Sunteți pe pagina 1din 399
MINISTERUL EDUCA Ţ IEI CERCET Ă RII, TINERETULUI Ş I SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTAN

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL/FAX.: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro

Departamentul de Ştiinte Farmaceutice pentru evaluarea acţiunii medicamentelor Nr.inregistrare 20 / 29 decembrie 2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE

SPECIALIZAREA FARMACIE

Anul II, semestrul I

SESIUNEA DE IARNĂ

Director de Departament Ş.L. Dr. HORAŢIU MIREŞAN

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Ş.L. Dr. RAMONA STOICESCU

Anul universitar 2011-2012

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe).

Complement simplu

1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie:

A. Bacteriile

B. Fungii

C. Algele

D. Protozoarele

E. Helminţii

2. Virusurile au dimensiuni de:

A. 0,02 – 0,3 µm

B. 1-5 µm

C. 3-10 µm

D. 15-25 µm

E. 5nm

3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Prionii

D. Fungii

E. Helminţii

4. Nucleul de tip procariot apare la:

A. Virusuri

B. Bacterii

C. Fungi

D. Prioni

E. Protozoare

5. Levurile se înmulţesc prin:

A. Replicare binară

B. Înmugurire

C. Mitoză

D. Cicluri de viaţă complexe

E. Încorporare de proteina prionică nouă

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Fungilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică:

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Prionilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică:

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Levurilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este:

A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica

B. Perete rigid ce conţine peptidoglican

C. Perete rigid ce contine chitină

D. Membrana flexibilă

E. Nu au inveliş exterior

10. La exterior au membrana flexibilă:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

11. Perete rigid ce conţine chitină au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Prionii

12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

E. Prionii

13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

14. Nu au înveliş exterior:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

17. Se vizulizează numai la microscopul electronic:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile conţin numai ARN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile contin ARN sau ADN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile contin ARN sau ADN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

22. Unitatea taxonomică fundamentală este:

A. Specia

B. Familia

C. Ordinul

D. Clasa

E. Genul

23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează:

A. Specia

B. Familia

C. Ordinul

D. Clasa

E. Genul

24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă:

A. Biotipul

B. Tulpina

C. Colonia

D. Lizotipul

E. Clona

25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă:

A. Tulpina

B. Colonia

D.

Serotipul

E. Biotipul

26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă:

A. Tulpina

B. Colonia

C. Clona

D. Serotipul

E. Biotipul

27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie:

A. Capsula

B. Nucleul

C. Citoplasma

D. Membrana citoplasmatică

E. Peretele celular

28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie:

A. Cilii

B. Sporul

C. Capsula

D. Pilii

E. Membrana citoplasmatică

29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural

B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă

C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican

D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 15- 50 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore

E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teichoici

30. Alegeţi răspunsul incorect:

A. Bacteriile sunt organisme monocelulare

B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate

C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe

D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne

E. Bacteriile au un singur cromozom

31. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula eucariotă:

A. Are nucleul delimitat de o membrană nucleară

B. Are nucleul nedelimitat de membrană nucleară

C.

Are nucleul format dintr-un singur cromozom

D. Are un perete celular

E. Prezintă anumite granulaţii de depozit

32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă:

A. Are nucleul nedelimitat de membrană nucleară

B. Nucleul este delimitat de membrană nucleară

C. Citoplasma prezintă organite celulare

D. Citoplasma prezintă aparat Golgi

E. Citoplasma prezintă mitocondrii

33. Structura internă a bacteriilor cuprinde:

A. Nucleu

B. Capsulă

C. Cili

D. Spor

E. Flageli

34. Structura externă cuprinde:

A. Nucleu

B. Citoplasma

C. Pili

D. Perete celular

E. Ribozomi

35. În natură bacteriile se găsesc:

A. Numai sub formă de spori

B. Numai sub formă de celule vegetative

C. Unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori

D. Numai sub formă de rezistenţă

E. Nici un răspuns nu este adevărat

36. Peretele celular bacterian:

A. Conţine polizaharide

B. Conţine peptidoglican

C. Are o structură polipeptidică

D. Conţine acid hialuronic

E. Este reprezentat de glicocalix

37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie:

A. Capsula

B. Pilii

C. Cilii

D. Sporul

E. Nucleul

38.

Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia:

A. Nucleul

B. Citoplasma

C. Sporul

D. Peretele celular

E. Ribozomii

39. Alegeţi răspunsul fals:

A. Nucleoidul conţine ADN

B. Peretele celular conţine peptidoglican

C. Citoplasma conţine apă, molecule organice şi anorganice

D. Nucleul face parte din structura internă a bacteriei

E. Structura celulei bacteriene este studiată macroscopic

40. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia:

A. Staphylococcus aureus

B. Streptococcus pneumoniae

C. Streptococcus pyogenes

D. Neisseria meningitidis

E. Streptococcus agalactiae

41. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici:

A. Prezintă membrană nucleară

B. Conferă caracterul de celulă diploidă, bacteriei

C. Este format dintr-un singur cromozom

D. Cromozomul are formă lineară

E. Are o lungime de 2-4 mm

42. Ce studiază microbiologia?

A. Este o ramură a biologiei, care studiază fenomenele şi legile eredităţii

B. Este o ramură a biologiei, care studiază bacteriile

C. Este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul micrometrilor (10 -6 ) şi nanometrilor (10 -9 ).

D. Este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul nanometrilor (10 -9 ) şi picometrilor (10 -9 ).

E. Este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul nanometrilor (10 -6 ) şi micrometrilor (10 -9 ).

43. Regnurile lumii vii sunt:

A. Regnul animal şi regnul vegetal

B. Regnul Monera, Protista, Metaphyta, Animalia

C. Regnul animal, regnul procariote, regnul eucariote

D. Regnul animal, vegetal şi regnul Protista (alge, fungi, protozoare, bacterii)

E. Regnul animal şi regnul Protista (alge, fungi, protozoare, bacterii)

44.

În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri:

A. Regnul animal şi regnul vegetal

B. Regnul Animalia şi regnul Protista

C. Regnul procariote şi regnul vegetal

D. Regnul animal, regnul vegetal şi regnul Protista

E. Regnul Monera, regnul Animalia şi regnul Plantae

45. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul:

A. Micologiei

B. Parazitologiei

C. Bacteriologiei

D. Taxonomiei

E. Virusologiei

46. Unul dintre fondatorii microbiologiei este:

A. F. Galton

B. J. Lejeune

C. Carl Linné

D. Gregor Mendel

E. Louis Pasteur

47. Identificaţi corespondenţa corectă:

A. Virusuri- microorganisme eucariote

B. Fungi- celule eucariote

C. Prioni- celule procariote

D. Bacterii- celule eucariote

E. Helminţi- celule procariote

48. Virusurile sunt microorganisme:

A. Unicelulare

B. Multicelulare

C. Acelulare

D. Procariote

E. Eucariote

49. Bacteriologia studiază microorganisme:

A. Eucariote

B. Procariote

C. Acelulare

D. Unicelulare cu membrană nucleară

E. De dimensiuni nanometrice

50. Helminţii sunt organisme:

A. Unicelulare

B. Procariote

D.

Multicelulare

E. De dimensiuni nanometrice

51. Bacteriile sunt:

A. Protiste superioare

B. Protiste inferioare

C. Eucariote

D. Acelulare

E. Protozoare

52. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor:

A. Formă sferică – coci

B. Formă spiralată –spirili

C. Formă sferică cu dispoziţie în lanţuri- streptococi

D. Formă de bastonaş – stafilococi

E. Formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni

53. Bacteriile sub formă de bacili sunt

A. Sferice

B. Spiralate

C. Cu formă de bob de cafea

D. Cu formă de bastonaş

E. Cu formă de virgulă

54. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi:

A. În ciorchine – streptobacili

B. În diplo- vibrioni

C. În lanţ- stafilococi

D. În spirale –cocobacili

E. În ciorchine - stafilococi

55. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de:

A. „ pişcot”

B. bob de cafea”

C. „racheta”

D. „virgulă

E. „litere chinezeşti”

56. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de :

A. Vibrioni

B. Diplobacili

C. Streptococi

D. Stafilococi

E. Bacili cu capete drepte

A. Coci cu aspect de bastonaşe

B. Bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii

C. Spirochete

D. Stafilococi dispuşi în diplo

E. Streptobacili

58. Cocii au diametrul de aproximativ:

A. 0,6-1 nm

B. 0,6-1 μm

C. 2 – 5 nm

D. 2 – 5 μm

E. 0,6-1 mm

59. Bacillus anthracis este o bacterie:

A. Sub formă de bastonaş cu capetele drepte

B. Sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite

C. Cu aspect de litere chinezeşti

D. Grupată în ciorchine

E. Sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă

60. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi

A. Spirochete fixe, în general saprofite, cu perete rigid

B. Spirili adevăraţi, în general patogeni

C. Spirili adevăraţi, saprofiţi, cu perete rigid

D. Spirili falşi

E. Spirochete saprofite, cum ar fi Treponema pallidum

61. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt:

A. Gonococii

B. Meningococii

C. Stafilococii

D. Gonococii

E. Streptococii

62. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt:

A. Stafilococii

B. Pneumococii

C. Streptococii

D. Meningococii

E. Gonococii

63. Mycoplasmele sunt bacterii care:

A. Au perete celular

B. Au membrana nucleară

C. Nu au perete celular

E. Foarte rezistente

64. Ribozomii au rol în:

A. Fagocitoză

B. Diapedeză

C. Sinteză proteică

D. Sinteză lipidică

E. Fenomenul de germinare

65. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea:

A. Factorilor de mediu

B. Macrofagelor

C. Antibiogramei

D. Anticorpilor

E. Antibioticelor

66. Bacteriile au informaţia genetică:

A. Sub formă de ADN ribozomal

B. În nucleul celular

C. Sub formă de cromatină condensată în cromozomi, în timpul diviziunii celulare

D. Într-o moleculă de ADN circular

E. Într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei

67. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite:

A. Lizozomi

B. Ribozomi

C. Mitocondrii

D. Plastide

E. Aparatul Golgi

68. Bacteriile cu mai multe ture de spire, saprofite, sunt:

A. Spirochetele

B. Vibrionii

C. Spirilii

D. Treponema pallidum

E. Vibrio cholerae

69. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia:

A. Streptococilor

B. Stafilococilor

C. Mycoplasmelor

D. Bacillus anthracis

E. Treponema pallidum

70.

Diviziunea celulară la bacterii este:

A. Prin meioză

B. Prin mitoza

C. Prin sciziparitate

D. Prin apoptoză

E. Prin germinare

71. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia:

A. Peretului celular

B. Ribozomilor

C. Mitocondriilor

D. Nucleului

E. Porilor nucleari

72. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii:

A. Nucleoid, citoplasma, capsula

B. Membrana citoplasmatică, nucleu, citoplasma, perete celular

C. Cili, fimbri, capsula, citoplasma, capsula, nucleoid

D. Membrană citoplasmatică, citoplasma, perete celular, nucleoid

E. Citoplasma, capsula, nucleoid, flageli

73. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative:

A. Cili, fimbri, capsulă, spor

B. Flageli, pili, nucleoid, perete celular

C. Capsulă, spor, perete celular

D. Membrană citoplasmatică, citoplasmă, perete celular, nucleoid

E. Nucleoid, capsulă, flageli, spor, pili

74. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior:

A. Nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrana celulară, perete celular

B. Nucleoid, ribozomi, citoplasmă, membrana celulară, capsulă, perete celular

C. Perete celular, capsulă, citoplasma, nucleoid

D. Capsulă, perete celular, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid

E. Perete celular, capsulă, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid

75. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior:

A. Nucleoid, citoplasmă, membrană celulară, perete celular, capsulă

B. Capsulă, perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleoid

C. Nucleu, citoplasmă, membrană citoplasmatică, perete celular

D. Perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid

E. Nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrană plasmatică, perete celular

76. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de:

A. ADN mitocondrial

B. Plasmide

C.

Ribozomi

D. ARN bacterian

E. ADN capsular

77. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia:

A. Eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de bacteriogene

B. Rezistenţa la Penicilina

C. Sinteza de exotoxine

D. Eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de bacteriocine

E. Rezistenţa la antibiotice

78. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape:

A. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol, aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale

B. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe ARNt, iar intracitoplasmatic ARNm, aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice

C. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport, ARN- ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice

D. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe ARNm; intracitoplasmatic ARNt aduce la nivelul unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice

E. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe ARNt; intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice

79. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN. Aceste structuri sunt:

A. Incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii

B. Incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la bacilul difteric

C. Incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii

D. Incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric

E. Incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la Enterobacterii

80. Bacteriile cu mai multe ture de spire, saprofite, sunt:

A. Spirilii adevăraţi

B. Spirochetele

D.

Mobile

E. Treponema pallidum

81. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată?

A. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor

B. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică

C. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt false

82. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie:

A. Barieră osmotică

B. Sinteza peretului celular

C. Sinteza proteică

D. Formarea septului de diviziune

E. Generarea energiei celulare

83. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia:

A. Participă la diviziunea celulară

B. Este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine

C. Prezintă structura antigenică de suprafaţă

D. Este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice

E. Prezintă plasmide

84. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte:

A. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm

B. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani

C. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii

D. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică, la nivelul căreia se află peptidoglicanul

E. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm

85. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este:

A. Cu o grosime de 15-20 nm

B. Alcătuit dintr-o zonă periplasmică, la nivelul căreia se află peptidoglicanul

C. Alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă

D. Cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive

E. Alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani

86. Bacteriile Gram pozitive, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:

A. Verde

B. Roşu

C.

Negru

D. Galben

E. Violet

87. Bacteriile Gram negative, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:

A. Galben

B. Verde

C. Roşu

D. Violet

E. Negru

88. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia:

A. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică

B. Au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană

C. Conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate

D. Sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene

E. Sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe

89. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili:

A. Bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei

B. Bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei

C. Bacterii monotriche – bacterii fără cili

D. Bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari

E. Bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene

90. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită:

A. Proteinelor ciliare, care sunt antigenice (antigenul H-flagelar), fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici

B. Rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană

C. Rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice

D. Procesului de conjugare sexuală

E. Faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor

91. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor:

A. Pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe

B. Reprezintă factori de patogenitate

C. Sunt structuri multiple, scurte

D. Au rol în locomoţie

E. Sunt structuri drepte, filamentoase, rigide

92. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor:

A. Sunt structuri multiple, filamentoase, rigide fara rol in locomoţie

B. Pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici)

C. Sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei

E. Au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică

93. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în:

A. Aderarea la structurile celulare ţintă

B. Transferul de material genetic

C. Crearea unui canal de conjugare

D. Sinteza proteică pentru celula bacteriană

E. Formarea fusului de diviziune

94. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot:

A. Să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian

B. Să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice, faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare

C. Să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule

D. Să manifeste mobilitate

E. Să adere la structurile celulare ţintă

95. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Este învelişul extern al unor bacterii

B. Este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată)

C. Poate fi capsula flexibila - glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate)

D. Glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement

E. Capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic

96. Capsula se prezintă la microscopul optic ca:

A. Filamente mici negre în interiorul celulei

B. Un strat polipeptidic care înveleşte celula

C. O sferă colorată în interiorul celulei

D. Un halou necolorat în jurul celulei

E. O masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă

97. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Haemophillus influenzae

C. Clostridium perfringens

D. Neisseria meningitidis

E. Staphilococcus aureus

98. Structura facultativă a bacteriilor, capsula, prezintă următoarele funcţii cu excepţia:

A. Inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici

B. Are funcţie antifagocitară importantă

C. Formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive

D. Asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici

E. Este antigenică (antigenul K-capsular)

99.

Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de:

A. Capsulă

B. Spor

C. Pili

D. Forma vegetativă

E. Cili

100. Învelişul extern al unor bacterii, capsula, poate fi de mai multe feluri:

A. Microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic

B. Capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic

C. Capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic

D. Microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic

E. Capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic

101. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Este forma de rezistenţă a bacteriilor

B. Reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor

C. Sintetizeaza proteine

D. În condiţii prielnice, poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare

E. La microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării

102. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate:

A. Genul Staphylococcus

B. Genul Neisseria

C. Genul Streptococcus

D. Genul Clostridium

E. Genul Corynebacterium

103. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate:

A. Genul Bacillus

B. Genul Vibrio

C. Genul Streptococcus

D. Genul Escherichia

E. Genul Corynebacterium

104. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte:

A. Aşezare terminală- Bacillus anthracis

B. Aşezare centrală Clostridium tetani

C. Aşezare subterminală Bacillus cereus

D. Aşezare centrală Bacillus cereus

E. Aşezare subterminală- Clostridium tetani

Complement multiplu

1. În regnul Protista intră următoarele:

A. Fungii

B. Bacteriile

C. Virusurile

D. Helminţii

E. Protozoarele

2. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Prionii

3. Nucleu de tip eucariot au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

4. Nu au nucleu:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Prionii

D. Protozoarele

E. Levurile

5. Mitocondriile sunt prezente la:

A. Virusuri

B. Bacterii

C. Fungi

D. Protozoare

E. Helminţi

6. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare:

A. Bacteriile - replicare binară

B. Levuri – mitoză

C.

Mucegaiuri – înmugurire

D. Helminţii - cicluri de viaţă complexe

E. Bacteriile – încorporare de proteine

7. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe:

A. Virusurile - capsida proteică, anvelopa lipoproteică

B. Bacteriile - perete rigid ce contine chitina

C. Fungii - perete rigid ce conţine peptidoglican

D. Protozoarele - membrană flexibila

E. Fungii - perete rigid ce conţine chitina

8. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe:

A. Fungii - capsida proteică, anvelopa lipoproteica

B. Bacteriile - perete rigid ce contine chitina

C. Bacteriile - perete rigid ce contine peptidoglican

D. Protozoarele - membrana flexibila

E. Fungii - perete rigid ce contine chitina

9. Care sunt afirmaţiile false:

A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot, cu organizare primitivă

B. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot, cu organizare superioara

C. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot

D. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic

E. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu

10. Care sunt afirmaţiile adevarate:

A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot, cu organizare primitivă

B. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot, cu organizare superioară

C. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

D. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic

E. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu, fiind paraziţi intracelulari obligatorii

11. Care sunt asocierile adevarate:

A. Celula eucariotă - nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi, alcătuiţi

din ADN

B. Celula procariotă - nucleoid, fara membrană nucleară, constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom

C. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S

D. Celula eucariotă - nucleoid, fara membrană nucleară, constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom

E. Celula eucariotă – organite celulare absente

12.

Care sunt asocierile false:

A. Celule procariote - mitocondrii, lizozomi, reticul endoplasmic, aparat Golgi

B. Celule animale - perete celular

C. Celule eucariote – endocitoza

D. Celule procariote – diviziune directă

E. Celule eucariote – ribozomi de tip 80S

13. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote:

A. Endocitoza

B. Capacitatea de diferenţiere

C. Capacitatea de a forma organisme multicelulare

D. Diviziunea binară

E. Mitoza

14. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote:

A. Endocitoza

B. Organitele celulare

C. Lipsa capacităţii de diferenţiere

D. Nu formează organisme multicelulare

E. Diviziunea binară

15. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote:

A. Mecanismele de sinteză a proteinelor

B. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice

C. Informaţia codificată în ARN

D. Informaţia codificată în ADN

E. Capacitatea de diferenţiere

16. Rangurile taxonomice superioare genului sunt:

A. Specia

B. Familia

C. Biotipul

D. Ordinul

E. Clasa

17. Care sunt asocierile false:

A. Specia - unitatea taxonomică fundamentală

B. Familia - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

C. Genul - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

D. Tulpina - bacterii din aceeaşi specie, izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic

E. Clona - unitatea taxonomică fundamentală

18. Care sunt asocierile adevărate:

A. Genul - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

B. Serotipul - bacterii din aceeaşi specie, izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic

C. Lizotipul - bacterii din aceeaşi specie, divizate pe baza sensibilităţii fagice

D. Biotipul - bacterii din aceeaşi specie, divizate pe baza caracteristicilor biochimice

E. Colonia - populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule

19. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic:

A. Coloraţia

B. Forma

C. Dispoziţia

D. Caracteristicile biochimice

E. Tipul coloniilor

20. Au forma sferică, de coci urmatoarele bacterii:

A. Staphylococcus

B. Streptococcus pneumoniae

C. Neisseria

D. Corynebacterium

E. Mycobacterium

21. Care sunt asocierile corecte:

A. Stafilococ – forma perfect sferica

B. Pneumococ – reniform

C. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform

D. Streptococul – drept sau uşor încurbat

E. Gonococul – bob de cafea

22. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor:

A. Pneumococii – perechi

B. Stafilococii - lanţuri

C. Streptococii – ciorchini

D. Meningococii – lanţuri

E. Gonococii – perechi

23. Dispunere caracteristică în perechi au:

A. Stafilococii

B. Meningococii

C. Pneumococii

D. Gonococii

E. Streptococii

24. Nu au dispunere în lanţuri:

A. Stafilococii

B. Meningococii

C. Pneumococii

E. Streptococii

25. Au formă de bacili:

A. Corynebacterium

B. Mycobacterium

C. Neisseria meningitidis

D. Actinomyces spp

E. Anthracis

26. Care sunt asocierile corecte:

A. Anthracis – bacili cu capete drepte

B. Vibrio cholerae - bacili scurţi sub forma de virgulă

C. Corynebacterium - aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi

D. Mycobacterium – corzi

E. Actinomyces - sub forma literelor chinezeşti

27. Sunt bacterii cu forma spiralată:

A. Treponema

B. Leptospira

C. Neisseria

D. Vibrio

E. Mycobacterium

28. Intra în categoria cocobacili:

A. Bordetella

B. Brucella

C. Treponema

D. Leptospira

E. Corynebacterium

29. Care sunt afirmaţiile adevărate:

A. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii

B. Mycoplasmele nu au perete celular

C. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor

D. Formele L apar in conditii favorabile de creştere

E. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian

30. Care sunt afirmaţiile false:

A. Formele L nu au perete celular

B. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere

C. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate

D. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet

E. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii

31.

Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii:

A. Nucleoidul

B. Flagelii

C. Citoplasma

D. Peretele celular

E. Sporul

32. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative:

A. Cilii

B. Pilii

C. Sporul

D. Peretele celular

E. Capsula

33. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive:

A. Este uniform, cu pori mici

B. Are o grosime de 15-50 nm

C. Conţine peptidoglicani în cantitate mare

D. Nu conţine acizi teichoici

E. Este acoperit de membrana externă

34. Peretele celular la bacteriile Gram negative:

A. Are o structură complexă

B. Este subţire (3-8 nm)

C. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide

D. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80%

E. Conţine acizi teichoici

35. Care sunt afirmaţiile adevărate:

A. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet

B. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet

C. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu

D. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular, obţinută din bacterii Gram pozitive

E. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată, parţial lipsită de perete celular, este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică

36. Bacterii Gram pozitive sunt:

A. Neisseria meningitidis

B. Escherichia coli

C. Streptoccocus pneumoniae

D. Staphyloccocus aureus

E. Streptoccocus viridans

37.

Membrana citoplasmatică:

A. Se situează între citoplasmă şi peretele celular

B. Are o structură trilaminară

C. Conţine peptidoglicani

D. Se evidenţiază la microscopia optica

E. O structură dinamică, fluidă, temporară şi reversibilă

38. Rolurile membranei citoplasmatice sunt:

A. Bariera osmotică

B. Funcţie bioenergetică

C. Participă la diviziunea celulară

D. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale

E. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale

39. Membrana citoplasmatica:

A. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline, cefalosporine)

B. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine

C. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică)

D. Conţine enzime

E. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine)

40. Mezozomii:

A. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă

B. Apar la bacteriile Gram pozitive

C. Nu apar la bacteriile Gram negative

D. Participă la formarea septului de diviziune

E. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă

41. Citoplasma:

A. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice

B. Este compartimentată

C. Conţine organitele celulare

D. Este fin granulată

E. Este puternic acidofilă

42. Ribozomii:

A. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine

B. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine

C. Sunt centrul sintezei proteice

D. Participă la formarea septului de diviziune

E. Sunt alcătuiti din două subunităţi, una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg

43. Nucleul bacterian:

A. Nu poseda membrană nucleară

B. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian, ce codifică informatia genetică

C. Este constituit din ADN bicatenar circular

D. Este constituit din ARN bicatenar circular

E. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi, alcătuiţi din ADN

44. Plasmidele:

A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului

B. Sunt incapabile de replicare autonomă

C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei

D. Conferă bacteriei caractere suplimentare

E. Se gasesc in citoplasma celulei bacteriene

45. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian:

A. Nu poseda membrană nucleară

B. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian, ce codifică informaţia genetică

C. Este constituit din ADN bicatenar circular

D. Este constituit din ARN bicatenar circular

E. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi, alcătuiţi din ADN

46. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide:

A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului

B. Sunt incapabile de replicare autonomă

C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei

D. Conferă bacteriei caractere suplimentare

E. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene

47. Flagelii:

A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii

B. Au structura lipidică

C. Sunt specifici bacteriilor mobile

D. Sunt o structura externa a bacteriilor

E. Nu au rol în locomoţie

48. Care sunt asocierile corecte:

A.