Sunteți pe pagina 1din 19

SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.

2, ,,MIHAI EMINESCU
SAT GHERMANESTI,COMUNA SNAGOV, JUDETUL ILFOV

,,TOT CE STIM DESPRE SPECIA


ASTACUS ASTACUS I CE PUTEM
FACE PENTRU A O PROTEJA
ECHIPA:
Neacu cristian
Vlad Oana
Stefan Diana
Enache Gabriel Valentin
Gheorghe Carmen
Pscuoi tefan

PROFESORI COORDONATORI:

Constantin Florica Ani - profesor biologie


Enache Florena Nicoleta - institutor
Cretu Valentin professor limba francez

Racul traieste in apele dulci ale raurilor, lacurilor si


baltilor.

Corpul are culoarea


asemanatoare mediului de
viata, verde- cafenie.
Este protejat de o crusta
formata din chitina si calcar.
Crusta reprezinta scheletul
extern,
extern, sub care se gasesc
muschii.
Animalele care au corpul
acoperit de crusta se numesc
crustacee.
crustacee.

Corpul racului este


format din cefalotorace
si din abdomen.
La nivelul cefalotoracelui
se gasesc : 2 perechi de
antene , cu ajutorul
carora racul simte
mirosul si pipaie; 2 ochi
compusi,
compusi, formati din
sute de celule vizuale.
Ochii sunt situati in
varful unor prelungiri,
care se misca in toate
directiile.
directiile.




Gura este prevazuta cu falci puternice.


Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de
picioare articulate : prima pereche se termina cu clesti
mari si puternici,servind
puternici,servind la prinderea hranei;
hranei; perechile 2
si3 au clesti mici; ultimile 2 perechi se termina cu
gheare.
gheare.

Abdomenul racului
este alcatuit din 7
segmente.
Primele 5 poarta pe
partea ventrala, cate o
pereche de picioruse
Segmentul 6 prezinta
lateral, cate doua
piese latite care,
formeaza impreuna
cu segmentul 7
inotatoarea codala.








Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare


Atunci cand este in primejdie,
primejdie, impinge apa inainte, ajutanduajutandu-se
de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre
partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi.

Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El


se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre.
Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari,
mari, sfaramata cu
falcile puternice si inghitita.
Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea
ventrala a ultimului segment abdominal.







Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor


si au forma de pana.
Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa,
apa,
care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de
gaze la nivelul lor.

Femela depune toamna sute de oua,


oua, lipicioase,
lipicioase, care stau
prinse de abdomen, sub picioruse,
picioruse, pana primavara
urmatoare ( iarna racii stau amortiti la fundul apei).
apei).
In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman
agatati de abdomenul femelei,
femelei, inca 15 zile.
zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori
In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii
stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de
aici trece in compozitia crustei.
Racii traiesc 15- 20 ani.

Culoarea racilor este


determinata de doi
pigmenti : unul rosu si
unul albastru ?!
Prin fierbere pigmentul
albastru se distruge si
ramane cel rosu !

Racul de ru- Astacus astacus


-caracteristici generale-merge cu greu normal-nainte si foarte uor/rapid napoi ;
-foarte multi pai mici fcui nainte, n urma multor tatonri,
pot fi anulai prin cteva bti de coad - care l duce cu mult
napoi ;
-cnd e lumin/zi i cei mai muli (locuitori ai lacului) i fac
treburile 'la lumina zilei' - el st ascuns si se odihnete ;
- este o fptur foarte teritorial: are nevoie de o ascunzatoare a
lui (natural sau - poate fi si un oon sau o cutie de conserve). i
pentru teritoriul si ascunztoarea lui, se lupt doar pn cnd
vine un pretendent mai hotrt (pregtit).

- este o vietate individualist/egocentric: st, mnnc i i


petrece timpul - singur. Se lupt pentru teritoriu tot timpul
anului i doar n perioada de fecundare - umbl mai mult si
interacioneaz cu ceilali ...
-din cele 5 perechi de picioare, primele dou sunt de fapt doi
cleti mari, pe care le folosete pentru a prinde / lupta / speria
pe alii - prin balt...
-racul are sange albastru ...
-racul poate respira pe uscat circa 48 de ore.
-rcoaicele in icrele fecundate sub coad si ulterior puii ieii, se
refugiaz (in primele 2-3 zile), tot sub coada ... mamei ; nu i
hrnete cu lapte ...
-n condiii de stres intens (fierbere) - se nroete.

-carnea de rac a fost considerat mereu o delicates. Carnea este


alb (unii spun ca are gust asemntor cu lobsterii/homarii,
crevetii, crabii, puiul de balt sau de gin). De obicei se
mnnc coada (unii il numesc 'gtlej') i carnea din cei doi
cleti. Si icrele de la rcoaice. Reetele sunt simple si trebuie
organizat o ntreag sear / protocol - centrat() in jurul unei
astfel experiene.
-racii se prind greu si este recomandabil s fie prini/gtii de
specialiti (ex: racii se fierb de vii, iar dac un rac fiert plutete,
nseamn c era deja mort la fierbere i nu e bine, etc).

RACUL DE RU
-descriereRacul de ru este ntlnit prin iazuri, bli si ape curgtoare.

Corpul racului este format din cefalotorace si din


abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc 2 perechi de
antene , cu ajutorul crora racul simte mirosul si pipie, 2 ochi
compusi, formai din sute de celule vizuale. Ochii sunt situai in
vrful unor prelungiri, care se mic in toate direciile. Gura este
prevazuta cu flci puternice. Pe partea dorsal a cefalotoracelui
se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se
termina cu cleti mari si puternici, servind la prinderea hranei,
perechile 2 si 3 au clesti mici, iar ultimile 2 perechi se termin cu
gheare. De cefalotorace sunt prinse cele cinci perechi de picioare,
primele trei perechi terminandu-se cu cate un clete; cel de la
prima pereche este cel mai puternic.

Abdomenul racului este alctuit din 7 segmente. Primele 5


poart pe partea ventral, cte o pereche de piciorue.
Segmentul 6 prezint lateral, cte doua piese lite care,
formeaz mpreun cu segmentul 7, nottoarea codal.

Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de


picioare. Atunci cnd este n primejdie, mpinge apa nainte,
ajutndu-se de paletele nottoarei codale i mic brusc
abdomenul spre partea anterioar. Astfel, el noat napoi.
Racul respir prin branhii. Ele se afl la baza picioarelor i
au form de pan. Branhiile sunt scldate permanent de un
curent de ap, care circul dinapoi nainte, asigurndu-se
schimbul de gaze la nivelul lor.
Femela depune toamna sute de ou lipicioase, care stau
prinse de abdomen, sub piciorue, pn primvara urmtoare (
iarna, racii stau amorii la fundul apei). n luna mai, din ou ies

rcuorii, care mai rmn agai de abdomenul femelei, nc 15


zile.
Pe msur ce cresc, racii nprlesc de mai multe ori. n
timpul nprlirii, calcarul depozitat in pereii stomacului, trece
n snge care il transport n piele; de aici trece in compoziia
crustei. n timpul dezvoltrii, racul nprlete de mai multe ori.
Avnd crusta ndeprtat, poate s creasc. Crusta se reface din
nite granule de calcar (gastrolite) care se gsesc n stomacul
racului. Culoarea crustei, verde-brun, se datoreaz prezenei a
doi pigmeni: albastru si rou. Prin fierbere, pigmentul albastru,
mai puin rezistent, se distruge, rmnnd numai cel rou, de
unde rezult culoarea racului fiert.

Hrana racului este reprezentat de animale si plante. El se


hrnete cu molute, petiori i cadavre. Hrana este prins i
tiat cu cletii mari, sfrmat cu flcile puternice si nghiit;
racul este un animal omnivor. Resturile sunt eliminate prin anus,
situat in partea ventral a ultimului segment abdominal.
Este folosit cu precdere la pescuirea somnului. Exemplarele
de dimensiuni mici pot fi ,,puse n crlig n ntregime, de la cei
mai mari urmnd s folosim doar abdomenul.

Racii triesc 15-20 de ani. Racul i regenereaz unele


segmente. Dac o anten sau un clete se rup, ele se refac la
nprlirea urmtoare.

,,Povestea unui rcuor de ru


Era odat un rac. El tria pe marginea unui ru, mai sus de
locul unde oamenii vin vara s spele covoare, mai sus de o
platform de beton armat din care se vd, pe margini, prin ap,
armturile ruginite, roii-verzui, de groaz. Locuia sub un
stufri, sub o salcie, n ml. Mnca alge, viermi, molute, bacterii
i alte crustacee mici. Mergea sacadat, lsa urme ascuite,
mrunele dar adnci.
Avea curaj, coordonare, atenie distributiv. Se antrena n
fiecare zi: not, mers nainte, mers cu spatele, rotiri rapide. Sttea
ncordat dup orice sunet, se ntorcea repede dac apa vibra
lng el. Dac ar fi avut ct de ct idee, s-ar fi numit Raikonnen.
Cnd din salcia de deasupra malului ajungeau frunze n ap,
fugea repede i atepta mlc n ml.
n tuf de obicei este mult animaie: pietricele ovale turtite
care sar de dou-trei ori (un lac ar fi mai bun, o balt) o broasc,
o sticl de Cappy Ice Fruit veche, peti, puiet de peti, momeal
scpat din crlig, un arpe subire, gri, tremur de bai din
trand, pai de pescar troscnit. Noaptea mai mult o fojgial.
Cte un greier, un cosa Toate se aud ca certurile vecinilor cnd
stai n cad.

Racul nu era nici melancolic nici exuberant. Disciplinat,


poate, fizic activ. ntr-o sear, cnd auzeai broatele mai mult
dect orice, pe lng mal a aprut o spum alb. Cu mouri mai
dense, mai rar pe margini. De fapt racul nu vedea dect
marginile i vrfurile. A urmrit-o puin cu privirea, a trecut i
nu zrea dect pianjeni de ap. Nici lor nu li se vede decat locul
unde picioarele ciupesc apa.
Racul uit curnd spuma, care se scursese de pe un
autoturism splat mai sus, unde apa nu ajungea dect pn la
glezne. Deodat, prin faa lui trecu o sfer portocalie. Se nvrti
n rotocoale de dou ori n cmpul lui vizual i dispru. El se
repezi nainte dar nu apuc s vad mai bine ceea ce de fapt era
partea plutitoare a unui elastic de pr din frotir.

Se ntoarse la locul lui, ncet. Nimic nu se compara cu somnul


linitit de dup-amiaz, departe de orice zgomot, de orice
micare

,,Sfritul speciei de raci


Pe vremea bunicilor nostri, cnd valorile naturale erau cu
adevrat preuite, n Lacul Snagov, racii erau o specie foarte
bogat.
Factorul care determina inmulirea specie era puritatea
apei, deoarece pe atunci oamenii aveau mai mult
responsabilitate atunci cnd venea vorba despre protejarea
naturii, dei termenul ,,ecologie nu era nc definit pe atunci.
Tot din spusele btrnilor, racii se gseau mai ales la malul
apei, n stuf, de unde copii i puteau prinde cu mna. Se amuzau
foarte mult atunci cnd degetele le erau strnse de cletiorii
destul de puternici ai racilor.
Toamna i primvara, atunci cnd apa este limpede,
pescuitul racilor este sporit, fapt care determin dispariia
speciei. Pentru a se apra de cei care vor s i vneze, racii se
ascund printer trestii i chiar se car pe ele.

Racul, broasca i o tiuca


de Alexandru Donici

Racul, broasca i o tiuc


ntr-o zi s-au apucat,
De pe mal n iaz s-aduc
Un sac cu grau ncrcat.
i la el toi se nham
Trag, ntind, dar iau de sam,
C sacul sta neclintit,
Cci se trgea neunit.

Racul napoi se da,


Broasca tot n sus slta,
tiuca foarte se izbea
i nimic nu isprvea.
Nu tiu cine-i vinovat;
ns pe ct am aflat,
Sacul in iaz nu l-au tras,
Ci tot pe loc a rmas.
Aa-i i la omenire,
Cnd n obti nu-i unire.
Nici o treab nu se face
Cu izbnd i cu pace.

LOCALIZARE N ZONA SNAGOV


- n Lacul Snagov, n zona satelor Ghermneti i a pdurii
Snagov ;
- dimensiuni- 20 cm lungime ;
- iarna sunt scosi odat cu plasele de pescuit de sub ghea ;
- toamna depun ou ( femela le poart pe abdomen) ;
- primvara ies puii, nprlesc de mai multe ori pentru a putea
crete.

CONDIII MINIME DE VIA


n Lacul Snagov exist nc destule exemplare de raci care
sunt ,,sanitari ai apelor unde triesc i se hrnesc cu animale
moarte, cu plante i animale vii.
Este la rndul su vnat de om pentru carnea sa alb i dulce.
Pentru a mai putea supravieui ani multi de acum nainte n
Lacul Snagov, racul trebuie protejat, evitndu-se vnarea
(prinderea) sa n perioada de nmulire.
De asemenea, in vederea protejrii speciei, se recomand
evitarea polurii apei prin orice mijloace .

LANUL TROFIC AL SPECIEI


PLANTE DE AP

MELCI, SCOICI,
ANIMALE DE AP

RAC

PLANTE DE AP

RAC

OM

PLANTE DE AP

PETI MICI

RAC

SURSE DE INFORMARE:
Localnici ai comunei Snagov, rude
ale membrilor echipei;
Enciclopedia Wikipedia:
http://wikipedia.ro;
Revista ,,Terra Magazin;