2190
1368
600

R: Factorul de calitate al unui circuit LC depinde invers proportional de C. Deci cand


C creste prin conectarea in paralel a condensatorului Cx factorul de calitate Q scade.
7. Utilizand bobina auxiliara se masoara o rezistenta Rx.
Q1Q0
R: f=230 kHz; Q0=170; Q1=48; de unde Rx
=413. Eroarea relativa
C0 Q0 Q1
este erx=eC+ef+eQ1+eQ2=2,3%

Laboratorul 8
Convertoare analog numerice cu aproximare succesiv
Convertoarele analog numerice realizeaz compromisul optim ntre precizia i
viteza de conversie, la o complexitate acceptabil a schemei .
CAN se utilizeaz curent n aparatura de msur, sisteme de achiziie de date,
transmisia i prelucrarea numeric a informaiei.
Schema bloc a acestui convertor este prezentat mai jos :

Schema machetei de laborator conine un circuit integrat DAC-08 care este un


convertor de 8 bii, cu divizare de curent. El are intrarea VIN- legat la masa analogic care are
un traseu separat de masa digital pentru a putea determina potenialele pozitive sau negative,
indiferent de valoarea analogic a acestora.Valoarea acestui potenial este
VIN+= VIN RI0(N) ,R=5K.
Schema de principiu a comparatorului este dat mai jos:

Funcionarea schemei :

nceputul unui ciclu de conversie este comandat prin semnalul logic SC =1;
Se compar tensiunea de intrare Vin, cu cea furnizat de CNA la un moment dat.
Tensiunea furnizat de CNA este Vo(N) si reprezint o fracie din VREF conform formulei

2 k VREF
k 1

Numrul binar N este produs in RAS sub forma unui cod binar natural:
N=b1b2.bn
RAS funcioneaz secvenial pe o frecven fix fo, producnd numere N conform
algoritmului aproximrilor succesive.
Un ciclu de conversie dureaz
TCONVERSIE=nT0
unde T0 =1/fo reprezint durata dintre dou impulsuri de ceas,
n este numrul de bii ai convertorului.
Sfritul ciclului de conversie , cnd este disponibil rezultatul conversiei (forma
numrului binar este stocat n RAS) este marcat prin semnalul logic FC =1
V0 N N V REF

Desfurarea lucrrii
1.

Se vizualizeaz pe ecranul osciloscopului pe CANALUL 1 semnalul SC=FC adic


funcionarea ciclic a osciloscopului, iar pe CANALUL 2 intrarea VIN+ a comparatorului:

1.
Se calibreaz panta caracteristicii de conversie a CAN prin reglajul tensiunii capscar Se folosete o tensiune de intrare de valoare VIN =10.8V

2. Se vizualizeaz tensiunea VIN+ pentru tensuinea VIN =8V :


3. Se determin caracteristica static de conversie a CAN i erorile acesteia. Se regleaz
frecvena ceasului de conversie la valori foarte mici. Cele mai importante sunt tranziiile
de cod principale pentru care se schimb toi biii codului binar de la un rang in jos. Se
obine urmtorul tabel de valori:
Nivelul
(binar)
0
1
10
11
100
101
111
1000
1001
1111
10000
10001
11111
100001
110000
111111
1000000
1000001
1111111
10000000
10000001
10000100
10010000
11000000
11111110

Vmin
0
0.02
0.068
0.1
0.151
0.17
0.26
0.3
0.335
0.45
0.62
0.666
1.2
1.3
1.9
2.2
2.55
2.58
4.98
5.12
5.15
5.28
5.75
7.66
10.13

Vmax Media
tensiunii
0.017
0.0085
0.055
0.0375
0.094
0.081
0.15
0.125
0.17
0.1605
0.21
0.19
0.3
0.28
0.33
0.315
0.35
0.3425
0.57
0.51
0.63
0.625
0.68
0.673
1.25
1.225
1.327
1.3135
1.936
1.918
2.23
2.215
2.57
2.56
2.6
2.59
5.09
5.035
5.14
5.13
5.18
5.165
5.3
5.29
5.77
5.76
7.7
7.68
10.15
10.14

Nivelul
(zecimal)
0
1
2
3
4
5
7
8
9
15
16
17
31
33
48
63
64
65
127
128
129
132
144
192
254

Pe baza datelor din tabelul de mai sus se determin caracteristica de conversie real i
folosind datele de mai sus i urmtoarele formule se detrmin dreapta celei mai bune
aproximaii liniare a caracteristicii de conversie reale:


VIN 0 N i

i 1

i 1

K V
i 1

N
i 1

K N i VIN 0 N i
2
IN 0

N
i 1

i 1

N i VIN 0 N i

a VIN 0 N i
i 1

K fiind numrul de puncte msurate.

K
Comparnd cele dou caracteristici se observ c exist la caracteristica real erori de
amplificare, de zero, de nelinearitate.

4. Se aplic la intrarea n convertor, o tensiune liniar variabil UTLV(t), de frecven


joas (f=10Hz), suprapus peste tensiunea continu de intrare n CAN. Se baleiaz tensuinea
de intrare n jurul tranziiilor i se obin datele din urmtorul tabel:
Nivelul
(binar)
10
100

Vmin

Vmax

0.038
0.189

0.064
0.208

Nivelul
(zec)
2
4

1000 0.36
0.377
8
10000 0.68
0.719
16
100000 1.313
1.359
32
1000000 2.58
2.62
64
10000000 5.15
5.193
128
Convertor tensiune-frecven cu astabil simetric
cu reacie capacitiv ntre emitoare

Scopul lucrrii :
Circuitul de studiu este reprezentat n figura din dreapta. Acest circuit simetric este de
fapt un amplificator diferenial cu tranzistoarele Q 1, Q2 i circuitele de decalare a nivelului Q 3,
R5, R6 i Q4, R10, R11.
Asupra acestui circuit, se nchide o bucl
de reacie pozitiv prin conexiunile ncruciate
colector-baz de la C1 la B2 i respectiv C2 la B1 i
prin condensatorul C conectat ntre E1 i E2.
Ultima conexiune este efectiv doar pentru
variaii rapide ale tensiunii pe condensator i
inexistent pentru variaii lente
dV
i c C cond
dt
Pe durata regimului tranzitoriu rapid,
reacia este pozitiv, dup cum se poate verifica
urmrind transmiterea unei perturbaii negative
aplicate la emitorul lui Q1. Prin deschiderea
acestui tranzistor se produce o variaie spre (-) in
colectorul C1 i simultan o variaie spre (+) in
colectorul C2. Aceste variaii se transmit cu
semnul (-) prin Q4, R10, R11, Q2 la emitorul lui Q1 ntrind perturbaia iniial , i cu semnul (+)
prin Q3, R5, R6 la baza lui Q1, determinnd deschiderea mai rapid a lui Q1.
n figura de mai sus, se consider momentul imediat consecutiv unei perturbaii de
tensiune negativ (sgeile negre) la baza lui Q2 . Circuitul evolueaz pn la tierea lui Q1 i
deschiderea la curentul maxim posibil a lui Q2, care va susine la emitor un curent de mrime
2I (momentul t0 n figura 1).
Tensiunea la emitorul tranzistorului Q1, n momentul iniial, este mai mare n baz,
deoarece acesta tocmai a efectuat un salt de la valoarea metastabil anterioar (V EH) la VEH +
(VEH VEL) adic un salt pozitiv de tensiune VEH VEL i ca urmare tranzistorul Q1 se menine
blocat ct vreme tensiunea la emitorul lui Q1 nu coboar la VEL.
Desfurarea lucrrii :
a. se ridic caracteristica de transfer a convertoarelor V-I;
-

tensiunea de intrare este VR msurabil cu multimetrul comutat pe V(mV) DC i


reglabil n domeniul 0~10 V din poteniometrul elicoidal;
curentul se masoar tot cu multimetrul (comutat pe mA DC) prin efectuarea
conexiunilor spre colectoarele tranzistoarelor Q5 sau Q6;

colectorul tranzistorului care nu se masoar, se conecteaz la mas pentru a nu afecta


funcionarea generatoarelor de curent;

Rezultatele obinute se trec intr-un tabel de forma celui de mai jos :


VR (V)
IC5 (mA)
IC6 (mA)
IC5 + IC6
IC5 IC6
Ic5 Ic6
Ic5 Ic6

0.1
0,02
0,02
0,04
0

0.2
0,039
0,04
0,079
-0,001

0.5
0,1
0,1
0,2
0

1
0.19
0,2
0,39
-0,01

2
0,4
0,39
0,79
0,01

5
0,99
0,98
1,97
0,01

10
1,97
1,93
3,9
0,04

0,00

-0,01

0,00

-0,03

0,01

0,01

0,01

Se observ o dependen logaritmic ntre suma curentilor i tensiunea VR.

b. Se ridic caracteristica de transfer f-V;


-

se vizualizeaz formele de und la C1 , C2 i se deseneaz la scara n [V] i t [ms,ns];


se modific tensiunea aplicat la intrarea convertorului VR msurat cu multimetrul i
se msoar semiperioada pe palierul pozitiv T/2(+) sau negativ T/2(-).

Se face tabelul corespunzator valorii C = 1F :


VR (V)
T/2(+) [ms]
T/2(-) [ms]
f [kHz]
T/2(+) T/2(-)
T/2(+) + T/2(-)

1
5,6
5,4
90,91
0,2
11

3
3,0
3,1
163,93
-0,1
6,1

5
2,2
2,1
232,56
0,1
4,3

7
2
1,9
256,41
0,1
3,9

9
1,3
1,3
384,62
0
2,6

10
15
15
33,33
0
30

Se observ o dependen aproximativ liniar ntre tensiunea VR i frecvena f, lucru ce reiese


din graficul de mai jos :

Se face tabelul corespunzator valorii C = 10nF :


VR (V)
T/2(+) [s]
T/2(-) [s]
f [MHz]
T/2(+) T/2(-)
T/2(+) + T/2(-)

0,03
520
420
1,06
100
940

0,09
640
620
0,79
20
1260

0,3
520
480
1,00
40
1000

3
130
120
4,00
10
250

9
20
18
26,32
2
38

Se observ o dependen liniar ntre tensiunea VR i frecvena f :

Se face tabelul corespunztor conexiunii 9-13, cu C = 100pF :


VR (V)
T/2(+) [s]
T/2(-) [s]
f [MHz]
T/2(+) T/2(-)
T/2(+) + T/2(-)

0,1
6
16
45,45
-10
22

0,25
18
6
41,67
12
24

0,35
14
2
62,50
12
16

Se observ o dependen liniar ntre tensiunea VR i frecvena f :

0,45
10
4
71,43
6
14

ntrebri :
1. Ce rol au diodele D1 i D7 ?
Diodele D1 i D7 au rolul de a proteja tranzistoarele Q11 i Q12.
2. Ce rol are dioda D8?
Dioda D8 are rolul de a nchide bucla de reacie a amplificatorului AO1.
3. Ce rol are condensatorul trimmer C 4; de ce a fost prevzut doar pe acest domeniu din cele
trei ?
Condensatorul trimmer C4 permite variaia impedanei capacitive dintre bornele 12-13,
implicit sarcina tranzistorului Q1.
4. Tranzistoarele Q5, Q6 nu sunt n circuitul integrat, n schimb Q7, Q8 sunt. Era mai bine
invers? De ce ?
Tranzistoarele Q7 si Q8 trebuie s fie situate pe acelai chip pentru a putea considera ca au
aceeai temperatur, obinndu-se astfel IC9 = IC10 = IC7 = IC8.
12. Poate functiona convertorul la cureni IC5 = IC6 = IC tinznd spre 0 ?
Convertorul nu poate funciona la cureni IC5 = IC6 = IC tinznd spre 0, deoarece n acest caz am
avea i c f tinde spre 0.

Laboratorul 9
Puni de curent continuu
1. Breviar teoretic
n figura urmtoare este prezentat schema unei punti Wheatstone, unde s-a notat cu
rg rezistenta intern a sursei, iar cu Rv rezistenta la borne a indicatorului de nul (sau
voltmetrului) din diagonala detectoare.
Considernd rg neglijabil si Rv foarte mare, tensiunea de dezechilibru U12 se gseste
cu relatia:
Puntea este echilibrat cnd U12 = 0. La echilibru ntre rezistentele puntii exist relatia:

R2
R3

Eg
R1 R2 R3 R4

U 12

Se definesc:

Raportul puntii A , ca fiind raportul a dou rezistente alturate, conectate la aceeasi


born a voltmetrului, cnd puntea este la echilibru.
A

R2 R3

R1 R4

R1 R4

R2 R3

Factorul de reglaj :

R4 R40
R40

unde cu R40 se noteaz valoarea rezistentei R4 cnd puntea este echilibrat (R1,
R2, R3 sunt rezistente fixe).
Pentru 0 tensiunea U12 poate fi aproximat cu expresia Ud:
Ud S Eg

Sensibilitatea (sau factorul) puntii S:


U d
Eg
A
S

R4
(1 A) 2
R4

2. Desfsurarea lucrrii si rezultatele experimentale


a. Msurarea dependentei U12 n functie
S-a folosit pentru reglarea lui o cutie cu rezistente decadice, reprezentat simbolic
prin rezistenta R4 n figura montajului. Deoarece s-au considerat rezistenta voltmetrului si
rezistenta generatorului infinit respectiv 0 (lucru care a fcut posibil aproximarea lui U12
cu Ud) s-a urmrit domeniul de valori pentru n care eroarea relativ este mai mic de 5%.
S-a determinat modul de conectare al voltmetrului si generatorului astfel nct sensibilitatea
puntii s fie maxim. Astfel s-a adus puntea la echilibru n cele dou configuratii posibile.
Prin modificarea rezistentei decadice n cinci pasi s-au trecut n tabel valorile citite pe
voltmetru. S-au reprezentat grafic cele dou curbe si s-a ales configuratia pentru care
sensibilitatea este mai mare (curba variaz mai abrupt).
n
U1 [mV]
U2 [mV]

1
0.3
0.6

2
0.4
1

3
0.6
1.9

4
0.9
2.8

5
1.2
3.7

S-a determinat valoarea rezistentei decadice pentru care puntea se afl la echilibru: R40
= 28.32 K.
Tensiunea de alimentare s-a stabilit la valoarea Eg = 10 V.
[%]

R4 [K]

11

31.43

27.5

U12/Eg
(10-3)
26.2

er [%]

S- U12/Eg

0.86

1.3

10.5
10
9.5
9
8.5
8
7.5
7
6.5
6
5.5
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
-0.5
-1
-1.5
-2
-2.5
-3
-3.5
-4
-4.5
-5
-5.5
-6
-6.5
-7
-7.5
-8
-8.5
-9
-9.5
-10
-10.5
-11

31.29
31.15
31.01
30.87
30.73
30.59
30.45
30.31
30.16
30.02
29.89
29.75
29.61
29.47
29.32
29.18
29.02
28.88
28.74
28.60
28.46
28.32
28.18
28.04
27.90
27.76
27.62
27.47
27.33
27.19
27.05
26.90
26.76
26.62
26.48
26.33
26.19
26.05
25.91
25.77
25.63
25.49
25.35
25.21

26.25
25
23.75
22.5
21.25
20
18.75
17.5
16.25
15
13.75
12.5
11.25
10
8.75
7.5
6.25
5
3.75
2.5
1.25
0
-1.25
-2.5
-3.75
-5
-6.25
-7.5
-8.75
-10
-11.25
-12.5
-13.75
-15
-16.25
-17.5
-18.75
-20
-21.25
-22.5
-23.75
-25
-26.25
-27.5

25.1
24
22.8
21.7
20.5
19.3
18.1
17.1
15.9
14.7
13.5
12.2
11.2
10
8.8
7.6
6.4
5.2
3.9
2.7
1.5
0.2
-1
-2.3
-3.5
-4.8
-6.1
-7.3
-8.6
-9.9
-11.2
-12.2
-13.5
-15.1
-16.4
-17.7
-19
-20.3
-21.7
-23.1
-24.4
-25.4
-26.5
-27.1

R4 s-a calculat cu ajutorul formulei:

R4 R40
R40

0.896
0.933
0.977
1.022
1.076
0.204
0.21
0.217
0.226
0.236
0.248
0.264
0.278
0.3
0.327
0.363
0.412
0.485
0.613
0.84
1.433
10.1
-2.1
-0.97
-0.671
-0.517
-0.428
-0.374
-0.332
-0.302
-0.278
-0.064
-0.048
-0.032
-0.022
-0.013
-0.005
-0.885
-0.822
-0.766
-0.720
0.887
0.855
0.838

1.15
1
0.95
0.8
0.75
0.7
0.65
0.4
0.35
0.3
0.25
0.3
0.05
0
-0.05
-0.1
-0.15
-0.2
-0.15
-0.2
-0.25
-0.2
-0.25
-0.2
-0.25
-0.2
-0.15
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
-0.3
-0.25
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.45
0.6
0.65
0.4
0.25
0.4

S-a fost aproximat cu valoarea 1/4 calculndu-se astfel S . Ajustndu-se cutia


decadic la valorile R4 s-a determinat tensiunea de dezechilibru U12. Er reprezint eroarea
relativ de msur a tensiunii U12 si are valoarea:
U CS
U
unde b = 0.1% , reprezint eroarea de citire, c = 0.1% eroarea capt de scar iar Ucs este
captul de scar si este egal cu 1000 V.
er b c

b. Determinarea erorii experimentale


Pentru determinarea cu o precizie mai bun de 0.5% a lui S (cu un ordin de mrime
mai bine dect eroarea impus de 5%) se consider factorul puntii de forma:
S A K2 ,
unde:
R2
R1
A
;K
R1
R1 R2
Raportul puntii A si precizia A se obtin din msurarea cderilor de tensiune, U1 si U2,
pe rezistentele R1 si respectiv R2:
U 2 1 2
A 1 A
A 1 2 , unde cu x se noteaz eroarea relati-v a
U 1 1 1
valorii x.
Din calcule rezult:
1 = 0.484%
2 = 0.503%
A = 0.02%
Eg = 0.3%
K = 0.512 si K 0.784%
Din valorile precedente rezult S 2.55%

Eroarea instrumental se calculeaz cu formula:

A
= 4.02%.

U
, unde U este rezolutia voltmetrului numeric pe scara aleas. Rezult
SE g

Laborator 10
Generarea i vizualizarea semnalelor
Scop: Familiarizarea cu functiile de baza ale unui osciloscop si generator
de semnal. Masurarea amplitudinilor si perioadelor. Studiul sincronizarii.
Breviar teoretic
Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea valorii instantanee
a unei tensiuni v(t) n funcie de timp i msurtori cantitative de tensiune i
timp pe aceast forma de und, avnd astfel largi aplicaii n analiza semnalelor
electrice.
n lucrare se studiaz osciloscopul digital Tektronix TDS1001, descrierea
care urmeaz fiind legat de acest model.
Reglajele osciloscopului
Pe orizontala, blocul care asigura desfurarea imaginii se numeste
baz de timp; durata corespunzatoare lungimii unei diviziuni de pe ecran este
reglabil din exterior din butonul Cx (coeficient de deflexie pe orizontala).
Acesta este gradat in uniti de timp per diviziune. Este valabila urmatoarea
relatie dintre numarul de diviziuni Nx ocupate de un eveniment oarecare si timp:
Tx = Nx Cx
Exemplu: O perioada a unei sinusoide ocupa pe ecran 4.2 diviziuni pe
orizontala, si baza de timp este pe pozitia Cx=5ms/div. Perioada semnalului
sinsoidal este
Tx = 4.2 div * 5ms/div = 21ms.
Pe verticala se aplica tensiunea Uy de pe borna exterioara Y. Similar cu
citirea pe X, se poate citi valoarea unei tensiuni Uy care ocupa Ny diviziuni
verticale pe ecran cu relatia:
Uy = Ny Cy
Cy se numeste coeficient de deflexie pe verticala.
Valorile Cx, Cy se numesc calibrate si sunt de forma standard {1,2,5}*10+/K
pentru Cy, si {1, 2.5, 5}*10+/-K (la unele osciloscoape snt in secventa 1,2,5
pentru ambele axe). Atunci cind nu se doreste citirea valorilor tensiunilor pe
ecran prin numararea diviziunilor, ci incadrarea semnalului intre anumite limite
in scopul observarii, fotografierii sau tiparirii ecranului, se poate trece C y la

valori necalibrate (VOLTS/DIV in varianta COARSE sau FINE). La unele


osciloscoape se poate rega fin si Cx, dar de obicei in acest caz nu se mai poate
citi valoarea sa.
Sincronizarea osciloscopului. O imagine stabil pe ecanul osciloscopului
se numeste sincronizata (triggered). Semnificatia fizica este urmatoarea: atunci
cnd 2 afisari succesive ale unui semnal periodic se fac incepind cu acelasi
moment de timp (relativ la perioada semnalului), cele 2 afisari se vor suprapune
perfect, si la fel se va ntmpla i pentru afisarile ulterioare. Astfel, ochiul
percepe o singura imagine stabila, desi, de fapt, avem in permanenta o imagine
noua suprapus peste precedenta. Un exemplu in cazul afisarii unui front
crescator este dat in figura 1 (b). Daca insa fiecare afisare preia semnalul din alt
moment de timp, imaginile vor diferi, si ochiul va percepe mai multe imagini
diferite si suprapuse - figura 1 (a). In acest caz imaginea se numeste
nesincronizata (untriggered).

a) imagine nesincronizat

b)imagine sincronizat
Figura 1

Pentru a obtine o imagine sincronizata operatorul are la dispoziie


reglajele de sincronizare dintre care cele mai importante sunt: semnalul dup
care se face sincronizarea (Source), nivelul acestuia (level) si o panta (slope) de
unde se doreste sa inceapa afisarea imaginii. De obicei, aceste reglaje sunt
grupate ntr-o zon (meniu) de sincronizare.
Exemplu: fie sinusoida de perioada T din figura 2, de amplitudine 3V,
reglaj Cy = 1V/div, deci amplitudinea ocupa 3 diviziuni. Se alege nivelul
triggerului la 1.5V, pe front crescator. Aceasta conditie de trigger apare o data pe
perioada si corespunde momentelor notate 1,2,3,4 de pe figura 2. Primul trigger
(1) determina inceputul afisarii imaginii. Cit de mult din imagine se afiseaza
depinde de relatia dintre T si Cx dar nu este esential in aceasta discutie.
Important de observat este ca, pina ce nu se parcurg toate cele 10 diviziuni pe
orizontala (timpul 10Cx), triggerul este inactiv. Astfel, la momentul (2) nu
incepe o noua afisare, intrucit nu s-a terminat afisarea curenta (se observa ca ne
aflam doar la 6.2 diviziuni din 10). Dupa ce s-a terminat de afisat imaginea
(portiunea ingrosata), urmeaza un timp t1 in care osciloscopul nu afiseaza nimic
si asteapta un nou trigger. Acesta vine la momentul (3) si procesul se repeta. Se

observa ca imaginea 2 este identica cu imaginea 1, adica este sincronizata, si


ochiul va percepe o singura imagine.

Figura 2: exemplu de sincronizare


O situatie in care imaginea ar fi nesincronizata ar fi daca s-ar alege de
exemplu nivelul de 3.5V, mai mare decit amplitudinea. Osciloscopul nu ar
detecta nici un trigger. In acest caz sint 2 posibilitati:
1) pe modul de lucru numit NORMAL (din meniul trigger), in lipsa
triggerului nu se afiseaza nimic. Ecranul ramine gol (sau, n cazul TDS1001,
rmne afisata cu gri deschis ultima imagine). Acest mod de lucru se poate
utiliza doar n cazul vizualizrii semnalelor periodice.
2) pe modul de lucru AUTO (cel preferat) osciloscopul funcioneaz la fel
ca n modul NORMAL dac exist condiii de trigger. Dac ns nu mai apar
condiii de trigger, osciloscopul va afia totui semnalul de la intrare, indiferent
de forma acestuia. Rezult c n lipsa semnalului de la intrare, pe ecran se va
vedea o linie orizontal corespunztoare nivelului de 0V (peste care se
suprapune eventual un anumit zgomot).
Acest mod de lucru este obligatoriu n cazul vizualizrii i msurrii
tensiunilor continue.
Observatie importanta: in figura 2 inceputul imaginii (corespunzator
momentelor de trigger 1 si 3) este la diviziunea 0. Aceasta situatie este comuna
osciloscopului analogic. Osciloscopul digital TDS1001 afiseaza in mod implicit
jumatate din imagine inaintea triggerului (pre-trigger) si cealalta jumatate dupa
trigger (post-trigger). Esantioanele pre-trigger sint luate din memorie. Prin
urmare, momentele 1 si 3 ar fi la mijlocul ecranului. O ilustrare este in figura
1b), unde se presupune ca nivelul de trigger este la mijlocul ecranului (pe
verticala). Se poate schimba momentul de trigger si la TDS1001 din reglajul de
poziie pe orizontala, aducndu-l la inceputul imaginii (in acest caz intervalul
pre-trigger este 0).

Desfurarea lucrarii
1. Reglajele automate ale osciloscopului
Se genereaza cu ajutorul generatorului de functii un semnal sinusoidal
(butonul WAVE) de amplitudine maxima (reglajul AMPL rotit spre dreapta),
frecventa 1KHz (tastatura: tastele [1] [KHz]). Se conecteaza iesirea OUTPUT
50 a generatorului la canalul 1 al osciloscopului folosind un cablu coaxial.
La osciloscop se apasa CH1 MENU pentru a afisa reglajele canalului 1
(la apasari repetate, canalul 1 este succesiv oprit si pornit). Intrucit nu se
foloseste sonda cu atenuator ci un cablu simplu, se apasa softkey-ul Probe pina
cind indicatia este 1x (exista sonde care contin un divizor care atenueaza
semnalul de 10..100 ori, in care caz s-ar folosi setarile 10x, 100x). Se apasa
butonul AUTOSET.
Cite perioade ale imaginii apar pe ecran? Ce valoare C x a setat automat
osciloscopul (indicatia M (Main) din partea de jos)? Masurati perioada
numarind numarul Nx de diviziuni ale unei perioade si aplicind formula
T C x N x . Calculati frecventa f=1/T si verificati egalitatea cu valoarea indicata
la generator.
Repetati pentru reglajul vertical. Cit este coef. de deflexie verticala C y ?
(indicatia CH1 din partea de jos). Numarind diviziunile pe verticala Ny si
aplicind formula U=NyCy , masurati amplitudinea semnalului (valoarea de virf)
U. In acelasi mod masurati si valoarea virf-la-virf UVV. Calculati raportul dintre
U si UVV (valori masurate). Cit este acest raport teoretic?
2. Masuratori automate folosind osciloscopul.
Se verifica masuratorile folosind butonul MEASURE de pe osciloscop.
Se pot programa maxim 5 masuratori pe cele 5 softkeys (tastele de pe marginea
ecranului). Se apasa un softkey, se selecteaza SOURCE=CH1 si din TYPE se
urmaresc: Freq (frecventa), Period, Mean (valoare medie, pentru acest semnal
simetric ar trebui sa fie aproape de 0), Pk-Pk (Peak-to-peak = valoare virf-lavirf), Min, Max (Val. de virf negativa si pozitiva, adica amplitudinea). Se
noteaza pe fisa valorile pentru frecventa, perioada, amplitudinea (MAX), valoare
medie si valoarea virf-la-virf si se compara cu valorile determinate la punctul 1.
3. Reglarea manuala a Cx, Cy
Se genereaz cu ajutorul generatorului de funcii un semnal sinusoidal cu
frecvena fi i amplitudinea Ai (folosind butonul rotativ AMPL si tastatura;
valorile difera in functie de masa unde lucrati). S se calculeze i s se regleze
coeficienii de deflexie Cy, si Cx, folosind reglajele rotative VOLTS/DIV (CH1)
si SEC/DIV a.. pe ecran s se vizualizeze ntre 2 i 4 perioade ale semnalului,
iar amplitudinea semnalului s fie de exact dou diviziuni. Se vor folosi

formulele A C y N y , T C x N x ca la pct. 1. In cazul amplitudinii, butonul


generatorului fiind nemarcat, se regleaza valoarea sa urmarind diviziunile pe
osciloscop. S se deseneze imaginea vizualizat.
Se verifica frecventa generatorului masurind perioada pe osciloscop.
4. Reglarea sincronizarii (trigger)
Reglai Cy = 0.5V/div si apoi amplitudinea semnalului (butonul AMPL si
urmarirea diviziunilor pe ecran) la A=1V. Frecvena semnalului se seteaz la
1kHz, iar Cx=0,25ms/div.
Se regleaza nivelul tensiunii de sincronizare (prag) din butonul
TRIGGER LEVEL simbolizat pe ecran prin sageata 5 din fig. A2 (vezi anexa
1). Observati ca deplasind sageata dedesubtul/deasupra semnalului imaginea nu
mai e sincronizata. Implicit nivelul de sincronizare corespunde pe orizontala
mijlocului ecranului (sageata 3 din fig. A2). Pentru a usura observarea
triggerului, deplasati sageata 3 din reglajul rotativ HORIZONTAL POSITION
pina cind aceasta ajunge chiar in stinga ecranului la diviziunea 0. Se va regla fin
butonul pina exact in momentul in care sageata 3 ajunge la margine si devine din
verticala, orizontala.
Acum observati ca sinusoida incepe (in stinga) chiar de la inaltimea la
care se afla sageata 5, adica nivelul triggerului marcheaza inceputul afisarii
imaginii. Pentru a observa mai usor aceasta, apasati si tineti apasat butonul
TRIG VIEW in timp ce rotiti TRIGGER LEVEL, astfel sageata 5 se
transforma intr-o linie orizontala. Verificati ca aceasta linie intersecteaza chiar
punctul din stinga de unde incepe imaginea. Daca nu, mai ajustati fin
HORIZONTAL POSITION.
Din TRIG MENU->Slope se modifica frontul de la valoarea Rising
(front crescator sau pozitiv) la Falling (front cztor sau negativ). Observati ca
acum imaginea incepe pe panta descrescatoare a sinusoidei. Observati simbolul
de front in extrema dreapta jos a ecranului.
Pentru fiecare masa, reglati TRIGGER LEVEL si SLOPE la valorile
Up1 pe front crescator, respectiv Up2 pe front cztor. Desenai cele 2 imagini
obinute.
5. Modurile de afisare AUTO si NORM
Cu imaginea sincronizata, se comuta modul de afisare de pe AUTO pe
NORMal astfel: TRIG MENU -> Mode -> Normal. Se observa vreo
modificare pe ecran? Apoi se roteste TRIG LEVEL pina cind nivelul
triggerului (sageata 5) ajunge deasupra virfului pozitiv al semnalului. De ce
dispare imaginea? (la TDS1001 nu dispare de tot, ci ramine afisata cu gri ultima
imagine). Se revine pe Mode->Auto si se verifica reaparitia imaginii, dar
nesincronizata. Observati cum se schimba indicatia 2 de pe fig. A2 in cele 3
situatii: imagine sincronizata, imagine nesincronizata pe AUTO si lipsa imaginii

din cauza lipsei sincronizarii pe NORM. Desenati cele 3 indicatii posibile. La


sfirsit reveniti pe modul AUTO.
6. Studiul componentei continue a semnalului
a) Reglai amplitudinea semnalului (butonul AMPL) la A=2V, iar Cy =
1V/div. Frecvena semnalului se seteaz la 1kHz, C x=0,25ms/div. Observatie:
daca in cadrul reglajelor de la acest punct, imaginea devine nesincronizata (nu
mai e stabila pe orizontala), se regleaza nivelul de sincronizare din butonul
TRIGGER LEVEL pina la stabilizare. Se poate apasa butonul SET TO 50%
de sub reglajul de trigger.
Se plaseaza trasa osciloscopului n centrul ecranului: se seteaza CH1
MENU->Coupling ->Ground i se regleaz pozitia trasei din VERTICAL
POSITION. Setarea Ground e echivalenta cu aplicarea a 0V (scurt-circuit) la
intrare. Se observa ca sageata 6 din fig. A2 (cea marcata cu cifra 1 intrucit
sintem pe canalul 1) coincide cu nivelul de zero, deci cu linia orizontala.
Se revine pe Coupling -> DC pentru a vizualiza semnalul. Observati ca
sageata 6 ramine pe loc si va permite sa determinati (si sa reglati mai sus sau
mai jos) pozitia nivelului de zero al canalului respectiv fara a trece pe Coupling>Ground.
b) Pina acum semnalul nu a avut componenta continua (prescurtata CC,
numita si offset). De la generator se introduce component continu pentru
semnalul sinusoidal: se trage in afara si se roteste butonul OFFSET de la
generatorul de semnal; in pozitia apasata offsetul este CALibrat la 0V si nu se
poate regla. Se verifica ca imaginea sinusoidei se deplaseaza sus/jos.
Componenta continua se poate citi vazind cu cite diviziuni a urcat/coborit virful
pozitiv al sinusoidei fata de situatia cu CC=0 (de fapt, puteti alege orice punct,
nu numai virful, ca referinta). Reglai CC astfel incit aceasta s fie 2V. Desenai
imaginea obinut. Trecei pe cuplaj CH1 MENU->Coupling->AC. Desenai
imaginea obinut. Explicati diferenta intre imaginea pe AC si cea pe DC. Ce
valoare a CC masoara osciloscopul folosind MEAN? (din meniul MEASURE)
Reveniti pe DC si reglati componenta continua la valoarea -1V. Desenati
imaginea si verificati noul MEAN.
Apasati la loc butonul OFFSET la generator pentru a-l aduce inapoi la
CC=0.
c) Vom ilustra o situatie in care indicatia MEAN din meniul MEASURE
nu corespunde asteptarilor. Acest lucru se intimpla atunci cind osciloscopul nu
afiseaza un numar intreg de perioade. Este important de inteles ca osciloscopul
calculeaza MEAN pentru imaginea afisata, in timp ce, in mod normal, cind
vorbim de valoarea medie a unui semnal, ne referim la media pe o perioada!
Aplicati un semnal cu f=1KHz, A=2V, folosind la osciloscop
CX=100us/div. Asigurati-va ca in continuare sageata 3 din fig. A2 este la

inceputul si nu la mijlocul ecranului. In caz contrar, aduceti-o la inceput folosind


reglajul HORIZONTAL POSITION. Folosind meniul MEASURE afisati
valoarea MEAN. Cite perioade sint afisate pe ecran? Desenati imaginea.
Modificati frecventa la 1.5KHz. Determinati noua valoare MEAN si
desenati noua imagine. Cite perioade sint afisate de aceasta data?
Explicati rezultatele obtinute.
Exercitii
1. Un osciloscop este reglat pe Cy=0,5V/div. Amplitudinea unui semnal
msurat pe ecranul osciloscopului este de 3,8div. Care este amplitudinea
semnalului n voli?
2. Un osciloscop este reglat pe Cx=20ms/div. Perioada unui semnal
sinusoidal msurat pe ecranul osciloscopului este de 5 div. S se determine
frecvena semnalului sinusoidal.
3. Se d un semnal sinusoidal de frecven 10kHz i amplitudine 4V. S
se determine valorile pentru coeficienii de deflexie pe vertical, respectiv
orizontal astfel nct pe ecran s se poat msura cu precizie maxim
amplitudinea i perioada semnalului.
4. Se msoar cu un osciloscop amplitudinea unui semnal i se obine
A=5div. Cy=0,2V/div. S se determine eroarea absolut de citire(in V) i eroarea
relativ de citire.
5. Se msoar cu un osciloscop perioada unui semnal i se obine
T=8div. Cx=50s/div. S se determine eroarea absolut de citire(in s) i eroarea
relativ de citire.
6. Se vizualizeaz cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cnd butonul
de cuplaj este trecut de pe poziia AC pe poziia DC semnalul sinusoidal se
deplaseaz pe vertical, in jos cu 3 diviziuni. C y=1V/div. S se determine
componenta continu a semnalului.
7. Un semnal dreptunghiular simetric, de amplitudineA = 1V,
component continu nul i frecven 1kHz, este aplicat pe intrarea unui
osciloscop. Osciloscopul are Cy=0,5V/div, Cvx=0,2ms/div, Up=0,5V i front
negativ (SLOPE = falling). S se reprezinte imaginea.
8. S se calculeze eroarea absoluta care se face la msurarea tensiunii cu
osciloscopul, dac Cy=0,5V/div iar eroarea de citire la osciloscop este de 0,1div.
Pe vertical Ny=8 div. Indicatie: eroarea absoluta a tensiunii se masoara in volti
si este egala cu diferenta dintre valoarea adevarata si cea masurata.
9. S se calculeze eroarea relativa care se face la msurarea timpului cu
osciloscopul dac Cx=20s/div, iar eroarea de citire la osciloscop este de 0,1div.
Pe orizontal Nx=10div. Indicatie: eroarea relativa se masoara in procente si se
calculeaza cu formula
este eroarea absolut.

x
100 % ,
x

unde x este mrimea care se msoar, iar x

Fi laborator 10
1. Reglajele automate ale osciloscopului
Cx =
Nx =
T=
f=
Cy =
Ny =
U=
UVV =
UV/UVV (masurat) =
UV/UVV (teoretic)=
2. Masuratori automate folosind osciloscopul
Period =
Freq =
Mean =
Max =
Pk-Pk =
3. Reglarea manuala a Cx, Cy

Semnal vizualizat pct. 3


f=
A=
Cx =
Cy =
4. Studiul si reglarea sincronizarii (trigger)

T=

Front crescator, nivel trigger Up1=

f=1/T=

Front cztor, nivel trigger Up2=

OBS: Desenati pozitiile sagetilor 5 si 3 (nivelul si momentul triggerului).


5. Modurile AUTO si NORM
De ce dispare imaginea pe NORM ? Explicati:
Desenati indicatiile posibile in pozitia 2 de pe ecran:
- imag. sincronizata:

- imag nesincronizata pe AUTO:


- lipsa imaginii pe NORM:
6. Componenta continu: desenati, pe fiecare imagine, pozitia nivelului de zero (sageata 6)
b)

Vizualizare n modul DC cu CC=2V

Vizualizare n modul AC cu CC=2V

Explicatii:
Vizualizare in modul DC cu CC=-1V
Cele 2 valori indicate cu MEAN: MEAN(CC=2V)=

MEAN(CC=-1V)=

c)

f=1KHz, Cx=100us/div MEAN=


Explicatii:

f=1.5KHz, Cx=100us/div MEAN=

Laborator 11
Msurri cu osciloscopul
Scop: Experimentarea folosirii osciloscopului pentru msurarea factorului de
umplere, a timpilor de cretere, msurarea rezistenei i capacitii de intrare. De
asemenea este studiat sincronizarea osciloscopului si sursele pentru semnalul
de sincronizare.
Breviar teoretic
Sincronizarea osciloscopului. O imagine stabil pe ecranul
osciloscopului se numete sincronizat (triggered). Semnificaia fizic este
urmtoarea: atunci cnd dou afiri succesive ale unui semnal periodic se fac
ncepnd cu acelai moment de timp (relativ la perioad), cele 2 afiri se vor
suprapune perfect, i la fel afirile perioadelor ulterioare, ochiul percepnd o
singur imagine stabil (dei, de fapt, avem n permanen o nou imagine
suprapunndu-se peste precedenta). Un exemplu n cazul afirii imaginii
incepind, de fiecare data, de la mijlocul portiunii crescatoare este dat n figura 1
(b). Dac ns fiecare afiare preia semnalul din alt moment de timp, imaginile
vor diferi, i ochiul va percepe mai multe imagini diferite i suprapuse - figura 1
(a). n acest caz imaginea se numete nesincronizat (untriggered).

Figura 1
Prin urmare, pentru a obine o imagine sincronizat trebuie sa definim ce
eveniment dorim sa defineasca inceputul imaginii. Acesta se caracterizeaza
printr-un nivel (level), numit si tensiune de prag, care este valoarea semnalului
in momentul dorit (0V pentru figura 1b), i o panta (slope) care poate fi
crescatoare sau descrescatoare (rising sau falling); pe fig. 1b este vorba de panta
crescatoare.
Observatie: pe fig. 1, se considera ca momentul de sincronizare este
extrema stinga a imaginii. Ne reamintim din lucrarea 1 ca la osciloscopul
TDS1001 in mod implicit momentul de sincronizare este la mijlocul ecranului,
figurat printr-o mica sageata verticala afisata deasupra marginii de sus a
imaginii. Pozitia acesteia poate fi reglata din HORIZONTAL POSITION.

Reglajele de nivel si panta sint relative la un semnal, numit i semnal de


sincronizare. Important! semnalul de sincronizare nu trebuie sa fie neaparat
chiar semnalul vizualizat, asa cum a fost in figura 1. Acest lucru este evident
atunci cind afisam 2 semnale diferite, de pe cele 2 intrari, pe aceeasi imagine;
sincronizarea se face cu unul singur dintre ele! n functie de sursa de unde se
alege semnalul de sincronizare putem avea:
Sincronizare intern - se folosete pentru sincronizare semnalul de la
intrarile osciloscopului, adica:
CH1 sursa de sincronizare este luat de pe canalul 1 (TRIG
MENU Source CH1).
CH2 sursa de sincronizare este luat de pe canalul 2 (TRIG
MENU Source CH1).
Observatie: daca cele 2 semnale sint de frecvente diferite, si care nu
sint multiple una fata de alta, in functie de canalul ales ca sursa de sincronizare,
numai una din imagini va fi stabila pe ecran!
Sincronizare extern se folosete pentru sincronizare semnalul
aplicat la borna extern (TRG MENU Source Ext sau Ext/5).
Line se foloseste semnalul de la reeaua de alimentare, de frecven
50 Hz (TRIG MENU Source Line). Acest mod este util mai ales cind se
masoara circuite de curent alternativ alimentate de la retea.
Impedana de intrare n osciloscop
Are structura din figura 2:

Figura 2: Impedana de intrare n osciloscop


Pentru determinarea rezistenei i capacitii de intrare n osciloscop se
introduce n serie pe intrarea osciloscopului o rezisten adiional. Se formeaz
astfel un filtru trece jos (figura 3), care are caracteristica de transfer dat de
relaia
H

Ri
U2
1

U 1 Ri R0 1 j Ri || R0 C i

R0
U1

R0
Ci

Ri

U2

Ri

Figura 3: Filtrul trece jos

Figura 4: Divizor rezistiv

Pentru frecvene joase, capacitatea de intrare se poate neglija, circuitul


devenind un simplu divizor rezistiv (figura 4) avnd funcia de transfer
H

Ri
R0 Ri

Msurnd cu ajutorul osciloscopului amplitudinile semnalelor de intrare i


de ieire se pot determina cele dou elemente ale impedanei de intrare.
Se ine cont de proprietatea circuitelor liniare de a rspunde la un semnal
sinusoidal: dac la intrarea unui circuit liniar se aplic un semnal sinusoidal de
amplitudine A, la ieirea sa se obine un semnal sinusoidal avnd amplitudinea
Ao A H .
Astfel, n cazul nostru, pentru semnale sinusoidale de frecven mic
efectul capacitatii Ci este neglijabil; amplitudinea semnalului de la ieirea
circuitului va fi
Ao Ai

Ri
Ri R o

Iar pentru frecvene mari (unde nu se mai poate neglija efectul capacitii
de intrare) vom avea la ieirea circuitului
Ao Ai

Ri
1
Ri Ro 1 2 R || R 2 C 2
0
i
i

Desfurarea lucrrii
1. Studiul unui semnal dreptunghiular.
Se trece osciloscopul pe CH1 MENU Coupling DC. Se trece
generatorul pe semnal dreptunghiular simetric (butonul WAVE pna apare
simbolul respectiv) avnd amplitudinea vrf la vrf Ai, perioada Ti. S se
calculeze i s se regleze coeficienii de deflexie a.. pe ecran s ncap dou
perioade din semnal, iar amplitudinea s fie de dou diviziuni.
Nivelul de zero va fi reglat la mijlocul ecranului din VERTICAL
POSITION (reamintim ca nivelul de zero este indicat de micile sageti
orizontale numerotate, din marginea stinga a ecranului sagetile 6 de pe figura
A2 din anexa 1).
Se modific de la generator semnalul pentru a-l face nesimetric, cu factor
de umplere (duty cycle) de 30%, astfel: folosind tastatura i tasta SHIFT
DUTY 30 Hz/%. Se observ c valoarea implicit era 50% (simetric).

Factorul de umplere se definete T , unde reprezint durata impulsului de

nivel 1 logic (mare), iar T perioada semnalului (vezi figura 9 a). S se


deseneze imaginea. S se msoare duratele si T numrnd diviziunile Nx pe
ecran si calculnd NxCx. Se calculeaz n funcie de valorile msurate i se
noteaz noua valoare 1; cit este eroarea relativa

(fata de valoarea

exacta =30%)? Se trece n modul AC i se deseneaz imaginea obinut. Ct


este componenta continu a semnalului? (Indicaie: Reamintim ca componenta
continua este egala cu deplasarea care apare pe vertical la comutarea din modul
AC n modul DC).
2. Msurarea timpului de cretere pentru un semnal dreptunghiular
a) Se genereaz cu ajutorul generatorului de funcii un semnal
dreptunghiular avnd frecvena 10 kHz . Pentru acest semnal se msoar timpul
de cretere
tc t2 t1
(1)
unde t1, t2 reprezint momentele la care semnalul ia valorile de 10%, respectiv
90% din valoarea maxim (figura 5 a).
Pentru msurarea timpului de cretere se procedeaz n felul urmtor:
- se regleaz amplitudinea de la generator astfel nct semnalul s se
ncadreze ntre limitele imaginare de 0 si 100% de pe figura 5. Se observa ca
acestea corespund la jumtatea celei de a doua diviziuni i jumtatea celei de-a
aptea diviziuni de pe vertical ele nu sint desenate pe ecran! Acest reglaj este
util deoarece dac se consider c acest interval reprezint un ntreg (100%),
nivelurile la care semnalul atinge 10% i 90% din amplitudinea maxim
corespund unor gradaii vizibile de pe ecran (a 2-a diviziune de jos i a 2-a de
sus). La unele osciloscoape analogice, aceste limite sint desenate pe graticula cu

linie punctat. n acest fel sunt uor de citit momentele t 1 i t2, iar citirea lor se
face cu erori minime.
- pentru a afisa pe osciloscopul nostru liniile de 0 si 100% de pe fig. 5 se
pot folosi cursorii de tensiune (linii orizontale). Se selecteaza CURSORS
Type Voltage i folosind cele 2 butoane rotative VERTICAL POSITION (sub
care s-au aprins LEDuri pentru a indica funcia alternativ) se plaseaza cei 2
cursori pe pozitiile specificate.
- din butonul bazei de timp (SEC/DIV) se detaliaz imaginea astfel nct
frontul semnalului s fie vizualizat ca n figura 5b. i se citesc t1, t2.

a)Semnalul dreptunghiular

b) Detaliu-timpul
de cretere
t1
t2

Figura 5: Msurarea timpului de cretere


b)Se face aceeai masuratoare folosind cursorii de timp (CURSORS
Type Time). Se deplaseaz liniile verticale la punctele de intersecie cu 10 si
90% i se masoar direct diferena delta t.
3. Msurarea rezistenei de intrare
Se msoar rezistena de intrare Ri pentru CH1. Se va utiliza un semnal de
test sinusoidal de frecven joas (f=300 Hz). Se msoar cu osciloscopul
amplitudinea semnalului de la generator, conectndu-l la osciloscop mai nti
direct, apoi prin nserierea unei rezistene R 0 cunoscute (vezi i figura 4).
Evident, dac cele dou amplitudini msurate sunt respectiv U1 i U2, din
formula divizorului de tensiune se obine relaia (2).
U2
Ri

(2)
U1 Ri Ro
Rezistena R0 se introduce ntre cei doi crocodili situai pe cablurile
roii. Pentru usurina masuratorii, U1 se alege astfel ca valoarea sa de virf s
ocupe tot ecranul (4 div.).
4. Msurarea efectului capacitii de intrare
Se pstreaz reglajele de la punctul 3: semnalul sinusoidal de test de
frecven 300Hz este introdus la osciloscop prin rezistena adiional R 0. Se
regleaz amplitudinea semnalului de la generator astfel nct amplitudinea
semnalului vizualizat pe ecran s fie de patru diviziuni.

Se modific pe rnd frecvena generatorului la valorile f1=500Hz,


f2=1kHz, f3=5kHz, f4=10kHz, f5=40kHz, i se msoar amplitudinea semnalului
vizualizat pentru fiecare frecven.
Cum variaz amplitudinea semnalului masurat? De ce?
5. Studiul osciloscopului cu dou canale
Pe canalul 1 al osciloscopului se introduce de la generatorul de funcii un
semnal sinusoidal cu frecvena 2 kHz i amplitudine A=5V. Coeficienii de
deflexie pentru canalul 1 se vor alege Cy1=5V/div, iar Cx=100s/div.
Pe canalul 2 al osciloscopului se introduce semnalul obinut de la ieirea
TTL a generatorului TTL/CMOS OUTPUT. Se pornete aceast ieire apsnd
SHIFT TTL i urmrind apariia indicaiei TTL pe afiaj.
Atentie! Semnalul de la iesirea TTL are aceeasi frecventa cu cel de la
iesirea principala, dar forma sa este numai dreptunghiulara, indiferent de
butonul Wave, iar amplitudinea este fixa.
Se va alege coeficientul de deflexie pe vertical pentru canalul 2
Cy2=5V/div. Pentru canalele 1 i 2 se regleaz nivelul de zero (Ground) la
diviziunea a 2-a de sus, respectiv a doua de jos, astfel nct imaginile semnalelor
s nu se suprapun. Vizualizarea semnalelor se face n modul DC.
Se va vizualiza i desena suma i diferena celor dou semnale (MATH
MENU Operation +/-). Poate fi necesar ajustarea reglajelor de poziie pe
vertical, pentru a vizualiza aceast imagine n mod integral (s nu ias din
ecran anumite pri din imagine).
Observatie: Pentru a vizualiza doar suma sau diferena semnalelor se
elimin cele dou semnale de pe ecran (prin apasarea de dou ori a tastei CH1
MENU, respectiv CH2 MENU); se observa ca la apasari succesive ale tastei
respective, imaginea canalului apare si dispare.
6. Studiul surselor pentru semnalul de sincronizare
Se pstreaz semnalele i reglajele de la punctul 5.
a) Se selecteaz sursa de sincronizare sa fie canalul 1 (TRIG MENU
Source CH1) i modul de lucru AUTO (TRIG MENU Mode Auto).
Din reglajele VERTICAL POSITION se afieaz ambele forme de und, una
sub alta. Se regleaz nivelul de sincronizare (TRIGGER LEVEL) a.. imaginile
s fie sincronizate. Se scoate cablul conectat la intrarea 1 a osciloscopului. Ce se
ntmpl cu imaginea de pe canalul 2? Explicai.
Se reintroduce cablul la intrarea 1 a osciloscopului. Se variaz nivelul de
sincronizare (TRIGGER LEVEL). De ce se deplaseaz stnga-dreapta
imaginile pe ecranul osciloscopului?
b) Se trece sincronizarea pe CH2 (TRIG MENU Source CH2). Se
observ c sgeata din dreapta ecranului, care indic nivelul de trigger, este
poziionat n dreptul undei de pe CH2. Se scoate din nou cablul conectat la
intrarea 1 a osciloscopului. Ce se ntmpl cu imaginea de pe canalul 2 n acest
caz? Explicai diferena fa de ce s-a ntmplat la punctul a.

Rotind i de data aceasta TRIGGER LEVEL (tot fr a iei din limite


verticale ale semnalului 2) se observ c imaginea nu se mai deplaseaz stngadreapta. De ce ?
c) Se trece osciloscopul n modul de sincronizare Line (TRIG MENU
Source Line). n acest mod, osciloscopul preia semnalul de sincronizare de
la reeaua de alimentare de 50Hz. Este imaginea sincronizat?
Se modific frecvena de la generator la valoarea 50 de Hz i C x=5ms/div.
Imaginea este stabil? Se variaz fin frecvena semnalului pn cnd imaginea
devine stabil. De ce se stabilizeaz imaginea? Ct este valoarea exact a
frecvenei reelei de alimentare?
Observatie: pentru a regla fin frecventa, se foloseste reglajul rotativ de la
generator, si eventual cele 2 butoane-sageti de sub acesta, care determina care
digit de pe afisaj este cel schimbat de catre reglajul rotativ; digitul respectiv
clipeste (Vezi si descrierea generatorului in anexa).
7. Sincronizarea extern
n acest mod, semnalul de sincronizare este luat de la intrarea numit
EXT TRIG, n loc s provin din semnalul de pe CH1 sau CH2. De notat c nu
se poate vizualiza semnalul de la aceasta intrare, ea fiind cuplat doar la circuitul
de sincronizare!
a) Se pstreaz semnalele i reglajele de la punctul 6. Se selecteaz modul
de sincronizare extern TRIG MENU Source Ext. Este imaginea
sincronizata? De ce?
b) Se mut cablul de pe intrarea 2 a osciloscopului pe intrarea pentru
sincronizare extern EXT TRIG. Este acum imaginea sincronizat? De ce?
c) Se scoate cablul din EXT TRIG, ramanind cuplat doar cablul de la CH1
(semnalul sinusoidal). Ce alegere trebuie facuta acum in TRIG MENU ->
Source pentru ca imaginea sa fie stabila?
ntrebri pregtitoare pentru laborator
OBS: A se consulta i platforma de la primul laborator, precum si anexa 1!
1. Se vizualizeaz cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cnd butonul de cuplaj
este trecut de pe poziia AC pe poziia DC semnalul sinusoidal se deplaseaz
pe vertical, in sus cu 2 diviziuni. C y=1V/div. S se determine componenta
continu a semnalului.
2. Un semnal sinusoidal, de amplitudine A = 1V, component continu nul i
frecven 1kHz, este aplicat pe intrarea unui osciloscop. Osciloscopul are
Cy=0,5V/div, Cvx=0,2ms/div, nivelul de prag Up=0,5V i front negativ
(SLOPE = falling). S se reprezinte imaginea.
3. Ce se ntmpl cnd se acioneaz reglajul Trigger Level. Explicai. Ce
efect are actionarea butonului Slope ?

4. Care este rolul circuitului de sincronizare? Explicai pe scurt cum se


realizeaz sincronizarea osciloscopului.
5. Cum funcioneaz osciloscopul n modurile Auto, respectiv Norm?
6. Desenai schema de masur i explicai cum se masoar
rezistena/capacitatea de intrare a osciloscopului
7. La intrarile unui osciloscop se aplica 2 semnale sinusoidale de frecvente 2 si
3 KHz. Explicati daca puteti obtine ambele imagini stabile pe ecran.
8. La ce servete intrarea EXT TRIG de pe panoul frontal al osciloscopului ?
Exerciii
1. Se introduce de la generator un semnal triunghiular avnd amplitudinea 2V i
frecven f=1kHz. Reglajele osciloscopului sunt Cy=0,5V/div, Cx =
0,5ms/div, Up=1V (tensiunea de prag) i frontul de declanare este negativ
(SLOPE=+). Sa se deseneze imaginea care apare pe ecranul osciloscopului.
2. Se introduce de la generator un semnal triunghiular avnd amplitudinea 1V i
frecven f=10kHz. Reglajele osciloscopului sunt Cy=0,5V/div, Cx =
50s/div, Up=1V (tensiunea de prag) i frontul de declanare este negativ
(SLOPE=). Sa se deseneze imaginea care apare pe ecranul osciloscopului
3. La intrarea unui osciloscop avnd Cx=50s/div, Cy=1V/div, Up=2V,
Front=, se aplic un semnal triunghiular simetric de amplitudine 4V,
frecven 5kHz i component continua nul. S se deseneze imaginea care
apare pe ecran.
4. Calculai componenta continu a semnalului din figura 6.
5. Se d semnalul dreptunghiular din figura 7, vizualizat pe ecranul unui
osciloscop. Reglajele osciloscopului sunt: Cy=2V/div, nivelul de zero este
poziionat la mijlocul ecranului, comutatorul de cuplaj este pe modul DC.
Calculai componenta continu a semnalului. Desenai imaginea obinut pe
ecranul osciloscopului cnd comutatorul modului de cuplaj este pe poziia
AC.

Figura 6
Figura 7
6. Se introduce de la generator un semnal sinusoidal avnd amplitudinea 2V i
frecven f=1kHz. Reglajele sunt Cy=0,5V/div, Cx = 0,5ms/div. Calculati eroarea
relativ la msurarea amplitudinii i perioadei semnalului. n acest caz se va
considera eroarea absolut de citire pe ecranul osciloscopului, ca fiind de 0,2div
(cea mai mic gradaie de pe ecranul osciloscopului).

Fi laborator 11

1 . Studiul unui semnal dreptunghiular. Msurarea factorului de umplere i a CC


A=
T=
Cx =
Cy =
Valori msurate:
Nx =
=
CC=

NxT =

T=

1 =

1 =

Desenati sageata corespunzatoare nivelului de zero!

Semnal dreptunghiular (DC)

Semnal dreptunghiular (AC)

2. Msurarea timpului de cretere:


a) t1 =
t2 =
tc =

b) delta t = tc =

3. Rezistena de intrare
R0 =
U1 =
4. Capacitatea de intrare
frecvena[kHz]
0,5
Amplitudinea[V]

U2 =
1

Ce se ntmpla cu amplitudinea semnalului? De ce?:

Ri =
5

10

40

5. Studiul osciloscopului cu dou canale

CH1+CH2

CH1-CH2

6. Studiul surselor pentru semnalul de sincronizare


a)Ce se ntmpl cu imaginea de pe canalul 2? Explicai.

De ce se deplaseaz (stnga-dreapta) imaginile pe ecranul osciloscopului?

b) Ce se ntmpl cu imaginea de pe canalul 2 n acest caz? Explicai.

De ce imaginea nu se mai deplaseaz pe orizontala ?

c) De se se stabilizeaz imaginea?
freea =
7. Sincronizarea extern
a) Explicatii:

b) Explicatii:

c) Explicatii:

Laborator 12
Msurarea tensiunilor continue i alternative
Scop: Familiarizarea studenilor cu metodele de msurare a tensiunilor
continue i alternative.
Breviar teoretic
Parametrii semnalelor alternative, periodice
Se consider un semnal periodic, de perioad T, x t x t kT . Pentru
acest semnal se pot defini urmtoarele mrimi:
Valoarea de vrf valoarea extrem (pozitiva sau negativ) a
semnalului (UV+, UV-).
Valoarea vrf la vrf - (peak-peak) domeniul de variaie al semnalului
U VV U V U V
Valoarea medie (mean) sau componenta continu a semnalului
1 t T
u t U 0 u t dt
T t
este valoarea indicat de un instrument magnetoelectric, dac frecvena f este
mult mai mare dect frecvena pe care o poate urmari acul instrumentului.
Nu este foarte utila deoarece majoritatea semnalelor uzuale sint simetrice si
deci au valoarea medie nula.
Valoarea medie absolut este valoarea medie a tensiunii redresate.
Poate fi definit att n cazul redresrii monoalternan (portiunile
negative ale semnalului sint eliminate) ct i n cazul redresrii dubl
alternan (portiunile negative ale semnalului sint convertite in pozitive):
n cazul redresrii dubl alternan:

U m u t

1 t T
u t dt

t
T

n cazul redresrii monoalternan- alternana pozitiv

u t

1
u t u t U m u t
2

n cazul redresrii monoalternan- alternanta negativ


1
u t u t u t U m u t
2
Valoarea eficace (efectiv) (Root Mean Square) Tensiunea efectiva
este valoarea acelei tensiuni continue care dezvolt aceeai putere medie
printr-o rezisten ca i semnalul periodic respectiv. Se defineste similar
intensitatea efectiva a curentului.

1 t T 2
x t dt x 2 t

T t
Valorile de vrf, medie, medie absolut (redresare monoalternan RMA si
dubl alternan - RDA) si efectiv, pentru semnalele periodice uzuale de
amplitudine A, sunt prezentate n tabelul 1.
U ef

semnal

Uv

u t

Uma RMA

Uma RDA

Uef

sinusoidal
dreptunghiular
simetric
triunghiular simetric

A/

2A/

A/ 2

A/2

0
Tabelul 1

A/4

A/2

A/ 3

Observaie: pentru un semnal periodic oarecare, care se descompune n Serie Fourier


Armonic :

u t A0 Ak cos k0t k

cu

k 1

2
T

unde A0 este valoarea medie a semnalului (componenta continu), iar Ak reprezint


amplitudinea componentei k, tensiunea efectiv se poate deduce din relaia lui Parceval:
U ef

A
A0 k
k 1 2
2

Se definesc urmatorii coeficienti:


coeficientul de forma: k F
coeficientul de virf:

kV

U ef
U ma

UV
U ef

Valorile acestora pentru semnalele de forme uzuale (simetrice) se pot calcula pe


baza tabelului 1 si sint date in tabelul 2.
semnal

sinusoidal
dreptunghiular simetric
triunghiular simetric

kF
redresare
d.a.
1.11
1
3/4
Tabelul 2

redresare
m.a.
2.22
2
3/2

kV
1.41
1
3

Acest tabel permite determinarea unei valori pe baza oricrei alte valori, dar se
observ c nu se poate folosi dect dac se cunoate forma de und !
Aparate folosite pentru msurarea tensiunilor:

Voltmetrul de curent continuu: msoar tensiunea unui semnal continuu, sau


valoarea medie a semnalului alternativ aplicat la intrarea sa:

Figura 1: Voltmetru de curent continuu


Voltmetrul de curent alternativ: masoara una din valorile asociate unui semnal
alternativ; cel mai uzual, cind nu se precizeaza altfel, este sa msoare valoarea
efectiv pentru semnale sinusoidale, intrucit aceasta are cea mai mare utilitate
practica (de exemplu, tensiunea de la priza este de 220V valoare efectiva, 311V
valoare de virf, sau 622V valoare virf-la-virf; care valoare vi se pare mai
cunoscuta?) Constructiv pot fi mai multe tipuri de voltmetre de c.a.:
1) voltmetre de valori efective propriu-zise, marcate de obicei cu inscripii
ca True RMS, RMS Responding, etc. Acestea msoar valoarea efectiv a
semnalului, indiferent de forma acestuia, de obicei prin calcul (analogic sau
numeric) sau prin efect termic. Sunt relativ mai scumpe.
2) voltmetre gradate n valori efective, dar care nu msoar direct
valoarea efectiv a semnalului. Se foloseste aceasta metoda deoarece valoarea
Uma este mult mai usor de obtinut (la semnale mari cu o simpla dioda sau punte
de diode) decit valoarea efectiva, si astfel voltmetrul este ieftin. Asadar
voltmetrele msoar valoarea medie absolut pe care o convertesc apoi la
valoarea efectiv pentru semnale sinusoidale, folosind coeficientul de forma
pentru semnal sinusoidal din tabelul 2:
k Fs

s
U ef
s
U ma

s
U ef
k Fs U ma 1,11 U ma

n consecin aparatul msoar valoarea medie absolut a semnalului de intrare:


U mas U ma
si indic valoarea de 1.11 ori mai mare:
U ind k Fs U ma 1,11 U mas
Dezavantaj: se observ ca aparatul msoar corect valoarea efectiv numai
pentru semnal sinusoidal, singurul pentru care kF= 1.11. Pentru alte tipuri de
semnale aparatul comite o eroare sistematic.
n anumite situaii se dorete exprimarea tensiunii efective prin
comparaie cu o tensiune de referin Uref. De exemplu n comunicaiile
telefonice (pe fir torsadat) Uref 1= 0,775V, n comunicaiile radio Uref 2= 0,224V i

mai rar se folosete Uref 3= 1V. De unde aceste tensiuni? ele corespund unei
puteri de referin Pref = 1mW generate pe o rezisten de 600, 50, respectiv
1k. Raportul se masoara in decibeli si se folosesc notatiile:
U
U
U dBm 20 lg
i U dB 20 lg
U ref 1
U ref 3
Desfurarea lucrrii
1. Msurarea tensiunii efective pentru semnal sinusoidal. Se genereaz
cu generatorul de semnal o tensiune sinusoidal avnd amplitudinea U i
frecvena 1kHz. Amplitudinea semnalului se regleaz de la generator, iar pentru
osciloscop se folosete canalul 1 (CH1) i un coeficient de deflexie (pe
vertical) Cy. Coeficientul de deflexie pe orizontal se alege Cx=500s/div. Cte
diviziuni trebuie s aib amplitudinea semnalului?
Se msoar tensiunea semnalului cu ajutorul milivoltmetrului de
curent alternativ (Uind1) analogic. Ce mrime indic milivoltmetrul?
Se msoar tensiunea efectiv a semnalului cu ajutorul multimetrului
digital (Uind2), selectind corespunztor tipul de mrime msurat (se apas
butonul ACV) .
Se msoar, cu ajutorul meniului Measure al osciloscopului, tensiunea
efectiv (Uind3) i amplitudinea semnalului (U0-3). Selectarea meniului se face
astfel: MEASURE SOURCE=CH1 TYPE=Cyc RMS sau Pk-Pk.
Cunoscnd Upk-pk (virf-la-virf) se determin valoarea de virf care este
amplitudinea exact a semnalului sinusoidal (U0-3).
Se calculeaz teoretic tensiunea efectiv pentru semnalul dat (U calc)
folosind ca valoare de amplitudine U0-3.
Se calculeaz abaterea indicaiei tensiunii efective pentru cele trei
aparate de msura (Uind) fa de valoarea calculat (Ucalc).
i U ind i U calc /U calc 100%

2. Msurarea tensiunii efective pentru semnal triunghiular i


dreptunghiular. Se reiau msurtorile i calculele de la pct 1 pentru semnalul
triunghiular simetric cu amplitudinea Utr i dreptunghiular cu amplitudinea Udr ,
cu frecvenele de 3kHz i factor de umplere =50%. Observati la care aparate
erorile sint mai mari decit pentru semnal sinusoidal. Explicati de ce.
3. Msurarea nivelului tensiunii efective (n dB) Se genereaz cu
generatorul un semnal sinusoidal, avnd amplitudinea de 4V i frecvena 1kHz.
Se stabilete coeficientul de deflexie la valoarea C y=1V/div i se regleaz
amplitudinea de la generator pn la valoarea cerut.
Se msoar nivelul semnalului n dB i n dBm, folosind voltmetrul
analogic (Uva[dB], i Uva[dBm]) i multimetrul digital (Umd[dB] i Umd[dBm]).

Doar pentru multimetrul digital, se va msura nivelul acestei tensiuni ca pentru


radio-frecven Umd-radio[dB] (folosind Uref 2).
Observaie: n cazul multimetrului digital, afisajul secundar in dBm se
activeaza cu tasta SHIFT dBm; pentru msurarea valorilor n decibeli (dB) se
va selecta rezistena de referinta de 1000 , pentru cea a valorilor n dBm se va
selecta rezistena de 600 , iar pentru msurarea valorilor n dBca pentru
radio-frecven se va selecta rezistena de 50 . Modificarea valorilor
rezistenelor se face din setrile aparatului:
Set (shift+Auto/Man) valoare 600 , 1000 sau 50 (cu sgeile
)
Atentie! Indiferent de valoarea selectata, sub afisaj apare aceeasi indicatie
luminoasa dBm. Prin urmare, doar verificind rezistenta de referinta puteti sti
ce valoare indica aparatul. Observati aici avantajul aparatului analogic, pentru
care se deseneaza usor cite o scara pentru fiecare indicatie dorita!
Se calculeaz valoarea teoretic pentru tensiunea eficace, n dB, dBm
i dB radio-frecven (Ucalc[dB] , Ucalc[dBm] Ucalc-radio[dB])
Observaie: se ine cont de tensiunea de referin pentru fiecare nivel n
parte.
Explicai de ce se modific tensiunea exprimat ca nivel, dei valoarea
eficace rmne aceeai.
4. Msurarea componentei continue pentru un semnal sinusoidal Se
genereaz un semnal sinusoidal cu amplitudinea Uo=1,5V, componenta continu
Ucc=+1V i perioad T=250 s. Reamintim ca pentru a regla componenta
continua se trage in afara butonul offset de la generator. Componenta continua
se determina cel mai usor vazind cu cite diviziuni urca sau coboara semnalul
cind se comuta de pe Coupling->AC (afisare fara c.c.) pe DC. Osciloscopul va
fi reglat cu Cy=0,5V/div i Cx=50 s/div, Coupling->DC, si se poziioneaz din
VERTICAL POSITION nivelul 0V (GND), indicat in stinga imaginii prin
sageata cu numarul canalului, la 2 div fa de marginea inferioar a ecranului. Se
vizualizeaz i se deseneaz semnalul.
Se calculeaz teoretic UV+ i UV- (observati ca in cazul in care Ucc 0, UV+
UV- ). Folosind meniul measure al osciloscopului, se msoar UV- , UV+ i
valoarea medie (MEASURE SOURCE=CH1 TYPE= Min, Max sau
Mean). Se msoar componenta continu a semnalului cu multimetrul numeric
(butonul DCV) i se compar cu cea msurat pe osciloscop.
La sfritul msurtorii se readuce nivelul GND la mijlocul ecranului.
5. Msurarea unui semnal sinusoidal redresat monoalternan
Se
realizeaz pe machet redresorului monoalternan din fig 2. Rezistenta nu face
parte din detector, ea este o rezistenta de sarcina (in acest fel, circuitul nu
functioneaza in gol, care ar fi o situatie ne-intilnita in practica).

Ui

R=1k

Uo

Figura 2: Schema redresorului monoalternan

Se genereaz cu generatorul de semnal o tensiune sinusoidal avnd


amplitudinea de 2V, frecvena 1kHz, fr component continu (se apasa la loc
butonul OFFSET), care se aplic la intrarea redresorului. Se verifica ca nivelul
de zero este la mijlocul ecranului, pentru ambele canale, si Coupling->DC.
Se vizualizeaz simultan semnalul de la intrarea pe CH1 i de la ieirea
circuitului pe CH2 folosind osciloscopul cu ambii coeficienii de deflexie pe
vertical Cy=1V/div. Se deseneaz semnalul sinusoidal redresat monoalternan.
Se msoar componenta continu a semnalului de iesire cu voltmetrul de curent
continuu din multimetrul numeric (tasta DCV) (Uccmono).
Se calculeaz teoretic componenta continua a semnalului (Utccmono).
Se msoar tensiunea eficace a semnalului redresat monoalternan folosind
milivoltmetrul de c.a. i apoi meniul measure->Cyc. RMS al osciloscopului.
6. Msurarea unui semnal triunghiular redresat monoalternan
Se
repet msurtorile de la pct 4 pentru semnal triunghiular simetric, cu
amplitudinea 3V, de frecven 1KHz, fr component continu.
7. Msurtori pentru detectorul de vrf derivaie Se aplic la intrarea
circuitului din figura 3 un semnal sinusoidal de amplitudine 2V i frecven
3kHz, fara componenta continua. Acesta este un detector de virf rolul sau este
de a permite masurarea valorii de virf a tensiunii aplicate la intrare.

Figura 3: detector de vrf derivaie


S se vizualizeze simultan pe cele 2 canale ale osciloscopului tensiunile
Ui si Uo de la intrarea si ieirea circuitului. Se verifica ca nivelul de zero sa fie la
centrul ecranului. Ambele canale se trec pe acelasi reglaj C y de 1V/div. In acest
fel, se pot compara usor componentele continue ale celor 2 semnale.

S se msoare cu ajutorul osciloscopului componenta medie (continu) a


cele 2 semnale. Ce putei spune despre acestea? Pe baza imaginii de la iesire, de
ce credeti ca circuitul se numeste si circuit de axare? (a axa = a pune pe axa, in
cazul nostru pe axa Ox).
Masurati de asemenea cu voltmetrul de c.c. semnalul de la iesire.
Comparati cu valoarea de virf a tensiunii de la intrare. Ce observati ?
ntrebri pregtitoare:
Se d semnalul sinusoidal s t 5 sin 0t V . S se calculeze tensiunea
efectiv, tensiunea de vrf i tensiunea medie absolut.
2.
Pentru un semnal dreptunghiular simetric de amplitudine A=2V s se
calculeze tensiunea efectiv, tensiunea medie i tensiunea medie absolut.
3.
Pentru un semnal triunghiular simetric de amplitudine A=3V s se
calculeze tensiunea efectiv, tensiunea medie i tensiunea medie absolut.
4.
Explicati diferenta dintre un voltmetru de c.a. de tip true RMS si unul cu
convertor de valori medii absolute gradat in valori efective pentru semnal
sinusoidal.
5.
Cu un voltmetru de curent continuu se msoar semnalul
s t 3 2 sin 0t 2 sin 30t V . S se determine indicaia voltmetrului.
6.
Cu un voltmetru de curent alternativ se msoar tensiunea
s t 4 3 2 sin 0t V . S se determine indicaia voltmetrului.
7.
Cu un voltmetru de curent alternativ se msoar
tensiunea
s t 2 2 sin 30t V . S se determine indicaia voltmetrului.
8.
Se d tensiunea U=7,75V. S se calculeze valoarea sa exprimat n dBm.
9.
Se d tensiunea U=20V. S se calculeze valoarea sa n dB. Indicaie lg2
1.

0,3
10.

O tensiune are valoarea U=32dB. S se determine valoarea sa exprimat


n voli. Indicaie lg 2 0,3
11.
O tensiune are valoarea U=60dBm. S se determine valoarea sa exprimat
n voli.
12.
S se calculeze tensiunea medie pentru semnalul s t 2 sin 2 0t V .
13.
Se d tensiunea de radio frecven U=4,48V. S se calculeze valoarea sa
exprimat n dB. Indicaie lg 2 0,3
14.
O tensiune are valoarea U=26dBm. S se determine valoarea sa
exprimat n voli Indicaie lg 2 0,3

Exerciii :
1. S se calculeze tensiunea medie absolut i tensiunea efectiv pentru
urmtoarele semnale (se vor detalia calculele efectuate):

s1 t 3 sin 10 4 t

s2 t 2sin 2000 t
s3 t 3 cos 2000 t
s4 t 2 sin 4000 t

s5 t sin 104 t sin 104 t

s6 t 2 cos 3 10
4 t 2 cos
104 t
2. S se calculeze tensiunea medie absolut i tensiunea efectiv pentru
semnale din figura 4 (se vor detalia calculele efectuate):
u(t)[V]

u(t)[V]
2
-2

T/2

u(t)[V]

u(t)[V]

-2

T/2

-2

6
T/2

T/2

-2

-4
Figura 4 : Semnale n domeniul timp

3. Cu un voltmetru avnd scri pentru msurarea tensiunilor continue i


alternative, cu redresor dubl alternan, se msoar tensiunea din figura 5
pe scara de curent continuu se msoar U1=2V;
pe scara de curent alternativ se msoar U2=5,55V.
a) tiind c pe scara de curent alternativ voltmetrul este etalonat n valori
efective pentru semnal sinusoidal, s se calculeze tensiunile E 1 i E2 dac
valoarea lui =T/2.
b) Ce va indica voltmetrul n cele dou cazuri dac =T/3 ?
u(t)
E1

E2

T
t

Figura 5: Semnal dreptunghiular nesimetric

Spre
osciloscop
De la
generator

Anod

pct6

Catod

pct7

GND

Figura 6: Sugestie de realizare a redresorului si a detectorului de virf pe


placa de test, i marcarea catodului pe diod

Fi laborator 12
U

Uind1

Uind2

Uind3

U0-3

Ucalc

1. Semnal
sinusoidal
2. Semnal
triunghiular
Semnal
dreptungh.
Explicatii:

3.

Uva[dB]

Uva[dBm]

Umd[dB]

Umd[dBm]

Umd-radio[dB]

Explicatii:

4.

Masurarea componentei continue


UV+ = ..........
UV- = ......... (calculate)
UV+ = ..........
UV- = ......... (masurate)
Umed osciloscop = ............
Umed voltmetru = ..............

Desenati sagetile care reprezinta nivelul de zero!


5.
Tensiune
sinusoidal
redresat 6. Tensiune triunghiular redresat
monoalternan
monoalternan

Uccmono = ..........
Uef mono Vcc = .....

Utccmono=..............
Uef mono osciloscop=.......

Uccmono = .............. Utccmono=..............

7. Detector de vrf (desenati pozitia sagetilor care indica nivelului de zero!)


Umed (intrare)= ................
Umed (iesire)= ................
Umed voltmetru (iesire)= ................
Explicatii:

Observatii:

Laborator nr. 13
Msurarea impedanelor
Scop: Msurarea impedanelor folosind diverse metode de msur:
metoda direct prin utilizarea unui LCR metru, metode indirecte: puni de curent
continuu i alternativ.
Breviar teoretic
n regim sinusoidal se definete impedana Z

U
I

i admitana

I 1
, unde U i I reprezint fazorii tensiunii i intensitii curentului
U Z
electric din figura 1a.
Y

Z
Figura 1a

n general aceste mrimi sunt mrimi complexe, putnd fi scrise sub forma
algebric
Z R jX , Y G jB
R rezistena serie
X reactana serie (cu X >0 pentru impedane inductive i cu X <0 pentru
impedane capacitive)
G conductana paralel
B susceptana paralel (cu B <0 pentru admitane inductive i cu B >0
pentru admitane capacitive)
Relaia de legtur ntre mrimile impedanei i ale admitanei se obine simplu
G
B
R 2
X

G B2
G 2 B2
n forma exponenial, admitana i impedana se pot scrie
Z Z e jZ respectiv Y Y e j Y
unde Z U I Y i Z

U
1

I
Y

Modelul unei reactane cu pierderi


Se consider o reactan cu pierderi, avnd la frecvena f un factor de
calitate Q. Pentru aceasta sunt posibile dou modele de circuit: serie si paralel.

n figura 1b sunt desenate cele 2 modele pentru o reactan cu pierderi.


X poate fi reactana unei bobine, respectiv condensator:
1
X L L XC
C

Pentru cele dou modele se definesc factorii de calitate Qs i Qp :


X
X
Ls
1
Qs
s

R
Rs
Rs RsCs
Qp

R
R
B
p p R pC p
G
X p Lp

Fiind definii pentru aceeai reactan fizica, cei doi factori de calitate
trebuie sa fie egali:
Qs=Qp=Q
Pentru reactana cu pierderi se definete tangenta unghiului de pierderi, D,
1
D
Q
Relaiile de legtur ntre elementele celor dou modele, la o frecven
fixat f, sunt:

1
X p X s 1 2 X s 1 D 2
Q

R p Rs 1 Q 2

Relaia de echivalen intre reactane se mai poate scrie n funcie de tipul


reactanei, capacitiv respectiv inductiv, astfel:
L p Ls 1 1/ Q 2
(1)
Cs C p 1 1/ Q 2
Principiul msurrii cuadripolare
Atunci cnd se msoar impedane mici, sau cnd sondele de msur au
lungime mare (msurare distant), impedana sondelor i a rezistentelor de
contact poate s nu mai fie neglijabil, fiind comparabil cu impedana Z x.
Principiul de msur folosete n fiecare capt al impedanei dou terminale. O
pereche de terminale este folosit pentru injectarea curentului prin impedana
necunoscuta Zx, iar cealalt pentru msurarea tensiunii care cade pe Z x.
Conexiunea se numete cuadripolara datorita celor 4 terminale. Cele 2 perechi

de terminale se conecteaz ct mai aproape de corpul impedanei.

Error: Reference source not foundCele 4 impedane (nedorite) ale celor 4 borne
de msur sunt z1, z2, z3, z4. Se observ c z1 i z4 sunt n serie cu voltmetrul care
are impedana de intrare foarte mare deci sunt neglijabile. z 2 i z3 apar n serie cu
sursa de curent, cu impedana interna mare, aadar devin i ele neglijabile.
Aceasta schema permite deci minimizarea efectului celor 4 impedane nedorite,
fcndu-le s apar in serie cu alte impedane mari care exista deja in circuit.
Dac se folosesc doar dou terminale (conexiunea bipolara din figura 2b),
nu se mai pot separa caile de curent si tensiune si se msoar impedana
care include si impedana sondelor:
Z m Z x z1 z3
fcndu-se o eroare sistematic
z z
Zx s 1 3
Zx
De exemplu, n cazul msurrii unei rezistene R, folosind pentru
conectare nite cabluri avnd rezistena r, se obine o eroare sistematic, n cazul
folosirii configuraiei bipolare (se folosesc doar dou terminale):
2r
Rs
R
Puni de curent continuu. Puntea Wheatstone
n figura 3 se prezint schema unei puni Wheatstone, n care s-a notat cu
rS rezistena intern a sursei, iar cu RV rezistena intern a indicatorului de nul
(sau a voltmetrului).
Considernd rs neglijabil i RV foarte mare, tensiunea de dezechilibru este dat
de relaia
R2
R3

U d Eg

R1 R2 R3 R4
Puntea este echilibrat atunci cnd Ud = U12 =0. La echilibru, ntre
rezistenele punii exist relaia
R1R3 R2 R4
(4)

Se definete raportul punii A, ca fiind raportul a oricare dou rezistene


alturate, conectate la aceeai born a voltmetrului, cnd puntea este la
echilibru.
R R
R
R
A 1 4 sau A 2 3
(5)
R2 R3
R1 R4
Factorul de reglaj (numit si dezechilibrul puntii) se defineste ca:
R R40
4
R40
unde cu R40 se noteaz valoarea rezistenei R4 cnd puntea este echilibrat
(rezistenele R1 , R2 , R3 sunt rezistene fixe)
Pentru 0 tensiunea U12 poate fi aproximat cu expresia lui Ud
U d S Eg

Sensibilitatea S a punii este:


U d
E
A
S g
R4 1 A 2
R4

(6)

Din aceasta relaie se obine ca S(A)=S(1/A), de aceea nu conteaz cum se


alege A (R1/R2 sau R2/R1) atta vreme ct sunt 2 rezistene care mrginesc
voltmetrul.
Dependena sensibilitii S n funcie de A este prezentat n figura 4.

Desfurarea lucrrii
1. Msurarea rezistenelor folosind LCR metrul
LCR-metrul este un aparat care permite msurarea automata, la alegere, a
doi parametri ai unei impedane (selectabili din butonul MODE).
Se msoar cele trei rezistene existente la mas cu ajutorul LCR
metrului, folosind urmtoarele setri: SPEED->MEDI, DISPLAY -> VALUE,
MODE -> R/Q, CIRCUIT -> SERIES. Aceste setri se pot schimba prin
apsarea butoanelor aflate n dreapta ecranului. Frecvena de lucru este implicit
1kHz (se verifica pe afiaj, daca nu se apas tasta FREQ (aceeai cu tasta -),
se introduce valoarea dorit i apoi se apas tasta ENTER.). Se determin
erorile absolute R i relative R ale valorii msurate de aparat, fata de valoarea
nominala (cea notat pe rezistena msurat).
2. Msurarea rezistenei unui cablu
Se vor folosi si compara conexiunea bipolara si cea cuadripolara pentru a
masura o rezistenta de valoare foarte mica (rezistenta unui cablu, care este mult
sub un ohm).
a) Se conecteaz cablul disponibil la mas la sondele de msur ale LCR
metrului. Se observa ca adaptorul conectat la LCR-metru foloseste 4 borne,
masurarea fiind cuadripolara, fiecare din cei doi clesti conectind 2 borne la
cite un terminal al impedantei necunoscute, ca in figura 2a.
Reglajele sunt cele de la punctul 1 (se revine n modul de afiare ->
VALUE). Se noteaz valoarea indicat pentru rezistena cablului, Rcuadri.
b) Se scoate apoi adaptorul de msur. (Atenie: V rugm s manevrai
cu grija adaptorul de msur. Pentru a fi scos, se rotesc spre stnga manetele
de plastic maro, observind alinierea mufelor BNC care le sint atasate, astfel ca
adaptorul sa iasa foarte usor. La reconectare, dup introducerea mufelor se
rotesc manetele spre dreapta pentru fixare. Daca nu intra foarte usor, nu forai,
inseamna ca nu le-ati aliniat corect!). Se conecteaz la bornele LFORCE,
HFORCE, cte un cablu cu crocodili. Crocodilii de culoare neagr (firele de
mas) se vor conecta ntre ei, iar cei de culoare roie se vor conecta la bornele
cabului care se dorete a fi msurat. Se noteaz valoarea indicat, R bipolar. De ce
obine o diferen aa mare ntre cele dou valori msurate (la punctele a i b)?
c) Se scoate cablul msurat i se conecteaz crocodilii roii ntre ei. Se
noteaz valoarea indicat, Rfire_legtur. Ce reprezint aceast valoare? Ct este
eroarea sistematic absolut ( R ) fcut la msurarea cablului ?
d) Se determin valoarea rezistenei cablului msurat prin corecia erorii
sistematice, Rcablu corecie, (se scade valoarea rezistenei cablurilor cu crocodili de la
c din valoarea msurat la punctul b). Se determin eroarea relativa a acestei
valori fata de valoarea determinat la punctul a.
De ce la punctul a nu a mai fost necesar determinarea rezistenei
cablurilor sondei?

3. Msurarea unor condensatoare i bobine


a) msurarea capacitilor
Se msoar cele dou capaciti existente la mas. Pentru aceasta se trece
n modul MODE -> C/D, model serie (CIRCUIT->SERIES) i se noteaz
valorile Cs i D. Se selecteaz apoi modelul paralel (CIRCUIT -> PARALL) i
1
se noteaz valoarea Cp. Valoarea lui D este aceeai. Se calculeaza Q . Cum
D
sint in general factorii de calitate ai condensatoarelor (vezi cursul de CCP) ?
Cum sunt valorile Cs i Cp? De ce?
Se determin rezistena parazit a condensatorului: se trece n modul de
afiare MODE - C/R i se determin valoarea rezistenei pentru modelul serie
(Rs).
b) msurarea inductanelor
Se msoar inductana existent la mas. Se trece n modul MODE ->
L/Q i se msoar pentru inductan modelul serie (Ls i Q), (CIRCUIT>SERIES), i modelul paralel (Lp i Q), (CIRCUIT -> PARALL). Se
calculeaz valoarea factorului de calitate Qcalc din relaia de legtur ntre Ls i
Lp.
Se msoar valoarea rezistenei pentru modelul serie Rs.
Cum sunt, n general, valorile Q uzuale la bobine fa de cele de la
condensatoare (nu ne referim la cazuri speciale)?
Se msoar bobina (MODE -> L/Q, CIRCUIT->SERIES), la frecvenele
f 2 10kHz , f 3 33kHz , f 4 66kHz , f 5 100kHz . Ce se ntmpl cu valoarea
bobinei? Explicai rezultatele obinute.
4. Msurarea unui grup RC
Se msoar un grup RC serie. Pentru aceasta, pe placa de test, se
conecteaz condensatorul de valoarea cea mai mica disponibila la masa (sute de
pF) n serie cu rezistena care are valoarea apropiat de 1k. Se procedeaz ca la
punctul 3, la msurarea condensatoarelor. Frecvena de lucru va fi de 1kHz
(valoarea implicit). Se determin elementele modelului serie (C s, D) i ale
modelului paralel (Cp, D). Se calculeaz factorul de calitate Q 1 al grupului din
relatia (1) de trecere de la modelul serie la modelul paralel. Se compar cu
1
valoarea msurat ( Q ).
D
Se modific frecvena la valoarea 100kHz. Se msoar valorile C s, D. Ce
se ntmpl cu valoarea condensatorului, Cs? Se conecteaz sondele de msur la
bornele rezistenei, se trece n modul MODE -> L/Q i se noteaz valoarea
indicat pentru L (frecvena va fi tot 100kHz). Cum se explic variaia valorii
msurate pentru condensator la msurtoarea anterioar?

5. Msurarea rezistenelor cu ajutorul punii de curent continuu


a) echilibrarea punii
Se realizeaz pe macheta de laborator o punte de curent continuu.
Valorile propuse pentru R1 , R2 , R3 sint apropiate de respectiv 1k, 10k i
10k. Valorile exacte ale rezistenelor se vor msura cu ajutorul LCR metrului
ca la pct. 1. Rezistena R4 este un poteniometru cu valoare nominal 1k .
Una din diagonalele punii se alimenteaz de la sursa de tensiune continua, iar
cealalt diagonal se conecteaz la multimetrul numeric (avnd funcia de
voltmetru de curent continuu selectat).
n figura 7 este reprezentat i modul (o variant posibil) de a realiza
puntea din figura 3 pe placa de test. De exemplu, firele din dreapta pot
folosite pentru conectarea voltmetrului (intrare flotant nici una din bornele
de intrare nu e conectata la carcasa), iar firele din stnga pentru conectarea
sursei. (Unele surse de tensiune au ieire neflotant borna de masa este
legata la impamintare). Observai c dac s-ar folosi atit sursa, cit si voltmetru
neflotant (cum este de exemplu milivoltmetrul de c.a. cu intrare BNC) masa
ar aprea n punctele 1,4 (sau 2,4) din fig. 3, scurtcircuitnd o rezisten.
Grup de gauri
conectate impreuna
pe orizontala
Fire pt. conectare
la sursa (conectare
cu fir de mas)

Fire pentru
conectare voltmetru.
(voltmetrul are
intrare flotant)

Grup de 5 gauri
conectate intre
ele pe verticala
Fig.7 . Placa de test
Realizarea punii Wheatstone pe
placa de test

- Se deseneaz schema puntii realizate, notnd rezistentele alese i


valorile lor msurate, i poziiile cele 2 diagonale (1-2 si 3-4). Dac nu scriei
valoarea msurat deasupra fiecrei rezistene, nu vei mai putea distinge cele
2 rezistene de 10K ntre ele!
- Se va aduce puntea la echilibru prin reglarea poteniometrului pn
cnd indicaia voltmetrului va fi zero (sau valoarea cea mai mic ce se poate
obine prin reglarea poteniometrului).
- Se deconecteaza potentiometrul si se msoar cu ajutorul LCR
metrului valoarea poteniometrului la echilibru, R40.

- Se compar valoarea msurat pentru poteniometru (la echilibru) cu


valoarea de echilibru calculat cu relaia de echilibru a punii de cc (4) pe
baza valorilor msurate ale rezistenelor.
b) determinarea configuraiei pentru care sensibilitatea este maxim
Relatia (4) este aceeai indiferent de diagonalele n care se conecteaz
voltmetrul i generatorul. Se urmarete determinarea experimental a diagonalei
care asigur sensibilitate maxim.
Pentru configuraia deja realizata pe plac, se variaz uor poteniometrul
pn cnd voltmetrul indic Ud1=20mV. Se inverseaza apoi voltmetrul cu sursa
de semnal (prin conectarea voltmetrului pe diagonala 3-4 i a sursei pe diagonala
1-2 i, fr a mai modifica valoarea poteniometrului, se citete indicaia
voltmetrului Ud2, care va fi diferit de Ud1. Care configuraie este mai sensibil?
Justificare.
Se calculeaz teoretic raportul puntii A (relatia (5)) si sensibilitatea S
(relaia (6)) pentru cele dou situatii, A1-2 , S1-2, A3-4, S3-4 . n care caz
sensibilitatea calculat e mai mare? Se compar cu determinrile experimentale.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

ntrebri pregtitoare
Pentru o bobin se msoar Lp=400mH i Q=50, la frecvena f=1kHz. S
se determine rezistena Rp i valoarea bobinei pentru modelul serie, Ls.
S se calculeze factorul de calitate pentru un grup RC serie avnd
Cs=10nF i Rs=50, la frecvena 1kHz.
S se calculeze factorul de calitate pentru un grup RC paralel avnd
Cp=10nF i Rs=1M, la frecvena 1kHz.
Pentru o bobin se msoar Ls=10mH i Q=10, la frecvena f=1kHz. S se
determine rezistena Rs i valoarea bobinei pentru modelul paralel, Lp.
Pentru un condensator se msoar Cs=200nF i Q=1000, la frecvena
f=10kHz. S se determine rezistena Rs i tangenta unghiului de pierderi,
D= tg .
Se msoar o rezisten folosind conexiunea bipolar (doar dou
terminale). Valoarea rezistenei este R=50. Rezistena cablurilor este de
0,5. S se determine eroarea sistematic fcut la msurarea rezistenei.
Pentru puntea din figura 6 s se calculeze rezistena R x i sensibilitatea
punii.

8. Pentru o impedan inductiv se msoar Lp=202mH i Ls=200mH. S se

determine factorul de calitate al impedanei.


9. S se arate c S are aceeai valoare, indiferent de modul n care este
R1
R2
definit raportul punii A
sau A
R2
R1
10.Pentru o punte Wheatstone, tensiunea de dezechilibru are valorile
U d 1 11mV pentru R4.1 1,011 K
U d 1 11mV pentru R4.2 0,989 K
S se determine valoarea rezistenei R40 pentru a aduce puntea la echilibru.
11. S se stabileasc diagonala n care trebuie conectat voltmetrul pentru
maximizarea sensibilitii punii din figura 5.

Fi laborator 13

1. Msurarea rezistenelor folosind LCR metrul


R1=..............
R2 =..............
R3 =..............

R1[%]=.................
R2[%]=.................
R3[%]=.................

R1=.................
R2=................
R3=................

2. Msurarea rezistenei unui cablu


a) Rcuadri=..............
De ce difera ?

b)Rbipolar=.................

c) Rfire legatura=..............
R = Rcuadri - Rbipolar=.................
Ce relaie este ntre rezistena firelor de legtur i R?

d) Rcablu corecie= Rbipolar -Rfire legatura=..........


Explicaii:

Rcablu[%]=(Rcablu corecie /Rcuadri)100=.........

3. Msurarea unor condensatoare i bobine


a) Cs=..............
Explicatii:

D=................. Q=1/D=...........

Cp=.................

Rs=..............
b) Ls=..............
Observatii:

f(kHz)
L
(msurat)
Explicaii:

Q= .............

10

33

Lp=..............

66

100

Qcalc= ......... Rs= ..........

4. Msurarea unui grup RC


f=1kHz:
Cs=..............
D=...............

Cp=.................
Q=..................

Q1=..................

f=100kHz:
Cs=..............

D=.................

L=.................

Explicaii:

5. Msurarea rezistenelor cu ajutorul punii de curent continuu


Desenati puntea, notati rezistentele si diagonalele:
a) R1 = ........... R2 = ........... R3 = ...........
R 40 msurat=................

R40 calculat=................

b) Ud1=20mV
(Voltmetrul n diag. 1-2)
Ud2=...............
(Voltmetrul n 3-4)
Diagonala de sensibilitate maxim experimental=..................
A1-2 =.............. S1-2=................

A3-4 = ............... S3-4=................

Diagonala de sensibilitate maxim teoretic=.................