Sunteți pe pagina 1din 119

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G.

MAN

LP.1
Pregtirea, asistarea i efectuarea ngrijirii generale a bolnavului.

I.

Pregtirea i schimbarea patului. Schimbri de poziie n pat.

II.

Mobilizarea bolnavului. Dezbrcarea i mbrcarea bolnavului.

III.

Asigurarea igienei corporale a bolnavului. Prevenirea i ngrijirea escarelor de


decubit.

IV.

Foaia de temperatur. Msurarea i notarea grafic a temperaturii corpului n


foaia de temperatur

I.

Pregtirea i schimbarea patului. Schimbri de poziie n pat.

1. Patul pacientului
a) Calitatile patului
Sa fie comod
Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale
pacientului, cat si ale personalului de ingrijire:
-

lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm

sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat


calitatile somierei (partea principala a patului)

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica,


bine intinsa

b) Tipuri de paturi
pat simplu, cu somiera
pat cu somiera mobila
pat ortopedic are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (3/4 bucati)
pat universal ptr tratament ortopedic cu somiera mobila
c) Accesoriile patului
salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material
plastic care se curtata si se dezinfecteaza mai usor
pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si
una din burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: 55cm / 75 cm
patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor
lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; lenjeria necesara doua cearsafuri,
doua fete de perna, o aleza, musama;
-

cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi


fixat sub saltea;

musamaua conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a


proteja salteaua de diferite dejectii; dimensiuni:150cm / 110cm

aleza acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu 1520 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei; se va incheia cu


snur in partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa;
utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir
sau sustinatorul de invelitoare;

2. Pregatirea si schimbarea patului


Pregatirea patului fara pacient
Materiale necesare
2

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne;

Efectuarea
se indeparteaza noptiera de langa pat
se asaza un scaun cu spatar la capatul patului
pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite
corect
cearsaful se asaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus;
se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete

Se executa coltul
persoana asezata cu fata spre capatul patului;
cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt,
prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii
atarnate si o ridica in sus pe langa saltea
partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea
se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata
se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei
celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura
se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile
saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute
Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza.
se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului
dinspre cap se rasfrange peste patura.
daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se
indoaie in lungime
se asaza pernele introduse in fetele de perna curate

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Pregatirea patului cu pacientul in pat
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului
nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentru pacient si asistenta:
Pacientul sa prezinte: o stare de bine; confort fizic si psihic; stare de igiena
permanenta;
Pentru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul; de a-i da posibilitatea
pacientului sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca; de a-l
observa; de a-l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile; de a-i asigura conditii
corespunzatoare de igiena, de relaxare si odihna
Materialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan,
sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul
daca s-a murdarit;
Mediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea
masurilor privind asepsia
Pacientul se informeaza asupra procedeului; se linisteste si se asigura ca manopera va
fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i
se solicita cooperarea
a) Procedura (executia)
Pacientul poate fi intors in decubit lateral. In acest caz, schimbarea lenjeriei se face in
lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente:
-

cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului;

pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura;

marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejur

Asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului;


-

asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila


dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui,
sprijinandu-i capul pe antebrat

apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul
fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie;
4

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga


sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza
usor gambele pe coapse

din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept,


sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor

pacientul se mentine acoperit;

asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si


aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se
afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate

pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si


aleza pregatite mai inainte

se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o


perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in
decubit dorsal cu multa blandete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor
si sub genunchi

Pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza
la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept
Schimbarea cearsafului de sub patura
Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de
catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si
deruleaza cearsaful curat.
b) Schimbarea alezei
Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau
folosind metoda urmatoare:
b) ridicarea pacientului cu ajutorul umarului
Este o metoda recomandata cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune
intraabdominala

nesemnificativa fata de oricare alta metoda.

Metoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:


- asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului
- asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca baza de
sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii
- asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului
- asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel
incat bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor;
- apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului.
- mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand
un suport in momentul ridicarii
- la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si
transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului
- in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunchii ,coloana
vertebrala coboara si aseaza pacientul confortabil
b2) cand pacientul nu poate sa coopereze
- asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana
dreapta si cu baza de sustinere larga
- bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai
aproape de linia bazinului
- brael dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc
- pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept
- la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana
vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica
ATENTIE
Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abdominale se realizeaza prin flectarea
genunchilor si coborarea coloanei , mentinand spatele drept.

3. Schimbarile de pozitie ale pacientului


- active le executa pacientul singur
- pasive sunt efectuate cu ajutorul asistentei
Indicatii
6

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imobilizati, inconstienti,
paralizati, cu aparate gipsate etc.
Principii de respectat

Sunt necesare 1 sau 2 asistente

Prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe


suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare;

Asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o
baza de sustinere cat mai mare;

Genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata;

Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea


compresiunii asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei
sa utilizeze forta muschilor membrelor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare.
Miscari pasive mai frecvente:
1. intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi;
2. asezarea pacientilor in pozitie sezand
3. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna
a) Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral

asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul

indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza
membrul inferior din partea opusa peste celalalt;

asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre


capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii;

se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde
soldul pacientului

asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata
inspre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei
miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii.

b) Readucerea in decubit dorsal din decubit lateral

se face de catre doua asistente


7

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului

asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea apropiata de
suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat

cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului

cu mainile ramase libere ele intorc pacientul

c) Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand


Vom exemplifica trei metode:
c1)

asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient

plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt

bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului

celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre
omoplatii acestuia

pentru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul
plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp

cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului

asistenta se asaza la marginea patului

cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului,

c2)

iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe antebrat.


c3) in cazul pacientilor aflati in stare grava- se realizeaza de catre doua asistente

asistentele se asaza de o parte si de alta a patului

ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe


omoplatii pacientului

cu cealalta mana prind pacientul sub axila

d) Ridicarea pe perna

se executa de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata


usor intoarsa spre capul patului
8

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in
fata celuilalt

indoaie bratele pacientului peste abdomen

introduc mana dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus

cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor
doua persoane se unesc

isi flecteaza genunchii

la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor


inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura


asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu
picioarele sprijinite pe suprafata patului

Schimbarea din pozitia sezand, in decubit dorsal

se face mai usor schimbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal,
folosind forta membrelor inferioare

OBSERVATIE
-

pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea


corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului

IMPORTANT DE RETINUT
- explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el
- urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie
confortabila

II.

Mobilizarea bolnavului. Dezbrcarea i mbrcarea bolnavului.

1. Mobilizarea pacientului

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot
aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.
Obiectivele urmarite

Normalizarea tonusului muscular

Mentinerea mobilitatii articulare

Asigurarea starii de bine si independenta pacientului

Stimularea metabolismului

Favorizarea eliminarii de urina si fecale

Stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor, pneumoniilor,


escarelor, contracturilor

Principii de respectat
Mobilizarea se face in functie de:

Natura bolii

Starea generala

Tipul de reactivitate a pacientului

Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si


anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de
raspunsul fiziologic al pacientului

Exercitiile se fac inainte de mese

Pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de


respiratie

De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare

Observatie momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum si


ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic
- executarea in bune conditii tine de competenta asistentei
Pregatiri

Pregatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat,


papuci, fotoliu, carje)

Asistenta il formeaza: procedeu, scop

10

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia


fetei; de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu
goniometrul

Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare


Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea
pacientului; mobilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari; se incepe
cu:

Miscarea capului miscari pasive si active

Miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei)

Miscarea si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de


flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit

Important: Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie. De asemenea se poate asocia cu


efectuarea unor masaje
a) Asezarea in pozitie sezand, la marginea patului
a1). Modalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului

Asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunchii


flectati

Introduce o mana la spatele pacientului sub omoplat iar cealalta mana, sub
regiunea poplitee

Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbratisand


gatul asistentei sau al asistentului;

O data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor


inferioare intr-un unghi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei
acestuia

11

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


a2). Metoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu
mainile.

Pozitia asistentei este aceeasi, doar ca

Asaza bratele pacientului peste abdomen

Membrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa

Apoi, asistenta aseaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar
cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus;

Prima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai


de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul;

In zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi

b) Asezarea in fotoliu
Asezarea pacientului in fotoliu:

Asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului

Pune un pled pe fotoliu

Imbraca pacientul cu halat si ciorapi

Aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta

Asistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile sub axilele acestuia

Pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii asistentei

Asistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il


asaza incet in acesta

Il acopera cu pledul

Sub picioare, se poate aseza un scaunel

Cand sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient sub axila acestuia
si-l ridica in picioare

Apoi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera

c) Ridicarea in pozitie ortostatica


Dupa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa
pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si-l ridica.
12

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

Asistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea;

Fixeaza, cu genunchii ei, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de sub


axile;

Pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia

Prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei


coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului

2. Dezbrcarea i mbrcarea bolnavului.


Scop : protejarea corpului si asigurarea intimitatii
Interventiile asistentei:- alegerea lenjeriei in functie de : -sex;
- temperatura mediului ambiant;
- varsta;
- talie si statura(sa sigure lejeritatea
miscarii);
- de integritatea fizica si psihica a
pacientului.
- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului
- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate;
- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea si limitele sale
fizice
- felicitarea ptr fiecare progres
- ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (la nevoie , se
efectueaza de catre doua asistente)
Important
1. In cazul afectiunilor la nivelul membrelor superioare, se incepe cu dezbracarea
membrului sanatos, imbracarea incepand cu membrul afectat.
2. In cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua.
13

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


3. Sustinerea membrului paralizat.
4. Acordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tehnica.
5. Abordarea pacientului cu calm si rabdare.
a) In cazul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati
- se aseaza bv. in poz. sezand
- se deschid nasturii bluzei de pijama, se scoate un brat apoi celalalt
- se imbraca jacheta curata de pijama
- se desfac nasturii pantalonilor si apoi ridicand bv. se trasg in jos si de indeparteaza
- pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se trece mb inf al
pac si apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior
- se ridica bv si se trag pantalonii pana la brau.
b) In cazul bolnavii greu mobilizati
- bluzele de pijama se dezbraca mai greu ;
- bv in DD(decubit dorsal), se ridica camasa pana la torace mobilizandu-l alternativ in DL stg
si dr;
- readus in DD , ridicat in poz sezanda/ semisezanda se aduna camasa la spate , si se trage
peste cap
Aceasta manopera se poate efectua si in pozitie culcata daca un ajutor mobilizeaza partial bv.
- apoi se desfac bratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos
- reimbracarea : - se aduna cat mai strans si se trece peste capul bv
- se introduc bratele incepand cu cel bolnav si apoi cu cel sanatos
- ridicam bv mai intai la spate, apoi la solduri se intinde bluza a.i. sa nu faca
cute sub bv.
c) In cazul bolnavilor cu aparate gipsate sau cu leziuni extinse pe membre
- exista pijamale care se inchid cu sireturi
d) In cazul bolnavilor care nu pot fi mobilizati
- vor fi imbracati cu o bluza lunga de pijama sau o camasa deschisa la spate
- aceasta acopera supraf ant si lat a corpului precum si bratele
14

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- poate fi utilizata si o bluza de pijama obisnuita imbracata invers; sau camasa deschisa lateral,
cand una din parti se introduce sub bv.
e) In cazul bolnavilor cu perfuzii intravenoase
e1) daca e fixata in v. subclaviculara nu exista probleme
e2) daca e fixata la plica cotului trebuie avut mare grija
- se va infasura locul de fixare al acului in vena cu o fasa de tifon
- apoi se dezbraca lenjeria murdara
- se incepe cu bluza de la pijama
- se scoate mai intai maneca de pe mb sup sanatos si apoi de pe mb in care e fixata perfuzia
alunecand maneca bluzei de-a lungul tubului de perfuzie si al rezervorului care a fost scos din
stativ si asistenta il tine in mana
- se imbraca lejeria curata incepand cu bratul in care este perfuzia initial se trece rezervorul,
apoi tubul de perfuzie si in final bratul bv.
- apoi se imbraca si bratul sanatos
Important : in tot timpul manevrei , rezervorul sa fie mentinut deasupra nivelului bratului
bolnavului.

III.

Asigurarea igienei corporale a bolnavului. Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit.

1. Asigurarea igienei corporale a bolnavului (toaleta pacientului)


Generalitati
Obiective
indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu
secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de
dejectii si alte substante straine, care adera la piele
deschiderea orificiilor de excretie ale glandelor pielii
inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism
producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor
15

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort

Principii
se apreciaza starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea
obositoare
se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului
se evita curentii de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor
se izoleaza bolnavul de anturajul sau
se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a
bolnavului si pentru prevenirea escarelor
bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura
se descopera progresiv numai partea care se va spala
se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe
bolnav
se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatia
sanguina
apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, fara a se lasa
sapunul in apa
se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile
se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse
escarelor
ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat
se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam
Etapele toaletei
succesiunea se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi, bratele si mainile, partea
anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor; se intoarce bolnavul in
decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in
decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe ingrijirea
parului, toaleta cavitatii bucale
16

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea
pacientului puls, tensiune, respiratie ce mobilizare i se permite in ziua respectiva,
daca se poate spala singur, pe care parte a corpului
toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor si
observarea unor modificari de exemplu, roseata, iritatie si luarea unor masuri
terapeutice;
pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu
alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare;
pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada, sub supravegherea
personalului de ingrijire
in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a
pansamentului
a) Ingrijirea ochilor
Scop
prevenirea infectiilor oculare;
indepartarea secretiilor
Pregatiri
materiale: apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi, manusi de baie
pacientul se informeaza
Tehnica
se indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutorul
unui tampon steril
se spala ochii cu mana acoperita cu manusi, se limpezesc si se sterg cu prosopul curat
la pacientul inconstient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a mentine supletea
corneei, se picura :lacrimi artificiale: in fiecare ochi; iar daca ochiul ramane deschis,
se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se indeparteaza in mod regular
secretiile oculare;

17

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


b) Ingrijirea mucoasei nazale
Scop
mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde
introduse pe aceasta cale
Pregatiri
materiale: tampoane sterile, montate pe bastonase, ser fiziologic, H2O2 diluata, tavita
renala, manusi de cauciuc
pacientul se informeaza, i se explica necesitatea tehnicii, i se intoarce capul usor intro parte
Tehnica
se curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic
daca pacientul prezinta o sonda: se dezlipeste romplastul cu care este fixata; se retrage
sonda 5-6 cm; se curata tubul cu un tampon de urmele de romplast; se indeparteaza
crustele dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata
se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in
cealalta fosa nazala
se fixeaza sonda
Ingrijiri ulterioare
se controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mucoasei nazale
se supravegheaza respiratia pacientului
c) Ingrijirea urechilor
Scop
mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
indepartarea depozitelor naturale sau a celor patologice
Pregatiri
materiale: tampoane sterile, montate pe bastonase, tavita renala, apa, sapun, manusa de
baie, prosop
pacientul se informeaza, se intoarce cu capul pe partea opusa
18

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Tehnica
se curata conductul auditiv extern cu tamponul uscat
se spala pavilionul urechii cu mana acoperita cui manusa de bumbac cu sapun, curatind
cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara
se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urechii si conductul auditiv extern
Ingrijiri ulterioare
se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata absorbant
d) Ingrijirea cavitatii bucale
Scop
obtinerea unei stari de bine a pacientului
profilaxia cariilor dentare
profilaxia infectiilor cavitatii bucale
Pregatiri
materiale: - pentru pacientul constient: periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala,
pahar cu apa;
- pentru pacientul inconstient: comprese, tampoane sterile din tifon,
instrumentar steril, glicerina boraxata 20%, tavita renala, manusi de
cauciuc sterile;
pacientul constient: este asezat in pozitie sezand sau in DL stang, cu prosopul in jurul
gatului;
- inconstient: pozitie in DD, capul intr-o parte, cu prosopul sub barbie

Tehnica
pacientul constient este servit, pe rand, cu materialele si ajutat sa-si faca toaleta
cavitatii bucale
pacientul inconstient:
- se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare;
- se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu
tampoane imbibate in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in afara
19

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- se sterg dintii cu un alt tampon
- la sfarsit se ung buzele
Ingrijiri ulterioare
se strang materialele
se asaza pacientul in pozitie confortabila
e) Ingrijirea unghiilor
Scop
obtinerea unei aparente ingrijite a pacientului
indepartarea depozitului subunghial, care contine germeni patogeni
evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si de asemenea la pacientii
agitati
Pregatiri
materiale: apa, sapun, periuta, forfecuta de unghii, pila, prosop
pacientul se informeaza, se aseaza comod, relaxat
Tehnica
se taie unghiile cu atentie, la nivelul degetului, pentru a degaja partile laterale spre a nu
se aduna murdaria, apoi, se pilesc; mana sau piciorul se asaza pe un prosop pe care se
aduna fragmentele taiate
f) Ingrijirea parului
Scop
pentru starea de bine a pacientului
igienic
spalare la una-doua saptamani, la pacientul cu spitalizare indelulgata
distrugerea parazitilor
pregatirea pentru examen E.E.G.
pregatirea pentru operatie la fata, nas
Contraindicatii

20

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, febrili, cu
boli ale pielii capului
Pregatiri
materiale: pieptene, sampon, sapun insecticid, uscator, lighean, apa calda, musama,
aleza, prosoape
conditii de mediu: temperatura 22-24 grade C; inchiderea ferestrelor, evitarea
curentilor de aer;
pacientul se informeaza,
- pozitia se alege in functie de starea sa : sezand pe un scaun; sezand in pat;
DD in pat, cu salteaua indoita sub torace; DD,
oblic in pat
Tehnica
se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza;
se umezeste parul, se samponeaza;
se maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua-trei ori;
se limpezeste parul din abundenta, se acopera cu prosopul uscat;
se usuca parul, se piaptana cu blandete

Ingrijiri ulterioare
se acopera capul pacientului cu o basmaluta
se reinstaleaza pacientul in pozitie confortabila
obiectele folosite se dezinfecteaza
g) Toaleta intima
Scop
igienic
mentinerea unei stari de confort fizic
Pregatiri

21

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


materiale: paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana
cu apa calda, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama,
aleza; se controleaza temperatura apei;
pacientul se informeaza, se asigura intimitatea
se pregateste patul cu musamaua, pacientul fiind in pozitie ginecologica
se serveste un bazinet pentru a-si goli vezica urinara
ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrata
Tehnica
se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie;
se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa si sapun lichid;
se limpezeste abundent;
se scoate bazinetul;
se usuca regiunea genitala anala, pliurile
se pudreaza cu talc pliurile
Ingrijiri ulterioare
se indeparteaza materialele, se aranjeaza patul
pacientul este asezat comod

Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit

SISTEM DE EVALUARE A RISCULUI

Nota

Stare

Stare

Stare

Capacitate

Incontenenta

Stare cutanata

generala

nutritionala

psihica

mobilizare

BUNA

BUNA

BUNA

INDEPENDENT

INDEPENDEN

BUNA

fara

aport

Participa la

Merge siongur

22

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

patologie

alimentar si

activitati

(carje, carucior)

cu risc

de lichide

cotidiene si

se ridica singur

suficient

isi accepta

se poate misca in

boala

pat

MIJLOCI

LIMITATA

MIJLOCIE

SEMIDEPENDE

INCONTENEN

DESHIDRATAR

Aport de

Deprimat

NT

TA

E CUTANATA

Patologie

calorii,

Fara motiv

Are nevoie de

PERIODICA

Piele imbatranita

cu risc

proteine si

Are nevoie

ajutor pentru mers

Mai putin de o

crescut

lichide limitat

de stimulare

si activitati

data pe zi

Casexie

l/24h

pentru

cotidiene

obezitate

activitati
cotidiene

PROAST

PROASTA

PROASTA

DEPENDENT

INCONTINEN

PIELE CU

Aport

Confuz sau

Mobilizare din

TA URINARA

ERITEM

Fie

alimentar

agitat

pat in fotoliu cu

patologie

insuficient

(trebuie

sau fara ajutor

neurologic

Alimentatie

supraveghea

Nu poate sta

a, cu

parenterala

t permanent

decat in pat sau in

pierdere

pentru

fotoliu

de

activitati

sensibilitat

cotidiene)

INCONTINEN

DURERE IN

TA DE URINA

REGIUNEA

e
Sau
asociere
de
patologii
cu risc
3

F.
PROAST

F. PROASTA

F.

IMOBILIZAT

PROASTA
23

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


A

SI FECALE

RISC

MODERAT

De la 6 la 8

MARE

De la 9 la 12

F. MARE

De la 13 la 18

EXPUSA

PRECIZARE

Pe baza notelor acordate (de la 0 la 3) pentru fiecare criteriu, se poate face aprecierea
riscului in functie de totalul obtinut, care poate varia intre 0 si 18.

O alta grila de evacuare a riscului de escare este grila lui NORTHON

Semne
Subiective; Obiective
Prurit; eritem (Stadiul I)
Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund) Stadiul II
Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os Stadiul III

MIJLOACE DE PREVENIRE
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a asistentei
medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila,
depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. Principiile
tratamentului preventiv:
a) Schimbarea de pozitie

24

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Evita imobilizarea
Se la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza:
- orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD
Aspectul cutanat
Zonele de masaj
b) Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect
Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul
ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata
Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie

c) Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor


Saltele speciale
Perne de diverse dimensiuni si forme
Colaci de cauciuc
Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
Talc pe panza
d) Alimentatie si hidratare echilibrata
Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de
asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. In ceea ce
priveste hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 de ore.
e) Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate
25

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

Prin masaj
Obiective

- Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala


- Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee
- Rehidrateaza pielea
- Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa-si
regaseasca forta si energia
Indicatii
- Pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc
- In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii
- Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s-a schimbat
patul
- Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus,
iar la ceafa si umeri invers, de sus in jos, si circular spre exterior
- Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
- Masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar durata sa de
aproximativ 15 minute
Contraindicatii
- Nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu
septicemie
Materiale necesare
- Unguent
Instalarea pacientului
- Se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie variabila, in functie de zona si, in
acelasi timp, confortabila pentru asistenta medicala

Prin utilizarea alternativa de cald si frig


- se face in loc de masaj
Obiective

- Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o


vasoconstructie locala
26

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Indicatii
- Escare stadiul II
Pozitia bolnavului
- Ca la masaj
Materiale necesare
- Cuburi de gheata si apa calda
Tehnica
- Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o
vasoconstrictie
- Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie
- Se face de 3-4 ori
Tratament
- Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana; pentru
stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor; pentru stadiul III, pansamente
- General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale

COMPLICATII

V.

infectii locale ale plagii

septicemie

Foaia de temperatur. Msurarea i notarea grafic a temperaturii corpului n


foaia de temperatur

Evaluarea functiilor vitale


Functiile vitale
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala

27

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Cand se masoara functiile vitale
Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator
si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
Foaia de temperatura
Foaia de temperatura caracteristici:
- este parte integrata a foii de observatie
- document medical
- document stiintific
- document medico-juridic
- este completata de catre asistenta si raspunde in fata superiorilor si a legii
- cuprinde datele personale ale bolnavului , se noteaza: nume, prenume, varsta, data
internarii, dg de internare, nr patului, nr foii de observatie; la externare data si dg de
externare.

28

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Masurarea temperaturii
Scop
evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare
axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
Materiale necesare
termometru maximal
casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile
recipient cu solutie dezinfectanta
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas

Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se scoate termomettrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa
sterila, se scutura
a. pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
29

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta
pozitie de catre asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi
de grad mai joasa decat cea centrala
b. pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a
arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min
inainte de determinarea temperaturii
c. pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu
afectiuni rectale
d. pentru masurarea in vagin
se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in
vagin
30

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o
compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura
se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,


pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

interpretarea curbei termice

DE RETINUT
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre
orele 18-19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
temp. prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele 9-10
a.m. si seara 16-20
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temp.
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temp. prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie

31

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

L.P. 2
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
I.

Reguli generale de administrare

II.

Caile de administrare tehnica (pe cale bucala, nazala, respiratorie,


percutanata, parenterala-injectiile)

III.

Tehnica administrarii unor categorii de medicamente

32

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


I.

Reguli generale de administrare

Generalitati
Definitie:Medicamentele sunt produse de origine minerala,vegetala

sau chimica (de

sinteza),transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau lichide) prescrise de


medic.
Scopul administrarii:-prevenirea imbolnavirilor (ex. vaccinurile)
-ameliorarea bolilor (ex. medicamentele antalgice)
-vindecarea bolilor (ex. antibioticele),prin actiunea lor locala sau generala
Caile de administrare:-calea digestiva -orala ,sublinguala,gastrica,intestinala,rectala,
-local-pe tegumente si mucoase
-respiratorie
-urinara
-parentala-subforma injectiilor intradermice,subcutanate,
intramusculare, intravenoase, (executare de asistenta medicala) si injectii intraarteriale,
intracardice, intrarahidiene , intraosoase (executate de medic )
Calea de administrare este aleasa de medic ,in functie de scopul urmarit,capacitatea de
absorbtie a caii respective ,actiunea medicamentelor asupra mucoaselor,necesitatea unei
actiuni

mai

lente

sau

mai

rapide,toleranta

organismului

fata

de

medicament,patricularitatile(anatomice,fiziologice ale oraganismului


Locul de conservare a medicamentelor:-in farmacii,in dulap,la loc uscat,ferite de lumina,
ordonate
-in dulapul ce contine otrvurile(inchise)-toate
medicamentele stupefiante
-in frigider-seruri imune insulina antibiotice
Prescrierea medicamentelor: este facuta de medic,in scris
Pentru pacientii ambulatorii ,prescriptia se face in reteta, iar pentru pacientii internati in spital
33

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


in

foaia de observatie,in rubrica speciala.prescriptia cuprinde:

-numele

medicamentului(numele comercial)
-doza-cantitatea si concentratia
-calea de administrare-ora administrarii si durata
tratamentului
-administrarea in raport cu alimentatia -inainte de
,in timpul sau dupa masa
Circuitul medicamentelor in spital:

se

completeaza

condica

de

medicamente

in

triplu

exemplar(data,numele

pacientului,salonul,patul,numele medicamentului,doza de 24h in cifre si litere),forma


de prezentare

se preda condica de medicamente in farmacie

preluarea medicamentelor de catre asistenta medicala care are sarcina de a verificaambalajul propriu; etichetele chenar albastru pentru medicamentele in uz intern si
chenar rosu pentru medicamentele de uz extern,eticheta galbena pentru solutie
perfuzabila ,eticheta neagra cu cap de mort si inscriptia ``otrava`` pentru toxice);
mentiunile privind pastrarea medicamentelor ``ferite de lumina``,``pastrat la rece``

depozitarea medicamentelor in sectia de spital se face in dulapuri compatimentate sau


in cutii pentru fiecare pacient;solutii perfuzabile preparate de farmacie pastrate in
frigider

administrarea medicamenteor la ora prescrisa

Reguli de administrare a medicamentelor:Prin respectarea unor reguli se evita greselile care


pot avea efecte nedorite asupra pacientului,uneori efecte mortale
Asistenta :

respecta medicamentul prescris de medic

indentificamedicamentul prescris dupa eticheta,forma de prezentare,culoare miros sau


consistanta

verifica calitatea medicamentelor,observandintegritatea culoarea medicamentelor


solide;sedimentarea,tulburarea opalescenta medicamentelor sub forma de solutie
34

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

respecta caile de administare prescrise de medic

respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a mentine


concentratia constanta in sange,avand in vedere timpul si caile de eliminare a
medicamentelor

respecta doza de medicament -doza unica si doza /24h

respecta somnul fiziologic al pacientului-organizeaza administrarea in afara orelor de


somn (se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor ,chimioterapicelor cu
ore fixe de administrare )

evita

incompatibilitatile

medicamentoase

datorate

asocierilor

unor

solutii

medicamentoase in aceeasi seringa,in acelasi pahar

serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala

respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:pe cale orala


-solide ,lichide si apoi injectii,dupa care administreaza ovule vaginale,supozitoare

informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul


urmarit di efectele secundare

anunta imediat medicul privind gereselile produse in administrarea medicamentelor


legate de doza ,calea si tehnica de administrare

administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole ,flacoane

respecta

masurile

de asepsie,de

igiena,pentru

a preveni

preveni

infectiile

intraspitalicesti

II.

Caile de administrare tehnica (pe cale bucala, nazala, respiratorie,


percutanata, parenterala-injectiile)
Administrarea medicamentelor pe cale orala

Definitie :Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putanduse resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtiresau gros.

35

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Scop :Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:

efecte locale :
-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive
-protejeaza mucoasa gastrointestinale-inlocuieste fermenti digestivi,secretia

gastrica,in cazul lipsei acestora


-dezinfecteaza tubul digestiv

efecte generale :
-medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei
digestive,patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe sisteme ,aparate
(antibiotice,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative

Contraindicatii - Administrarea medicamentelor pe cale orala :


-medicamentul este inactivat de secretiile digestive
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resorbe pe cale digestiva
-se impune evitarea circulatiei portale

Forme de prezentare a medicamentelor :

lichide

-solutii,mixturi ,infuzii,decocturi,tincturi extracte,uleiuri,emulsii(cunostinte farmacologice)

solide

-pulberi,tablete ,drajeuri,granule,mucilagii
Pregatirea administrari medicamentelor:

pacientul

-este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a


eventualelor efecte secundare
-i se da in pozitie sezand,daca starea lui permite
36

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

materiale :

-lingura,lingurita,pipeta,sticla picuratoare,pahar gradat,ceasca


-apa ceai ,lapte
Administrarea medicamentelor :

lichidele :

-siropuri uleiuri,ape minerale,emulsii


-se masoara doza unica cu paharul ,ceasca de cafea
mixturile ,solutiile,emulsiile se masoara cu lingura,lingurita
-tincturileextractele se dozeza cu pipeta sau sticla picuratoare
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai,apa sau se administreaza ca atare ,apoi pacientul
bea apa,ceai

solidele :

-tabletele,drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare.Tabletele care se resorb


la nivelul mucoasei sublinguale(nitroglicerina)se aseaza sub limba
-pulberile divizate casete amilaticee sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se
aseaza pe limba pentru a fi inghitita
-pulberile nedivizate-se dozeaza cu lingurita
-granulele se masoara cu lingurita
-unele pulberi se dizolva in apa ,ceai si apoi se administreaza sub forma de
solutii(ex.purgativele saline)

Reorganizarea :
-instrumentele folosite
-se dezinfecteaza,se spala;
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
Definitie : Calea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor,avand in vedere
suprafata de peste 100 m patrati a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata

se administreaza :
37

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-gaze sau substante,gaze ificate
-lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori ;sau prin injectie intratraheala
Scop:
-dezinfectia decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
-imbogatirea aerului inspirat in oxigen,pentru combaterea hipoxiei
-fluidificarea sputei,expectoratia
Inhalatia :
-reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii ,antrenate de vapori
de apa
Indicatii :
-rinite;rinofaringe
-bronsite ;astm bronsic
Pregatirea inhalatiei :

pacientul

-pregatirea psihica
-este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor
-i se explica modul in care va respira ;inspiratie pe gura ,expiratie pe nas
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie sezand
-invata unde sa-si sufle nasul
-se aseaza un prosop in jurul gatului
-se ung buzele ci tegumentele peri-bucale cu vaselina

materialele

-inhalator ,prosop,vaselina,cort ,apa clocotinda


-substanta medicamentoasa:esente aromate ,substante antiseptice,substante alcaloide
Executarea inhalatiei:

asistenta
38

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-isi spala mainile
-inchide ferestrele camerei
-introduce in vasul inhalatoruluicu apa clocotita o lingurita inhalant la 1-2 l apa
-aseaza pacientul pregatit in fata palniei inhalatorului,il acopera cu cortul sau pelerina
-menitine distanta de 30-80 cm fata de palnie
-invita pacientul sa inspire pe gura ,sa expire pe nas
-supravegheaza pacientul
-durata unei sedinte:5-20 min
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se sterege fata pacientului cu un prosop moale
-este ferit de curentii de aer rece
-ramane in incapere 15-30 min

Reorganizarea :
-materialele se strang ,se spala
-inhalatorul se dezinfecteaza
Inhalarea de aerosoli : -au fost tratate la ''nevoia de a respira''
/!\ DE stiut :inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii,daca nu este
sterilizat in prealabil
/!\ De evitat :inhalarea primilor vapori deoarece acestia pot antrena picaturi de apa fierbinte

Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor

Scop :-pe suprafata tegumentelor,se aplica medicamentele care au efect local la acest nivel
Forma de prezentare a medicamentelor :
-lichide
39

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-se administreaza prin badijonare,compresa medicamentoasa
-pudre
-unguiente sau paste
-mixturi
-sapunuri medicinale
-creioane caustice
-bai medicinale
Pregatirea administrarii :

materiale :

-materiale pentru protectia patului:musama ,aleza


-instrumentar si materiale sterile :pense porttampon,spatule ,comprese ,tampoane,manusi de
cauciuc
-pudriere cu capac perforat
-tavita renala
-prosop de baie

pacientul :

-se informeaza asupra efectelor medicamentelor


-se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor
Aplicarea medicamentelor :

asistenta alege instrumentele ,in functie de forme de prezentare a medicamentelor

badijonarea consta in intinderea unei substante medicamentoase cu ajutorul unui


tampon montat pe porttampon(tinctura de iod ,violet de gentiana,albastru de metil)

compresa medicamentoasa consta in imbibarea substantei medicamentoase intr-un


strat textil mai gros,care apoi se aplica pe tegumenutl bolnav.Are actiune
sicativa,dezinfectanta,puriginoasa ,antiinflamatorie(ex. Burow,Rivanol )

pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe piele cu ajutorul


tampoanelor sau cutilor cu capac perforat.Actiune pudrelor poate fi combatere a
puruitului,de absorbtie a grasimilor ,de uscare si racorire a pielii(ex. pudra de talc,talc
mentolat ,oxid de zinc)

unguientele si pastele se aplica ,cu ajutorul spatulelor,pe suprafata tegumentelor,intr-un


40

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


strat subtire(unguientele sunt preparate din substanta medicamentoasa ,inglobata in
vaselina ,lanolina;pastele contin grasimi si pudre)

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Definitie: Calea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tubul
digestiv.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex. calea
respiratorie ),notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea
injectabila de administrare a medicamentelor.
Avantajele caii parenterale :
-dozarea precisa a medicamentelor
-obtinerea unui efect rapid
-posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu hemoragie digestiva
varsaturi
Scopul injectiilor :

explorator :

-care consta in testare sensibilitatii organismului fata de diferite substante

terapeutic

-administrarea medicamentelor
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:

grosimea dermului - injectie intadermica

sub piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata

tesutul muscular - injectie intramusculara

in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala

in inima - injectia intracardica

in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor


41

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

injectia intraosoasa - in spatiul subarahnoidaian

Pregatirea injectiei

materiale

- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.

medicamentul prescris se poate prezenta :

a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in
seringa gata de intrebuintare
b) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoanecu dop
de cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru deschiderea
fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita ,musama
Pregatirea psihica a pacientului :
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in
timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de
valabilitate al sterilizarii
-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate ,aspectul
solutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cu
protectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor:
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat in alcool-se
flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte
42

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se trece gura deschisa a fiolei prin flacara
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul
acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in
jos;
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se
asteapta evaporarea alcoolului;
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc :
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;
se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce
aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub
presiunea din flacon;
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;

Injectiile -executie
Injectia intradermica ( i.d.)
Scop

terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;

explorator intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

43

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Locul injectiei reg lipsite de foliculi pilosi : fata ant a antebratului ; fata ext a bratului si a
coapsei ; orice reg in scop de anestezie
Solutii administrate : - sol izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia foarte lenta.

Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezifecteaza locul injectiei
-se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
-se prinde seringa in mana dreapta si se patrunde cu bizonul acului indreptat cu acul in sus in
grosimea dermului
-se observa,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un
diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm;
-se retrage brusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei;
Ingrijirea :
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat,sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente :
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
in grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei sub
derm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

44

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Injectia subcutanata( s.c. )
Scop terapeutic
Locul injectiei reg bogate in tesut celular, lax, extensibil: fata externa a bratului, fata sup-ext
a coapsei; fata supra- si sub-spinoasa a omoplatului; reg subclaviculara; flancurile peretelui
abdominal.
Solutii administrate : - sol izotone, nedureroase ; sol cristaline : insulina, cofeina, histamina
Resorbtia incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in fct de cant subst adm
Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezinfecteaza locul injectiei
-pentru injectia pe fata externa a bratului ,pozitia pacientului este sezand,cu bratul sprijinit pe
sold
-se prinde seringa pregatita, ca pe un creion,in mana dreapta
-se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii,care se ridica dupa planurile profunde
-se patrunde brusc,cu forta la baza cutiei,longitudinal 2-4 cm
-se verifica pozitia acului prin retragere pistonului,daca nu sa patrunbs intr-un vas sangvin
-se injecteaza lent solutia medicamentoasa,prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei,masandu-se usor, pentru a
favoriza circulatia si deci resorbtia medicamentului

-durerea

Accidente
violenta prin

lezarea

Interventii
unei -se retrage acu putin spre suprafata

terminatiuni nervoase
-ruperea acului

-extragerea manuala sau chirurcicala a acului

-hematom prin lezarea unui vas mai mare

-se previne prin verificarea pozitiei inainte de


injectare
45

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

Injectia intramusculara (i.m.)


Scop terapeutic
Locul injectiei muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi : reg supext a fesei ; fata ext a coapsei in 1/3 mijlocie ; fata ext a bratului, in muschiul deltoid
Solutii administrate : - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si
nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente.in muschii fesieri se evita lezarea nervului
sciatic :
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta vericala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este
situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca
anteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra
liniei de sprijin;
Pregtirea injectiei :

materialele:

-vezi generalitati
-se incarca seringa

pacientul :

-se informeaza
46

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se

ajuta

sa

se

aseze

comod

in

pozitie

decubit

ventral

,decibit

lateral,ortostatism,sezand(pacienti dispneici)
Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu
rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa
-se verifica pozitia acului prin aspirare
-se injecteaza lent solutia
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resorbtia
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute
:
Incidente si accidente

Interventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic :-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta
sau a unor ramuri ale sale

zona

-paralizia prin lezarea nervului sciatic

-se evita prin respectarea zonelor de electie a


injectiei

-hematom prin lezarea unui vas


-ruperea acului
-supuratie aseptica

-extragerea manuala sau chirurgicala


-se previne prin folosirea unor ace suficient de

lungi pentru a patrunde in masa musculara


-embolie prin injectarea accidentala intr-un -se previne prin verificarea pozitiei acului
vas a solutiilor uleioase

De stiut:

injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de


47

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


asepsie

pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac,
dupa introducerea acului in masa musculara

infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

Injectia intravenoasa (i.v.)


Scop terapeutic
- explorator se adm subst de contrast radiologic
Locul injectiei v. de la plica cotului ;
-

v. antebratului ;

v. de pe fata dorsala a mainii ;

v. maleolare interne ;

v. epicraniene

Solutii administrate : - sol izotone; sol hipertone.


Resorbtia este instantanee
Executia injectiei :
-asistenta se spala pe maini
-se alege locul punctiei
-se dezinfecteaza locul punctiei
-se executa punctia venoasa
-se controleaza daca acul este in vena
se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului
-se injecteaza lent.tinand seringa in mana stanga,iar cu poicele mainii drepte se apasa pe piston
-se verifica periodic daca acul este in vena
-se retrage brusc acul ,cand injectarea sa terminat ;la locul punctiei se aplica tamponul imbibat
in alcool,compresiv
48

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Ingrijirea ulterioara :
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute
-se supravegheaza in continuare starea generala
Incidente si accidente
-injectarea

solutiei

Interventii
in

tesutul

perivenos -se

,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere

incearca

patrunderea

vasului,continuandu-se

in

injectia

lumenul
sau

se

incearca alt loc


-flebalgia produsa prin injectarea rapida a -injectarea lenta
solutiei sau a unor substante iritante
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in -injectare lenta
faringe
-hematom prin strapungerea venei

-se intrerupe injectia

-ameteli,lipotimie,colaps

-se anunta medicul

De stiut :

in timpul injectarii se va supraveghea locul puctiei si starea generala

vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24h ,de aceea nu se vor
repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte

daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile
se vor face intotdeauna mai central fat de cele anterioare

daca sau revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone (calciu colorat,calciu bromt)va


fi instiintat mediculpentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.

De evitat

incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin


volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei;

49

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

L. P. 3

Pregtirea, asistarea, efectuarea ngrijirilor i supravegherii specifice a bolnavilor cu


afeciuni ale aparatului respirator

I.

Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur

II.

Oxigenoterapia

III.

Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei

I.

Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur


50

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

Observarea si masurarea respiratiei


Scop
Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al
aparitiei unor complicatii si al prognosticului
Elemente de apreciat
Tipul respiratiei
Amplitudinea miscarilor respiratorii
Ritmul
Frecventa

Materiale necesare
ceas cu secundar
creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
foaia de temperatura
Interventiile asistentei
asezarea pacientuluji in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
se prefera perioada de somn a bolnavului
plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui
numararea inspiratiilor timp de un minut
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp / min
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile
respiratiei
51

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a
miscarilor respiratorii

II.

Oxigenoterapia

Scop
asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea
hipoxiei determinata de:

scaderea oxigenului alveolar

diminuarea hemoglobinei

tulburari in sistemul circulator

probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

Surse de oxigen
statie centrala de oxigen
microstatie
butelie cu oxygen
Precauii n utilizarea surselor de oxigen
deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata
pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei
flacari in preajma sursei de oxigen
se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respective
se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (materiale
sintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool)

52

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de
oxigen
transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in
timpul transportului
buteliile cu oxigen vor fi asezate in pozi;ie verticala, pe un suport si fixate de
perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba
cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare
a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
Metode de administrare a oxigenului
a. prin sonda nazala
este metoda cea mai frecvent utilizata
permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45%
poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
b. prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60%
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
c. ochelari pentru oxigen
sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
se utilizeaza la copii si pacienti agitati
sunt mai bine tolerati de pacienti
d. cortul de oxigen
frecvent utilizat la copii
concentratia oxigenului nu poate depasi 50%
53

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste $i sesupraincarca cu
vapori datorita faptului ca pacientul inspira si expira in acelasi mediu
oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire
in cort se pot monta instalatii de racire
copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca cortul
Echipament necesar administrarii oxigenului
sursa de oxigen
umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conzinand apa sterila)
sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de metoda aleasa
material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei
Interventiile asistentei
pregatirea psihica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor masurilor de
precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil:
pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)
asamblarea echipamentului
dezobstruarea cailor respiratorii
masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii
mucoasei
introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura
pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului
fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului
aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii
tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului)
supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie
a unor complicatii
supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc)
acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii oxigenului si
combaterea oricarei cauze de disconfort
54

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


mobilizarea periodica a sondei
scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
curatirea echipamentului la terminarea tehnicii
Incidente i accidente
daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi
impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l
in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni
ridicate, pot aparea:

iritare locala a mucoasei

congestie si edemui alveolar

hemoragie intraalveolara

atelectazie

patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala

DE RETINUT:
administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii
inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie
pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de
administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit)

III.

Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei

1. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN


Definitie
Exsudatul este un liehid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.
55

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Scop
Explorator
depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului
depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Pregatirea
Materiale
de protectie

masca de tifon

sterile

spatula linguala

eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina

eprubete medii de cultura

ser fiziologic sau glicerina 15%

nesterile

tavita renala

stativ pentru eprubete

lampa de spirt

chibrituri

Pacient
pregatire psihica:

se anunta si i se explica tehnica

pregatire fizica:

se anunta sa nu manance, sa nu bea apa

sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara

se asaza pacientui pe un scaun

Executie
se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau sulfamidelor
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
56

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


isi pune masca de protectie
invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
deschide eprubeta cu tamponul faririgian
flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril
apasa limba cu spatula linguala
cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o
portiune din falsele membrane (cand este cazul)
flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta care se
inchide cu dopul flambat
la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri
colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete
din aceeasi recoltare
se spala pe maini cu apa si sapun.
Pregatirea produsului pentru laborator
se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea
daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in
prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 %

Reorganizarea
Notarea n foaia de observaie
se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea
daca s-au facut insamantari sau nu
DE TIUT :
timpul scurs de la recoltare la insamanlare sa nu depaseasca 5-6 ore
inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze
recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o
infectie faringiana (nefrite, RAA).
57

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


DE EVITAT:
mbibarea tamponuiui cu saliva
atingerea dintilor

2. RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE


recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor
indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe
pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a
nasuiui intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana
Execuie
recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului
pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in extensie fortata
se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCI sterila, cu ajutorul unei
seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm
capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se
injecteaza soluia de spalatura
pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie
Petri sterila
se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator
daca se intarzie trimiterea la laborator; atunci produsul va fi asezat la gheata

3. RECOLTAREA SPUTEI
a) recoltarea sputei
Definiie:

58

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse.

Scop :
Explorator
pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in
vederea stabilirii diagnosticului.
Materiale
sterile

cutie Petri, pahar conic

scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta)

nesterile

pahar cu apa

servetele sau batiste de unica intrebuintare

Pacient
psihic

se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii

se instruieste sa nu inghita sputa

sa nu o imprastie

sa expectoreze numai in vasul dat

sa nu introduca in vas si saliva

Execuie :
i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele
i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut
se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h.
b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian
se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
59

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


se apasa limba cu spatula
se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in
eprubeta sterile
frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub
control laringoscopic
c) Recoltarea sputei prin spltur gastric
se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe nemancate
se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este
evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia
laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in
contact cu mediul acid al sucului gastric
daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt
laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
d) Recoltarea sputei prin spltur bronic
se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza
se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit
in sputa
se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina
3% cu un ml solutie de stricnina 1
pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de
expiratii scurte
se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii
cantitaiii de lichid
dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa
expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea se repeta ziihic, in
urmatoarele 4 zile, in vase separate.
Pregtirea produselor pentru laborator
se acopera recipientele
60

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


se eticheteaza
se trimit la laborator

L.P. 4
61

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Pregtirea, asistarea i efectuarea explorrilor specifice ale bolnavilor cu afeciuni ale
aparatului respirator.

I.

Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian

II.

Aspiraia traheo-bronic.

III.

Sondajul traheo-bronic.

IV.

Puncia pleural.

V.

Explorri paraclinice:
1. radioscopia si radiografia;
2. tomografia, computer-tomografia toracelui;
3. bronhografia;
4. ecografia aparatului respirator;
5. bronhoscopia;
6. pleuroscopia;
7. scintigrafia pulmonara

VI.

Probe funcionale respiratorii:


1. spirometria;
2. spirografia;
3. analiza gazelor din snge,
4. determinarea complianei i elastazei pulmonare;
5. spiroergografia.

62

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


I.

Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian

Materiale necesare
-

dispozitiv de aspiratie

sonde sterile (Nelaton)

manusi sterile

solutie sterila pentru umectarea sondei

prosop.

Interventiile asistentei
-

se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta secretiilor in caile aeriene


superioare

se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite degajarea cailor respiratorii

se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan

se instaleaza pacientul in pozitie adecvata:

semisezand, cu capul intr-o parte - pacientii consienti

decubit lateral, cu fata la asistenta - pacientii inconstienti

se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop

spalarea pe maini

imbracarea manusilor sterile

fixarea sondei la aparatul de aspiratie

masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus

umectarea capatului liber al sondei

introducerea sondei:

pentru aspiraxia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii,


lasandu-o sa alunece in orofaringe

pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina,


dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale

se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a extrage secretiile de


pe toata suprafata

se extrage sonda
63

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se clateste in solutie sterila, efectuand o aspiratie

se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 secunde

daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval

se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca intre aspiratii

dupa terminarea aspiratiei, se efectueaza igiena bucala; se indeparteaza prosopul

materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.

DE RETINUT:
-

se vor respecta cu strictete masurile de asepsie

nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei.


II.

Aspiraia traheo-bronic.

Scop
-

prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor

prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor

Materiale necesare
-

dispozitiv de aspiratie

sonde sterile

manusi sterile

prosop

solutie sterila pentru umectarea sondei

comprese sterile

Interventii
-

asigurarea intimitatii

pregatirea psihica a pacientului

pregatirea fizica a pacientului - pozitie semisezand, daca nu este contraindicata

asamblarea echipamentului de aspiratie

umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula

introducerea sondei cu miscari blande prin orificiul canuiei


64

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

aspirarea secretiilor timp de cel mult 10 secunde (pentru a nu produce hipoxie)

se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului

dupa terminarea procedurii se curata canula de traheostomie

DE RETINUT:
-

necesitatea efectuarii aspiratiei poate accentua starea de anxietate a pacientului si de


aceea este necesara o foarte buna pregatire psihica

secretiile trebuie considerate contaminate si de aceea asistenta va lua masurile ce se


impun (masca, ochelari si manusi de protectie in timpui efectuarii tehnicii)

tehnica se va efectua in condiIii de asepsie

nu se aspira secretiile in timpul introducerii sondei

in timpul aspiratiei sonda va fi mobilizata prin miscari de rotatie

sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care
aspira si sterile

calibrul sondelor sa fie adecvat

sunt de preferat sondele cu orificiu lateral

sonda va fi curatata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

III.

Sondajul traheo-bronic

Definitie
Prin sondaj traheo-bronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin
cavitatea bucala si laringe in trahee si bronhii (sondaj Metras).
Scop
*explorator
-

in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborizatiilor bronsice dintr-un


lob sau dintr-un segment pulmonar; in acest caz, substanxa radioopaca se introduce
direct prin sonda in ramura bronsica respectiva

*terapeutic
65

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

pentru extragerea exsudatelor din caile respiratorii; continutului abceselor si al


ectaziilor bronsice

pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inchid unele ramuri


bronsice

pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative (bronsiectazia, abces


pulmonar, chist aerian supurat).

Pregatiri
*materiale
-

de protectie

prosoape

masti de tifon

seria sondelor Metras

intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda

sterile:

laringiana

comprese de tifon

instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhiilor, seringa


laringiana

seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudatelor si injectarea


medicamentelor

nesterile

tavita renala

sursa de lumina

medicamente

adrenalina, cafeina, plegomazin, fenobarbital

excitante ale centrului respirator

solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa (solutie de


antibiotice)

solutie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui .

66

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


*pacient
-

psihic:

se va linisti bolnavul

se va instrui in legatura cu tehnica (de felul cum acesta colaboreaza


depinde reusita sondajului)

fizic:

pacientul va fi nemancat in dimineata examenului

cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de fenobarbital

i se ofera un pahar cu solutie cocaina 2% cu care face gargara timp de 510 minute (fara sa o inghita)

va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului

i se ofera tavita renala, imobilizandu-i bratele, pentru a nu incurca


operatorul

EXECUTIE
Medicul
Asistenta I
Asistenta II
-se spala pe mini, se dezinfecteaz, mbrac mnui sterile i masca de tifon
- tine capul bolnavului
- serveste medicui cu seringa cu
-executa anestezia

asigurand pozitia

anestezic
-pune in functiune sistemul de

- alege sonda corespunzatoare

iluminat

lobului in care vrea sa patrunda


-sub controlul laringo- scopuiui
introduce sonda pana in regiunea
subglotica
-dupa ce sonda a patruns sub glota,

-sustine limba

retrage mandrinul si o impinge mai

pacientului in afara

departe sub control radioscopic


spre locul leziunii
-injecteaza substanta de contrast cu

-asaza bolnavul in

-in functie de scop ofera substanta

presiune moderata

decubit dorsal, putin

de contrast, solutia

67

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- insufla sonda cu aer pentru a

inclinat spre partea care

medicamentoasa, aspira secretiile,

elimina; catre bronhii, substanta

trebuie injectata

exsudatele etc.

ramasa pe sonda

- schimba pozitia

- extrage sonda

pacientului (decubit

- face examenul radiologic

lateral stang-drept,
decubit ventral, pozitie
Trendelenburg)

Ingrijirea ulterioara a pacientului


-

dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia


inca o fumatate de ora, pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc

se ajuta sa se imbrace si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana cand
inceteaza efectul anestezicului

va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare substanja de contrast care se elimina prin tuse,


sa nu o inghita (produce intoxicatii)

Reorganizare
Notarea in foaia de observatie
-

numele persoanei care l-a efectuat

aspectul produsului recoltat

Complicatii
*imediate:
-

tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia

intoxicatia cu oocaina manifestata prin dispnee, palpitalii, transpiratii reci, fenomene


de colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina .
*tardive:

suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si materiale nesterile

DE STIUT:
-

deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la


accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii

68

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


DE EVITAT:
-

refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac, deoarece resorbtia produce


intoxicatii

IV.

Puncia pleural.

Definitie
Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul exterior prin infermediul unui ac.
Scop
*explorator
punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa
*therapeutic
evacuarea lichidului
administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice; citostatice) dupa
spalarea cavitatii
Indicaii
boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand
cantitatea revarsatului pleural depaseste ,1,5 l si exercita o presiune asupra inimii
si plamanului, impiedicandu-le functiile.
Contraindicatii
tulburari de coagulare a sangelui hemofilie
tratament cu anticoagulante

69

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Locul punctiei
se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural :
daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII intercostal pe
linia axilara posterioara
daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona stabilita prin
examen clinic
cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor
superior pentru a preintampina fistulizarea lor
punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de
locul punctiei
Pregatirea punctiei
*materiale
de protectie a patului
pentru dezinfectia tegumentului tip III
instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1
mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense,
manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese
alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy
sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavila renala
medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice
materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata,
solutie de acid acetic glacial, pipete %
*pacient:
pregatirea psihica:

se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va


sta in timpul punctiei

pregatirea fizica:

se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina


pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a
nervului pneumogastric)

70

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare


cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mana de partea bolnav
ridicat peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiui usor aplecat in
fata, cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceafa, coatele inainte

pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar; antebratele


fiind sprijinite pe spatarul scaunului

pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la


marginea patului

Execuia punctiei
se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
Medicul

Asistenta I
-pregateste radiografia

Asistenta II

pacientului
-isi spala mainile, le dezinfecteaza
-administreaza o fiola
atropina cu 30 minute
inaintea punctiei
- asaza musamaua, aleza, pe
masa de punctie
- dezbraca toracele
pacientului
-stabileste locul punctiei
- asaza pacientul in pozitie
corespunzatoare locului ales
- pregateste locul punctiei,
dezinfectie tip II
- serveste seringa cu
anestezic
-efectueaza anestezia
-asteapta efectul anesteziei

-asaza campul chirurgical in

-serveste manusile

- mentine pacientul, il

chirurgicale, apoi campul

supravegheaza

chirurgical
-serveste acul de punctie
71

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


jurul toracelui sub locul

adaptat la seringa

punctiei
- executa punctia,

-dezinfecteaza locul punctiei


-preia seringa cu lichid i il

-mentine pacientul, il

- aspira lichidul

introduce in eprubete

indruma sa-si retina tusea,

-serveste aparatul aspirator

-observa culoarea fetei si

-introduce solutiile

- serveste seringa cu solutie

respiratia
-mentine pacientul, il

medicamentoase

medicamentoasa in functie de indruma sa-si retina tusea,


scopul punctiei

-observa culoarea fetei si


respiratia

V.

Explorri paraclinice

1. RADIOSCOPIA si RADIOGRAFIA
Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a organelor toracice
Organele toracice (inima, plamani) sunt explorate radiolagic prin radioscopie,
radiografie, branhografie, tomografice, kimografie etc.
Scop: studierea morfalogiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma
ale inimii pentru stabilirea diagnosticului (tumori pulmonare, atelectazii, modificari
topografice si de calibru ale bronhiilor etc.)

Pregatirea psihica a pacientului


72

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


se anunta pacientul explicndu-i-se condiiile n care se va face examinarea
(camer n semiobscuritate)
pacinetul va fi condus la serviciul de radiologie
se explic pacientului cum trebuie s se comporte n timpul examinrii (va
efectua cteva micri de respiraie, iar radiografia se face n apnee, dup o
inspiraie profund).
Pregatirea fizic a pacientului
se dezbraca complet regiunea toracica (parul lung al femeilor se leaga pe
orestetul capului); se indeparteaza obiectele radioopace
se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse
inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau caseta care poarta filmul
cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau
in decubit
in timpul examenului radioiogic se ajuta pacientul sa ia pozitiile cerute de medic.
Sugarii si copiii mici se fixeaza prin infasare pe un suport de scanduri sau se
suspenda in hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine)
ngrijirea pacientului dupa examen
pacientul va fi ajutat sa se imbrace; dupa terminarea examenului radiologic, va fi
condus la pat
se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data.

2. TOMOGRAFIA. COMPUTER-TOMOGRAFIA TORACELUI


3. BRONHOGRAFIA
Pregatirea pacientului pentru bronhografie

73

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Pregatirea materialelor necesare
medicamentele sedative (fenobarbitai, atropina), anestezice, sonda Metras sterila,
substante de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile si ioduron B sau
diiodonul- hidrosolubile), expectorante si calmante ale tusei, scuipatoare
Pregtirea psihic a pacientului
se anunta pacientul i i se explica necesitatea tehnicii
se anunti pacientul sa nu manance in dimineata examenului
Pregtirea fizic a pacientului
cu 1-3 zile inainte, se administreaza pacientului medicamente expectorante
in ajunul examinarii se administreaza o tableta de ,fenobarbital sau alte
medicamenta similare
cu o jumatate de ora naintea examenului, se administreaza atropine (pentru a
reduce secreia salivei si a mucusului din caile respiratorii) si medicamente
calmante pentru tuse
pacientul va fi ajutat sa se dezbrace i va fi aezat in decubit dorsal, putin inclinat
spre partea care trebuie injectata
medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii (reuita examinrii depinde de
calitatea anesteziei), duce sonda Metras in arborele bronic i apoi substanta de
contrast uor incalzita, incet, cu o presiune moderata
in timpul injectarii substantei de contrast; pacientul va fi ajutat sa-i schimbe
pozitia (decubit ventral, dorsal, lateral drept i stang)
in timpul examinarii radiologice, se asaza pacientul in pozitia Trendelenburg
(pentru a se evidentia i arborele bronic din partile superioare ale plamanilor)
apoi se aaza pacientul cu, toracele moderat ridicat, pentru a se evidentia
bronhiile mijlocii i inferioare
ngrijirea pacientului dupa tehnica
dupa examen, se ajuta pacientul sa se imbrace si va fi condus la pat
va fi avertizat sa nu manance i sa nu bea timp de 2 ore, pana cand inceteaza
efectul anestezicului
74

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina
prin tuse; nu se inghite, doarece produce intoxicatie cu iod
ATENTIE:
refularea substantei de contrast si patrunderea deoa.rece poate fi resorbita,
producand intoxicatii.
4. ECOGRAFIA APARATULUI RESPIRATOR;

5. BRONHOSCOPIA
Pregtirea pacientului pentru bronhoscopie
Bronhoscopia: explorarea arborceui traheo-bronic se face cu ajutorul bronhoscopului
rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul).
Bronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tuburi metalice de 30-40 cm, lungime
i 4-9 cm diametru, prevazute cu un canal central ,de observare i lucru" i laterale de
iluminare, administrare de oxigen etc. Bronhoscoapele rigide sunt prevazute cu orificii
laterale, au extremitatea distaia taiata oblic i fin polizata, pentru a nu provoca ieziuni; lumina
este oondusa prin fibra optica, tubul fiind conectat, ca si opticele de examinare, la o sursa de
lumina, printr-un sistem special de cabluri. Opticele - tuburi rigide ce se introduc prin tubul
metalic descris - sunt conectate la aceeai sursa de lumina si permit vizualizari cu ajutorul
unor prisme speciale, la 180, 45 i 90. Ca anexe, bronhoscopul rigid are tuburi de aspiratie,
pense de biopsie de diferite modele, porttampoane etc.
Fibrobronhoscopul e mai uor acceptat de pacient. Imaginea este transmisa printr-un
sistem de fibre optice. Extremitatea lui este flexibila i examinatorul ii poate imprima diferite
unghiuri de examinare, astfel incat se poate examina, i conducte aerifere gradul IV sau V
(bronii segmentare i subsegmentare. Un fin canal permite introducerea unei fine i flexibile
pense de biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru examen
75

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


citologic. Un alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticla sau
plastic (de unica folosin) la un aspirator puternic.
Ambele sisteme au avantaje si dezavantaje. Astfel, sistemul rigid permite o mai larga
gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaii de amploarea
sistemului fiexibil.
Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare
-

se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:


o mti de unica fofosinta sau casolete cu masti sterile, manui sterile, casolete cu
tampoane i compress de tifon sterile; pense; porttampon; oglinda frontala;
seringa laringiana; tavia renala; aparatele (bronhoscop sau fibroscop) cu toate
anexele sterilizate.
o

Important

sterilizarea componentelor aparatelor principate i a anexelor se face tinand cont de


instruciuni (fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instruciuni de
ex, ultraviolete; Glutaraldehide)

se verifica sursa de iumina i corecta cuplare a cablurilor

se verifica aspiratorul i etaneitatea legaturilor

vor fi la indemana: flaconul cu anestezie (Xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic,


flaconul cu soluie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon).

suprafata mesei pe care se afla instrumentarul e incalzita la 40 - 45, pentru a preveni


aburirea instrumentarului optic.

Pregtirea psihic i fizic a pacientului


-

pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului pe care i-i asuma
refuzandu-l, lipsind medicul de o informare diagnostica esentiala

pacientul trebuie convins ca desi neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar


incidentele sau accidentele survin foarte rar

se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea lui in toate


momentele examinarii, punandu-i in legatura cu alti pacienti carora li s-a efectuat o
bronhoscopie sau fibroscopie
76

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

in ziua premergatnare examinarii, se executa o testare la Xilina 2% pentru a depista o


alergie la acest anestezic; la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara
premergatoare explorarii, cat i in dimineata zilei respective

pacientul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata

pentru anestezie, e aezat pe un scaun, in mana dreapta va ine o tavita renala sau o
scuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi deschide larg gura; ii scoate limba, si-o
imobilizeaza cu doua degete deasupra i policele dedesupt.

intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% i anesteziaza limba,
orofaringele i hipofaringele, urmand sa anestezieze arborele traheobronsic, instiland,
picatura cu picatura, anestezicui uor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene

pacientul este condus in camera de bronhascopie

Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare doua asistente medicale)


*Bronhoscopia
asistenta I asaza pacientul pe masa de examinare in decubit dorsal, cu
extremitatea cefalica in extensie ;
sub umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la 12-15 cm ajuta ia
extensia acestuia
orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o orientare cat
mai completa
Asistenta II serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate (Daca
masa de examinare este prevazuta cu o tetiera, este nevoie doar de o singura
asistenta).
ATENIE : ambele asistente, inainte de examinare, se vor spala pe maini i vor purta masca
sau cagula
Supravegherea pacientului dupa bronhoscopie
Dupa examinarea bronhoscopica, pacientul nu va manca o ora. Asistenta va
supraveghea, in acest timp, parametrii vitali (puls, TA etc.), anun)and imediat pe medic daca
survin modificari ale acestora.
77

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Asistenta va avea la indemana hemostatice, pe care ie va administra in cazul unei
hemostizii, chiar inainte de a anuna medicui (Adrenostazin, Dicinone, E.A.C., Venostat etc.)
Participarea la efiectuarea tehnicii (sunt necesare doua asistente)
*Fibroscopia
pacientui este a ;ezat pe un scaun; asistenta i conectaaza pacientul la sursa de
oxigen, asigurandu-se ca acesta primeste debitui recomandat de medic
asistenta I se plaseaza in spatele pacientului, ii fixeaza piesa bucata aflata in trusa
fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul examinarii, imobili-zand-o
din lateral cu indexul i degetui mijlociu, de la ambele maini.
asistantei II ii revine atribuia de a servi medicul cu instrumentarul necesar.
Supravegherea pacientului dupa fibroscopie
Regulile sunt aceieai ca i pentru bronhoscopie.
Incidente si accidente (de bronhoscopie si/sau ale fibroscopului)
hemoragii, diseminri tuberculoase sau suprainfecii cu diferii germeni, dureri n
gur, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse,
expectoraie, stare subfebril.
6. PLEUROSCOPIA
Pregatirea pacientului pentru pleuroscopie
Pleuroscopia (toracoscopia): endoscopia cavitaii pleurale si a suprafeei unui
plaman, dupa insuflarea prealabila de aer in marea cavitate pleurala (constituirea unui
pneumotorax).
Scop: stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul
pneumotoraxului spontan idiopatic, inspectia unei cavitai restante postoperatorii, diagnosticul
unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.

78

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Pleuroscop (toracoscop): instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu diametrul
de 1 cm; dupa retragerea mandrinului, se introduce sistemul optic alimentat prin fibre de sticla
de la o sursa de lumina adecvata; imaginea din cavitatea pleurala este transmisa tot prin fibre
de sticla in ocularul examinatorului; ca si la bronhoscopul rigid, opticele permite vizualizari de
180, 45 i 90, fiind prevazute i cu sisteme de biopsie (pense diferite) i de hemostaza
locala.
Creterea pneumotoraxului se obtine cu ajutorul acului si a aparatului Kuss. Sunt
necesare urmatoarele materiale: porttampon i tampoane de vata, casoleta cu campuri sterile,
ace i seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina 1% pentru
anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc.

Pregatirea psihica i fizica a pacientului


pacientul va fi incurajat, explicandu-i-se pe ineles manevra la care va fi supus
cu o ora inainte de instituirea pneumotoraxului, se administreaza, la indicaia
medicului, un tranchilizant usor (mepro-bamat, medazepam, diazepam)
e culcat pe canapeaua de consultalie in decubit lateral, pe partea sanatoasa; bratul
de pe partea in care urmeaza sa se instituie pneumotraraxui este adus in abducie
iar antebraul flectat astfel incat palma si" atinga urechea
dupa spalarea bine mainilor, se dezinfecteaza regiunea indicat; prin badijonare cu
iod
asistenta ofera medicului seringa incarcat, cu solutie de novocaina" 1%, pentru
efectuarea anesteziei
medicul introduce intercostal acul Muss, pe care-l conecteaza la aparat
aparatul Kuss este prevazut cu o serie de cai (tuburi de cauciuc); ce permit
introducerea a 300-400 ml aer in cavitatea pleurala, sub control continuu al
presiunii din spaiul astfel creat.
Supravegherea pacientuiui dupa crearea pneumo-toraxului
asistenta va ajuta pacientul sa se reaseze in decubit dorsal - dupa 10-15 minute il
va ajuta sa ia pozitie sezand

79

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


va supraveghea tot timpul rsspiraia pacientului, care trebuie sa fie ritmica i
linitita
pacientui va acuza o discreta apasare in partea unde s-a creat pneumotoraxui
asistenta va anunta imediat medicul daca pacientul respira greu, acuza durere
intensa, devine cianotic (pneumotoraxul

terapeutic

s-a transformat

in

pneumotorax sufocant i e necesara exuflaia) sau daca acuza stare de rau


general, TA scade, pulsul e rapid i filiform (pericol de oc pleural)
daca totul a decurs fara complicaii, asistenta insotepte pacientul in serviciul de
radiologie pentru o radioscopie sau o radiografie

Pregatirea fizica i psihica a pacientului


Pleuroscopia (toracoscopia):
la recamandarsa medicului, pacientul e sedat atat in preziua i examinarii, cat i
naintea de aceasta
examinarea se face inainte ca pacientul sa manance - asistenta il conduce in sala
de operatie
pacientul este pus in poziie semiezand, rezemat pe partea sanatoasa
Participarea la efectuarea tehnicii pleuroscopiei (sunt necesare doua asistente)
asistenta I tot timpul examinarii va susine in abductie braul pacientului, care ii
va sprijii antebratul flectat pe ceafa
asistentei II ii revin; sarcina de a servi medicul cu instrumentei i materialele
necesare fiind vorba de o intervenie chirurgicala, se vor lua toate masurile de
asepsie si antisepsie
Supravegherea pacientului dupa pleuroscopie
se urmaresc parametri vitali (temperatura, puls, TA, respiratie), ca dupa orice
interventie

80

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


pentru a preintampina deschiderea micii plgi, inchisa de agrafe sau fir de catre
medic
plaga operatorie va fi pansata destul de strns cu fei de tifon, ce vor inconjura
cutia toracica
la recomandarea medicului,pacientului i se administreaz sedative i calmante ale
tusei
in primele doua zile de la interventie, se administreaza regim dietetic usor de
digerat, bogat in hidrati de carbon
INCIDENTE I ACCIDENTE:
accese de tuse sau hematoame in peretele thoracic
lipotimie, colaps sau soc pleural (se intrerupe interventia i se aplica masurile de
reanimare).

81

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

L.P.5

Pregatirea, asistarea, efectuarea ingrijirilor si supravegherii specifice a bolnavilor cu afectiuni ale


aparatului cardiovascular

I.

Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura


a) puls

b) tensiune arteriala
II.

Recoltarea sangelui

III.

Punctia venoasa.

I.

Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura

EVALUAREA FUNCIILOR VITALE


Funciile vitale include: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura. Eele sunt
frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal.
Cnd se msoar funciile vitale
Cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane ;
82

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc (la internare, pe toat perioada
spitalizrii i la externare).
inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
inainte si dupa interventii chirurgicale
inainte si dupa adrninistrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului
respirator si cardiovascular (ex. digitala)
inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale (ex. mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat).

Rolul asistentei n msurarea funciilor vitale


sa. pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare ;
- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (poziie corespunzatoare si in
acelasi timp comoda pentru pacient)
sa pregateasca psihic pacientul (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea
efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste,
temperatura optima, umiditate corespunzatoare)
sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
(unele modifica functiile vitale)
sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale.
a) Masurarea pulsului
Scop
evaluarea functiei cardio-vasculare
Elemente de apreciat:
ritmicitatea
83

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


frecventa
celeritatea
amplitudinea

Locuri de masurare
oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata peun plan osos:
artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa
Materiale necesare
ceas cu secundar
creion rosu sau pix cu mina rosie
Interventiile asistentei
pregatirea psihica a pacientului
asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 minute
spalarea pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
numararea pulsatiilor timp de 1 minut
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont
ca fiecare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatii
unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei
consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor
pulsului
Ex.: 12.11.1996

PD =80/minut
PS = 90/minut
puls regulat

b) Masurarea tensiunii arteriale


84

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Scop:
evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contracie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor)

Elemente de evaluat
tensiunea arteriaia sistalica (maxima)
tensiunea arteriala diastolica (minima)
Materiale necesare
aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
- cu mercur Riva-Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricuiar
- tampon de vata
- alcool
- creion rosu sau pix cu mina rosie
Metode de determinare
palpatorie
auscuitatorie
Interventiile asistentei
a. pentru metoda auscultatorie
pregatirea psihica a pacientului
asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute
spalarea pe maini
se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie
se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei
85

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


se introduc olivele stetoscopuiui in urechi
se pompeaza aer in manseta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pana la
disparitia zgomotelor pulsatile
se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand
se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta vaioarea tensiunii arteriale
maxime)
se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a
fi consemnata
se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in
momentul in care zgomote!e dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriata
minima
se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se hasureaza spatiul rezultat
in alte documente medicale se inregistreaza cifric:
Ex.:

T.A. max.=150 mmHg


T.A. min.= 75 mmHg

se dezinfecteaza olivele stetoscopului si alcool


b. pentru metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale
nu se foloseste stetoscopul biauricular
etapele sunt identice metodei auscultatorii
are dezavantajui obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea puisului
periferic fiind posibiia numai dupa reducerea accentuata a compresiunii
exterioare
DE RETINUT:
manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientuiui
manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
masurarea va fi precedata de linistirea pacientuiui
86

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul
pacientului
la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate

IV.

Recoltarea sangelui

Sngele se recolteaz pentru examene:


-

hematologice

biochimice

bacteriologice

parazitologice

serologice
Recoltarea se face prin:

nepare:

la adult : pulpa degetului, lobul urechii

la copil: faa plantar a halucelui, clci

puncie venoas

puncie arterial

1. RECOLTAREA SNGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE


-

hemoleucogram, hemoglobin, timp de sngerare, timp de coagulare, examen


parazitoloic
87

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

grup sanguine

Pregtire:

materiale
-

de protecie

mnui de cauciuc

ace, tampoane de vat, seruri test

tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate, degresate,

sterile

nesterile

lefuite, pipete Potain

soluii dezinfectante alcool 90

pacient
-

pregtire psihic

se anun s nu mnnce

i se explic necesitatea efecturii tehnicii

pregtirea fizic

se aeaz n poziie eznd cu mna sprijinit

Execuie:
-

se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90

se evit congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit

se ateapt evaporarea alcoolului

cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii,


perpendicular pe straturile cutanate

se terge cu un tampon uscat prima pictur, se las s se formeze o alt pictur din
care se recolteaz cu pipeta sau lama

se terge cu un tampon cu alcool

88

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Pregtirea produsului pentru laborator:
-

la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru

se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde


prin capilaritate)

lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd
toat pictura fr s o fragmenteze

se agit lama pentru uscare

se eticheteaz i se trimite la laborator

2. RECOLTAREA SNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE


Sedimentarea:
-

aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din snge


necoagulabil lsat n repaus (fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):


-

rapiditatea cu care se produce depunerea lor

a) Pregtire pentru VSH:

materiale:
-

sterile:

sering de 2 ml uscat

soluie de citrat de Na 3,8%

ace pentru puncia venoas

stativ i pipete Westergreen

pernu, muama, eprubete, tvi renal, garou, vat

nesterile

soluii dezinfectante

alcool 70%
89

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

pacient:
-

pregtire psihic

i se explic, cu 24 de ore nainte, necesitatea efecturii examinrii

pregtire fizic:

se anun s nu mnnce

s pstreze repaus fizic

Execuie:
-

asistenta se spal pe mini cu ap i spun

mbrac mnui de cauciuc sterile

aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 3,8%

puncionez vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6 ml)

retrage acul i aplic tampon cu aclcool

scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent

aeaz eprubeta n stativ

ngrijete pacientul (vezi puncia venoas)

Pregtirea produsului pentru laborator:


-

se completeaz buletinul

se eticheteaz produsul

se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz n stativ pe dopul de


cauciuc, n poziie strict vertical (cnd examenul se face la patul bolnavului)

b) Hematocrit:
Recoltarea sngelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin puncie
venoas. Se recolteaz 2 ml de snge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) 0,5
ml soluie, uscat prin evaporare.
c) Rezistena globular:
-

se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii


90

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se evit hemoliza i coagularea sngelui

sngele recoltat (5-6) se trece imediat ntr-un balon Erlenmeyer de 100 ml n care s-au
pus 5-10 perle de sticl

se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare

sngele se defibrileaz i nu se mai coaguleaz

se trimite imediat la laborator.

DE TIUT:
-

un frotiu bun este fr goluri cu un strat regulat

frotiul de snge se face numai cu snge proaspt

recoltarea VHS-ului se face numai cu seringa i acul uscate (apa produce liza
hematiilor) i numai cu sering de 2 ml

pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas

se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 2-3 picturi ct mai apropiate ntre
ele

cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu


diametrul de aproximativ 1 cm

se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei


defibrilri complete

uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu


creion dermatograf

pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei


(recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este
foarte mare).
3. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE

Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.


Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecioase (tifos exantematic, fibr tifoid,
sifilis)
91

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Recoltarea sngelui se face prin puncie venoas, direct n eprubet (fr sering), ntr-o
cantitate de 5-10 ml.
Dup coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup 30 minute, se
decanteaz serul ntr-o eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet Pasteur steril.
Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.
-

R. Weill Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic

R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike i R. de microfloculare pe


lam VDRL n diagnosticul sifilisului

R. de fixare a complementului R. Bordet Wasserman, pentru diagnosticul sifilisului

Dozarea antistreptolizinelor ASLO diagnosticarea RAA scarlatin

R. Waler Rose diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoid)

R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare diagnosticarea unor viroze

R. Widal i aglutinarea VI n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide

4. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURA


Definiie: Hemocultura nseamn introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru examen
bacteriologic.
Scop:
-

descoperirea bacteriilor atunci cnd se suspecteaz:

o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are o


febr ridicat cu oscilaii mari, frison, stare general alterat)

o bacteriemie: febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut

Pregtire:

materiale:
-

de protecie:

masc de tifon, mnui sterile


92

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

sterile:

sering a 20 cm

ace pentru puncie venoas

casolet cu pense

tampoane i comprese

cmp ap i comprese

medii de cultur:

dou recipiente cu

bulion citrat

geloz semilichid

nesterile:

lamp de spirt

chibrituri

soluii dezinfectante

alcool iodat

tinctur de iod

eter

pacient:
-

pregtire psihic:

se anun i se explic necesitatea tehnicii

pregtire fizic

se spal regiunea plicii cotului

se degreseaz cu eter

se aseptizeaz cu alcool

Execuie:

93

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Asistenta I

Asistenta II
- spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea

- mbrac mnui sterile


- aeaz cmpul steril
- aseptizeaz regiunea cu iod
- aplic garoul la 10-12 cm de locul punciei
- aprinde lampa de spirt
- mbrac mnui sterile
- servete seringa n condiii aseptice
- ia seringa i efectueaz puncia venoas
- aspir 20 ml snge
- desface garoul
- retrage seringa

nsmneaz:

2 ml n eprubet cu geloz;

- aseptizeaz locul punciei


- flambeaz dopul i gura balonului
- flambeaz din nou gura balonului i nchide
eprubeta

10 ml n bulionul citrat
- omogenizeaz prin micri de nclinare i
redresare

Pregtirea produsului pentru laborator:


-

se eticheteaz cu data, ora, temperatura (se pot recolta mai multe probe n 24 h)

se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 37C

se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat

DE TIUT:
-

pentru nsmnarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilichid se


nclzete la bain-marie timp de 30 min.

n timpul nsmnrii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur se pstreaz


nclinat

flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur

materialele necesare se sterilizeaz la Poupinel

nsmnarea se face imediat pentru a evita coagularea sngelui

hemocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea antibioticelor


94

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Hemocultura poate fi completat cu coprocultur, urocultur etc.

V. Punctia venoasa.
GENERALITI
Definiie: Puncia reprezint operaia prin care se ptrunde ntr-un vas, ntr-o cavitate natural
sau neoformat, ntr-un organ sau orice esut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui
trocar. n practic se execut urmtoarele puncii: venoas, arterial, pleural, abdominal,
pericardic, articular, rahidian, osoas, a vezicii urinare, a fundului de sac Douglas, puncia
biopsic i puncia unor colecii purulente.

Scop:

explorator:
-

se stabilete prezena sau absena lichidului dintr-o cavitate (pleural,


abdominal, articular)

se recolteaz lichidul din cavitate n vederea examinrii pentru a se stabili


natura, cantitatea i caracteristicile acestuia; n acelai scop se efectueaz i
punciile biopsice n diferite organe pentru a se obine fragmentele de esuturi
necesare examinrilor histopatologice

terapeutic:
-

evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac sau prin aspiraie), puncia
numindu-se evacuatoare;

administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte soluii n scop de


tratament.

Pregtirea punciei:
95

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

pacientul:
-

pregtirea psihic const n informarea lui, ncurajarea i asigurarea confortului

pregtirea fizic const n asigurarea poziiei corespunztoare fiecrei puncii

materiale:
-

se pregtesc materiale generale i specifice fiecrei puncii

pentru dezinfecia i protecia minilor ap curent, spun, alcool medicinal,


mnui din cauciuc sterile

pentru dezinfecia i protecia cmpului cutanat (locul punciei) ap, spun,


aparat de ras, alcool iodat, tinctur de iod, alcool medicinal, pense, porttampon,
cmpuri sterile pentru izolarea locului

pentru anestezia local soluii anestezice (xilin 1 %), seringi sterile, ace
sterile

instrumente specifice punciei ace, trocare

vase colectoare eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de


microscop, sticl de ceasornic

materiale pentru pansarea locului punciei tampoane, comprese sterile,


romplast

materiale pentru colectarea deeurilor tvi renal, glei

Execuia punciei:
Puncia venoas se execut de ctre asistenta medical, celelalte puncii fiind
executate de ctre medic, ajutat de una-dou asistente, n salon sau n sala de tratament.
Asistenta:
-

protejeaz patul sau masa pe care se execut puncia

asigur poziia corespunztoare

pregtete cmpul cutanat:

dezinfecie tip I: cu tamponul mbibat n alcool se bandajeaz


tegumentul timp de 30 sec. (pentru puncia venoas)

96

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

dezinfecie de tip II: const n splarea regiunii, raderea pilozitii,


degresare, badijonarea cu alcool iodat de dou ori (pentru celelalte
puncii)

supravegheaz pacientul n timpul punciei

nmneaz medicului instrumentele n condiii de asepsie, particip la


recoltarea i evacuarea produselor din cavitatea puncionat

ngrijete locul punciei

ngrijiri ulterioare:
Pacientul este instalat comod n pat i supravegheat, este suplinit pentru satisfacerea
nevoilor sale.
Pregtirea produsului recoltat:
-

pentru examene de laborator eprubetele se eticheteaz, se completeaz


formularele de trimitere

se msoar cantitatea

Reorganizarea:
-

materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregtesc pentru o nou


sterilizare

deeurile se ndeprteaz

Notarea punciei:
-

se face n foaia de temperatur sau de observaie, menionndu-se cantitatea de


lichid evacuat, aspectul lui, puncia (dac prin puncia exploratorie nu se obine
lichid, accidentele i incidentele produse n timpul punciei).
PUNCIA VENOAS

97

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul
unui ac de puncie.

Scop:

explorator
-

recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice,


serologice i bacteriologice

terapeutic
-

administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase

recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale

executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui

sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.

Locul punciei:
-

venele de la plica colului (bazilic i cefalic) unde se formeaz un M venos


prin anastomozarea lor

venele antebraului

venele de pe faa dorsal a minii

venele subclaviculare

venele femurale

venele maleolare interne

venele jugulare i epicraniene mai ales la sugar i copil mic

Pregtirea punciei:

materiale
-

de protecie, pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez

pentru dezinfecia tegumentului tip I (vezi generaliti)


98

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

instrumentar i materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10
mm n funcie de scop, seringi de capacitate n funcie de scop, pense, mnui
chirurgicale, tampoane

alte materiale garou sau band Esmarch, eprubete uscate i etichetate, cilindru
gradat, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal
(materialele se vor pregtii n funcie de scopul punciei)

pacientul
-

pregtirea psihic se informeaz asupra scopului punciei

pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului:


o se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru
persoana care execut puncia (decubit dorsal)
o se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu
mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul braului
o se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim
o se dezinfecteaz tegumentele
o se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei,
strngndu-l astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima
artera
o se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel
turgescente

Execuia punciei:
Asistenta mbrac mnuile sterile i se aez vis-a-vis de bolnav.
-

se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o
uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine

se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor;

99

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi de 30


grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul
nainteaz n gol;

se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;

se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa

se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor,


recoltarea sngelui, perfuzie

n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se


introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra

se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a


pumnului

se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i


se retrage brusc acul

se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical

ngrijirea ulterioar a pacientului:


-

se face toaleta local a tegumentului

se schimb lenjeria dac este murdar

se asigur o poziie comod n pat

se supravegheaz pacientul

Accidente
Hematom (prin infiltrarea sngelui

Interveniile asistentei
- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute

n esutul perivenos)
Strpungerea venei (perforarea

- se retrage acul n lumenul venei

peretelui opus)
Ameeli, paloare, lipotimie

- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit


dorsal fr pern, se anun medicul.

DE TIUT:

pentru evidenierea venelor


-

se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa


anterioar a antebraului
100

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se introduce mna i antebraul n ap cald

pentru evidenierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digital
pe traiectul venei deasupra locului punciei (n sensul circulaiei venoase)

pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe


pat, cu capul lsat s atrne

prin puncia venoas, se pot fixa pe cale transcutanat catetere din material plastic ace
Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus n lumenul acului cu care se face puncia,
dup puncionarea venei acul se retrage rmnnd numai cateterul). Se utilizeaz numai
materiale de unic folosin.

DE EVITAT:
-

puncionarea venei din lateral

puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos

manevrarea incorect a instrumentarului steril

atingerea produsului recoltat (puncia crend o legtur direct ntre mediul exterior i
sistemul vascular pot intra i iei germeni patogeni)

flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic


nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.

LP 7

PREGATIREA, ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRILOR SI SUPRAVEGHERII SPECIFICE A


BONAVILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

101

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

I.

Masurarea si notarea grafica a:

1) varsaturilor in foaia de temperatura.


2) scaunelor in foaia de temperatura.

II.

Recoltarea : 1) varsaturilor;
2) continutului stomacului;
3) continutului bilei si a sucului duodenal;
4 )continutului sucului pancreatic;
5) materiilor fecale.

I. 1. MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A VARSATURILOR IN FOAIA DE TEMPERATURA


A. Ajutarea bolnavului vezi mai jos
B. Observarea calitatilor varsaturilor
B1. Frecventa : - ocazionale
- frecvente
- incoergibile
B2. Orarul: - matinale
- postprandiale
- tardive
B3. Cantitatea : - se va masura cant. in 24 de ore pentru starea bilantului hidric
B4. Continutul - se va aprecia continutul alimentare
-

mucoase, apoase

fecaloide

biliare

purulente

sanguinolente

hematemeza

B5. Culoarea: - galbena/verzuie


-

rosie
102

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

galbuiee murdara

bruna(zat de cafea)

B6. Miros: - fad


-

acru

fecaloid

unt ranced

B7. Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata URGENTA: SE ANUNTA MEDICUL !
B8. Simptomele care insotesc varsatura : - durere abdominala
-

deshidratare

B9. Notarea propriu-zisa in foaia de observatie:


- fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs
-

varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde

varsaturile sanguinolente culoare rosie

- daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva


B10. Prezentarea varsaturii : - se colecteaza intr-un recipient pana la venirea medicului
- se pastreaza in vas acoperit
- la indicatia medicului se trimite la laborator

I. 2. MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A SCAUNELOR IN FOAIA DE TEMPERATURA


Observarea calitatilor varsaturilor
A1. Frecventa : - 1-2 /zi = NORMAL
- 3-6/zi - diaree
- 20-30/zi sindrom dezinteric
- Scaun la 2-4 zile constipatie
- Ileus suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor
A2. Orarul: - NORMAL ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare
A3. Cantitatea : - NORMAL - 150-200 grame/zi
A4. Consistenta NORMAL- pastoasa, omogena
A5. Forma NORMAL cilindrica cu diametru de 3-5 cm ,lungime variabila
A6. Culoarea: - NORMAL - bruna
103

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


A7. Miros: - NORMAL fecaloid
A8. Aspect NORMAL pastos-omogen
B9. Notarea scaunelor in foaia de observatie:
-

NORMAL: |

MOALE: /

DIAREIC: -

MUCOS: X

CU PUROI: P

CU SANGE: S in creion rosu

GRUNJOS: Z

Daca nr este foarte mare, se noteaza nr urmat de semnul conventional. Ex: 22 scaune
diareice cu sange = 22-S

II. 1. RECOLTAREA VRSTURILOR


Definiie: Vrstura coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar
ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism, tensiune intra-cranian ) sau n sarcin.
Scop: explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea
diagnosticului
Pregtire:
- materiale
-

2 tvie renale curate i uscate

pahar cu soluie aromat

muama, travers, prosop

- pacient - psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii


- fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral
- se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers
Execuie:
- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
- i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
104

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- sprijin fruntea bolnavului
- dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu palma
plaga operatorie
- dup vrstur se ndeprteaz tvia
- i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se terge gura pacientului
- se ndeprteaz materialele folosite
- se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
- se aerisete salonul
- se supravegheaz pacientul n continuare
Pregtirea produsului pentru examen de laborator
- se completeaz buletinul de recoltare
- se trimite produsul la laborator
Reorganizare
Notarea n foaia de observaie
-

se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea

unele semne nsoitoare sau premergtoare (cefalee, vertij, transpiraii, emise fr efort,

n jet etc.)
II.2. RECOLTAREA CONTINUTULUI STOMACULUI
Definiie: Sondajul sau tubajul gastric, reprezint introducerea unui tub de cauciuc
sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.
Scop:

explorator:

recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i secretorii


(chimismului gastric);

pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului;

terapeutic

evacuarea coninutului stomacal toxic

curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse;


105

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

hidratarea ;i alimentarea bolnavului;

introducerea unor substane medicamentoase;


Indicaii:

- n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas;


Pregtiri:

materiale:

de protecie:
o dou oruri din material plastic
o muama i alez
o prosoape

sterile:
o sonda Faucher sau Einhorn;
o 2 seringi de 20 ml;
o casolet cu mnui de cauciuc;
o pense hemostatice;
o eprubete;

nesterile:
o tvi renal;
o tav medical;
o pahar cu ap aromat;
o pahar cu ap pentru protez;
o recipient;

medicamente: la indicaia medicului;

pacient: - psihic:

o se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii;


o este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului;
-

fizic:
o se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept;
o se protejeaz cu orul de cauciuc sau material plastic;
o i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu ap;
106

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


o se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucal;
o este solicitat s menin tvia n aceast poziie;
o pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului.
Execuie:
-

asistenta se spal pe mini cu ap i spun

mbrac orul de cauciuc;

i pune mnuile sterile;

umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag;

se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn


i torace;

prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion;

cere pacientului s deschid larg gura, s respire adnc i introduce captul sondei pn
la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s
nghit;

prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac (la
marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar);

verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul


seringii;

se fixeaz sonda;

aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlemneyer (cnd se colecteaz pentru o


prob) sau aspir sucul gastric cu seringa;

pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii
abdominali;

extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o pens


hemostatic pentru a mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar putea fi
aspirat de pacient);

cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se
ndeprteaz sonda,

golete coninutul sondei n vasul colector;


107

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

aeaz sonda n tvia renal.

ngrijirea ulterioar a pacientului:


-

i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura;

se terg mucozitile de pe fa i brbie;

se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc;

i se ofer proteza dentar (dup caz);

se aeaz pacientul n poziie comod;


Pregtirea produsului pentru examenul de laborator:

se determin cantitatea evacuat;

se completeaz formularele de recoltare;

se trimit probele etichetate la laborator;


Reorganizare:

se noteaz tehnica, data, cantitatea i spectrul macroscopic al sucului gastric extras;


Accidente:

grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o singur respiraie profund, fie se
efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain 2%;

sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hipermia feei, apoi cianoza, se
ndeprteaz sonda;

sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaie cu aer;

se pot produce bronhopneumonii de aspiraie;

DE TIUT:
-

tubajul gastric se efectueaz n condiii de perfect asepsie;

sondajul gastric se poate efectua i pe cale endozonal cu sonda Einhorn

pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de


ptrundere a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap apariia
bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii;

o form particulare de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei Blackmore.


108

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

DE EVITAT:
-

ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului).
INTRODUCEREA SONDEI BLACKMORE
Pentru compresia segmentar a esofagului i a cardiei n vederea unui tamponament

esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai utilizat este sonda Blackmore.
Scop:
-

realizarea hemostazei n hemoragia digestiv superioar prin ruptura varicelor


esofagiene:
o cnd cantitatea de snge pierdut este important i/sau persistent peste 2 u (1000
ml);
o cnd tulburrile hemodinamice nu se restabilesc dup umplere vascular cu 1000
ml;
Pregtiri:

materiale:

sterile
o sonda Blackmore cu dublu balonaj
o sond gastric, laringoscop
o seringi de 20 ml
o pense hemostatice
o comprese

nesterile:
o aparat de aspiraie;
o vas colector;

medicamente:
109

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


o soluie novocain, cocain pentru anestezie
o substan lubrifiant

pacient:

psihic:
o se anun i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii

fizic:
o se evacueaz coninutul gastric;
o se verific etaneitatea i funcionalitatea balonaelor;
o se lubrifiaz sonda Blackmore;
o se face anestezia orificiilor nazale;
o se verific aparatul de aspiraie;
o se repereaz pe sond distana nas-ombilic
Execuie:

se introduce sonda endonazal, este mpins progresiv i prin micri de degluie va fi


nghiit pn la marcaj (reflexul de snge sau suc gastric dovedete prezena ei n stomac);

se umfl balonaul gastric cu 200-250 ml aer;

se trage sonda astfel ca balonaul s fie n dreptul jonciunii eso-cardiale

se fixeaz la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (gulera)

se umfl balonaul esofagian 60-80 ml aer

se aspir coninutul sondei

se ataeaz sonda la punga colectoare care va fi situat decliv (sifonaj).

se verific permanent presiunea din balonae prin intermediul manometrului;

presiunea necesar asigurrii homeostazei este de 50-60 mm Hg

se supravegheaz fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterial i pulsul;

se supravegheaz episodul hemoragic;

DE TIUT:
-

se va nscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaului;

110

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

pentru prevenirea ischemiei mucoasei i ulcerarea bazei esofagului se controleaz


presiunea balonaului 50 60 mm Hg; se dezumfl periodic balonaul esofagian, la 4
ore, timp de 15 minute;

dac strngerea nu este controlat, balonaul gastric se umfl 300 ml, dar volumul de
aer s nu depeasc 100 ml n balonaul esofgian.

DE EVITAT:
-

compresia traheei prin balonaul esofagian care poate determina necroz esofagian,
pneumonie de inhalaie, sughi, durere toracic.

II. 3. RECOLTAREA CONTINUTULUI BILEI SI A SUCULUI DUODENAL


Definiie: Sondajul sau tubajul duodenal reprezint introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior.
Scop:

explorator

extragerea coninutului duodenal format din coninutul gastric, bil (A, B, C), suc
pancreatic i secreie proprie.

aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice

descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,


cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj;

evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare;

terapeutic:

drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra
ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor
resorbi, prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi
excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice;
111

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

alimentaie artificial

se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni


sau cu imposibilitate de nghiire;

aspiraie continu

n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator, vezi nevoia de eliminare);


Generaliti:

se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare;

se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare


de cea hepatic din coninutul sucului duodenal;

analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui;

recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.

Pregtiri:

materiale:

de protecie:
o muama i alez;
o or de cauciuc sau alt material impermeabil;
o prosoape;

sterile:
o sonda Einhorn;
o 2 seringi de 20 ml;
o mnui de cauciuc sterile;
o pens homestatic;
o medii de cultur;
o eprubete;

nesterile:
o tvi renal;
o tav medical;
112

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


o stativ pentru eprubete;
o pahar cu ap aromat;
o pern cilindric dur sau ptur rulat;
o hrtie de turnesol roie i albastr;
-

medicamente:
o sulfat de magneziu 33%;
o ulei de msline;
o novocain;
o soluii necesare hidratrii i alimentrii (materialele se vor alege n funcie de
scopul sondajului);

pacient

psihic:
o se informeaz pacinetul;
o i se explic necesitatea tehnicii;

fizic:
o pacientul va fi nemncat;
o se izoleaz patul cu un paravan;
o se protejeaz cu muamaua i alez;
o se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului;
o i se ndeprteaz proteza (dup caz)
o i se d tvia renal s o in sub brbie
Execuia:

introducerea sondei:

asistenta se spal pe mini;

mbrac mnui sterile;

prinde sonda (umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin


cavitatea bucal sau nazal pn n faringe;

cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd
oliva trece n esofag;

113

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45 cm la arcada dentar,


moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac;

se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai jos,
coapsele flectate pe bazin;

se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic;

se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60 cm;

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de


nghiire a ei de ctre pacient (1-2 cm la 3-5 minute);

cnd diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden (dup
circa 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac);

verificarea poziiei sondei

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda a
ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac;

se insufl 60 ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir. Dac sonda a
ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20 ml;

se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n duoden, dar
poate fi extras dac ea se afl n stomac;

se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit
impregnrii cu sruri de plumb;

captarea bilei

dup 1 1 h de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei apare bila


A, coledian, cu culoare galben aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet;

se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol steril; nclzit la


temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens;

dup 15-30 minute se deschide sonda i se colecteaz 30-40 ml bil vscoas de


culoase nchis castanie bila B, vezicular steril sau pe medii de cultur pentru examen
bacteriologic;

114

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat bila C,
hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai mare se va capta ntr-un recipient corespunztor;

extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide captul liber
cu o pens;

extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica


scurgerea coninutului ei n faringe sau n cavitatea bucal;

se golete coninutul sondei i se aeaz tvia renal;

Recoltarile pt examinarile bacteriologice se fac din bila B sau C sau din


amandoua
-

Bila B se cerceteaza flora microbiana a vezicii biliare

Bila C - germenii ce s-ar gasi eventual in caile biliare intrahepatice

Ptr declansarea contractiei vezicii biliare si eliminarea continutului se vor utiliza


numai ulei sau solutie de sulfat de magneziu steril
Insamantarea se face in timpul sondajului direct pe mediile de cultura, deasupra
flacarii, flamband si extremitatea sondei
Primele picaturi scurse dupa flambare se arunca , apoi fara ca sonda sa se atinga de
gura balonului se lasa sa curga bila pe mediul de cultura
Se inchide balonul si se trimite imediat la laborator ptr a fi pus la termostat
Insamantarea si cresterea germenilor din bila = BILICULTURA
Daca sucul duodenal se recolteaza ptr analiza parazitotlogice, eprubeta se va aseza
intr-un vas cu apa incaalzita la 37C ptr a mentine vitalitatea parazitilor
Ptr restul examinarilor, sucul duodenal se trimite la laborator in vase curate, fara
vreo masura deosebita.
ngrijirea ulterioar a pacientului:
-

se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii;

se terg mucozitile de pe fa i brbie;

se ndeprteaz orul din material plastic;

se aeaz pacientul n poziie comod;


Pregtirea produsului pentru examen de laborator:
115

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


-

se determin cantitatea de bil obinut;

se eticheteaz recipientele;

se trimit probele la laborator;


Reorganizarea
Notarea n foaia de observaie
Accidente:

nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de


vrsturi;

ncolcirea sondei n stomac;


II.

4. RECOLAREA SUCULUI PANCREATIC

se face prin tubaj duodenal

acesta este amestecat cu bila, suc gastric si secretie duodenala

ptr a se obtine un continut duodenal bogat in suc pancreatic se utilizeaza subst


excitante ale secretiei pancreatice: eter

acesta se injecteaza prin sonda in duoden, cand oliva sondei a ajuns in dreptul
ampulei Vater

cant injectata este de 2-3 ml, doza care nu trebuie depasita

II. 5. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE


Scaun: resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul
defecaiei.
Scopul: explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de mbolnvirea tubului digestiv
- depistarea unor purttori sntoi de germeni
- depistarea unor tulburri n digestia alimentelor
Generaliti:

116

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor macroscopice, biochimice,
bacteriologice i parazitologice
- examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase, gastointestinale, prin
diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale, prin depistarea bacilului tific, dizenteric,
tuberculos, vibrioni holerici i enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare; dup stabilirea
diagnosticului, recoltarea se efectueaz pentru supravegherea evoluiei bolilor
- examenele biochimice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor
digestivi, prezena microscopic a sngelui etc.
- examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea oulor de parazii
Pregtire:
- materiale - tav medical, plosc steril, tub recoltator
-

tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i

introduse n eprubete sterile


-

sond Nelaton nr. 16-18, purgativ salin

eprubete cu medii de cultur

materiale pentru toalet perineal

muama, alez, lamp de spirt, chibrituri

- pacient : - psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii


- fizic:
o n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin (sulfat de
magneziu 20-30g)
o i golete vezica urinar
o se efectueaz toaleta regiunii perineale
o se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare
Execuie:
- recoltare din scaun spontan sau provocat
- splarea minilor
- se protejeaz patul cu muamaua i aleza
- se aeaz bazinetul sub pacient
- se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din diferite pri ale scaunului (mucus,
puroi).
- se introduce lingura n recipient
117

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

recoltarea direct din rect

se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar cel
stng n flexie;

se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie prin anus
n rect;

se terge mucoasa rectal

se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea gtului ei

recoltarea la copil

se face cu sonda Nelaton

se ataeaz la captul liber al sondei o sering

se introduce sonda prin anus pe o distan de 10-15 cm

se aspir cu seringa

se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr-o eprubet steril

recoltarea pentru ou de parazii

se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o baghet de lemn plat i bine
lustruit, nmuiat n glicerin cu ap n pri egale

metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru oxiuri,
care se depun n aceast regiune

raclarea se face le 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme

dup raclare bagheta va fi introdus ntr-o eprubet curat i se trimite imediat la


laborator

ngrijirea ulterioar a pacientului:


-

se efectueaz toaleta n regiunea anal

se mbrac pacientul i se aeaz comod

se aerisete camera

Reorganizare:
118

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN


- se ndeprteaz materialele folosite
- se cur riguros i se pregtesc pentru sterilizare
Notarea n foaia de observaie

DE TIUT:
-

la copii, n afar de raclarea pielii din regiunea anal, se recomand i recoltarea


mucosului nazal i a depozitului de sub unghii;

depozitul de sub unghii se recolteaz nmuind toat marginea unghiei cu o soluie de


hidrat de Na sau K, 0,5 1%, dup care se cur captul proximal al unghiei, marginile i
spaiul de sub unghie cu un tampon de vat i o pens;

materialul recoltat se introduce ntr-un flacon cu soluie de hidrat de Na 1%, se astup,


se agit bine i se trimite la laborator

pentru punerea n eviden a virusurilor se adaug peste materiile fecale cteva picturi
dintr-o soluie de penicilin 200 000 ui/10 ml ap distilat i aceeai cantitate dintr-o
soluie streptomicin 1 g/10 ml distilat (previne distrugerea virusului de ctre flora
microbian)

n acelai scop, n cazul recoltrii cu tampon, n soluia nutritiv (Hanks) se adaug 100
ui penicilin i 25 mg streptomicin nainte de efectuarea recoltrii

pentru punerea n eviden a agenilor patogeni intestinali se fac coproculturi timp de 3


zile consecutiv; dac scaunul este lichid se recolteaz 0,5 1 ml;

probele se trimit fr ntrziere la laborator (germenii sensibili mor repede).

119