Sunteți pe pagina 1din 6

2.

Ghidajul lateral (miscarea de lateralitatE)

Poate fi realizata in 3 modalitati considerate normale:

1. Ghidajul canin,
2. Ghidajul antero-lateral,

3. Ghidajul lateral de grup.

1. GHIDAJUL CANIN:
- este traseul pe care il parcurge mandibula atunci cand caninul inferior aluneca pe fata palatinala a
celui superior pornind de la pozitia de PIM pana la cap la cap. Acest ghidaj este foarte bine tolerat
functional.
- pentru a se putea realiza trebuie sa existe ocluzie I Angle ( caninul inferior sa fie situate cu
inaintea celui superior, numai asa poate aluneca integral pe suprafata celui superioR).
- d.p.d.v. functional si al functiei de automentinere ghidajul canin este considerat cel mai
functional cea mai buna protectie a dintilor laterali.
- caninul este un dinte foarte rezistent, capabil sa suporte fortele in miscarea de lateralitete, din
urmatoarele motive:
- prezinta o radacina lunga si puternica,
- osul alveolar este rezistent in aceasta zona deoarece pe aici trece un stalp de rezistenta osoasa.
- parodontiul are sensibilitate proprioceptiva foarte fina, motiv pentru care la orice suprapresiune
caninul isi dozeaza forta prin reflexe nervoase, contractia musculara diminua.
- este situat la distanta de punctual de sprijin al mandibulei ( muschiul maseter, temporal si
pterigoidian interN) este situate posterior fata de canin.

Aspecte normale:
- pe partea lucratoare sa se produca dezocluzie totala si imediata, ocluzia sa se faca doar pe canin;
- pe partea nelucratoare sa se faca dezocluzia dintilor cuspidati; Aici trebuie sa apara fenomenul
Christensen bilateral.
- absenta interferentelor pe partea activa a dintilor ce conduc ghidajul;
- absenta contactului prematur atat pe partea activa cat si pe partea pasiva.

Aspecte patologice :
Pe partea lucratoare:
1. Pe hemiarcada activa putem intalni obstacole intre un dinte maxilar si unul mandibular, in timp ce
caninul aluneca pe suprafata de ghidaj numite interferente in lateralitae pe partea lucratoare sau
interferenta laterala activa.
2. La nivelul partii lucratoare in afara de interferenta apare contact prematur in lateralitete de
partea lucratoare apare in momentul in care cei 2 canini nu se pot atinge cu toate ca sunt situati
in acelasi plan vertical.

Pe partea nelucratoare: aceleasi situatii:


1. Cand caninul aluneca in ghidaj apare un obstacol in hemiarcada inactiva interferenta in
lateralitate pe partea nelucratoare.

2. La fel putem avea contact prematur in lateralitate pe partea nelucratoare


! DINTII TREBUIE SA FIE IN CONTACT IN MOMENTUL INCEPERII GHIDAJULUI.

DECI PE PARTEA ACTIVA:

Interferente in lateralitate pe partea activa:


Pot sa apara intre versantul intern al cuspidului vestibular maxilar si versantul extern al cuspidului
vestibular mandibular,
Sau intre versantul extern al cuspidului palatinal si versantul intern al cuspidului lingual.
Contactul prematur:
Apare in zona lucratoare pe cuspizii omonimi ( numai unul vine in contacT ):
- fie palatinal superior lingual inferior sau vestibular superior vestibular inferior.
- Ex: cuspizii vestibulari pot venii in contact cand se face tratament cu punte cuspidul vestibular
inferior este prea inalt.

PE PARTEA INACTIVA:
Interferente in lateralitate pe partea nelucratoare
Pot sa apara intre versantul intern al cuspidului palatinal si versantul intern al cuspidului
vestibular.
Contactul prematur
Apare intre cuspizii de sprijin : palatinal superior si vestibular inferior.
Aceasta examinare a miscarii de lateralitate prezinta importanta deosebita atat pentru identificare
interferentelor si a contactelor premature cat si pentru verificarea corectitudinii in diferite faze de
lucru.
Ex concret : - la proba puntii de schelet metalic inainte de fabricarea fatetelor.
- la acrilat macheta.

3. GHIDAJUL ANTERO-LATERAL

- este realizat pe canin + unul sau mai multi dinti (incisivI).

Aspecte normale: aceleasi ca la ghidajul canin:


1) - la nivelul partii lucratoare sa se produca dezocluzia imediata a tuturor dintilor cuspidati, cu
exceptia celor care conduc ghidajul.
- la nivelul partii nelucratoare dezocluzia tuturor dintilor cuspidati.
2) absenta interferentelor pe partea activa si pasiva.
3) absenta contactului prematur pe partea activa si pasiva.

Aspecte patologice:
1) la nivelul partii lucratoare interferente + contacte premature
2) la nivelul partii nelucratoare interferente + contacte premature.

Avantajele ghidajului antero-lateral:


- fortele se distribuie si pe alti dinti fata de canin,
- de asemenea prezinta avantajul ghidajul lateral nu este pierdut deoarece se pastreaza la nivelul
incisivilor pentru refacerea ghidajului.

3. GHIDAJUL LATERAL DE GRUP:


- caracteristica acestei forme de ghidaj se realizeaza pe toti dintii cuspidati la nivelul partii active
(lucratoarE) cu sau fara participarea caninului.
- in regiunea laterala este obligatorie dezocluzia;

Aspecte normale:
1) La nivelul partii lucratoare trebuie sa participe la ghidaj toti dintii laterali.
2) Trebuie sa se realizeze ghidajul intre versantul intern al cuspidului vestibular maxilar si versantul
intern al cuspidului vestibular mandibular.
3) La nivelul partii nelucratoare obligatoriu dezocluzia tututror dintilor.

Aspecte patologice:
1) La nivelul partii lucratoare vom avea atunci cand un dinte inafara de canin, si un alt dinte
interferenta.
2) La nivelul partii nelucratoare interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare sau contact
prematur in lateralitate pe partea nelucratoare.

Cauza obstacolelor, interferentelor si a contactelor premature:


- anomalii de pozitie;

- dupa tratament ortodontic;


- in parodontopatiile care merg cu migrari ale dintilor postextractionali;
- iatrogenia de la o simpla obturatie la marile reabilitari;

Importanta practica a ghidajului lateral


- in realizarea puntilor atunci cand caninul este inclus ca si dinte stalp in punte,
ori de cate ori este posibil se va realiza ghidaj canin;
- ghidajul antero-lateral se recomanda cand caninul are valoare parodontala
scazuta;
- ghidajul de grup se recomanda cand se imobilizeaza dintii in parodontopatii;
- fortele care se transmit sa se faca pe mai multi dinti.

Miscarea de lateralitate
Etichete: Anul 3, Protetica

Plan vertical
-D.V.R.
-D.V.O

Plan sagital

Plan transversal

Miscarea de lateralitate
Importanta evaluarii deplasarilor mandibulare laterale cu contact dento-dentar

deriva din:
Rolul functional al acestei miscari in masticatie;
Posibilitatile de utilizare clinica (programarea unghiului si miscarii Bennett).

Amplitudinea miscarii este direct proportionala cu departarea punctului de


referinta:
ampla in sectorul frontal;
progresiv mai redusa spre zona distala;
morfologia dintilor care fac parte din grupul de ghidaj;
direct proportionala cu consistenta alimentelor.
A. Engrama masticatorie

Ciclul masticator este o componenta a procesului de masticatie


Este alcatuit din triturarea alimentelor intre fetele ocluzale ale dd laterali;
acesta favorizeaza actiunea fermentilor din cavitatea orala si din restul tubului digestiv;
ciclul masticator cuprinde timpul de la introducerea alimentelor in cavitatea orala si pana la
declansarea deglutiei;
Frecventa medie : 70-80/min.
Eficienta masticatorie reprezinta gradul de fragmentare al alimentelor fie
intr-o anumita perioada de timp, fie pana la declansarea refluxului de deglutitie.

exista probe de laborator care precizeaza eficienta masticatorie prin triturarea unui anume
aliment (nuci, morcov, alimente de consistenta, care in urma masticatiei, in loc sa fie
inghitite sunt eliminate prin niste site, sunt verificate bucatile de alimente);
-eficienta masticatorie este o proba de laborator obiectiva capabila sa precizeze
corectitudinea restaurarilor protetice;
-eficienta la proteze scade.

Masticatie se poate realiza:


- unilateral;
- bilateral simultan;
- bilateral alternativ.

Masticatia unilaterala:
-dieta moale, neabraziva;

-afectiuni dento-parodontale;
-atragii;
12% fara sa fie atribuita unor factori patologici.
se realizeaza bilateral alternativ la dentatul cu eficienta crescuta;
exista dominant masticatia unilaterala, daca o hemiarcada are modificari morfologice sau
sensibilitate dureroasa, dentara sau parodontala;

Parte lucratoare:
- spre care se deplaseaza mandibula in faza ascendenta;
- este partea in care se afla componenta ocluzala a ciclului masticator.
Muschii ridicatori si oboratori ai mandibulei;
Au actiune asincrona si asimetrica.
B.Aplicatii clinice- studiul miscarilor mandibulare:

conducerea dintilor in miscarea de lateralitate;


programarea articulatoarelor pe baza inregistrarilor de lateralitate.
condil pivotant -partea lucratoare;
condil orbital sau de balans -partea nelucratoare;
nu este o miscare functionala;
se realizeaza voluntar;
Miscarea de lateralitate cu contacte d-d este o miscare de rotatie in jurul
condilului pivotant.
Factorii care intervin in acesta deplasare si o transforma intr-o miscare
complexa sunt:

Condilul orbitant (inainte, in jos si inauntru, spre linia mendiana)- unghiul Bennett;

Conducerea miscarii de lateralitate- cel putin o pereche de dinti antagonisti- caninii;

Condilul pivotant nu este un centru de rotatie fix de deplasare prin translatie in aceeasi
parete in care se efectueaza miscarea de lateralitate.
Unghiul Bennett ( 0-72 )
-36 = panta de inclinare
= cu articulatorul mediu
= cu axa balama mobila
-unghiul Bennet are valoare pentru programarea articulatorului sa realizeze miscari de
lateralitate;
-articulatorul pentru programare are nevoie sa fie inregistrate miscarile de propulsie
(conducerea anterioara) prin amprentarea zonelor laterale;
-unghiul Bennet se transfera pe articulator prin amprentarea zonei laterale active (cu un
silicon solid, se amprenteaza si zona de balans).

Aria miscarilor reflexe


-este mai mica si apar in masticatie si fonatie;
-miscarile reflexe apar determinate de profesie si de tipul masticator;
-miscarile functionale ale mandibulei se inregistreaza la fata de miscarile maxime;
-fonatia se inscrie in aria miscarilor masticatorii si ca inaltime si in sens orizontal;
-ciclul masticator sfarseste intotdeauna in I M si posibil sa porneasca din R C .

Unghiul gotic
reprezinta inregistrea deplasarii mandibulare in plan orizontal
determinat de deplasarea mandibulara din R C in lataralitate ( poate sa fie cu amplitudine
diferita)
imaginata de GYZI - inregistrata intraoral si extraoral
Importanta inregistrarea lui Gyzi este deosebit de valoroasa pentru lucrarile protetice
fixe, se analizeaza amplitudinea deplsarilor si se evidentiaza modul in care se realizeaza
masticatia uni sau bilaterala.
sunt evidentiate amplitudinile reflexe.