1)Descrieti circulatia mare, circulatia mica si rolul lor in organismul uman.

Circulatia mica-incepe in ventriculul drept,prin trunchiul arterei pulmonare, care transporta spre
plaman sange cu dioxid de carbon..Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare care
duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor,unde il cedeaza alveolelor care-l elimina
prin expiratie.Sangele cu oxigen este colectat de venele pulmonare,cate doua pentru
fiecare plaman.Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Rolul circulatiei mici in plamani
se incarca de la inima CO2 si cedeaza sangelui O2.
Circulatia mare-incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante
nutritive spre tesuturi si organe.De la nivelul acestora,sangele incarcat CO2 este preluat de cele doua
vene cave care il duc in atriul drept. Rolul circulatiei mari in organe se incarca cu O2 (prin oxidare
cedeaza energie) si nutrienti si cedeaza sangelui CO2 si produsi toxicI.
2)Descrieti structura si functia inimii umane.Inima = pompa care asigur fora necesar circulaiei
sngelui n organism.Inima - organ musculo-cavitar, format 4 camere
(AD) i (VD) ;(AS) i (VS) ;2 pompe n serie (pompa dreapt i stng), conectate prin circulaia
pulmonar i sistemic;pompa VS funcioneaz la presiune de 5-6 mai mare dect cea din
VD.Proprietile (funciile) inimii sunt:
- excitabilitatea- prin care apar fenomene electrice care se
nregistreaz grafic n cabinetul medical prin electrocardiogram (EKG);
- automatismul- prin care
inima ii continu activitatea printr-o funcionare spontan, repetitiv;
- ritmicitatea;
conductibilitatea-prin care impulsul electric se propag de la nivelul nodului sinusal din atriul drept,
n tot miocardul;
- contractilitatea - care determin contracia inimii i mpingerea sngelui n
artere ;
- tonicitatea - stare de semicontracie, pe care inima o pstreaz chiar i n perioada de
relaxare muscular, asigurnd astfel o bun funcionare a organismului.
3)Descrieti diferentile structurale si functionale dintre muschiul cardiac si cel scheletic.
Muschiul cardiac - Denumit si miocard, acesta are o structura apropiata de cea a muschilor striati,
dar contractiile sale sunt autonome si involuntare.muschii scheletali-acestia unesc oasele unele de
altele si permit mobilitatea corpului. Contractia lor este voluntara, supusa unui control cerebral.
Contractia muscular:la muschii netezi si la cel cardiac se produce fr control constient = este
necesar pentru supravietuire;la muschii scheletici este voluntar (= sunt supusi controlului
constient) = este folosit pentru a deplasa corpul si poate fi controlat cu mare finete;La m. Sch. poate
fi controlat si subconttient = miscrile reflexe; n muschii scheletici = contractia este produs de
impulsuri electrice transmise prin nervii motori care vin de la neuronii motori;contractiile muschilor
netezi si ai celui cardiac = produse de celule pacemaker interne, care se contract n mod regulat si
propag contractiile la celulele musculare care sunt n contact cu ele;
4)Descrieti valvele cordului si rolul lor in ciclul cardiac.
Sistemul valvular cardiac;VAV- se numesc AV deoarece sunt pozitionate ntre A si V. Aceste valve sunt:
a)
Valva bicuspid sau mitral: care mpiedic rentoarcerea sngelui ventricular stng
(regurgitarea) n atriul stng. Este format din dou membrane.Valva tricuspid: care mpiedic
rentoarcerea sngelui ventricular drept (regurgitarea) n atriul drept. Este format din trei membrane
ancorate de peretii VD.
nchiderea valvulelor atrio-ventriculare formeaz zgomotul cardiac I
a) Valvele sigmoidiene localizate ntre ventriculi i marile artere:la baza aortei pulmonare (valva
aortic) ntre VS i aort.- la baza arterei pulmonare (valva pulmonar) ntre VD i artera pulmonar.
Aceste valve dirijeaz sngele n artere, mpiedicnd refluxul sngelui din artere ctre ventricule.
Aceste supape nu au cordaje tendinoase asemntoare cu valvele din vene .
5)Ce metode de studiere a activitatii cordului cunoasteti. Explicati metoda auscultatiei.
Met.radiologica, TC,RMN,net.clinica,percutia,
Metode auscultatiei : 1)cu ajut stetoscop,fonendoscop.stinga auzim semilunareletrunch
pulmonar,zgomotul 2 diastolic.dreapta-semilunarele spat intercostal 2.in spat intercost 5 pe linia
medioclaviculara cu 1,5 cm median (pe stinga).virful inimii, sacul apexian, 1(mai slab mai indelungat)
si 2(mai skurt mai puternic) zgom,cardiac.

6)Expuneti relatiile dintre zgomotele cardiace si fazele sistolica si diastolica a ciclului cardiac.
Se disting 4 zgomote cardiace: zgomotul 1 i 2 sunt perceptibile stetacustic, n condiii normale, iar
zgomotul 3 i 4 sunt foarte slabe, n general imperceptibile stetacustic, dar posibil de nregistrat pe
fonocardiogram.I zgomot sistolic, este jos, prelungit i surd, coincide cu nchiderea valvelor
atrioventriculare.Componentele zgomotului I:-Oscilaiilor valvelor atrioventriculare;-Oscilaia
pereilor ventriculilor, oscilaia coardelor tendinoase;-Vibraia sngelui din ventriculi;-Oscilaia
vaselor mari .II zgomot (nceputul diastolei) este scurt, nalt i sonor, coincide cu nchiderea
valvelor semilunare. Componentele zgomotului II:-Oscilaia valvelor semilunare;-Oscilaia pereilor
aortei i a trunchiului pulmonar;-vibraia sngelui.III zgomot (diastolic) apare n prima treime a
diastolei oscilaia peretelui ventricular la umplerea rapid a acestora cu snge i micarea turbulent
a sngelui IV zgomot (presistolic) sistola atriilor precede zgomotul I, oscilaia peretelui ventricular
la umplerea suplimentar cu snge a ventriculului.Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca este format din
doua faze : sistola (contractia) care realizeaza evacuarea cavitatilor si diastola (relaxarea) in timpul
careia se produce umplerea cu sange a acestora.Revolutia cardiaca are o durata de 0,8 s ( la o
frecventa cardiaca de 70 de batai pe minut). (sunt in diastola). Aceasta faza are durata de 0,40 s si se
numeste diastola generala.
7) Electrocardiografia ca metoda de studiere a activitatii cardiace
Electrocardiograma(ECG)reprezint nscrierea grafic a diferenelor de potenial generate n timpul
activitii electrice cardiace.
n momentul depolarizrii i repolarizrii cordului apare un cmp
electric care poate fi nregistrat pe suprafaa corpului, ntre diferite puncte ale corpului apare o
diferen de potenial care se modific conform variaiei cmpului electric. Met.bipolara-apl a 2
electrozi activi pe supraf corp se propun 3 derivati:mana D-S, mana D-picior S,mana S-picior S.Met
uniplara-1 electrod activ pe torace in jurul inimii.se inregist o curba form din unde;P=excit
A,QRS=excit V,Q=excit bazei inimii septului intaventricular,R-excit virfului inimii,peretele extern al
V,S=excit inima toata, T=procesul dde repolarizare.
Se stud-excitabilit,conductibil,automatismul,deregl de ritm,blocadele,frecv card,deregl
metabolzm,fluter.
8) Descrieti ciclul cardiac, cronometria lui. Volumul sistolic si minut volumul cardiac.
Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca =2 faze : sistola (contractia) - evacuarea cavitatilor si diastola
(relaxarea) - umplerea cu sange a acestora. Revolutia cardiaca =0,8 s ( la o FRECV.de 70 b/min). Ea
incepe cu sistola atriala care dureaza 0,10 s. In sistola atriala sangele este impins din A in V, datorita
cresterii presiunii intraatriale. Acesta determina deschiderea valvelor AV care permit intai scurgerea
pasiva a circa 75-80 % din umplerea ventriculara si doar 20-25% prin contractia propriu-zisa a A. In
timpul sistolei atriale sangele nu poate reflua in venele mari, datorita contractiei fibrelor musculare
din jurul orificiilor de varsare a acestora. Volumul de sange eliberat de cord la fiecare sistola, = cu
diferenta dintre volumul telediastolic si cel telesistolic. Valoarea sa variaza intre 70 si 90 ml la cordul
adult normal.
9)Volumul sistolic. Minut - volumul. De ce factori depind si cum sunt reglate aceste volume.
Volumul de sange eliberat de cord la fiecare sistola, = cu diferenta dintre volumul telediastolic si cel
telesistolic. Valoarea sa variaza intre 70 si 90 ml la cordul adult normal. Revolutia cardiaca are o
durata de 0,8 s ( la o frecventa cardiaca de 70 de batai pe minut). Ea incepe cu sistola atriala care
dureaza 0,10 s.
10) Legile hemodinamicii
Hemodinamica are ca obiect studiul fenomenelor fizice ale circulatiei (mecanica inimii(4-6l singe in
org uman) si hidrodinamica curgerii sngelui prin vase elastice), aparatele, modelele precum si
dispozitivele experimentale folosite pentru acest studiu. Aorta =2,5cm2 , Artere mici 20cm, Arteriole
40,Capilare 2500 , Venule 250, Vene mici80,Venele cave=8.miscare volumetrica-masa de singe ce se
misca in lumenul sangvin intr-o unit de timp.miscare liniara-misc fiekarui elem din
singe.hemodinamica depinde de lung vasului, viscozit sing si lumenul vasului.(8L*Y/pi r4).

11) Caracterizati presiunea sangvina, presiunea sistolica, diastolica, presiunea medie.

Presiunea arterial este presiunea exercitat de snge asupra unitii de suprafa a arborelui
circulator.Exista doua componente ale presiunii sanguine :presiunea sistolica - este presiunea
exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se contracta (in sistola) - cu valori normale intre 100 si
130 mm coloana de mercur (Hg);presiunea diastolica - este presiunea exercitata asupra peretilor
arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii (in diastola) - cu valori normale sub 85 mmHg.
Este unul dintre principalii parametrii a hemodinamicii, presiunea arterial este condiionat
de:Debitul cardiac volumul de snge ejectat din ventriculul stng ntr-un minut.Volumul de snge
circulat.Rezistena periferic, determinat de tonusul arterelor mici i arteriolelor.Presiunea arterial
variaz permanent n dependen de fazele ciclului cardiac. Presiunea medie are o valoare constant
i ofer sngelui aceiai vitez volumetric ca i valorile oscilatorii normale a P/A. P medie este mult
apropiat de presiunea diastolic, ea poate fi calculat astfel:Pm = Pd + (Ps+Pd)/3Pentru oamenii
aduli valorile normale ale P/A n aort sau a arterei humerale n repaus sunt:P sistolic 110 i 140
mmHg;P diastolic 60 i 90 mmHg;P medie 75 i 100 mmHg.De obicei P/A crete o dat cu vrsta.
12) Descrieti presiunea sangvina arteriala, capilara, venoasa si ce insemnatate au pentru
organism.Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra
peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii ritmice
a inimii. Revolutia cardiaca are o durata de 0,8 s ( la o frecventa cardiaca de 70 de batai pe minut)
Presiune venoasa centrala - presiunea din compartementul venos central: atriul drept si venele aflate
in legatura cu aceasta (vena cava superioara, vena jugulara). PVC masoara presiunea de umplere a
ventruculului drept, si reflecta volumul de sange intravascular, intoarcearea venoasa, tonusul vascular
venos si functia ventriculara dreapta. Este un indicator bun pentru presiunea atriala dreapta, care la
randul ei este un determinant major al volumului telediastolic a ventriculului drept. Masurarea
presiunii venoase centrele se poate face prin mai multe metode : clinic, ecografic, invaziv.
13) Explicati reglarea activitatii cardiace.
Mecanisme intrinsece:Heterometric,Homeometric,Sinteza proteinelor,Reflexe periferice intracardiace
Mecanisme extrinsece:Reglarea nervoas: simpatic, parasimpatic;Reglarea umoral.
Mecanismele intrinsece:1. Heterometric - legea inimii Franc-Starling (puterea de contracie a
miocardului n sistol este proporional lungimii de extindere a miocardului n diastol),2.
Homeometric fenomenul scrii Boudici (puterea de contracie a cardiomiocitului este proporional
frecvenei stimulelor i respectiv a concentraiei de Ca+2 n cardiomiocit),Efectul Anrep:Creterea
rezistenei n aort -> creterea volumului telediastolic -> extinderea miocardului ventricular ->
creterea forei de contracie .-Stabilirea volumului telediastolic -> creterea frecvenei stimulrii
ventricolului -> creterea concentraiei de Ca+2 n cardiomiocit -> creterea forei de contracie
(Homeometric).Mecanismele intrinsece:3. Sinteza proteinelor hipertrofia miocardului n efort fizic
(creterea numrului de proteine contractile: actina, miozina)4. Reflex periferic intracardiac reflexul
intracardiac (creterea refluxului venos n atriul drept determin creterea puterii de contracie a
ventriculului stng)
15) Ce numim digestie si care este rolul digestiei in viata omului.
Digestia este funcia care permite i asigur procesul de dezintegrare i transformare a alimentelor de
origine animal sau vegetal n elemente simple, care dup absorbia digestiv vor fi utilizate sau ca
surs de energie sau ca surs plastic. Procesul de dezintegrare se efectuiaz prin mijloace mecanice
i enzimatice pe toat lungimea tubului digestiv.
16) Descrieti metodele de studiere a tractului digestiv
Metodele experimentale. Fistula asigur comunicarea ntre cavitatea unui organ cavitar sau unui canal
glandular cu mediul extern. Prin intermediul fistulei secretele digestive pot fi colectate n stare pur.
Metode clinice. Motilitatea tractului digestiv poate fi studiat prin urmtoarele
metode:Mioelectromasticaiografie nregistreaz potenialele de aciune a muchilor
masticatori.Electrogastrografia nregistreaz potenialul de aciune a stomacului.Metode
radiografice se studiaz hidroliza i absorbia n TGI.n prezent pe larg sunt folosite metodele
endoscopice: fibrogastroscopia, colonoscopia. La fel aceste metode permit paralel cu vizualizarea
mucoasei esofagiene, gastrice, intestinale.Metodele biochimice sunt folosite pentru determinarea de
exemplu a coninutului enzimelor pancreatice n snge.Alte metode: studierea maselor fecale pentru
aprecierea elementelor nedigerate sau cu alte scopuri. USG, RMN ETC..

17) Digestia in cavitatea bucala, saliva, masticatia. Deglutatia.

Glandele salivare sunt: cte o pereche de glande parotide, submandibulare, sublinguale i o mulime
de glande mici dispuse diseminat n cavitatea bucal.Glandele salivare secret 1-2 l saliv pe zi. Saliva
este hipotonic cu un pH=6 (n secreia de repaos). Cnd glanda salivar este stimulat, saliva devine
izotonic, crete cantitatea de HCO3-, crete pH = 7-8.Compoziia salivei:Ap 99%; electrolii, acid uric,
proteine, colesterin, mucin, glucoz, NH3, enzime.Mucina determin vscozitatea salivei. Enzimele
salivei sunt: ptialina (-amilaza salivar) are rol de a hidroliza amidonul prelucrat; lipaza (puin
fincional) pentru grsimile laptelui; lizozimul imunoglobulin cu funcie bactericid.
Rolul salivei:Faciliteaz masticaia i deglutiia n special a alimentelor solide pe care le umecteaz;
1.
lubrifiaz mucoasa;dizolv substanele solide i le permite contactul cu pailele gustative;
2.
iniiaz hidroliza amidonului pe care-l scindeaz pn la dextrine;lizozimul asigur rolul
protector al salivei;secreia salivei este important pentru fonaie.
DEGLUTIIA este totalitatea micrilor motorii care asigur trecerea bolului alimentar (format n
rezultatul masticaiei n cavitatea bucal i mbibat cu saliv), din cavitatea bucal n stomac. Procesul
de deglutiie are trei faze: bucal, faringian, esofagian.1)Faza bucal este voluntar. Micarea limbii
i obrajilor provoac propulsarea bolului alimentar n faringe.2)Faza faringian este foarte scurt. n
aceast faz are loc o oprire scurt a ventilaiei pulmonare,are loc apropierea coardelor vocale,
muchii gtului se contract ceia ce duce la deplasarea laringelui n sus provocnd nchiderea sa prin
intermediul epiglotei, astfel hrana nu ptrunde n cile respiratorii. n aceast faz are loc contracia
ntregului perete muscular faringian asemntoare cu contraciile peristaltice propulsnd astfel
bolul alimentar spre esofag.3)Faza esofagian. Bolul alimentar ajuns n esofag declaneaz contracia
esofagian peristaltic care asigur trecerea bolului spre stomac.
n cavitatea bucal se determin calitile gustative i comestibilitatca alimentelor. Prin masticaie,
alimentele se frmieaz, se nmoaie cu saliv se realizeaz, deci, digestia fizic i ncepe digestia
chimic primar. Tot aici se formeaz bolul alimentar, acesta fiind expulzat apoi n faringe (deglutiia).
Alimentele se afl n cavitatea bucal nu mai mult de 15-20 s, ns i n acest scurt rstimp fermenii
salivei ncep scindarea parial a glucidelor.
18) Digestia in stomac. Continutul sucului gastric. Reglarea secredei sucului gastric.
Mucoasa stomacului are un numr mare de glande care au canale de excreie foarte scurte. Exist trei
tipuri de celule secretorii:celule principale, care secret pepsinogenul (forma inactiv a enzimei
proteolitice gastrice pepsina);celule parietale, care secret HCl i factorul Castle;celule mucoase, care
secret mucus cu pH alcalin.Compoziia sucului gastric: se secret 2-3 litri pe zi, pH = 0,9 1,5. Conine
9,9% ap i 0,1% substane solide dintre care 0,6% substane anorganice i 0,4% organice. Din
substanele anorganice fac parte: cationii Na+ ,K+ ,Mg2+ . Anionii Cl-, HPO4-, SO42-. HCl determin mediul
acid n stomac i are urmtoarele funcii: sterilizeaz coninutul gastric, transform pepsinogenul n
pepsin, denatureaz proteinele, particip n reglarea motilitii gastrice, transform feriii n
ferai.Pepsina secretat de celulele fundale a glandelor stomacale, hidrolizeaz proteinele.Lipaza
gastric la copil scindeaz lipidele lapteluiGelatinaza scindeaz gelatina,Amilaza scindeaz
glucidele;Mucina protejeaz mucoasa gastric de aciunea agresiv a sucului gastric. Reglarea
secreiei gastrice-Reglarea nervoas: stimularea fibrelor nervului vag creste secreia gastric.
Stimularea fibrelor simpatice scade secreia gastric.Reglarea hormonal: gastrina provoac creterea
secreiei de HCl i crete secreia pepsinei, nu acioneaz asupra secreiei mucusului. Gastrina este
secretat de celulele G din mucoasa antropiloric la aciunea a 2 factori la stimularea local de ctre
chimul alcalin ce refluiaz din duoden la daschiderea pilorului i la stimularea vagului.Reglarea neuroumoral cunoate trei faze: cefalic, gastric i intestinal.Faza cefalic se realizeaz prin mecanisme
reflexe condiionate (excitaii vizuale, auditive, olfactive, gndul la mncare) i reflex necondiionate
(excitarea receptorilor de la nivelul cavitii bucale). Partea umoral n aceast faz este realizat de
ctre acetilcolin i gastrin ce crete secreia de HCl i secreia pepsinei, ne influennd secreia
mucinei. Faza gastric (necondiionat), 3-4 ore alimentele sunt supuse digestiei gastrice i pregtite
pentru evacuare n duoden. Pe cale vagal impulsurile de la receptorii gastrici ajung la nucleul vagal
bulbar, care eferent stimuleaz secreia glandelor parietale. Faza intestinal. Secreia sucului gastric
se prelungete i dup trecerea alimentelor n duoden. Reglarea umoral este asigurat
de:Acetilcolin crete secreia, ea este un stimulator puternic al pepsinei i factorului intrinsec
Castle, gastrinei.Gastrina hormon gastrointestinal Histamina stimuleaz secreia gastric.

19) Care este continutul sucului intestinal.

SECREIA INTESTINAL-Sucul intestinal conine numeroase enzime-enzimele enterocitelor i apar n
lumenul tubului digestiv la descuamarea epiteliului intestinal.Enterokinaza se gsete mai mult la
nivelul duodenului este o endopeptidaz ce transform tripsinogenul n tripsin. n intestin un numr
mare de peptidaze intestinale completeaz aciunea proteazelor pancreatice, ele scindeaz proteinele
pn la oligopeptide. Acestea sunt n primul rnd aminopeptidazele, care transform oligopeptidele n
bi- i tripeptide, iar apoi n aminoacizi. Un alt grup de enzime scindeaz mai departe acizii nucleici n
baze purinice i pirimidinice.n sfrit un grup de enzime transform dizaharidele n zaharide simple.
Maltaza divizeaz maltoza n dou molecule de glucoz; invertaza transform zaharoza n glucoz i
fructoz; lactaza transform lactoza n glucoz i galactoz. De asemenea este i lipaza
intestinal.Digestia cavitar este realizat de aciunea sucului pancreatic, intestinal i a bilei care
scindeaz substanele macromoleculare.Digestia parietal este realizat de enzimele ce sunt absorbite
pe microviloziti i glicocalix. Aceste enzime continu hidroliza oligomerilor, care se formeaz n
rezultatul digestiei cavitare.Hidroliza i absorbia pe membrana enterocitelor sunt facilitate, deoarece
vilozitile i microvilozitile intestinal mresc suprafaa de contact de 300-500 ori.
Vilozitile sunt foarte bine vascularizate i posed o ax limfatic. Ele se pot contracta astfel crend o
diferen de presiune i accelernd absorbia. Contraciile vilozitilor sunt induse de villikinin
substan biologic activ intestinal, care se elibereaz n lumenul intestinal n prezena chimului.
20) Rolul pancreasului. sucului pancreatic in digestie
Digestia n intestinul subire este dependent de secreia pancreatic, biliar i a intestinului subire.
SECREIA PANCREATIC-Volumul secreiei pancreatice este de 1,5 2,0 l pe zi. Este izotonic, pH 7,88,4 cu o mare concentraie de bicarbonai. Compoziia: apa; substane neorganice Na+, K+, Mg+, Ca2+,
HCO3-, Cl-, PO4, SO3. Substane organice: enzime. Sucul pancreatic neutralizeaz chimul gastric din
momentul ce el ajunge n duoden. Acest mediu alcalin creeaz pH optim pentru activitatea enzimelor
pancreatice. Sucul pancreatic conine multe enzime care sunt secretate de celulele acinoase.
enzimele proteolitice-tripsina (la pH 7-8 din tripsinogen) chimotripsina Carboxipeptidaza
Colagenaza Elastaza hidrolizeaz n special legturile peptidice ale alaninei, serinei, glicinei.
lipaza pancreatic Colesteraza scindeaz colesterolul alimentar esterificat n colesterol liber
i acid gras.Lecitinaza descompune fosfoaminolipidele n acizi grai i glicerolfosfat de colin.
n sucul pancreatic se mai gsesc ribonucleaze i dezoxiribonucleaze, ele scindeaz acizii nucleici n
nucleotide.
21) Unde in tractul digestiv are loc absorbtia substantelor nutritive. Ce substante nutritive se
absorb.Substantele nutritive vor fi absorbite definitiv in intstinul subtire.deosebim urmat mec de
absorbtie:-filtratie(apa);difuzie(apa+microelemente);absorbtia pasiva (nu necesita chelt de
energie);transpot activ (cu chelt de energ ATP).proteine, lipide,glucide(sub forma de monozaharide) ,
vitamine(b1,2,6,pp,acid folic),
23) Explicati rolul metabolismului in viata umanaIn termenii cei mai simpli, metabolismul
reprezinta ritmul in care corpul consuma energia. Metabolismul este diferit de la o persoana la alta.
Poti sa ai un metabolism mai accelerat decat cel normal, sau unul mai incet. Metabolismul este
cunoscut ca fiind balanta intre 2 procese opuse:-catabolismul (unde energia este degradata). Acest tip
de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm);-anabolism (unde energia este
sintetizata). Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii
endergonice (reacii endoterme).Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a
numeroase reacii chimice: hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare,
transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.
24) Ce metode de studiere a metabolismului cunoasteti
Sanatatea nutritionala depinde de un
Substante
numar de factori sau componenti, care
active:Vitamine,Minerale,Elemente
pot fi grupati impreuna fie ca sursa de
combinate .Metode- Somatometria
energie fie ca substante active:Surse
msurarea indicilor somatometrici;
Examenul clinic - dezvoltarea general;
de
energie:Proteine,Grasimi,Carbohidrati
Analize de laborator i biochimice Criterii funcionale - aprecierea
proteinemia, glicemia, lipemia,
funcionalitii aparatelor i sistemelor.
sideremia, hemograma;

25) Descrieti metabolismul proteinelor. Bilantul azotat. Reglarea.

Proteinele reprezint 75% din substanele solide ale organismului-Sunt degradate pn la
aminoacizi(indispensabili-valinaa, izovalina,licetina, izolicetina-obligator tre sa nnimereasca cu prod
alim fiindca nu pot fi sintetiz oua, carne, icra, peste.dispensabili-daca nu nimeresc cu prod alim se
sintetiz singuri).Funciile proteinelor:Plastic ,Reglatoare ,Transport ,Hemostatic stoparea
hemoragiei (factori de coagulare),Menin P oncotic a sngelui i lichidului extracelular,Contracia
,Imunitatea nnscut i dobndit globulinele.Necesar de administrat zilnic = 30-120 gr proteine
Bilanul azotat-Sursa de azot pentru organism proteinele. Coninutul de N2 -16% ( 1 gr N2 - n 6,25
gr proteine)Bilanul azotat al organismului - raportul dintre cantitatea de N2 ngerat i cantitatea de
N2 excretat din organism timp de 24 ore.Tipurile de bilan azotat:Echilibru azotat - cantitatea de N2
ngerat = N2 eliminat.Pozitiv cantitatea de N ngerat > N eliminat (specific pentru organisme n
cretere, femeile n perioada de gestaie, lactaie, n timpul antrenamentului la sportivi);Negativ
cantitatea de N ngerat < N eliminat. BA negativ se ntlnete la persoanele de vrsta a treia i n
patologii: cancerul nsoit de caexie, tuberculoz, nefrite, combustii, inaniie. Reglarea
metabolismului proteic-Predominant umoral:Somatotropul- stimuleaz sinteza proteinelor
intracelulare, mrind permeabilitatea membranei pentru aminoacizi, crete sinteza ARN-ului.
26) Descrieti metabolismul glucidelor. Norma alimentara. Reglarea. Notiune de diabet zaharat.
Glucidele descompuse pina la monozahariide sint absorb in singe prin mitocondrii oxid cu elim de
energie ,au scop energetiic si plastic .circula in organism =3,3-5,5 mmol/l.Hiperglicemie insulina
depozit glucoza in ficat , muschii sub forma de glicogen, la necesit se eliminaglucagon (antagonistul
insulinei)ce scoate glicogenul si il transforma in glucoza in singe.Hipoglicemie-daca u ajunge insulinacantit mare de glucoza in singe o elemina in urin, gl sudoripare, transpir.starea de sete, hiperfagie,
scadere in greutate si apare DZ.
27) Descrieti metabolismul lipidelor. Norma alimentara. Reglarea. Notiune de grasimi
complete si incomplete.
Putine sint scindate in trigliceride, acizi grasi se dpoziteaza in limfa, mai putin in singe, in mitocondrii
se oxideaza.cu scopp metab plastic la form embr cellare, surplusul se depoz in org ca regula su piele in
jurulorg interne.nictimeral =50-80gr.depoz uniforma si neuniforma.dispensabile si
indispensabile.Reglarea pe cale nerv-SNS-intensif pr oxidative cu cresterea chelt energ.SNPacumuleaza ,protejeaza, restabileste, cheltuie.Regl pe cale umorala=cu ajut hormoniloradenocorticotrop,insulina, somatotrop-pastr echilibr, scad sau intensif met plastic.
28) Metode de studiere a metabolismului bazal. Calorimetria directa si indirecta.
MB repr consumul energetic minim necesar meninerii funciilor vitale.Unitatea ce exprim rata
energiei folosite de organism rata metabolismului este caloria . brbai 1600 kcal/24 ore, femei
1300 kcal/24 ore.MB depinde de: - constituie: greutatea corpului, talia,varsta, sex, condiiile
mediului extern (MB max. la ora 16-17; min la ora 3-4 dimineaa; veghe > somn)
Calorimetria direct este bazat pe calculare direct a cldurii cedat de organism n anumit
perioad de timp. Aceast metod se efectuiaz cu ajutorul unor camere speciale numite
calorimetre. Prin aceste camere circul apa prin anumite evi i cldura cedat de organism va fi
captat de apa circulant prin evi care se va nclzi. Calculnd temperatura apei iniial i dup ce
individul s-a aflat un timp n camera calorimetric putem determina metabolismul bazal, cu ajutorul
unor formule speciale:Q = c*m(t2-t1)/MT;Q metabolismul bazal (n kcal) ;m masa apei din
calorimetru;c capacitatea termic a apei;t1 t2 temperatura iniial i final a apei;M masa corpului
animalului;T timpul care animalul s-a aflat n camera calorimetric.Calorimetria indirect Drept
surs de energie n organism servesc reaciile oxidative, n cadrul crora se formeaz CO2 i se
consum O2, cheltuielile energetice pot fi calculate pe baza studierii metabolismului gazos. Aceast
metod bazat pe analiza gazelor (O2 i CO2) se numete calorimetrie indirect.

29) Ce numim animal homoiaterm. (care i pstreaz temperatura intern constant, indiferent de
variaiile temperaturii externe.)Cum are loc reglarea temperaturii corpului uman.Stimularea
receptorilor pentru cald declanaz mecanisme de termoliz: Vasodilatare cutanat - inhibarea
centrelor simpatici din hipotalamusul posterior cu dilatarea pasiv a vaselor cutanate.Stimularea
sudoraiei i cedarea cldurii prin evaporare la stimularea neuronilor simpatici colinergici de ctre
neuronii responsabili de sudoraie din hipotalamus.Receptorii de cald din abdomen i vasele
sangvine transmit semnale inhibitorii spre centrul simpatic din hipotalamusul posterior dilatarea
pasiv a vaselor viscerelor.Punctele de msurare
a temperaturii corpului:Fosa axilar 36,6oC,Intrarectal 37,2oC,n cavitatea bucala 37,0 oC
Temperatura variaz n diferite esuturi n dependen de rata proceselor metabolice, T maxim fiind
n ficat 38,0oC, iar Tminim pielea extremitilor.
30) Ce numim respiratie. Care este rolul respiratiei in viata omului.
Respiraia include totalitatea proceselor care au loc n organism n urma crora are loc ptrundrea O2
i eliminarea CO2 din organism. Prin respiraie Oxigenul (O2) din aerul inspirat ajunge la nivelul
celulelor, iar dioxidul de carbon (CO2) rezultat este eliminat prin intermediul expiraiei. Sistemul
respirator ajuta la reglarea acizilor si bazelor din tesuturi, un proces crucial pentru functionarea
normala a celulelor. Acesta protejeaza corpul impotriva organismelor ce produc imbolnavirea si
impotriva substantelor toxice inspirate cu aerul. Sistemul respirator are in structura si celule ce
detecteaza mirosul si care asista la producerea de sunete.
31) Dati definitia respiratiei. Etapele ei principale. Mecanismul respiratiei externe.
Respiraia include totalitatea proceselor care au loc n organism n urma crora are loc
ptrundrea O2 i eliminarea CO2 din organism.Etapele de baz ale respiraiei sunt:Ventilaia
pulmonar schimbul de gaze dintre aerul atmosferic i cel alveolar.Difuzia O2 i CO2 ntre aerul
alveolar i snge.Transportul gazelor prin snge.Schimbul de gaze ntre snge i esuturi.Respiraia
celular. Respiraia include:inspiraia ptrunderea aerului n plmni;-expiraia eliminarea aerului
din plmni.Inspiraia dureaz mai puin, este mai rapid, iar expiraia este mai prelungit. n repaus
omul adult sntos respir de 12-16 ori pe min, copii nou nscui pn la 40 ori pe minut.
32) Care este rolul respiratiei. Biomecanismele inspiratiei si expiratiei.
Biomecanismul inspiraiei inspiraia este un proces activ i ncepe o dat cu contracia muchilor
intercostali externi, care datorit poziiei de sus n jos i din posterior n anterior ridic coastele n sus
mrind volumul cutiei toracice, ca rezultat aerul ptrunde n plmni. Contractndu-se aceti muchi
nu apropie coastele una de alta ci alunec una fa de alta mrind sau micornd cutia toracic.n
timpul unei inspiraii mai particip muchiul diafragmal care contractndu-se coboar n jos apsnd
organele interne i mrind i mai mult volumul cutiei toracice. In inspiraie forat n afar de muchii
menionai mai sus se includ i muchii spatelui i gtului mai ales muchiul levator
scapuli.Biomecanismul expiraiei expiraia este un proces pasiv, nu este nsoit de contracia
muscular i ncepe o dat cu relaxarea muchilor inspiratori, ca rezultat sub aciunea greutii
proprii se coboar n jos, diafragul se ridic deoarece presiunea n cavitatea abdominal este mai mare
ca n cutia toracic cutia toracic se micoreaz n volum i aerul este eliminat din
plmni.Distingem:respiraie toracic predominant la femei-respiraia abdominal preponderent la
brbai sau la ridicarea unor greuti cnd muchii centurii scapulare sunt fixai,respiraie mixt
predominant la copii.Expiraia forat este activ i este determinat de contracia muchilor
abdominali i a muchilor intercostali interni.
33) Ce numim cavitatea pleurala. Care este presiunea intrapleurala in timpul respiratiei si
expiratiei. Modelul Donders.Cavitatea pleural este spaiul localizat ntre foia parietal ce
tapeteaz cutia toracic i cea visceral ce tapeteaz plmnii. Acest spaiu conine lichid seros,
asemntor dup compoziie cu limfa. n cavitatea pleural presiunea este mai joas ca cea
atmosferic (760 mmHg) i se numete negativ. n repaus presiunea este egal cu -6 mmHg; n
inspiraie normal -9 mmHg; n inspiraie forat la oameni antrenai -20 mmHg. n expiraie -3
mmHg i expiraie forat se regleaz cu cea atmosferic sau chiar devine poitiv.
Presiunea negativ n cavitatea pleural se datoreaz: traciunii elastice a plmnilor aceasta este
fora cu care esutul pulmonar tinde s se comprime i este format din:

34) Care este rolul presiunii intrepleurale in mecanismul respiratiei. Metoda determinarii
presiunii intrapleurale- presiunea intrapleurala se determina cu ajutorul unui balonas introdus
in partea mediastinala aesofagului si conectat cu un manometru.Presiunea intrapleurala fiind mai
accentuata la virf mentine alveolele deschise si la sfarsitul expirului, motiv pentru care acestea vor
primi un volum de aer prosapat mai mic. Datorita gravitatii, presiunea intrapleurala este mai mica
la bazele pulmonare, asigurand o improspatare mai mare a aerului alveolar.
35) Descrieti metodele de studiere a sistemului respirator. Spirometria. Spirografia,
pneumografia.SPIROMETRIA. VOLUMELE RESPIRATORIISpirometria este metoda de msurare a
volumelor respiratorii cu ajutorul spirometrului- inregistrarea variatilor volumului pulmonar = o
metoda simpla de investigare a ventilatiei pulmonare ce consta in determinarea volumului de aer care
iese si intra in plamani .Depistam:-aerul respi=500ml, aerul de rezerva-se insp din spirom fortat dupa
o inspir normala din atmosf =1200-1300ml;aerul de rezerva aexpir-dupa o inspir norm in atmosf se
efect o expir max in spirometru;apacit vitala-cant de aer ce poate fi expir in spirom forrtat dupa o
inspir max in atmosf.Spirografia metoda de nscriere a micrilor respiratorii., inregistrare grafic a
ventilaiei pulmonare.Volumele respiratorii:Volumul respirator curent (500 ml) este cantitatea de
aer care ptrunde n plmni n timpul unui inspir normal.Volumul inspirator de rezerv (2000
2500 ml) aerul care ptrunde n plmni la un inspir forat dup un inspir normal.Volumul expirator
de rezerv (1000 1500 ml) aerul expirat la o expiraie forat dup o expiraie normal.Volumul
rezidual (1000 1500 ml) este aerul care rmne n plmni dup o expiraie forat.Pneumografiase fix un pneumograf (balon cu aer)pe torace ce se uneste printr-un tub dee cauciuc cu capsula Marei
ce transm oscilatiiledin pneumograf in oscil mecanice pe care le inregistram-urmarim dinamica
toracelui normala sau fortata.
37) Care este presiunea partiala a CO2 i O2 in aerul atmosferic si cel alveolar. Care este rolul
in respiratie.in norma noi respir aer=760mmhg, presiunea partiala=760 mmhg, in aerul atmosferic
N=78%,O2=21%=159mmhg,CO2=0,03 %=0,02mmhg.Cind inspiram aerul respirator se diluiaza cu
aerul in caile respiratoriidin spatiul mort si se obtine aer
alveolar,O2=14%=100mmhg,CO2=4,5%=40mmhg,restul este N2.Alveolele pulm reprez=90m2,prin
ele circula O2 si CO2. nsuficiena de oxigen la nivelul plmnilor produce strile de hipoxie, anoxemie,
anoxie. Scderea concentraiei de oxigen pn la 18% nu produce modificri n organism. La
concentraii de 18-15% apar manifestri uoare, ca: accelerarea ritmului cardiac, creterea presiunii
arteriale. - Cel mai sensibil la scderea Concentraiei de oxigen este esutul nervos i, n primul rnd,
scoara cerebral, de aceea primele semnale parvin de la sistemul nervos central. Apare o stare de
euforie, necoordonarea micrilor, pierderea cunotinei. - La o concentraie de 10-8% de oxigen nu
mai poate exista via.
39) Descrieti schimbul de gaze in plamani si tesuturi.
Alveolele contacteaza cu capilarele din circulatia mica datorita grosimii scazute a alveolelelor(0,2
micrometri).pres part a O2=100mmhg,O2 este in surplus datorita presiunii si astfel datorita difuziei
difundeaza in capilar, CO2 este invers la O2.CO2=38-40mmhg.
40) Descrieti transportul oxigenului prin sange.
Oxigenul este transportat in sange sub doua forme :
- dizolvat in plasma;in cantitatea mica, - legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de
transport a oxigenului, sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml. de
plasma, fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de Fe din structura
moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de oxigen. Capacitatea hemoglobinei de a lega
oxigenul este conditionata nu numai de presiunea partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia
ionilor de hidrogen din plasma si de temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de
hidrogen scade capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat tesuturilor.
Fizic dizolvat 3%, Chimic fixat de Hb 97% (HbO2) . Cantitatea max de O2 transportat de 100 ml
snge 100 ml snge............14 gr Hb, 1gr Hb......................1,34 ml O2, 100 ml snge .......... 19-20 V/%

41) Descrieti transportul CO2 prin sange. Formele de transport.

Dioxidul de carbon format la nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri;
- dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon, care difuzeaza dinspre
tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat dizolvat in plasma.
- legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ de dioxidd de carbon la
100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor plasmatice, inclusiv la nivelul hemoglobinei,
fiind transportat sub aceasta forma.
- sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid de carbon din
singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma, patrunde in interiorul eritrocitelor
unde sub influienta unor enzime anhidraza carbonica, se hidrateaza dind nastere acidului carbonic.
Acidul carbonic disociaza rapid iar anionul bicarbonic rezultat difuzeaza din nou, in cea mai mare
parte in plasma unde leaga ionul Na pozitiv cu care formeaza bicarbonatul de sodiu.
42) Care sunt conceptiile contemporane despre structura centrului nervos respirator.
Automatismul centrului respirator.centrul respirator se afl n bulbul rahidian. Aici sunt neuroni
excitarea crora provoac inspiraie, iar alii care pot provoca expiraia.
Centrul respirator este format din:Centrul inspirator (grupul dorsal de neuroni) ,centrul
expirator (grupul respirator ventral).1. Puntea lui Varole centrul pneumotaxic i apneustic care
regleaz lucrul centrului inspirator i expirator (1-2).2 Bulbul rahidian centrul inspirator i
expirator (3-4).Mduva spinrii motoneuronii ce formeaz nervii intercostali (Th1-Th12 poriunea
toracic) i motoneuronii ce formeaz nervul frenic (diafragmal) din poriunea cervical (C3C4).4.Hipotalamusul i anume centrii superiori vegetativi simpatic i parasimpatic i centrii de
termoliz i termogenez.5.Cortexul (reglarea contient a respiraiei).Automatismul centrului
respirator. Reflexele de protecie.Neuronii ce formeaz centrul respirator au proprietatea de a se
autoexcita -excitaia apare n ei desinestttor fr aciunea excitanilor din mediul exterior. La
lezarea tuturor fibrelor aferente ce transmit impulsuri spre centrul respirator excitaia se menine. n
inspiraie are loc depolarizarea membranei neuronilor cu mrirea permeabilitii pentru ionii de Na+,
care ptrunde n interior, i ca rezultat apare potenialul de aciune care se propag spre muchi, care
asigur inspiraia.Reflexele respiratorii de protecie tusa apare la excitarea brusc a receptorilor
laringelui, bronhiilor, traheei; la excitarea receptorilor nazali apare strnutul.Vorbirea apare n timpul
expiraiei, de acia inspiraia este mai rapid, iar expiraia este mai lent .
?43)Descrieti mecanismul inspiratiei normale si fortate.Inspiraia este un proces activ i ncepe o
dat cu contracia muchilor intercostali externi, care datorit poziiei de sus n jos i din posterior n
anterior ridic coastele n sus mrind volumul cutiei toracice, ca rezultat aerul ptrunde n plmni.
Contractndu-se aceti muchi nu apropie coastele una de alta ci alunec una fa de alta mrind sau
micornd cutia toracic.
n timpul unei inspiraii mai particip muchiul diafragmal care contractndu-se coboar n jos
apsnd organele interne i mrind i mai mult volumul cutiei toracice.
n inspiraie forat n afar de muchii menionai mai sus se includ i muchii spatelui i gtului mai
ales muchiul levator scapuli.
44) Descrieti mecanismul expiratiei normale si fortate.expiraia este un proces pasiv, nu este
nsoit de contracia muscular i ncepe o dat cu relaxarea muchilor inspiratori, ca rezultat sub
aciunea greutii proprii se coboar n jos, diafragul se ridic deoarece presiunea n cavitatea
abdominal este mai mare ca n cutia toracic cutia toracic se micoreaz n volum i aerul este
eliminat din plmni.
Expiraia forat este activ i este determinat de contracia muchilor
abdominali i a muchilor intercostali interni.
45) Explicati cum are loc reglarea respiratiei.
Muschii respiratori sunt muschii scheletici, asadar, pentru a se contracta, au nevoie de stimuli electrici
transmisi de la nivelul nervos central. Acesti stimuli sunt transmisi prin nervi somatici. Muschiul
inspirator cel mai important, diafragma, este inervat prin fibre motorii ale nervilor frenici, care isi au
originea in regiunea cervicala a maduvei spinarii. Impulsurile ajung la nivelul nervilor frenici pe cai
voluntare sau involuntare ale SNC. Aceasta dualitate a caii de conducere permite controlul voluntar al
respiratiei in timpul unor activitati cum sunt: vorbitul, cantatul, inotul, alaturi de controlul involuntar,
care permite oamenilor sa respire automat, fara efort constient. Ritmul de baza, involuntar, automat al

respiratiei este generat in bulbul rahidian. Respiratia spontana are loc atat timp cat bulbul si maduva
spinarii sunt intacte.
46) Explicati reglarea respiratiei reflex necondifionata si reflex conditionata.
47) Cum are loc reglarea respiratiei pe cale umorala.
Reglarea umorala se manifesta prin actiunea pe care concentratia sangvina a gazelor respiratorii
(oxigen si C02) o exercita asupra centrilor respiratori. Cresterea concentratiei de C02 si scaderea
concentratiei de oxigen stimuleaza centrii respiratori, ducand la cresterea frecventei si amplitudinii
respiratiei. Dioxidului de carbon i s-a acordat un rol mai important, centrii respiratori fiind mai
sensibili la variatii mici ale concentratiilor C02 in sange. sistemul chemo-receptor periferic. Ei sunt
localizati in mai mult zone din afara sistemului nervos central. Ei sunt foarte sensibili la cele mai mici
variatii de presiune de O2 in sange, desi raspund si la schimbarile presiunii CO2 si ale concentratiei
ionilor de H, Chemo-receptorii la randul lor tranmit semnale nervoase la centrul respirator care
participa ra reglarea activitatii respiatorii. daca concentratia O2 in sangele arterial scade sub
normal chemo-receptorii periferici devin puternic stimulati.
48) Cum se modifica respiratia la efort fizic, in caz de hiper si hipobarie.
n efort fizic consumul de O2 crete de 20 ori crete rata ventilaiei pulmonare cauzat de:Creterea CO2 n snge,-Micorarea pO2 n snge,-Acumularea H+ i scderea pH sanguin ,-Creterea
presiunii arterial,-Crete frecvena impulsurilor de la proprioreceptorii muchilor care mresc
ventilaia pulmonar
Hipercapnie creterea pCO2 n snge. n hipercapnie impulsurile aferente de la chemoreceptori
stimuleaz centrul respirator creterea ventilaiei pulmonare (eliminarea CO2 din organism).
Semnalele de la chemoreceptorii periferici sunt de 7 ori mai puternice dect de la cei centrali.
Hipoxemie micorarea coninutului de O2 n snge cu stimularea chemoreceptorilor periferici
excitarea centrului inspirator creterea frecvenei respiraiei.Cauza: hipoxie atmosferic;hipoxie
prin hipoventilaie ; hipoxie prin scderea ventilaiei la nivelul membranei de difuziune a O2 ;Metoda
de tratament - oxigenoterapie
Hipercapnia i concentraiei H+ pH sngelui acidoza respiratorie; pH sngelui alcaloza
respiratorie.

49) Sangele. Care este rolul sangelui in viata omului.

Sngele constituie circa 7% din greutatea corporal, const din plasm 52-58% i elemente figurate.
Serul este plasma defibrinat. Sngele este un tesut lichid de origine mezenchimal, format dintr-o
substan fundamental interstitial, plasma, n care se gsesc elementele figurate.FUNCIILE
SNGELUI:transport:
-gaze, transport CO2 i O2(funcia respiratorie);substane nutritive (funcia trofic);hormoni (funcia
reglatoare);energie termic (termoreglare);vitamine;enzime;reziduuri;meninerea homeostazei
celulelor organismului prin meninerea constant a substanelor dizolvate, pH-ul, temperatura;Protecie celulele sanguine care au proprietatea de fagocitoz i celulele care pot produce
anticorpi.;-Hemostatic capacitatea de a se coagula i de a nchide lumenul vaselor lezate, n rezultat
are loc oprirea hemoragiei.
50) Care este compozitia sangelui.
Sngele are n compoziie dou elemente principale: plasma i elementele figurate. Plasma sanguin
reprezint 40-45% din ntreaga cantitate de snge. Aceasta este compus din 90% ap, 9% substane
organice (proteine, lipide, glucide) i 1% substane anorganice (sruri de sodiu, potasiu, calciu,
magneziu etc). Elementele figurate sunt celulele propriu-zise ale sngelui, care plutesc n plasma
sanguin. Acestea sunt de mai multe tipuri: hematii, leucocite i trombocite.Sngele este un tesut
lichid de origine mezenchimal, format dintr-o substan fundamental interstitial, plasma, n care se
gsesc elementele figurate.
51) Care este cantitatea de sange in organismul omului. Ce se intampla in caz de hemoragii.
Cum se poate efectua hemotransfuzia.Sngele constituie circa 7% din greutatea corporal, const

din plasm 52-58% i elemente figurate. Serul este plasma defibrinat.Hemoragie-Scurgerea

de sange dintr-un vas sangvin. O hemoragie este numita externa daca sangele se scurge direct in
exterior, interna daca se produce intr-o cavitate (torace, abdomen) sau intr-un organ intern
(stomac, intestin); O hemoragie are drept cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer,
tumora) sau o anomalie a vaselor (anevrism, fragilitate prin hipertensiune arteriala). Atunci cand
hemoragia este externa si consecutiva unei plagi a vaselor gatului sau ale unui membru, ea poate fi
intrerupta prin compresia cu mana sau cu un pachet de tifon - a punctului de sangerare sau a unui
punct situat pe traiectul trunchiului arterial care alimenteaza sangerarea. De asemenea, se poate pune
un garou, fie la radacina membrului, fie imediat in amonte de sangerare, dar aceasta tehnica nu este
lipsita de pericole. De asemenea, trebuie inlocuit volumul de sange pierdut, perfuzand intr-o vena
solutii de umplutura (gelatine, dextrani). Acestea din urma sunt insuficiente in cazurile cele mai grave,
cand trebuie sa se recurga la transfuzii sangvine.
52) Definiti notiunea de sange, functiile si proprietatile lui.
Sngele este un tesut special sub form lichid care, prin intermediul aparatului circulator, alctuit
din inim si vasele sanguine, transport nutrientii si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului, de unde
preia bioxidul de carbon si produsii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de
eliminare.Sngele constituie circa 7% din greutatea corporal, const din plasm 52-58% i elemente
figurate. Serul este plasma defibrinat.FUNCIILE SNGELUI:transport:-gaze, transport CO2 i
O2(funcia respiratorie);-substane nutritive (funcia trofic);-hormoni (funcia reglatoare);-energie
termic (termoreglare);-vitamine-enzime,-reziduuri;meninerea homeostazei celulelor organismului
prin meninerea constant a substanelor dizolvate, pH-ul, temperatura;Protecie celulele sanguine
care au proprietatea de fagocitoz i celulele care pot produce anticorpi.;Hemostatic capacitatea de
a se coagula i de a nchide lumenul vaselor lezate, n rezultat are loc oprirea hemoragiei.
53) Caracterizati constantele fiziologice de baza a sangelui.
Hematocritul raportul elementelor figurate la volumul total desnge, la femei este 44-46%, la
brbai este 41-43%. La noinscui hematocritul este cu 10% mai mare iar la copii mici cu7% mai
mic.2.Vscozitatea la plasm este 1,7-2,2, la snge este 5,0 fa de aapei care este 1,0. Vscozitatea
mrit se datorete prezenei proteinelor i elementelor figurate. Vscozitatea crete n caz dediaree,
transpiraii abundente, etc.3.Greutatea specific a sngelui este 1,050-1,060, a plasmei este1,0251,35, iar a eritrocitelor este de 1,090. pH-ul este 7.34 la captul venos al vaselor i 7,4 la
captularterial al vaselor. pH-ul se menine datorit sistemelor tampon:-sistemul bicarbonat / acid
carbonic H2CO3/ NaHCO3-sistemul monofosfat / difosfat-sistemul tampon al proteinelor -sistemul
tampon al hemoglobineiDereglarea pH-ului mai jos de 7,3 se numete acidoz, iar mai sus de 7,4 se
numete alcaloza.
54) Ce prezinta plasma sangelui, componenta ei. Proteinele plasmei sangelui, cantitatea si
rolul lor.
Plasma sngelui const din: ap 90-91%;proteine 6,5-8%; substane azotate proteice (albumine,
globuline, fibrinogen); neproteice (uree, acid uric, creatinina, amoniac);substane neazotate 1g%
(glucide, lipide),glucoza 80 120 mg% (3,3 5,5 mmol/l)
Proteinele: Albuminele,Globulinele,Fibrinogenul.Funciile proteinelor:trofic,de transport,de
tampon,determin presiunea oncotic,hemostatic,protecie (prin intermediul anticorpilor),reglare.
Albuminele 40-45 g/l, ele determin presiunea oncotic, au funcie de transport (pot transporta Ca2+,
Na+, acizi grai, pigmeni biliari), sunt ca rezerv proteic.Globulinele 17-35 g/l1 globulinele au
funcie de transport (lipide, fosfolipide, fixeaz glucoza, hormonul tiroidian, vit B12),2
macroglobulina inhib plasmina i proteinazele, fixeaz hemoglobina,2 ceruloplasmina
transport Mg+, - transferina transport ferul, - lipoproteinele transport lipidele (75% din
totalul lipidelor), globuline - anticorpi
Fibrinogenul 2-4 g/l are rol n hemostaz,Presiunea oncotic se datorete proteinelor
(albuminelor). La omul adult n decurs de o zi se formeaz circa 17 g albumine i 5 g globuline.
Perioada de semidezintegrare a albuminelor la om este de 10 15 zile, iar a globulinelor de circa 5
zile, aceasta nseamn c n acest rstimp se schimb n snge circa 50% din proteine.
55) Caracterizati presiunea osmotica si oncotica si rolul lor.
Presiunea coloidosmotic sau presiune oncotic este presiunea generat de concentraia de proteine
(albumine) n snge sau lichidul extracelular.

Presiunea osmotica 300 310 mOsm/l ; 6,7 atm ;5300 mmHg ; punct crioscopic 0,560C
- in mediu hipoton hemoliza prin soc osmotic ; - in mediu hiperton deformari ( mai ales afecteaza
celula nervoasa). Mentinerea presiunii osmotice prin mec. tensiosmo- reglator localizat in
hipotalamusul
ant. Presiunea oncotica - Val. 2 mOsm/l; 0,037 atm; 20 30 mmHg . Rol : - in schimburile dintre
sange si spatiu lacunar la nivel capilar , - in filtrarea glomerulara
56) Explicati rolul eritrocitelor, particularitadle structurale si functionale. Principiile
determinarii lor.
Fiziologia eritrocitelor.Eritrocitele (globulele roii) celule anucleare, forma de disc biconcav,
culoarea roie, mrimea 7-8mcm. Ele constituie 90% din reziduul uscat. Datorit hemoglobinei
ndeplinesc funcia de transport a O2 i CO2, pe membrana lor se pot fixa medicamente, hormoni,
toxine etc. Anizocitoz difer dimensiunile eritrocitelor (forme mari i mici),Poichilocitoz apar
forme patologice.Pe membrana eritrocitului se gsesc aglutinogenele, iar n plasma sanguin sunt
aglutininele.Durata vieii eritrocitelor de 120 de zile, dintre care doar 30 zile sunt n
circulaie.Micorarea numrului de eritrocite se numete eritropenie, iar mrirea numrului de
eritrocite se numete eritrocitoz, fiziologic poate aprea la altitudine sau la eforturi fizice. n caz de
patologie micorarea numrului de eritrocite se numete anemie.
Numrarea eritrocitelor se face:la microscop,numrarea automat a eritrocitelor, aceasta se bazeaz
pe dispersia luminii la trecerea acesteia prin soluie, sau pe baza conductibilitii electrice ntr-un tub
ngust la trecerea prin el a eritrocitelor.Funciile eritrocitelor;-funcia de transport ,particip n
hemostaza vasotrombocitar i coagulrii sngelui,funcia reglatoare: hemoglobina intervine n
meninerea pH-ului, compoziia ionic a plasmei i coninutul de proteine, particip n metabolismul
hidrosalin,funcia anticoagulant fixarea i transportul heparinei,reglarea eritropoezei, distrugerea
eritrocitelor influeneaz factorii eritropoetici care influeneaz mduva osoas stimulnd
eritropoeza.
57) Care este rolul, structura, cantitatea si functia leucocitelor.
Leucocitele sau globulele albe sunt elemente figurate ale sangelui au nucleu si au in general forma
ovala dar forma lor este schimbatoare.- diametru cuprins intre 7 20 n ,- nr. intre 4000 8000 mmc
de sange numarul acestora prezinta variatii in functie de varsta la nou nascut pot fi chiar si 25000 in
primele ore de viata, Rolul leucocitelor functia de aparare a organismului contra agentilor patogeni
si a toxinelor produse de acestia. Leucocitoza - cresterea numarului leucocitelor peste 8000 mm poate
fi temporara si poate fi determinata de cauze foarte diferite cum ar fi ingerarea de alimente, ridicarea
temperaturii mediului, stari psihice, Cand leococitoza permanenta se produce printr-o imultire
anarhica a leucocitelor, se produce starea numita leucemie ea prezinta o crestere enorma si
necontrolata a leucocitelor (1000000 mmc ) in circulatie gasinduse si forme imature a
acestora.Leucopenie ( neutropenia) este scaderea sub 4000 mmc se manifesta in unele boli infectioaseca
febra tifoida, gripa, intoxicatii cu substante chimice, anemia aplastica, deficite vitaminice, boli ale
celulei stem,
58) Ce celule se intalnesc in sange, cantitatea si rolul lor.
Sngele constituie circa 6-8% din greutatea corpului (4-5l), const din:plasm (partea lichid) - 5258%
elemente figurate (eritrocite, leucocite, trombocite) 42-48% .
Eritrocitele (globulele roii) celule anucleare, forma de disc biconcav, culoarea roie-portocalie,
mrimea 7-8. Hemoglobina constituie 90% din reziduul uscat al hematiilor.Funciile eritrocitelor:De
transport a O2 i CO2 (hemoglobina), Funcia reglatoare sistemul tampon al Hb menine pH, particip
n metabolismul hidro-salin i menin compoziia ionic a plasmei,Funcia hemostatic particip n
coagularea sngelui
Durata vieii 120 zile (30 zile n circulaie)
Leucocitele, celule mobile ale sistemului de aprare a organismului-In norm la se conin 4-9 mii
/mm3 (7x109/l).Se afl n snge numai 4-8 ore pentru a fi transportate de la mduv sau esut limfoid
spre toate esuturile organismului unde se mai rein 4-5 zile. I. Granulocite -Eozinofile - 1-5%,
(colorani acizi)Distrug toxine de origin proteic.2. Bazofile - 0,5-1% (colorani bazici)-Regleaz
microcirculaia n focarul inflamator prin secreia heparinei.Neutrofile 58-70% (colorani
neutri)(segmentate, nesegmentate)-Fagocitoza I etap a inflamaiei;II. Agranulocite-Monocite - 2-

10 % ;Limfocite - 18-40%;Trombocitele -sunt celule sangvine cu rol n procesul complex

de hemostaz= 150400 109 trombocite per litru de snge.
59) Descrieti procesul de coagulare a sangelui, fazele lui. Rolul coagularii in viata omului.
Notiunea de hemostaza(reprezint totalitatea mecanismelor care intervin n oprirea sngerrii la
nivelul vaselor mici (capilare) i mijlocii (arteriole, metaarteriole i venule).). n cazul sngelui,
coagularea (nchegarea) const din separarea sngelui n 2 componente: - ntr-un coagul (cheag)
rou, moale (gel), format dintr-o reea de fibrin n care sunt prinse, ca ntr-un nvod, elemente
figurate (eritrocite, trombocite, leucocite), - n ser. Din punct de vedere chimic, coagularea sngelui
are loc atunci cnd fibrinogenul (solubil) precipit, trecnd n fibrin (insolubil) sub aciunea
trombinei (procesul are loc prin desprinderea i eliberarea fibrinopeptidului A i B din structura
fibrinogenului). Coagularea sngelui este rezultatul solidificrii unei proteine speciale din snge
(fibrin). Graie coagulrii sngelui, se stopeaz prompt hemoragiile (hemostaz), prin nchiderea
spaiilor rupte aprute accidental la nivelul vaselor de snge mici. Coagularea sngelui nu poate opri
hemoragiile provocate de rupturile ntinse ale vaselor sau de leziunile vaselor mari (artere, vene).
Cnd coagularea se petrece spontan (fr apariia unor leziuni) devine periculoas
60) Care este necesitatea hemotransfuziei. Grupele sanguine.
Transfuzia de snge este o metod activ de tratament biologic, care const n ntroducerea de snge
sau componeni sangvini n sistemul circulator al pacientului.
Este nevoie de o transfuzie de sange atunci cand s-a pierdut o cantitate semnificativa de sange sau
cand organismul nu poate reface cantitatea de sange pierduta sau pierde in continuu un component
important al sangelui. Grupele sangvine:-Antigenele de pe suprafaa eritrocitelor aglutinogene A,
B;Anticorpii din plasm aglutinine:Anti-A denumit ,Anti B denumit ;Aglutininele sunt
imunoglobuline IgM, IgG se formeaz imediat dup natere.I gr. - aglutinogene O, Anti-A, AntiB;IIgr. - aglutinogen A, Anti-B;
IIIgr. aglutinogene B, Anti-A ;IVgr. - aglutinogene A, B; aglutinine lipsesc
61)Care este rolul factorului rezus in hemotransfuzie.Sistemul Rh
Antigenele Rh antigen tip D (6 tipuri) Persoanele ce posed acest antigen Rh+ (85%);
ce nu posed Rh- (15%).Anticorpii anti-Rh se formeaz dup transfuzie de snge Rh+ la Rh-, iar
Anti-A,B se formeaz spontan dup natere.Anti-Rh trec bariera placentar, iar Anti-A,B nu; astfel
apare rezus-conflict (mama Rh- i ftul Rh+ , la a 2-asarcin).La ft apare eritroblastoza fetal aglutinarea eritrocitelor ftului. esutul hematopoietic al ftului compensator arunc n sngele
circulant eritroblaste ce nu dispun de o capacitate normal de a transporta O2 .Produii lizei
hemoglobinei (bilirubina) distrugeri neuronale.
62)Ce numim excretie. Ce cai excretoare cunoasteti. Descried structura rinichiului.
Excretia reprezint procesul de eliminare a substantelor rezultate n urma procesului de
descompunere datorat metabolismului, alturi de alte materiale inutile organismului, care trebuie
eliminate. Acesta este un proces esential pentru toate formele de viat existente. Excretia reprezint
un proces total opus secretiei.Din organele excretorii fac parte Cai de excretie:rinichii (elimin ap,
substane organice i neorganice),plmnii (elimina bioxid de carbon, vapori de ap, cloroform,
alcool),ficatul (produi ai metabolismului azotat),glandele salivare i stomacul (metale grele,
medicamente, substane organice toxice),pancreasul (metale grele, medicamente),glandele sudoripare
(ap, sruri, substane organice, ureea, acidul uric),glandele sebacee,glandele mamare.
63)Structura rinichilor. Nefronul ca unitate functionala a rinichilor.
Rinichii(Localizare: in partea inferioara a cavitatii abdominale , retroperitoneal(in regiunea salelor) ,
de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare.) constau din:zona cortical (extern),zona
medular (intern),ntre ele se afl stratul de esut conjunctiv tapetat de vase i nervi.Unitatea
structural funcional a rinichiului este NEFRONUL(-unitatea morfo-functionala a rinichiului;).
Numrul total de nefroni ntr-un rinichi este de 1 milion. Nefronul este alctuit din:Glomerul; tubul
proximal; ansa Henle; tubul distal; tubul colector; pelvisul renal (este vascularizat
intens,).Indeplineste toate procesele complexe care duc la formarea urinei;
64)Unde se fla rinichii in organism. Care este rolul lor. Cum si unde se formeaza urina
primara si urina secundara (finala).Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o
parte i de alta a coloanei vertebrale lombare. Ei au form caracteristic, circa 300 g, dou fee i

dou margini.
FUNCIILE:Menin homeostaza;Eliminarea substanelor toxice din organism;Metabolismul apei i a
srurilor;Meninerea volumului constant al sngelui i lichidului extracelular;Particip n eritropoez,
menin presiunea arterial, asigur coagularea sngelui.Formarea urinei finale include urmtoarele
etape:
1.
Filtrarea glomerular urina primar,2.reabsorbia tubular,3.secreia tubular - urina final
FORMAREA URINEI-1)Ultrafiltrarea glomerulara -proces dirijat de forte fizice;1/5 din plasma
trece prin membrane filtranta glomerulara ( trecere selective) in cavitatea capsulara;-Rezulta urina
primara (ultrafiltrat glomerular) care este o plasma deproteinizata (fara proteine) 180 litri / 24
ore.2)Reabsorbtia tubulara -proces prin care sunt recuperate din ultrafiltrat substante utile
organismului ;-poate fi : - transport activ pt.: glucoza, aminoacizi, acid uric, vitamina C, fosfati, sulfati,
si ioni de Na , K, HCO3;- - transport pasiv pt. apa(99%) , uree si anionul de clor- rezulta urina finala
1,5l / 24 ore.3. Secretia tubulara
- procesul prin care substantele care nu se afla in ultrafiltratul glomerular intra in nefron, de-a lungul
tubului urinifer;- medicamente, produsi de metabolism,- se realizeaza prin mecanisme de transport
active si pasive.
Compozitia urinei finale :95 % apa;5 % substante - anorganice : Na+, ammoniac, fosfati, sulfati
organice : uree, acid uric, creatinina- pH-ul urinei este in jur de 6 (limite normale 4,8 7,5);cresterea pH-ului indica retentia urinei in vezica urinara, cistite, anemie, ulcer gastric, etc.- aciditatea
crescuta poate insoti stari febrile sau o dieta hiperproteica
65)Ce mecanisme stau la baza formarii urinei. Descrieti structurile unde are loc acest proces.
Formarea urinii- 1.Ultrafiltrarea glomerulara- Este procesul de trecere a plasmei sangvine prin
membrana filtranta glomerulara,in cavitatea capsulara.Membrana filtranta este subtire si
selectiva,permite trecerea doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora.Astfel ,in ultrafiltratul
glomerular-urina primarahidrostatica din capilarele glomerulare.Urina primara din cavitatea capsulei Bowman trece in tubul
uriniferic,unde sufera procese de reabsorbtie si secretie tubulara.Reabsorbtia tubularatrecerea apei si a altor substante din urina primara inapoi in sange si are drept rezultat formarea
nge are loc la nivelul tubului
contort proximal si se realizeaza prin diverse mesanisme:-transport activ impotriva gradientilor de
concentratie:Na,K,si unele vitamine (B12,C),glucoza,unii aminoacizi,acidul uric,fosfatii
anorganici,sulfatii.-transport pasiv,in sensul gradientilor de concentratie:Cl,uree,apa.
3.Secretia tubularatransportul substantelor din sange in lumenul tubului urinifer prin mecanisme diferite de cele ale
ultrafil
organismului cat si pe cele in exces.Se desfasoara prin mecanisme active si pasive.
66)Ce cantitate de urina se formeaza nictemiral, caile urinifere. Cum are loc eliminarea
urinei. Mictiunea.Un om normal urineaza cam 70% din cantitatea de lichide pe care o consuma.
Este recomandat ca o persoana sa urineze 1200 1500 ml urina pe zi pentru a avea si a pastra o
functie renala de epurare normala. Pentru aceasta trebuie consumata o cantitate de 1500 2000 ml
lichide pe zi.
ci urinare : -calice mici i mari, -pelvis renal, -ureter,-vezic urinar, -uretr.ELIMINAREA URINEI
urina este eliminata din pelvisul renal in uretere(contin muschi netezi circulari si longitudinali )care
propulseaza urina in vezica urinara ;in peretii vezicii urinare se afla muschiul DETRUSOR (alcatuit din
fibre musculare netede circulare si longitudinale);la limita dintre vezica urinara si uretra se afla doua
sfinctere : unul intern involuntar si unul extern voluntar;mictiunea = actul de golire a vezicii
urinare;odata cu acumularea de urina , vezica urinara se destinde si sunt stimulati receptorii specifici
din peretii vezicali impulsurile ajung la centrii medulari relaxarea muschiului detrusor si
contractia sfincterului vezical interncontractia sfincterului vezical extern pe calea nervilor
rusinosi;daca sunt conditii prielnice , centrii mictiunii din maduva spinarii sunt stimulati nervii
pelvici determina contractia detrusorului si relaxarea sfincterului uretral intern , concomitant si
relaxarea sfincterului uretral extern urina este eliminata.
67) Descrieti sistemul nervos vegetativ si functiile lui.

Partea sistemului nervos care controleaz funciile viscerelor se numete sistem nervos autonom
sau vegetativ-controleaz tensiunea arterial, secreia i motilitatea gastrointestinal, evacuarea
vezicii urinare, transpiraia, termoreglarea. SNV este activat de ctre centrii din mduva spinrii,
trunchiul cerebral i hipotalamus.Impulsurile vegetative eferente ajung la viscere prin dou
subdiviziuni majore, numite sistem nervos simpatic i sistem nervos parasimpatic. SNV simpatic neuronii preganglionari simpatici sunt localizai n coarnele laterale ale MS(maduva spinarii) n
poriunea toroco - lombar (Th1- L3-4 ).SNV parasimpatic (poriunea central)-Poriunea central a
SNV parasimpatic este localizat n 3 regiuni ale SNC:Mezencefalul - aici se afl nucleul nervul
oculomotor, Bulbul rahidian aici se afl nucleele a 3 nervi cranieni: n.facial, n glosofaringian,
n.vag.Sistemul nervos vegetativ sau autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control constient.
El controleaz de exemplu functiile vitale ca respiratia si btile inimii,
68)Descried structura si functiile sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ mpreun cu sistemul nervos
simpatic. Se mai numeste si sistemul nervos pentru odihn si digestie. Se poate spune c sistemul
nervos parasimpatic functioneaz invers fat de sistemul simpatic. Functiile: conservarea energiei;
constrictia pupilei; ncetinirea ritmului cardiac; cresterea activittii intestinale; cresterea
activittii glandelor; relaxarea muschilor din tractul intestinal.Sistemul nervos parasimpatic foloseste
doar acetilcolin(ACh) ca mediator. ACh actioneaza pe dou tipuri de
receptori: muscarinici si nicotinici. Transmisia se face n dou etape:
nervul preganglionar elibereaz ACh pe formatiunile ganglionare, cnd sunt stimulate. ACh actioneaza
pe receptorii nicotinici ai nervului postganglionar.nervul postganglionar elibereaz ACh care
stimuleaz receptorii muscarinici ale organului efector.Sistemul nervos parasimpatic coordoneaza
activitatea organelor interne in conditii obisnuite cand organismul nu primeste prea multi stimuli din
exterior .
69)Descrieti structura si functiile sistemului nervos vegetativ simpatic.
Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. El este responsabil de asa numita
reactia de fug sau lupt n cazul unui pericol.Reactia de fug sau lupt mai este cunoscut si sub
numele de rspunsul simpato-adrenal. In cazul activrii se secret acetilcolin care activeaz secretia
de adrenalin si noradrenalin. Acestea sunt eliberate in snge. Sistemul nervos simpatic actioneaza
autonom, far control constient, si pregteste corpul pentru actiuni n situatii periculoase: cresterea
ritmului cardiac; SNVS coordoneaza activitatea organelor interne in timpul starilor de teama ,
furie sau pericol cand organismul este solicitat de stimuli din exterior.Descriere-Fibrele simpatice si
au originile n mduva spinrii, n portiunea mijlocie a mduvei.Aceste fibre prsesc mielonul dup
care se ramific si ajung n ganglionii paravertebrali. Aici fac sinapse care i redistribuie spre organele
principale, glande si alte prti ale corpului. Fibrele dinaintea ganglionilor se numesc fibre
preganglionare, iar cele care pornesc de aici se numesc fibre postganglionare. Corpul celular al fibrelor
postganglionare se afl deci n ganglionii paravertebrali iar terminatiile lor sunt in contact cu organele
sau glandele.
70)Importanta cortexului cerebral in reglarea functiilor vegetative. Interrelatiile
corticoviscerale. Bazele fiziologice ale psihoterapieiIndeplineste functii vegetative,
functioneaza independent de scoarta=autoreglarea organism independent de constiinta omului.Insa
intre sist veget si skoarta exista relatii bine determinate:scoarta cerebrala prinn reflexe
conditionatepoate influienta SNV,SS si SP.Sc cerebrala are influienta asupra reg subcorticale frinind
ori sporind aceste struct-acest lukru se poate observ si in cazul sist de autsugestii si
psihoterapii.Are influienta corticoviscerala=reactie de stres,infl activ ardiaca, respiratia,tract
digestiv.Influienta viscerocorticala=org internepot actina activ skoartei.Nevroz se subntelege
dereglarea de lung durat a activittii nervoase superioare provocat de suprancordarea
proceselor nervoase din scoarta cerebral sub actiunea excitantilor neadecvati ai mediului ambiant.
71)Descrieti metodele de cercetare ale functiilor sistemului nervos central.
72)Lamuriti cum se inscrie electroencefalograma si ce unde cunoasteti, ce caracterizeaza ele.
Electroencefalografia este metoda neinvaziva de explorare a biocurentilor.-inregistr unipolaraelectrod,activit fata de 0,bipolara-2 elctrozi activi-se face diferenta dintre zone.undele-diferite stari
ale encefalului-ritmul alfa-oscil ku frecv 10-15 Hz=50 mV in regiunea frontala in stare de

repaus.ritmul beta-frecv=15-25Hz=25mV-in regiunea frontala in stare de activ psihica.ritmul gama100mV=frecv-6-10 Hz-in stare de somn superfecial, intoxicati ,hipnoza.ritmul delta-150200mV=frecv-2-4 Hz-stare de somn profund.
73)Locul, structura si functia maduvei spinarii. Socul spinal.
Localizare : n interiorul canalului vertebral, structur segmentar,Substana alb dispus la exterior
prelungirile neuronilor .Substana cenuie dispus n interior corpii neuronilor
MS are funcie dubl: funcia reflex - MS enerveaz toat musculatura scheletic, cu excepia
muchilor capului enervai de nervii cranieni. funcia conductoare - MS servete drept conductor al
impulsurilor de la receptorii periferici spre encefal i de la acesta la organele efectoare
Cile de conducere ale MS se mpart funcional n: propriospinale(fac legtur ntre neuronii unuia
sau diferitor segmente ale MS. Funciile acestor ci sunt de asociere i constau n coordonarea poziiei,
tonusului muscular,); spinocerebrale(unesc segmentele MS cu structurile
cerebrale:);cerebrospinale(ncep de la structurile creierului i se termin pe neuronii segmentelor
MS.).ocul spinal-n traume sau la seciunea transversal a MS funciile poriunii subiacente sunt
slbite sau dispar n ntregime OC SPINAL . Cauza S - dispariia impulsurilor primite de neuronii
MS, continuu, de la centri nervoi superiori prin tracturile: vestibulospinal, reticulospinal i
corticospinal. Principalele manifestri ale S: tonusului muscular, dispariia reflexelor somatice i
vegetative, tensiunii arteriale.Sindromul Brown-Seqar afectarea unei jumti a mduvei spinrii
ce duce la dereglri motorii pe partea afectat i dereglri senzitive contralateral.
74)Descrieti localizarea, structura si functia bulbului Rahidian si puntei Varoli, reflexele
principale de protectie.Bulbul rahidian i puntea lui Varole poart denumirea de metencefal i
mpreun cu mezencefalul formeaz trunchiul cerebral -n metencefal sunt localizai diferii centri
nervoi precum i ci ascendente i descendente. Aici se afl nucleii nervilor cranieni V-XII, centrul
respirator, centrul cardiovasomotor, centrii multor reflexe motore. Lezarea bulbului rahidian este
foarte periculoas din cauza centrilor vitali ce se afl aici. Un simptom tipic de lezare a bulbului
rahidian este paralizia motorie a unui sau a ctorva nervi cerebrali pe partea lezat i afectarea
funciilor motore i senzitive pe partea opus a corpului.Funcia reflex a bulbului rahidian este
determinat de prezena centrilor unor reflexe: masticaie, sugere, deglutiie precum i centrii
reflexelor de protecie: tusa, strnutul, vom, clipirea, lcrimare. Bulbul rahidian particip n
reglarea tonusului muscular prin influene descendente reglatorii asupra motoneuronilor
mduvei spinrii.
75)Care este structura, localizarea si functia mezencefalului. Reflexele statice si statokinetice.
Nucleii mezencefalului:-nucleii coliculilor cvadrigemeni,-nucleul rou,-substana neagr,-nucleii
nervilor oculomotor i trohlear i nucleii formaiunii reticulare.Nucleul rou funcia principal este
reglarea tonusului muscular. Substana neagr regleaz actele de masticaia, deglutiie,
consecutivitatea lor, asigur micarea exact a degetelor minilor. Nucleii nervului oculormotor i
trohlear enerveaz muchii ochiului, regleaz mrimea pupulei i asigur acomodarea
ochiului.Colicului cvadrigemeni - reacii de veghe i reflexe de start la apariia pe neateptate a unor
semnale luminoase i acustice. Activitatea mezencefalului se manifest prin creterea tonusului
muscular, mrirea frecvenei contraciilor cardiace, pregtirea pentru fug sau aprare. Coliculii
cvadrigemeni determin reflexele de orientare vizual i auditiv.Reflexele statice se mpart n reflexe
posturale (bulbare) i reflexe de redresare (mezencefalice). Reflexele statice asigur modificarea
tonusului muscular la schimbarea poziiei corpului n spaiu sau a unor pri ale sale.Reflexele de
redresare sunt caracteristice pentru animalul mezencefalic i constau n restabilirea poziiei normale a
animalului la schimbarea ei. Reflexele statochinetice sunt ndreptate spre meninerea poziiei i a
orientrii n spaiu la micarea cu accelerare, sau n urma micrii relative a diferitor pri ale
corpului. Multe dintre aceste reflexe sunt condiionate de asemenea de semnalele de la aparatul
vestibular.
76)Structura, functia, localizarea cerebelului. Principalele simptome ale extirparii cerebelului.
Crebelul const din:Vermis (poriunea median) controlul micrilor gtului, bazinului i micrile
axiale ale corpului,Emisferele cerebelare:Lobul anterior ,Lobul posterior,Lobul foliculonodulos (cei
mai vechi filogenetic).Emisferele cerebelare se mpart n 2 zone:Z. intermediar controlul micrilor
extremitilor membrelor ,Z. lateral planificarea global a micrilor i consecuvitatea acestora

Functiile cerebelului:1.Arhicerebelul are rol in pastrarea echilibrului static si dinamic.2.Paleocerebelul

regleaza tonusul muscular.3.Neocerebelul coordoneaza miscari fine comandate de scoarta cerebrala.
Cile cerebelare:Cile aferente,Cile eferente:Simpt. de extirpare a cerebelului-Lizarea cerebelului dereglarea micrilor voluntare, reflexelor statice i statokinetice;Extirparea a cerebelului dereglarea micrilor pe partea operata , animalul face micri circulare de manej.Triada Luciane
astenie, atonie, astazie (se pierde capacitatea de contracie tetanica).Triada arco - nistagmusul
cerebelos , tremor intenionat , dizartrie .
77) Ce numim analizatori. Clasificarea, structura si rolul lor in organismul uman.
Analizatorii - sisteme care au rolul de a receptiona, conduce si transforma n senzatii specifice
excitatiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrrii organismului n
mediu si la coordonarea functiilor organismului. Analizatorii: - sesizeaz prin receptori specifici,
modificrile din mediul extern si intern, ce actioneaz asupra organismului; - conduc impulsurile
nervoase n ariile corticale corespunztoare; - realizeaz analiza si sinteza impulsurilor nervoase
determinnd formarea de senzatii specifice; - au un plan unic de organizare, fiecare fiind alctuit din
trei segmente:periferic (receptor), intermediar (de conducere) si segmentul central.
Clasificarea receptorilor.Dup caracterul i mediul excitantului- exteroreceptori, interoreceptori; I.
Dup sensibilitatea selectiv: monomodali, polimodali; Dup caracterul excitantului: Mecanoreceptori,Termoreceptori; Dup structur: Primari (sensibilitate primar- este format dintr-o
singur celul nervoas, neuron bipolar, situat la periferie.), Secundari (sensibilitate secundar)
78)Caracterizati segmentul receptiv. Structura si particularitatile lui (potentialul de
receptor, adaptarea lor, legea Veber-Fehner, codificarea informatiei in sistemul senzorial).
Particularitile potenialului membranar:- Depinde de puterea excitantului (Legea forai)
- Are dou componente:Rapid apare n momentul excitaiei,Lent apare n timpul excitaiei
ndelungate.Particularitile potenialului de aciune:Se supune legii Totul sau nimic,Apare la
excitani pragali.LEGEA VEBER-FEHNER-Savantul Veber a studiat analizatorul vizual i auditiv i a
remarcat c la aciunea consecutiv a 2 excitani de acelai fel, excitantul urmtor va fi recepionat
ca unul diferit de cel precedent (mai mare sau mai mic) numai n cazul, cnd diferena ntre aceti
excitani consecutivi va fi o mrime constant i capabil de a provoca excitaie. Valoarea optim a
acestei diferene trebuie s constituie 1/30 parte din valoarea excitaiei iniiale. n caz contrar
aceste dou excitaii sunt percepute ca una singur. S = a logR + B,S valoarea senzaiei,R
valoarea excitaiei,a, B constante,Din formul rezult c senzaia este direct proporional cu log
excitaiei.S = AI/I,
S Senzaia,I intensitatea iniial a stimulului,AI creterea intensitii iniiale a stimulului.
Mecanismele de adaptare:-Adaptarea mecanic a membranei receptorului;-Adaptarea receptorului
n ntregime pe baza schimbrii sensibilitii membranare;- Adaptarea sistemului de conducere;adaptarea poriunii centrale a analizatorului.Adaptarea mecanic ncepe cu deformarea membranei
receptorului, ce duce la apariia potenialului generator; ca rezultat scade permeabilitatea membranei
pentru Na+ i crete pentru K+; ca rezultat se schimb pragul de excitaie.
Excitanii puternici nu provoac adaptarea.
79)Explicati cum are loc receptia durerii, rolul ei in viata omului. Analizatorul nociceptiv.
Rolul esenial al sistemelor aferente este de a informa scoara cerebral despre mediul extern i intern
al organismului. Analizatorul durerii este cel care semnalizeaz despre existena unor condiii
anormale, cu potenial lezional, sau despre prezenena, deja, a leziunii. El este conectat cu toate
structurile SNC, aferente i eferente i integrat, n final, n comportamentul uman.Analizatorul durerii
are o organizare principial identic celorlali analizatori: const din segmentul de recepie, cile de
conducere i segmentul central, cortical. Este compus din 2sisteme antagoniste: nociceptiv i
antinociceptiv. Analizatorul durerii poate fi activat prin mai multe forme de energie mecanic,
chimic,termic, electric, electromagnetic. Stimulul, ce prezint pericol de leziune este numit
nociceptiv sau noxic. Dac stimulul nociceptiv provoac o percepie, calificat de ctre individ ca
durere, atunci el este numit algogen. Dac stimulul algogen nu provoac leziune tisular, el este numit
nenociv. Nociceptorii sunt terminaii nervoase libere, nemielinizate, ale fibrelor AiC. Se disting
mecanonociceptori, chemonociceptori, termonociceptori, nociceptori polimodali. Dup localizare,
se mpart nsuperficiali (derm, hipoderm i fascia superficial), profunzi(muchi, tendoane, fascii,
periost, pericondru, capsule articulare) iviscerali(subseros,subepitelial, intra-adventiial, corial i n

tunica medie a vaselor). Nu au nociceptori esuturile hepatic, splenic, renal, osos i cortexul cerebral.
Sensibilitatea nociceptiv a acestor organe este asigurat de ctre nociceptorii capsulelor sau
meningelui.
80)Explicati structura si functiile analizatorului optic.(are 3segmentePeriferic=ochiul,C.aferenta=nervul optic,P.corticala=reg occipitala a scoartei cerebrale.+3
tunici(sclera=exterior,corneia=p.anterioara,stratul vascular=irisul si muschii circulari si
pupila,retina=fotorecptori ce receptioneaza lumina.)
Partea anterioara-!)corneia,2)cristalinul-este aproape sferic insa isi poate skimba sfericitatea in dep
de dist obiectului.are ligamente in jur ce la contractia muskilor se relax si crist capata o forma mai
bombata,sferica ceia ce permite sa obs obiectele plasate mai aproapede individ.3)camera
anterioara/poster(cont un lichid transp izotonic)4)corpul vitros(subst coloidala cocentrata
gellatinoasa).Funciile principale ale ochiului:sistemul optic, care proiecteaz imaginea;sistemul de
primire i "codare" a informaiei primite pentru creier;sistemul de "deservire" a asigurrii necesitii
vitale.
81)Descrieti sistemul optic al ochiului. Anomaliile refractiei.
Ochiul este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular; el este asezat
in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica, putin turtit de sus in jos .Globul ocular prezint
trei tunici; -Tunica fibroas, constituit anterior de cornee iar posterior de scler.-Tunica vascular =
tract uveal; anterior este format de iris i corpul ciliar, posterior de coroid.-Tunica receptoare =
retina.
1)Formarea imaginii optice-corneea i umoarea apoas (lichid);- cristalin;- umoarea vitroas =
corpul vitros (vscos) -Acestea realizeaz o imagine real, inversat i mai mic a obiectelor pe retin.
2)Foto-chimio-transducia absorbia fotonilor de ctre celulele receptoare cu generarea semnalului
electric (trecnd prin etapa intermediar de semnal chimic). Este o dubl transducie (situaie unic la
analizatori). 3)Procesarea neuronal a informaiei n retin i transmiterea informaiei ctre scoara
cerebral prin intermediul cii optice senzoriale.Tulburarile refractiei oculare (ametropiile)Formarea imaginii retiniene normale depinde, in primul rand, de starea de refractie a ochiului si, in al
doilea rand, de transparenta perfecta a mediilor refringente. Conditia principala pentru formarea
corecta si adecvata a imaginilor pe retina consta in structura si functionarea normala a globului
ocular. Ochiul care prezinta o refractie normala se numeste emetrop, iar tulburarile de refractie sau
viciile de refractie se numescametropii. Deosebim trei tipuri de ametropii: miopia(in fata retinei,
astfel incat imaginea retiniana devine neclara), hipermetropia(Obiectele sunt percepute mai clar la
distanta si mai difuz in apropiere.
) si astigmatismul(imagini deformate.).
82) Descrieti structura si functia retinei. Mecanismul excitatiei conurilor si a bastonaselor.
Retina - Este stratul senzorial al globului ocular, derivat din epiteliul tubului neural. Din aceast cauz
celulele receptoare reprezint practic neuroni modificai.La om, la fel ca la celelalte mamifere, retina
este de tip inversat, celulele receptoare fiind situate n vecintatea tractului uveal i nu a corpului
vitros.
Pata oarb - amplasata la ca 15 n zona temporal a fundului ochiului, fiind punctul unde nervul
optic prseste globul ocular.De la pata oarb se pot observa vasele care irig retina.Pata galben
sau macula lutea se afl temporal (direcia tmplei) centrul n zonei mai putin vascularizate ntr-o
depresiune mic este singura regiune colorat mai intens din regiunea fundului ochiului, avnd
culoarea galben, care se datoreaz pigmentului lutein.Aici pe macul se formeaz imaginea cea mai
clar a vederii.Retina are 10 straturi de celule.Structura retinei- 1)Celule fotosensibile care
recepioneaz lumina trasformnd lumina n impuls nervos, acestea fiind celulele cu conuri i celulele
cu bastonae.2)Celulele interneuronale - celule neuronale ce transmit impulsul nervos de la celulele
senzitive numai n zona retinei.3)Celulele ganglionare care transmit impulsurile n afara retinei
prin nervul optic.Celule cu bastonae 120 milioane, dispuse periferic, n jurul foveei, responsabile de
vederea scotopic (la ntuneric) deoarece au un prag de sensibilitate mai sczut sunt stimulate de
prezena a doar 4 fotoni!;Celule cu conuri 6 milioane, dispuse aproape exclusiv central, la nivelul
maculei; densitatea lor scade puternic spre periferie. Sunt sensibile la o cantitate mai mare de energie
luminoas - vedere fotopic (colorat), fiind mai greu excitabile.
83)Metodele de studiere a activitatii scoartei emisferelor mari. Electroencefalografia,

metodele de inregistrare si principalele ritmuri ale ei.

Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai evoluat parte a sistemului nervos central, organul
nervos cel mai recent aprut din punct de vedere filogenetic. Din punct de vedere anatomic i
funcional distingem susbstana cenuie ce formeaz centrii nervoi de integrare i coordonare i
substana alb ce reprezint att conexiunile dintre aceti centrii ct i cile de conducereascendente
i descendente. Substana cenuie este dispus n dou moduri: la periferia substanei albe formnd
scoara emisferelor cerebrale i la baza emisferelor cerebrale i n mijlocul substanei albe formnd
nucleii bazali (corpii striai).
a. Metode de cercetare- -metoda extirprii, -metoda excitrii, -metoda anatomo-clinic. -metoda
electroencefalografic,const n nregistrarea activiii electrice cerebrale, att la omul ssntos i
bolnav, ct i experimental la animale;-metoda reflexelor conditionate .
Electroencefalografia este metoda neinvaziva de explorare a biocurentilor.-inregistr unipolaraelectrod,activit fata de 0,bipolara-2 elctrozi activi-se face diferenta dintre zone.undele-diferite stari
ale encefalului-ritmul alfa-oscil ku frecv 10-15 Hz=50 mV in regiunea frontala in stare de
repaus.ritmul beta-frecv=15-25Hz=25mV-in regiunea frontala in stare de activ psihica.ritmul gama100mV=frecv-6-10 Hz-in stare de somn superfecial, intoxicati ,hipnoza.ritmul delta-150200mV=frecv-2-4 Hz-stare de somn profund.
84)Ce numim reflexe conditionate. Care este rolul lor. Principiile de elaborare a reflexului
conditional.Reflexele conditionate ( polisinaptice) sunt acele reflexe care reprezinta raspunsuri care
implica mai multi factori; se invata prin repetare ( deci se pot uita in timp), sunt individuale, sunt
constiente si voluntare. Exemplu: scrisul, mersul, vorbitul, cititul.Traseul pe care il urmeaza
informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are 5 componente:Stimul > RECEPTOR Centru nervos Eferent - > Raspuns;Caracteristicile reflexelor conditionate:
-sunt dobandite prin invatare-sunt temporare (pot disparea)- centrii coordonatori sunt situati in
cortexul cerebral-se formeaza pe baza reflexelor neconditionateExemple: reflexul auditivo-salivar/
vizual salivar
85)Descrieti fazele de elaborare a reflexelor condijionate. Clasificarea reflexelor conditionate.
86)Care sunt conditiile de elaborare a reflexului conditional.Fazele:Iradierea excitatiei prin
scoarta se formeaza legaturri temporare,Iradierea inhibitiei.
Connditiile:-excitant conditionat(indiferent)si 1 neonditionat(hrana).2)excit conditionat se apl 1(nu
trebuie sa coincida excitantii).3)Diferenta de 2-3 sec.4)Animalul tre sa fie sanatos,5)animalul tre sa fie
izolat.6)Toate punctele 1-5 se repta.7)Anim tre sa aiba motivatie.Clasificare-RC de
alimentare,aparare,de orientare,sexuale.
87)Explicati fenomenele inhibatiei in activitatea nervoasa superioara. Ce forme de inhibatie
a reflexelor conditionate cunoasteti.
INHIBITIA - Proces activ al scoartei cerebrale la fel ca excitatia dar de sens functional opus excitatiei
si ca o consecinta al acesteia. Pavlov a descris inhibitia corticala ca fiind interna si externa dupa cum
agentul care o determina actioneaza din afara sau din interior focarului de excitatie corticala.
Inhibitia externa - sau ne-conditionata sau pasiva - se instaleaza in momentul elaborarii reflexului
extern, puternic, care pe scoarta determina un focar de excitatie care prin inductie negativa inhiba
focarele existente.
Inhibitia interna - conditionata apare ca urmare a activitatii inhibitorii a excitatuluiconditionat si se
manifesta in 3 forme:- de stingere - cand reflexul conditionat se repeta fara intariri.- de intarziere prin distantarea in timp a excitantului ne-conditionat de cel conditionat,- de diferentiere - apar prin
alternarea repetata a 2 stimuli asemanatori dintre care unul se intareste constant prin asocierea cu
hrana si devine excitant conditionat, iar celalalt nu se intareste si devine inhibitor, ne-conditionand
raspuns.
88) Descrieti rolul somnului in viata omului. Mecanismele fiziologice, fazele, teoriile somnului.
Somnul process fiziologic strict necesar-somn-nictimeral(24h)=78h,sezonier(hibernarea),narcotic,patologic, hipnotc.Somn lent si somn rapid.fazele somnului-st.de
somolenta,somn superfecial,somn de prof medie,somn profund=1-1,5h se trezste si trece iinvers prin
toaate etapele, ao iar adoarme trecind prin aceste etape se repete de 7-8 ori.se presupune caa in
somnul profund apare somnul paradoxal(rapid)activ electrica a creieruluise activeaza, se misca globii
ocularitonusl muscular creste activ card creste,=lunatismul.In somn profund omul viseaza.Teoriile:-

Hess-centrii kde somn.Pavlov-are loc iradierea inhibitiei prin toti centrii corticali si rezulta
somnul,Teoria clinica-subst ce provoaca somnul(opioide).Teoria Anohin-inhib subst.reticulare,scade
excitatia si nu se duc impulsuri la scoarta si apare somnul.
89) Explicati conceptia despre tipurile activitatii nervoase superioare. Clasificarea si
caracteristica lor.Hipocrate-4 tipuri de oameni reesind din likidele ce predomina:1)sangvinici-activi
rezistenticapaabili de activit de lunga duraata, 2)Holerici-bila dechisa galbena, puternici rezistenti,
activi,reaction brusc.3)Flgmaticii-flegma-puternici rezistentiinerti-invers la holeriici.4)elancolici-bila
neagra-tip slab, usor vulnerabili,influientati,suparaiosi.
90) Ce tipuri de activitate nervoasa superioara cunoateti (I.Pavlov) i care este rolul lor in
via{a omului.
Pavlov a aevidentiat 4 tipuri de activit nerv superioara in baza :1)pr de excitatie,2)pr de
inhibitie,3)raportul dintre excit si inhibitie,4)mobiliitatea de a trece excit in inhibitie si invers.1)tip
puternic-echilibrat mobil=sangvinic,2)tip puternic , echhilibrat mobil excitatia predomina asupra
inhibitiei=holeric,3)tip puternic echilibrat, inert-inhibitia predomin excitatia=flegmatic,4)tip slab-pr
de inhibitie si excitatie slab, mobilitate redusa=melancolic.
91) Conceptia lui I.Pavlov despre primul si al doilea sistem de semnalizare. Clasificarea si rolul
lor.
Studiind activ nerv la oameni a descr 2 sist :1)Om+animale=activ nerv super este legata cu rasp la
mediul ambiant direct.2)Semnalele semnalelor exprimate prin cuuvinte-cuviinntul, skrisul,
cititul,ecuatii,desene.1)sist de semnaliz=tip artistic-recept excit din mediul ambiantsi react
adecvat.2)sist de semnaliz=tip ginditor,3)sist de semnaliz-=tip ginditor.
92) Notiune de stres (H.Selze). Particularitatile adaptarii omului in situatii extremale. Fazele
dezvoltarii stresului.
Stress react org la factoriistresanti din mediul ambiant, la actiunea factorilor stresanti apar o serie de
modificari care sav Selze a evid 3 etape ale stresului1.stadiul de alarma reactia de alarma conduce
la activarea unei regiuni cerebrale, regiunea hipotalamica; mai multe sisteme isi modifica modul de
functionare, printr-o activitate excesiva (ex. neurotransmitatorii: adrenalina, dopamina, serotonina).
2.stadiul de rezistenta daca stimulii stresanti persista, se va manifesta sindromul general de
adaptare la stresori.3.stadiul de epuizare hipofiza anterioara si cortexul suprarenal isi pierd
capacitatea de secretie adaptativa. Actvitatea scade mai jos de norma, daca fact stresant mai
actioneaza apar maladii.