Sunteți pe pagina 1din 69

1.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar
estede 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%.
Determinativaloarea ntreprinderii prin metoda practicienilor.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderareavalorii
patrimoniale i valorii prin rentabilitate
Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale
(ANC) i una prin rentabilitate iCB/i
unde: Vg = (ANC + ICB/i )/2
Vg - valoarea intreprinderii
ANC - activ net corectat
CB - capacitatea beneficiara
i - rata dobanzii
Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei

2.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.


Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea
beneficiareste de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderii
prin metodaRetail .
Este o variant a metodei practicienilor:Vg = ANC + CB*y
Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y
poate luavalorile coeficientului bursier PER, de regul, sau o serie constant de beneficii an. Aici
valoarea elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe
un numr de ani (y CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor.
Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei
3.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill
valoareasubstantial bruta.
Ex.1
Care
este
valoarea
substantial
brut
a
unei
ntreprinderi
care,
dup
reevaluareabunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social
3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000;creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din
reevaluare 14.000; disponibilitti 500; obligatiinefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie
10.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC+Datorii
) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poateutiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului
prevalenteieconomicului asupra juridicului
Ex.2
Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000mii lei,
iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este
valoareasubstantial brut a ntreprinderii ?

VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei


4.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile
permanente necesare exploatarii.
Ex.
Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel:
Activ :
Imobilizari corporale 1.600
Fond comert
250
Stocuri 300
Creante 500
Disponibilitati 600
Total

3250

Pasiv :
Capital social 2.000
Diferente reevaluare 550
Obligatii financiare 500
Furnizori 200
Total 3250
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600
-Profit net previzional 500/an
-Planul de finanare se prezint astfel:
12345
Investiii
200 - 200 - 200
NFR - 100 - 100 Rambursri mprumut 100 200 200 - - _
Mijloace necesare 300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%.
Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor
necorporale.
Evaluarea elementelor corporale:
Activ corporal (net) 3.000
Datorii 700
Valoarea eleni, corporale 2.300
Evaluarea elementelor necorporale:
Calculul CPNE:
Imobilizri corporale nete l .600
NFR 600
CPNE = 2.200
In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:
Valoarea global a ntreprinderii:Valoarea elementelor corporale 2.300
Valoarea elementelor necorporale 195
Valoarea global 2.495
In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite
ipotezele de baz:

-durata rentei: a fost fixat la 5 ani; cu ct durata e mai mare, cu att goodwill-ul sau badwill-ul
sunt maimari dar si riscul este mai mare.
De regul, durata se stabilete n funcie de constatrile din diagnostic(3-7 ani);
-perioada de referin: s
-au luat n consideraie 5 ani viitori; n practic se pot lua n calcul patru perioade: istoric
(minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixt (trecut i viitoare) i ponderat (combinarea
primelor trei);
-rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu ct este mai mare cu att renta
degoodwill este mai mic. Se pot aplica rate difereniate: o rat pentru partea imobilizat i o
altrat redus cu pn la jumtate din prima pentru partea circulant;
- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obinut conform metodologiei
pentrudeterminarea capaci tii beneficiare;
-rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetar ci de a lua n calcul
nencasareaimediat. Rata de actualizare msoar renunarea la disponibilitatea financiar
a capitalurilor; cu ct ateptarea e mai lung cu att penalizarea e mai dur. Cu ct rata e mai
mare cu att goodwill-ule mai mic.
5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.
Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiara a elaborat tabloul de
finantare, pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii, la
un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza
cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Separand cheltuielile platibile in cursul
exercitiului financiar, de cele a caror plata este scadenta in exercitiile urmatoare si veniturile
incasabile in cursul exercitiului, de cele incasabile in viitor, se poate determina situatia
trezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow).
1 Continutul tabloului de finantare
Scopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea
fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor
monetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se stabileste, in principal, pe baza a doua
bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin
intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare, analizeaza modul
cum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizari
si resurse stabile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in
asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse
ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explica
tabloul de finantare, este urmatoarea:
DFR = D NFR + D TN,
respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstituibila,
prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete (cash-flow-ul).
Modificarea nevoii de fond de rulment determina ameliorarea sau degradarea fondului de
rulment.
Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze:
1) determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii
capitalurilor (in partea superioara a bilantului);
2) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de
rulment (partea de jos a bilantului), articulata cu variatia fondului de rulment.
Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse
financiare mobilizate de intreprindere .
- din autofinantare (interne);
- din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru:
- investitii

- plata dividendelor
- rambursarea imprumuturilor
Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, a
unui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou de
capital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe).
In cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ
(exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de
exemplu, achitarea unei datorii).
Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor
exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul
perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune. In cursul exercitiului, devin platibile cheltuieli
efectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituri
inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devin
realizabile in exercitiul urmator.
In plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, variaza si in raport de cheltuielile platibile
pentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiile
financiare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului.
In sinteza, tabloul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare stabile
(permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal al
gestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a variatiei
trezoreriei nete .
2 Articularea tabloului de finantare
Excedentul brut al exploatarii, evidentiat in contul de rezultate, reprezinta sursa potentiala
pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii
Capacitatea de autofinantare apare, la randul sau, ca o sursa stabila care permite
finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate in anii anteriori si
plata dividendelor catre proprietarii intreprinderii. Plata dividendelor reprezinta, deci, o alocare
definitiva de fonduri in partea superioara a bilantului, iar cele neplatibile se regasesc in fondul de
rulment, pentru finantarea ciclului de exploatare.
Daca autofinantarea nu este suficienta pentru nevoile de finantare stabile mentionate mai
sus, atunci intreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, imprumuturi
financiare noi, cesiuni de active fixe.
Intreaga politica financiara, privind partea superioara a bilantului, se va reflecta
in variatia fondului de rulment, respectiv, in conditiile de finantare a activitatii de exploatare si,
mai departe, se va reflecta in variatia trezoreriei nete. In fond, variatia fondului de rulment nu
reprezinta decat o influenta potentiala asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este dependenta,
in egala masura, de variatia stocurilor si creantelor pe termen scurt ale intreprinderii si de variatia
creditelor de trezorerie.
Cresterea fondului de rulment este dovada imbunatatirii structurii financiare a
intreprinderii, respectiv cresterea resurselor stabile, in raport cu nevoile permanente.
Aceasi crestere demonstreaza capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati atat in
partea superioara, cat si in cea inferioara a bilantului si de a-si imbunatati sensibil situatia
trezoreriei.
Dimpotriva, scaderea fondului de rulment este dovada unui dezechilibru financiar:
nevoi permanente sunt acoperite cu resurse pe termen scurt. Aceasta situatie, corelata cu
cresterea nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cresterea
riscului de faliment al intreprinderii.
In concluzie, pentru a judeca situatia financiara a intreprinderii, se analizeaza bilanturile
succesive care permit aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar si a indatorarii acesteia.
Pentru a cerceta cauzele acestei situatii financiare, pentru a intelege evolutia sa si pentru a face
previziuni, se studiaza:
- fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate (studiul rentabilitatii economice);
- fluxurile de investitii, in active fixe si circulante, si de finantare a acestora din tabloul de
finantare;
Articularea tabloului de finantare cu bilantul si contul de rezultate

Decalajele intre nasterea fluxurilor financiare si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei,
evidentiate, de asemenea, in tabloul de finantare .
Situatia financiara din bilantul de la incheierea exercitiului, este, deci, consecinta situatiei
financiare de la inceputul exercitiului si a fluxurilor financiare, realizate de intreprindere in
cadrul exercitiului si evidentiate in contul de rezultate si in tabloul de finantare.
3 Exemplu de constructie a tabloului de finantare
Se iau in calcul datele din bilantul de la inceputul si de la sfarsitul anului si datele din
contul de rezultate al exercitiului incheiat:
In cursul exercitiului, intreprinderea a achizitionat un nou utilaj, in valoare de 140 mil.
lei, a rambursat datorii financiare de 20 mil. lei si a contractat un nou imprumut de 100 mil
lei. Din dividendele, datorate din anul precedent, a platit actionarilor 4 mil. lei.

BILANTUL INTREPRINDERII pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE


- in mil. leiLa inceputul
anului
700
500

La sfarsitul
anului
840
550

Diferente

Observatii

140
50

Investitie
Amortiz. an.

200
90
100
35
425
90
50
10

290
115
125
5
535
90
56
21

90
25
25
- 30
110
-6
11

150
80

167
160

17
80

Capital permanent
230
Furnizori de bunuri si servicii 180
Decontari cu salariatii si cu15
bugetul statului
TOTAL
425

327
190
18

97
10
3

535

110

Posturi
din bilant
ACTIV
Imobilizari brute
Amortizari cumulate
Imobilizari nete
Stocuri
Creante
Trezorerie
TOTAL
PASIV
Capital social
Rezerve
Profit nerepartizat
Capital propriu
Datorii financiare

Variatia trez.
Dividende
neplatite (10-4)

Rambursari=20
Impr. Nou=100

CONTUL DE REZULTATE AL INTREPRINDERII


pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE
- in mil. leiCHELTUIELI
VENITURI
Consumuri de bunuri si servicii400
Vanzari
cumparate din afara
500
Cheltuieli de personal
50
Dotatii asupra amortizarilor
Cheltuieli financiare
8
(dobanzi platite)
Impozit pe profit
21
Profit nerepartizat
21
TOTAL
1000
TOTAL

1000

1000

In partea inferioara a bilantului, stocurile de materii prime, produse in curs si produse finite, au
crescut cu 25 mil. lei, soldul creantelor, cu 25 mil. lei, iar soldul furnizorilor si cel al decontarilor
cu salariatii si cu bugetul statului a crescut cu 10, respectiv cu 3 mil. lei.
Pe baza acestor date de bilant, se pot calcula (dar nu se pot explica) variatia fondului de
rulment si variatia trezoreriei nete:
FR0 = 230 - 200 = 30
FR1 = 327 - 290 = 37
D FR = 37 - 30 = (+)7
TABLOUL DE FINANTARE
ALOCARI
Achizitii de active fixe
140
Dividende datorate in exercitiul4
anterior si platite
Rambursari de datorii financiare
20
Subtotal I
164
Cresterea fondului de rulment
7
Cresteri de stocuri
25
Cresteri de creante
25
Subtotal II
50
TOTAL

214

RESURSE
Capacitatea de autofinantare
Imprumuturi noi

71
100

Subtotal I

171

Cresterea datoriilor din exploatare

13

Subtotal II
Cresterea nevoii de fond de rulment
TOTAL
Scaderea trezoreriei nete

13
37
184
30

NFR0 = 190 -195 = -5


NFR1 = 240 - 208 = 32
D NFR = 32 - (-)5 = 37
TN0 = 30 - (-)5 = 35
TN1 = 37 - 32 = 5
DTN = 5 - 35 = (-)30
Activitatea economica, in cadrul exercitiului, a dat nastere unei capacitati de
autofinantare (17 mil. lei), ca prima sursa de finantare a investitiilor:
Valoarea adaugata
= 1000 - 400 = 600
Excedent brut de exploatare = 600 - 500 = 100
Capacitatea de autofinantare = 100 - 8 - 21 = 71
Pe baza acestor rezultate, se poate construi urmatorul tablou de finantare, care explica, in
termeni de fluxuri financiare, variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete.
In consecinta, nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii (achizitii
utilaje, plata dividentelor, rambursarea imprumuturilor) s-au acoperit din autofinantare, dar si din
contractarea de noi imprumuturi.
Echilibrul financiar, in partea superioara a bilantului, s-a asigurat in conditiile cresterii
fondului de rulment. S-a degajat, deci, o influenta potentiala favorabila asupra trezoreriei nete
care a fost, insa, complet absorbita si chiar depasita de cresterea nevoii de fond de rulment.
Dezechilibrul financiar, in partea inferioara a bilantului, dintre cresterea mai mare a
stocurilor si creantelor si cresterea surselor pe termen scurt, a determinat scaderea trezoreriei
nete, un cash flow negativ = (-)30 mil. lei.
6.Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.
Ex.

Prezentarea generala a S.C. ELTRIX SRL


Denumirea societatii pe care am analizat-o este 'ELTRIX SRL' societaet cu raspundere
limitata. Sediul societatii este in Bucuresti, strada Valuig nr.16-18 si poate fi schimbat in orice
alt loc prin hotarirea AGA.
Forma juridica sub care se constituie societatea este aceea de societate cu raspundere
limitata. Ea va avea statut de persoana juridica romana si isi va desfasura activitatea in
conformitate cu legislatia romana privind societatile comerciale.
Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul
comertului:10.05.1990
Societatea ELTRIX SRL are ca obiect de activitate:
1. Productie, reconditionare, comercializare de: produse, aparatura si echipamente electrice,
electronice si de automatyizare; piese de schimb pentru bunuri de folosinta indelungata; piese si
subansamble mecanice; echipamente de tehnica de calcul; accesorii si piese de schimb auto,
echipamente si aparatura de telecomunicatii.
2. Proiectare, design, producere, instalare, exploatare de panouri publicitare si elemente de
reclama pentru locuri publicesi forme individuale.
3. Design si executie de elemente si mobilier ambientarsi de birou.
4. Consulting, proictare, cercetare elaborare produse program, expertize tehnice pentru instalatii
si echipamente industriale, retehnologizare si reproiectare.
5. Instalare, service de produse si echipamente de productie proprie cat si altor firme.
6. Prestari servicii de publicitate audio- video, turism, intermedieri, comision.
7. Prestari servicii de comert exterior (birouri comerciale, agentii de intermediere, reexport,
tranzit, import - export, etc.).
8. Reprezentarea altor firme in Romania sau strainatate
3.2. Specificarea situatiilor financiare analizate
Prezenta analiza se refera la situatia financiara a S.C. ELTRIX SRL la 31.12.1999. In
acest sens s-a urmarit exactitatea datelor prezentate in situatiile financiare avandu-se in vedere:
- evaluarea principiilor si metodelor contabile utilizate
- organizarea evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale, precum si tinerea
corectasi la zi a evidentei contabile
- exactitatea datelor prezentate in bilantul anual si anexele sale pe baza datelor din balanta de
verificare incheiata la 31.12.1999
- modul d eintocmire a contului de profit si pierderi
- situatia creantelor si datoriilor pe natura si vechime
Tablou de finantare
Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si resurse ale unei perioade. Pentru
controlul echilibrului financiar cu ajutorul tabloului de finantare datele din doua bilanturi
succesive sunt grupate prin prisma raporturilor dintre:
a) utilizari si resurse
b) fond de rulment si nevoia de fond de rulment
c) disponibilitati banesti si trezoreria neta.
Intr-o forma simplificata tabloul de finantare poate fi reprezentat astfel:
UTILIZARI
SUMA
Utilizari pe termen lung
- Cresterea AI
- Scaderea Cpe
Utilizari de exploatare si in
afara exploatarii
- Cresterea ACexpl
- Scaderea Dexpl
Utilizari pentru trezorerie
- Cresterea De

RESURSE
SUMA
Resurse pe termen lung
- Cresterea Cpe
- Scaderea AI
Resurse de exploatare si in afara
exploatarii
- Cresterea Dexpl
- Scaderea Acexpl
Resurse pentru trezorerie
- Cresterea Crts

- Scaderea Crts
- Scaderea De
Nu exista un consens asupra formei si continutului tabloului de finantare. Diferitele variante ale
tabloului de finantare se bazeaza pe diferite clasificari ale resurselor care se regasesc in tabloul
de finantare, acesta cuprinzand:
a) utilizari si resurse pe termen lung, extrase din partea de sus a bilantului financiar (fluxuri
stabile care determina variatia FR)
b) utilizari si resurse pe termen scurt structurate in tabloul de finantare dupa criteriul functional
astfel:
- utilizari si resurse de exploatare. Pe baza acestor fluxuri de exploatare se determina variatia
NFR de exploatare.
- utilizari si resurse in afara exploatarii propriu-zise. Pe baza acestor fluxuri in afara exploatarii
se determina variatia NFR in afara exploatarii
- fluxurile generale de operatiuni financiare pe termen scurt care detrmina variatia trezoreriei
nete.
Tabloul de finantare se bazeaza pe distinctia dintre:
a) fluxurile monetare care au impact imediat asupra disponibilitatilor
b) fluxurile financiare care au impact ulterior asupra disponibilitatilor
c) fluxuri patrimoniale care nu influenteaza nici imediat, nici in viitor disponibilitatile banesti.
Pe baza acestei separatii se determina fluxul monetar net al exercitiului si situatia trezoreriei.
La elaborarea tabloului de finantare se au in vedere logica financiara conform careia
resursele stabile sunt utilizate in ordine pentru:
a) finantarea imobilizarilor
b) finantarea activelor circulante
Aceasta logica se regaseste:
a) static in bilant
TN = FR - NFR
b) dinamic in tabloul de finantare
TN = FR - NFR
Tabloul de finantare da prioritate analizei functionale (functia de investitii, functia de
exploatare si functia de trezorerie) fata de analiza lichiditatilor si exigibilitatilor.
In prima parte a tabloului de finantare se face o analiza structurala a utilitatilor si
resurselor durabile (stabile). In aceasta parte se explica variatia FR permanent de la capacitatea
de autofinantare si alte resurse durabile. Soldul primei parti prezinta variatia FR care poate fi:
a) pozitiva (resurse durabile>utilizari durabile)
b) negativa (resurse durabile<utlizari durabile)
Partea a doua a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a utilizat FR pentru asigurarea
echilibrului functional intreutlizarile si resusele temporare (ciclice) si ecilibrul monetar intre
incasari si plati.
FR = NFR + TN
sau
TN = FR - NFR
Deci in partea a doua se determina variatia trezoreriei nete (TN) ca urmare a modificarii
NFR comparativ cu modificarea FR.
In componenta tabloului de finantare capacitatea de autofinantare s-a calculat astfel:
a) metoda excedentului brut de exploatare
Excedent brut de exploatare 2100720
+ Alte venituri din exploatare 51559
- Alte cheltuieli din exploatare 2241
+ Venituri financiare 361432
- Cheltuieli financiare 317884
+ Venituri exceptionale 248487
- Cheltuieli exceptionale 304919
- Impozit pe profit 854020
= Capacitatea de autofinantare 1283134
Rezultatul net contabil

-Rezultatul din cesiunea elementelor de activ


+ Amortizari si provizioane din exploatari, financiare si exceptionale
-Reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale
-Subventii pentru exploatare
= Capacitatea de autofinantare
TABLOUL DE FINANTARE
PARTEA I CALCULUL VARIATIEI FONDULUI DE RULMENT
UTILIZARI STABILE
EX N
RESURSE STABILE
Distribuirea de dividende
866250
CAF
Achizitia de active imobilizate 50595
Cesiunea activelor imobilizate
- imobilizari necorporale
7238427
- imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
115533
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
- imobilizari financiare
Cheltuieli de repartizat asupraReducerea capitalurilor proprii
mai multor exercitii
Cresterea datoriilor financiare
Reducerea capitalurilor proprii
Rambursarea
datoriilor
financiare
TOTAL UTILIZARI
8270805
TOTAL RESURSE
Variatia FR net global
1228772
PARTEA A II A ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
SPECIFICARE
NEVOI
VARIATIA EXPLOATARII
128248
Variatia activelor de exploatare
1137076
- stocuri si produse in curs de executie
4403094
- avansuri si aconturi varsate asupra
comenzilor
- creante clienti si alte creante din exploatare
Variatia datoriilor de exploatare
- avansuri si aconturi primite asupra
comenzilor in curs
- datorii furnizori si alte datorii de exploatare
TOTAL
5668418
A.Variatia neta a 'Exploatarii'
Variatia in afara exploatarii
16240
Variatia altor debitori
Variatia altor creditori
TOTAL
16240
B.Variatia neta in afara exploatarii
TOTAL A + B
Necesar de fond de rulment (+)
3257264
Degajare de fond de rulment (-)
Variatia trezoreriei
Variatia disponibilitatilor
Variatia creditelor de trezorerie si a soldurilor
creditoare de banca
TOTAL
3257264
C.Variatia neta a trezoreriei
Variatia fondului de rulment net global
TOTAL A + B + C
UTILIZARI NETE (+)
29811
UTLIZARI NETE (-)

EX N
1283134
1639309
6257134

9499577

DEGAJARI
99239
8812872

SOLD

8912111

-33243693

16240
-3227453
-3227453

3257264

29811

Tabloul de trezorerie
Standardul de contabilitate International nr 7 propune o forma a 'Tabloului de finantare'
bazata pe analiza fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii denumita 'Tabloul de trezorerie'.
In cadrul tabloului, operatiile de trezorerie sunt grupate pe functii: exploatare, investitii si
finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa se determina soldul net de
trezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecarei functii implicit parti ale tabloului se prezinta
astfel:
A.Operatii de exploatare
Prin aceasta parte se degaja informatia privind eliberarile sau utilizarile de resurse pentru
trebuintele exploatarii intreprinderii, indicatorul de analiza calculat fiind fluxul net de trezorerii
privind exploatarea. Doua metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din
exploatare: metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.
Metoda capacitatiide autofinantare se bazeaza pe conectarea capacitatii de autofinantare
cu variatia necesarului fondului de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabiliri a
capacitatii de autofinantare, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei
parti a tabloului de trezoreria. Astfel, in cazul in care se porneste de la EBE, fluxul de trezorerie
privind exploatarea se construieste astfel:
Excedent brut din exploatare (EBE)
(-) Variatia necesarului de fond de rulment
= Excedent de trezorerie din exploatare
(+/-) Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena o
variatie de trezorerie
(+/-) Alte vanituri financiare si alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variatie de
trezorerie
(+/-) Alte venituri exceptionale si cheltuieli exceptionale susceptibile de a antrena o variatie de
trezorerie.
(-) Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii
(-) Impozitul pe profit
= Flux de trezorerie provenit din exploatare
Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, pirma parte
a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel:
Rezultatul net
(+) Cheltuieli calculate (amortismente si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)
(-) Venituri calculate (venituri din reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare
si exceptionale)
(+/-) Variatia de stocuri
(+) Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii
(+/-) Plusuri Si minusuri de valoare din cesiunea activelor
(-) Variatia necesarului de fond de rulment din exploatare
(-) Variatia necesarului de fond de rulment din afara exploatarii
Metoda fluxului de exploatare- se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati
intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor. Modelul american privind prima parte a Tabloului
de trezorerie se prezinta astfel:
Incasarea creantelor - clienti
(-)Plata furnizorilor (cumparari achitate)
(-) Plata cheltuielilor de personal
(+) Dividende incasate
(+) Venituri financiare incasate
(-) Cheltuieli financiare platite
(-) Impozite si taxe asimilate platite
(+) Rambursarea asigurarilor
(+/-) Alte incasari/ plati privind cheltuielile si veniturile
= Fluxul net de trezorerie general de activitatea curenta
B.Operatii de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul


proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel:
Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
(+) Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare
(+) Rambursarea obtinuta din creante mobilizate
(-)Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale
(-)Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare
(-) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii
= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitie
C.Operatii de finantare
In perimetrul acestor operatii se include fluxurile de trezorerie generale de finantare pe termen
lung. Formula de calcul folosita este:
Incasari din cresteri de capitaluri proprii
(+)Cresterile de datorii financiare
(-) Plati privind reducerile de capitaluri proprii
(-)Rambursari de datorii financiare
(-) Dividende varsate asociatilor
(-) Avansuri pe termen lung varsate de la terti
= Fluxuri de trezorerie provenind din operatii de finantare
Suma in sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de
trezorerie calculata ca diferenta intre trezoreria la inchiderea exercitiului si trezoreria la
deschiderea exercitiului.
TABLOU DE TREZORERIE
DENUMIRE
EX N
OPERATII DE EXPLOATARE
2100720
Excedent brut de exploatare
+51559
+ Alte venituri din exploatare
-658691
-Elemente financiare
-56433
-Elemente exceptionale
-854021
-Impozitul pe profit
1283134
= Capacitatea de autofinantare
-3488202
-Variatia necesarului de fond de rulment
4771336
A.Flux de trezorerie degajat din operatii de exploatare
OPERATII PRIVIND INVESTITIILE
-7238427
-Plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale
+1639309
+ Incasari din cesiunea imobilizarilor corporale
-115533
-Plati pentru achizitionarea de imobilizari financiare
+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare
-5714651
B.Flux net de trezorerie afectat operatiilor de investitii
OPERATII DE FINANTARE
Incasari rezultate din cresterea de capital
+ Subventii de investitii primite
+ Alte cresteri ale fondurilor proprii
6527134
+ Cresterea de datorii financiare
-Reduceri de capitaluri proprii
-Rambursarea de datorii financiare
866250
-Distributii de plata in cursul exercitiului
5660884
C.Flux de trezorerie rezultat din activitatea de finantare
VARIATIA TREZORERIEI (A+B+C)
4717569
Trezoreria la deschiderea exercitiului
3257264
Trezoreria la inchiderea exercitiului
1460305
Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima resursa sau acumularea rezultata din
activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al
intreprinderii; remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si

provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite excedentul brut de exploatare este
surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare, deci implicit capacitatea
potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profituri).
EBE = 2100720
Urmatoarele elemente de detaliu prezinta interes pentru explicarea tabloului de trezorerie:
Stocuri 128248
(+) Clienti si conturi asimilate (gr 41+ ct 476) + 4448133
(+) Creante asupra bugetului si din TVA 0
(sold debitor 4426 Si 4428)
(+) Cheltuieli inregistrate in avans (ct 471) +48601
(-) Furnizori si conturi asimilate (gr 40) -3978444
(-) Venituri inregistrate in avans (ct 472) -4475579
= Necesarul de fond de exploatari -3926243
Variatia NFR din exploatare = NFR1 din exploatare - NFR0 din exploatare = -3926243 +
682550 = -3243693
Alte venituri din exploatare (sold 758) 51559
(-)Pierderi din creante neacoperite (sold debitor 654) 0
(-) Alte cheltuieli de exploatare (sold 658) 2241
(-) Cheltuieli cu impozitul pe profit 854020
= Alte venituri si cheltuieli din exploatare - 804702
Venituri din creante imobilizate (sold 763) 0
(+) Venituri din titluri de plasament (sold c 764) 0
(+) Alte venituri financiare (sold c 768) +28091
(-) Cheltuieli cu dobanzile (sold c 666) -613333
(-) Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (sold d 664) 0
(-) Cheltuieli din diferente de curs valutar (sold d 665) -434882
(-) Alte cheltuieli financiare (sold d 667) 0
= Alte venituri si cheltuieli financiare -1020124
Alte venituri exceptionale (7711) 248486
(-) Alte cheltuieli exceptionale (6711) -304919
= Alte venituri si cheltuieli exceptionale -56433
Debite pe creante imobilizate (sold 2678) 0
(+) Creante asupra bugetului altele decat din TVA 0
(sold d 4482, 4484)
(+) Creante asupra grupului (sold d 451) 0
(+) Datorii diverse +16240
(+) Titluri de plasament (sold 50) 0
(-)Dobanzi pe datorii financiare (sold c 168) -27541
(-)Impozit pe profit (sold c 441) -854020
(-)Creditori diversi (sold c 462) 0
= Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii -865321
Variatia NFR in afara exploatarii = NFR1 in afara exploatarii - NFR0 in afara exploatarii = 865321 + 620812 = -244509
3.4.Analiza rentabilitatii prin intocmirea Tabloului Soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor exercitiului.
Utlizarea soldurilor intermediare de gestiune este impusa de doua cerinte:
1) de necesitatile analizei economico-financiare a intreprinderilor pe baza datelor contabile
2) de necesitatea uniformizarii informatiilor la nivel microeconomic cu informatiile din conturile
nationale
1.Marja comerciala este principalul indicator al intreprinderilor din sfera comertului sau al partii
comerciale a intreprinderilor producatoar. Marja comerciala permite comparatii intre
intreprinderi si reprezinta o etapa in calculul marjei asupra costurilor variabile pe baza carora se
determina pragul de rentabilitate.

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute = 428117 -422900 = 5217
mii lei
Pornind de la acest indicator se mai poate calcula:
Rata marjei (1) = (MC/Vanzari de marfuri) * 100= (5217/428117)*100
= 1.22%
Rata marjei(2)=(MC / Costul mf vandute)*100= (5217/422900)*100
= 1.23%
Acesti indicatori arata ca societatea a obtinut 1.22 lei la fiecare 100 lei marfa vanduta si 1.23 lei
pentru fiecare 100 lei cheltuiti.
2.Valoarea adaugata (VA)
Reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de la
terti. Valoarea adaugata asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea
nationala. Se poate calcula prin 2 metode:
2.1.Metoda deductibila
VA = MC + Productia exercitiului - Consumuri provenite de la terti
= 5217+45651789-35560448 = 10096558
Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata =
45377155+0+274634 = 45651789
Consumuri provenite de la terti = Consumuri de materii prime si materiale - Lucrari si servicii
executate de terti = 22284051+13276397 = 35560448
2.2.Metoda aditionala
VA se determina ca suma a acumularilor banesti care se repartizeaza partenerilor la activitatea
economica:
- cheltuieli cu personalul, CAS si ajutor de somaj
- cheltuieli cu impozite si taxe
- cheltuieli financiare (dobanzi)
- dividende actionari
- capacitatea de autofinantare
La societatea ELTRIX SRL acest indicator a fost realizat in anul 1999 la nivelul de 10096558
mii lei fata de numai 4824885 mii lei in anul 1998 demonstrand preocuparea conducerii
societatii de a realiza venituri cat mai mari din activitatea desfasurata, urmare a politicii de
crestere a rentabilitatii socitatii.
Pe baza acestui indicator se pot calcula:
Rata valorii adaugate (VA/Productia exercitiului)*100 =
= (10096558/45651789)*100 = 22.12%
in 1998 = 27.3%
Rata echipamentului = (VA/Mijloace fixe)*100= 96.3%
In 1998 = 91.94%
Productivitatea muncii = (VA/Nr de persoane) = 98986 lei/om
In 1998 = 61857 lei/om
Acesti indicatori intaresc afirmatia ca baza cresterii valorii adaugate o reprezinta
mijloacele fixe performante cu care s-a echipat societatea, mai putin cresterea adaosului
comercial pe produs.
Excedentul brut din exploatare EBE
Marimea acestui indicator constituie resursa rezultata din exploatare pentru ca societatea
sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa remunereze capitalurile umene utilizate
si statul.
Acest sold nu este influentat nici de activitatea financiara a intreprinderii si nici de
sistemul de amortizare practicat fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential in
analizele de gestine si in efectuarea analizelor comparative.
Excedentul brut de exploatare este un fel de cash- flow de exploatare, inaintea
cheltuielilor financiare si impozitului pe profit; masurand resursele pe care intreprinderea le
atrage in exploatarea sa si care ii vor permite reinnoirea investitiilor (autoturismele) remunerarea
capitalurilor imprumutate (cheltieli financiare) si retribuirea capitalului propriu.
EBE este indicatorul cel mai pur al performantelor economice.

EBE = VA + Sbventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul si


protectia sociala = 0 + 10096558 - 350784 - 7645054 = 2100720
In anul 1999 SC ELTRIX SRL a realizat un EBE de 2100720 mii lei in scadere fata de
cel din 1998 cu 751143 mii lei.
Pe baza acestuia se pot calcula :
Rata repartizarii primare =EBE/VA *100 = 2100720/10096558 *100=20.81
In 1998 = 59.11
Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE/Capital propriu*100=
= 2100720/2567519*100 =81.82
In 1998 = 127.39
Din datele prezentate rezulta ca activitatea societatii este buna putand fi imbunatatita in general
prin scaderea costurilor d eproductie.
Rezultatul din exploatare (R.E.)
Este rezultatul corespunzator activitatii normale a intreprinderii. Permite comparatiile
intre intreprinderi, deoarece nu include rezultatele financiare si exceptionale.
RE =EBE +Venituri din amortizari si provizioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare -Cheltuieli privind amortizari si provizioane din exploatare - Alte cheltuieli de
exploatare = 2100720 + 700000 + 51559 + 409384 -2241 = 2440654 mii lei.
In cazul d efata, RE a fost in 1999 de 2440654 mii lei fata de numai 1851922 mii lei
rezultat in 1998 in special ca urmare a scaderii cheltuielilor din exploatare cat si a celor
provizioanelor.
Rezultatul curent al exercitiului (R.C.)
Este soldul intermediar de gestiune care apare in contul de 'Profit si pierdere' si care
decurge din activitatea curerenta a intreprinderii (de exploatare si financiara) rezultand in fapt
rezultatul generat de activitatea normala si obisnuita a societatii.
RC = RE +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = 2440654 + 389523 - 1048214 =
1781963
Acest indicator este in anul analizat fata de cel precedent dar mult influientat de
cheltuielile financiare mai mari decat veniturile financiare. Aceasta situatie este explicabila
deoarece societatea a realizat in anul 1999 multe importuri la a caror achitare au fost mari
diferente de curs valutar cat si ca urmare a achitarii dobanzilor la creditele angajate purtatoare de
dobanzi mari.
Rezultatul exceptional (Rex) , reprezinta soldul intermediar de gestiune care sintetizeaza
rezultatul activitatii cu caracter de exceptie fie ca se refera la operatuni de gestiune, fie la
operatiuni de capital.
Rex = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale = 248486 - 304919 = - 56433
In cazul de fata acest indicator este negativ influientand cheltuielile exceptionale
inregistrate.
Rezultatul exercitiului (RExer)
In contul de 'Profit si pierdere' reprezinta soldul final supus repartizarii
RExer.= RC + Rex - Impozit pe profit = 1781963 - 56433 - 854021 =871509
7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.
8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.
Toate operatiile realizate de ntreprindere se regsesc, imediat sau la termen, sub forma
fluxurilor de trezorerie, ntlnite i sub denumirile de fluxuri de lichiditti, de disponibilitti nete
sau de numerar.
Fluxurile de trezorerie desemneaz ansamblul intrrilor i ieirilor de lichiditti i echivalente de
lichiditti. Lichidittile se refer la disponibilittile bneti i depozitele la vedere. Echivalentele
de lichiditti sunt investitii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care
pot fi uor transformate n numerar i al cror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ.
n trile anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, care
reprezintcreterea sau descreterea mrimii cash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezult n
urma tranzactiilor.

Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat n
cursul unui exercitiu, se stabilete ca diferent ntre ncasrile i pltile generate de ntreaga
activitate a ntreprinderii i provine din: operaii de exploatare, operaii de investiii i de
finantare.
1. Analiza fluxurilor de trezorerie n mrime absolut
a) Fluxul net de trezorerie al exploatrii (FNTE)
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatrii reprezint expresia trezoreriei generate sau
consumate n cursul exerciiului financiar de operatiile privind exploatarea, putndu-se calcula
n dou moduri:
a) ca diferent ntre ncasrile i pltile activittii de exploatare (metoda direct):
FNTE = ncasri din exploatare Plti aferente exploatrii (1)
b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprute ntre aparitia
fluxurilor financiare i realizarea lor efectiv n cadrul trezoreriei (metoda indirect):
FNTE = EBE NFRE Alte ajustri (Productia imobilizat) (2)
Dac FNTE este pozitiv, nseamn c exploatarea degaj trezorerie, ncasrile fiind mai mari
dect pltile, ntreprinderea avnd capacitatea inclusiv de a-i asigura creterea.
Dac FNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datoriile financiare
i de a plti dobnzile aferente sau de a face fat nevoilor de autofinantare. Aceast situatie poate
fi consecinta unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabiliti economice
insuficiente) sau a unei creteri exagerate a nevoilor de finantare a activittii de exploatare
(creterea NFRE).
b) Fluxul net de trezorerie al operatiilor de investitii i de finantare (FNTIF)
Excedentul sau deficitul de trezorerie al operatiilor de investitii i de finanare este degajat de
ansamblul operatiilor respective, putndu-se determina pe baza relaiei (n ipoteza c nu exist
productie imobilizat):
FNTIF = Resurse durabile ntrebuinri stabile CAF = FR CAF (3)
Luate separat:
FNTIF = FNTI + FNTF (4)
+ ncasri din vnzarea de imobilizri
- Pli privind achiziia de imobilizri
= Flux net de trezorerie aferent activittii de investitii (FNTI)
Fluxul net de trezorerie aferent activittii de investitii apreciaz efortul investitional al
ntreprinderii, att la nivelul creterii interne (achizitionarea sau vnzarea de imobilizri
corporale i
necorporale), ct i la nivelul creterii externe (imobilizri financiare).
+ Variaia capitalului (creteri de capital n numerar rambursri de capital)
+ Variaia creditelor (contractri rambursri)
- Dobnzi pltite
- Dividende pltite ________
= Flux net de trezorerie aferent activitii de finantare (FNTF)
Fluxul net de trezorerie aferent activitii de finantare evideniaz sursele de finantare la care a
recurs ntreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (cretere da capital prin aport n
numerar sau contractare de mprumuturi), precum i ieirile de trezorerie aferente obtinerii
acestor surse (plata dobnzilor i a dividendelor).
2. Analiza ratelor de structur ale fluxurilor de trezorerie
Aceste rate reflect contributia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului
net global, precum i msura n care fluxurile potentiale de trezorerie s-au transformat n fluxuri
reale. Astfel de rate sunt urmtoarele:
Rata fluxului de trezorerie din exploatare arat raportul dintre fluxul net de trezorerie din
exploatare i fluxul de trezorerie net global, n cazul unei valori supraunitare reflectnd o variatie
a trezoreriei din afara exploatrii (din activitatea de investitii sau de finantare) negativ, respectiv
ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare n total fluxuri de numerar, n cazul
nregistrrii unei valori subunitare.
Cu ct valoarea ratei este mai mare i n cretere, cu att situatia este considerat mai

favorabil. n cazul nregistrrii de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxului
de trezorerie din investiii respectiv rata fluxului de trezorerie din finanare, pentru a evidentia
contribuia acestor activiti la formarea fluxului de numerar global.
Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare determinat
ca raport ntre fluxul de trezorerie din exploatare i excedentul brut de exploatare, arat raportul
n care din excedent brut de exploatare se genereaz trezorerie efectiv aferent
exploatrii. Valoarea subunitar a ratei arat generarea de flux de trezorerie din exploatare
pozitiv, mai mic n raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creterii nevoii de fond
de rulment de exploatare. Valoarea supraunitar a ratei indic generarea unui flux de trezorerie
de exploatare mai mare dect excedentul brut de exploatare, ca urmare a variaiei negative a
necesarului de fond de rulment de exploatare. 367
Rata de acoperire a capacitii de autofinanare se calculeaz ca raport ntre fluxul de
trezorerie net global i capacitatea de autofinanare, artnd proporia n care capacitatea de
autofinanare este susinut prin lichiditile efectiv existente la nivelul ntreprinderii;
valoarea subunitar a ratei reflect o susinere parial a capacitii de finanare prin
lichiditi.
Rata de acoperire a autofinanrii arat msura n care autofinanarea este susinutprin
lichiditile existente n ntreprindere, i se determin prin raportarea fluxului de trezorerie net
global la autofinanare; o valoarea subunitar a ratei reflect o acoperire insuficient a
autofinanrii, iar o valoare supraunitar indic i partea din capacitatea de autofinanare
destinat distribuirii de dividende.
3. Studiu de caz
Pe baza situaiilor financiare ale SC UAMT SA Oradea s-au obinut urmtoarele valori n anul
T pentru fluxurile de trezorerie i ratele de structur ale fluxurilor prezentate mai sus:
Tabelul 1. Calculul fluxurilor de trezorerie
Nr.
crt. Specificatie 2001 2002
1 Profit brut 1,251,956 3,496,777
2 (+)Cheltuieli cu amortizri i provizioane 5,147,866 6,746,145
3 (-) Venituri din provizioane 551,825 279,246
4 (+) Cheltuieli privind activele cedate 981,297 6,128,324
5 (-) Venituri din cedarea activelor 5,591,862 6,480,215
6 (+) Cheltuieli cu dobnzile 9,318,678 7,693,675
7 (-) Variaia stocurilor -4,554,991 37,283,369
8 (-) Variaia clienilor i altor creane din exploatare 5,738,269 4,783,531
9 (+) Variaia furnizorilor i altor datorii de exploatare -1,027,582 27,997,175
10 (-) Alte ajustri: Producia imobilizat 194,548 269,140
11 (-) Pli privind impozitul pe profit 0 64,108
12 I. Flux net de trezorerie din exploatare 8,150,702 2,902,487
13 (-)Pli privind achiziia de imobilizri 13,774,423 4,699,530
14 (+)ncasri din vnzarea imobilizrilor 138,565 5,649,760
15 II. Flux net de trezorerie din investiii -13,635,858 950,230
16 (+)Variaia capitalului (creteri n numerar rambursri) 11,332,449 0
17 (+)Variaia creditelor (contractri - rambursri) 5,296,615 3,861,938
18 (-)Dobnzi pltite 9,318,678 7,693,675
19 (-)Dividende pltite 846,236 1,906,899
20 III. Flux net de trezorerie din finanare 6,464,150 -5,738,636
21 Fluxuri de numerar - total (I + II + III) 978,994 -1,885,919
Tabelul 2. Ratele de structur a fluxurilor
Nr.
crt. Specificaie Simbol T-1 T
1. Excedent brut de exploatare (mii lei) EBE 17,496,596 20,139,916
2. Capacitatea de autofinanare (mii lei) CAF 3,352,447 6,997,867
3. Autofinanare (mii lei) Af 2,507,377 5,463,078
4. Flux net de trezorerie din exploatare (mii lei) FNTE 8,150,702 2,902,487

7. Flux net de trezorerie global (mii lei) FNTG 978,994 -1,885,919


8. Rata fluxului de trezorerie din exploatare rFTE=FNTE/FNT
G
8.32 9. Rata de generare trezorerie din exploatare rGTE=FNTE/EBE 0.466 0.144
10. Rata de acoperire a capacitii de autofinanare rCAF=FNTG/CAF 0.292 11. Rata de acoperire a autofinanrii rAf=FNTG/Af 0.390 Din analiza fluxurilor de trezorerie i a ratelor de structur ale acestora, se desprind urmtoarele
concluzii: 368
Fluxul net de trezorerie al activitii de exploatare (FNTE) este pozitiv pe perioada celor dou
exercitii analizate, dar nregistreaz o scdere important n anul T, dei profitul brut crete,
practic se dubleaz. Cauzele diferentelor dintre rezultatul brut i fluxul de trezorerie care i
corespunde pentru anul T-1 se leag n principal de cheltuielile cu dobnzile. Pentru anul T,
cauzele acestor diferente sunt determinate n principal de variatia nevoii de fond de rulment care
actioneaz n sensul scderii FNTE, prin creterea imobilizrilor n stocuri.
Activitatea de investitii n anul T-1 genereaz fluxuri de plti aferente, n special, achiziiilor de
imobilizri corporale, observndu-se deci preocuparea ntreprinderii pentru asigurarea
mijloacelor de producie proprii necesare, care trebuie finanate din alte surse dect ncasrile
specifice activittii de investiii. n anul T achizitiile de imobilizri sunt mult mai reduse,
putnd fi finantate pe seama ncasrilor rezultate din vnzarea de imobilizri.
n cadrul activittii de finanare, pentru anul T-1 se observ apelarea att la finanare din partea
acionarilor ct i la credite pe termen scurt, ceea ce determin un flux net de trezorerie pozitiv
aferent activitii de finantare. Pentru anul T se obtine un flux net de trezorerie din finanare
negativ, ncasrile aferente activitii de finantare provenite din contractarea de credite pe
termen scurt fiind mai mici dect plile determinate de achitarea dobnzilor i dividendelor.
Pentru anul T-1 fluxul net global de trezorerie este pozitiv, determinat n primul rnd de
fluxul net de trezorerie din exploatare care contribuie ntr-o msur important la finantarea
activittii de investiii. n anul T ns, rezult un flux net global de trezorerie negativ,
determinat de un semnificativ flux net negativ generat de activitatea de finantare a ntreprinderii,
ceea ce duce la degradarea situatiei trezoreriei.
n ceea ce privete ratele de structur a fluxurilor, pentru anul T majoritatea ratelor nu au
semnificaie din cauza fluxului de trezorerie net global negativ nregistrat, iar pentru anul T-1
valorile ratelor evidentiaz aceleai aspecte rezultate din analiza fluxurilor n mrime absolut,
adic: o contributie semnificativ a activittii de exploatare la generarea de lichiditi i
echivalente de lichiditti pentru activitatea de investitii; o rat de generare trezorerie de
exploatare din excedent brut de exploatare subunitar, ca urmare a creterii nevoii de fond de
rulment de exploatare, respectiv valori sczute ale ratelor de acoperire a capacittii de
autofinantare i a autofinantrii, semnificnd o acoperire insuficient a acestora prin fluxul de
trezorerie net global.
Se impun msuri n directia eficientizrii gestiunii trezoreriei ntreprinderii.
9.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.
10.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Autofinantarea constituie partea din capacitatea de autofinantare care ramane la dispozitia


intreprinderii dupa deducerea dividendelor distribuite actionarilor astfel:
AF = CAF dividende
Autofinantarea reprezinta imbogatirea intreprinderii fiind un mijloc propriu de finantare
care ii va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.

Sunt situatii in care intreprinderea are capacitatea de autofinantare in schimb nu are


autofinantare suficienta si astfel apeleaza la imprumuturi de toate felurile cu repercursiuni in
prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier.
Asa cum rezulta si din formula de calcul cresterea autofinantarii este posibila numai prin
reducerea totalului dividendelor distribuite ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii care
asteapta remunerarea capitalului pe care l-au investit.
Nivelul ideal de autofinantare al intreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fi
mentionate 3 situatii posibile privind autofinantarea si anume:
1. autofinantarea minima cuprinde numai amortismentele si in acest caz intreprinderea isi
poate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuri
istorice.
2. autofinantarea de mentinere cuprinde in afara de amortismente si compensarea
cresterii preturilor si astfel mijloacele de productie vor fi inlocuite cu altele noi la
preturi actuale.
3. autofinantarea de dezvoltare se regaseste in cazul in care intreprinderea doreste
cresterea productiei fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru
achizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie.
Acest nivel de autofinatare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantare
precum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor.
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE SI
AUTOFINANTAREA
In cazul unei intreprinderi se cunosc datele din tabelul urmator. Sa se calculeze:
a)

capacitatea de autofinantare si autofinantarea in perioada curenta si de referinta prin


folosirea metodei fluxurilor si metoda aditiva;

b)

abaterile totale si indicii individuali de realizare a indicatorilor si sa se


concluzioneze asupra rezultatelor obtinute din calcul.

VARIANTA 1 METODA FLUXURILOR


INDICATORI

EBE
+ alte venituri
din exploatare
- alte cheltuieli
de exploatare
+venituri
financiare
cheltuieli
financiare
+
venituri
extraordinare
cheltuieli
extraordinare

PERIOADA
0

ABATERI

Indici
individuali

3.478.152
585.232

2.679.779
44.882

-798.373
-540.350

%
76%
7.67%

88.000

25.000

-63.000

28.41%

59.237

25.337

-33.900

42.77%

3.019.774

209.241

-2.810.533

6.93%

236.682

6.568

-230.114

2.77%

635.448

24.396

-611.052

3.84%

- impozit pe 62.352
profit
CAF
641.641
Dividende
40.000
distribuite
Autofinantare
601.641

367

-61.985

0.59%

522.537
25.000

-119.104
-15.000

81.43%
62.50%

497.537

-104.104

82.70%

VARIANTA 2 METODA ADITIVA


INDICATORI

Rezultatul net
+ amortizari,provizioanesi
ajustari
CAF
- dividende
autofinantare

PERIOADA
0
1

ABATERI

Indici
individuali

338.713
302.928

193.214
329.413

-145.589
+26.485

%
57.01%
108.74%

641.641
40.000
601.641

522.537
25.000
497.537

-119.104
-15.000
-104.104

81.43%
62.5%
82.7%

CONCLUZII:
1)

2)

diminuarea CAF in ambele variante s-a datorat reducerii


semnificative a EBE si a tuturor categoriilor de venituri precum si al
rezultatului net al exercitiului;
reducerea autofinantarii a fost determinata de scaderea CAF.

ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII


Rezultatul exploatarii caracterizeaza in marimea absoluta rentabilitatea activitatii de baza a
intreprinderii concretizata in activitatea de productie si comercializare si se obtine ca diferenta
dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare potrivit relatiei:
Rexp = Vexp Chexp
Analiza rezultatului exploatarii vizeaza factorii care il determina si presupune urmatoarele
etape:
a) determinarea abaterii totale a rezultatului exploatarii
= Rexp1 Rexp0 = (Vexp1 Chexp0) - (Vexp0 Chexp0)
b) determinarea factorilor de influenta
abaterea totala

= Vexp + CHexp

a) influenta veniturilor din exploatare


Vexp = Vexp1 Vexp0
b) influenta cheltuielilor din exploatare
CHexp = Chexp0 Chexp1

Cresterea rezultatului exploatarii este favorizata de cresterea veniturilor din exploatare si


de reducerea cheltuielilor aferente. In masura in care cresterea veniturilor presupune o crestere
a cheltuielilor de exploatare majorarea rezultatului exploatarii este totusi posibila daca
indicele de realizare a veniturilor creste mai rapid decat indicele cheltuielilor din exploatare
(IVexp >ICHexp).
Analiza factoriala a rezultatului exploatarii poate fi efectuata si pe baza urmatorului model
factorial: CHexp
Rexp =Vexp ( 1 - ----------) = Vexp x R
Vexp
CHexp
R = 1 - ---------- si reprezinta rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare
Vexp
Analiza factoriala potrivit acestui model presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) determinarea abaterii totale
= Rexp1 Rexp0 = Vexp1 x R1 - Vexp0 x R0
b) determinarea influentei factorilor
= Vexp + R
b1) influenta veniturilor din exploatare
Vexp = (Vexp1 Vexp0) x R0
b2) influenta ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare
R = Vexp1 x (R1 R0)
Cresterea rezultatului exploatarii este consecinta cresterii veniturilor din exploatare si a
cresterii eficientei cheltuielilor de exploatare materializata in reducerea nivelului cheltuielilor
la 1000 lei venituri din exploatare.
11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.
n vederea analizei detailate a structurii activelor i a surselor de finanare la ALFA S.A.,
informaiile din bilanul contabil au fost prelucrate i sintetizate n urmtorul tabel,
calculandu-se ratele de structura:

Ratele de structura activ

1. Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/AT

68,02%

73,59%

1.1. Rata imobilizrilor necorporale = Imobilizari necorporale/AT

0,00%

0,00%

1.2. Rata imobilizrilor corporale = Imob. Corporale/AT

60,82%

63,53%

1.3. Rata imobilizrilor financiare = Imob. Financiare/AT

7,2%

10,06%

2. Rata activelor circulante =Active circulante/AT

31,98%

26,55%

2.1. Rata stocurilor = Stocuri/AT

15,76%

9,26%

2.2. Rata creanelor =Creante/AT

9,03%

11,84%

2.4. Rata disponibilitilor bneti i a plasamentelor =Disponib./AT

7,18%

5,45%

1. Rata stabilitii financiare = Capital permanent / PT

71,64%

77,60%

2. Rata autonomiei financiare globale = Capital propriu / PT

47,21%

22,91%

3. Rata datoriilor pe termen scurt =DTS/PT

26,10%

21,67%

4. Rata indatorarii globale = DT/PT

50,53%

76,36%

Rate de structura - pasiv

Activele imobilizate detin ponderea cea mai mare peste 65% - in perioada analizata
inregistrand o crestere de la 68% la 73,5%, ceea ce situeaza firma inr-un sector productiv.
Activele circulante inregistreaza o diminuare a ponderii in cadrul resurselor economice de la
31,9% la 26,5%. Interesant este ca dintre activele circulante, stocurile inregistreaza o
diminuare a ponderii de la 15,76% la 9,26%, in favoarea creantelor care cresc de la 9,03% la
11,84% .
Aceasta situatie poate reflecta o mai buna gestionare a stocurilor si una mai defectuoasa a
creantelor sau o restrangere a dimensiunii exploatarii datorata micsorarii cererii.
Din analiza ratelor de structur a surselor de finanare, reiese faptul c n ntreaga
perioada analizat firma prezint o stabilitate financiara ridicata, ponderea capitalurilor
permanente n totalul surselor de finantare fiind de 71%, respectiv 77%.
n ceea ce privete autonomia global, ponderea capitalurilor proprii n totalul surselor de
finanare nregistreaz o diminuare constant; astfel, n anul curent fa de anul precedent,
ponderea capitalurilor proprii s-a diminuat cu 24,30%. Aceasta reprezinta o crestere a
ponderii finantarii externe, ceea ce majoreaza riscul financiar al firmei; situatie normala intrun proces investitional sustinut. Daca in perioada precedenta sursele interne de finantare
reprezentau 47,21%, iar datoriile totale se ridicau la 50,53%, finantarea fiind proportionala, in
anul urmator structura de finantare este mult disproportionata. Utilizarea neperformanta a
capitalurilor atrase poate determina manifestarea riscului de insolvabilitate probabil.

Analiza activului (patrimoniului) net si a finantarii acestui


mii lei

Modificare
Nr.crt. Indicatori

Active imobilizate

14.720

13.954

1.1

necorporale

1.2

corporale

14.564

13.854

1.3

financiare totale

35

47

Active circulante

13.311

13.602

2.1

stocuri

5.257

6.821

2.2

creante

4.759

4.421

2.3

disponibilitati

3.295

ACTIV TOTAL (1+2)

28.031

27.556

98,30%

DATORII TOTALE

2.776

3.417

123,09%

datorii pe termen scurt

2.776

3.417

datorii pe termen lung

ACTIV NET (3-4), din care finantat pe seama:

25.255

24.139

95,59%

5.1

Capital social varsat

681

4.136

607,34%

5.2

Prime de capital

121

(%)

54

2.360

Rezerve (legale, statutare, din conversie,


5.3

din reevaluare, etc.)

19.090

18.614

5.4

Rezultat nerepartizat

5.468

1.374

5.5

Alte elemente de natura capitalurilor proprii

97,5%
25,12%

Din analiza evolutiei activului net putem observa o scadere cu 4.41% in perioada
curenta, evolutie inregistrata datorita reducerii activului total cu 1,7%, concomitent cu o
crestere a datoriilor totale de 23,09%.
Activele circulante inregistreaza o evolutie crescatoare constanta, determinata in special de
cresterea stocurilor .Cresterea stocurilor de produse finite este apreciata ca un fenomen
negativ intrucat marfurile nevandabile isi diminueaza valoarea in timp.
Se constata o modificare a structurii finantarii, in perioada curenta firma majorand capitalul
social, astfel incat ponderea mai ridicata a finantarii din profitul obtinut in perioada anterioara
se transfera capitalului social. Rezervele firmei raman relative ridicate, desi se observa o
diminuare a acestora.

Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarma
privind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observate
in structura finantarii activului net.

11.Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.


Pe baza studiului de caz prezentat anterior prezentam analiza echilibrului financiar
Analiza corelatiei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezorerie neta
Nr
Crt

Indicatori

Modificare
(%)

1
2
3
4
5
6
7
8

Capital propriu
Datorii pe termen mediu si lung
Capital permanent (1+2)
Active imobilizate
Fond de rulment (3-4)
Active circulante
Disponibilitati si plasamente
Active circulante, exclusiv
disponibilitati (6-7)
Obligatii curente (Datorii pe
termen scurt, exclusiv credite de
trezorerie)
Nevoia de fond de rulment(89)
Trezoreria neta (5-10)

23.380
0
23.380
13.790
9.590
12.384
2.593
9.791

25.238
0
25.238
14.720
10.518
13.311
3.295
10.016

107,95%

2.655

2.776

104,5%

7.136

7.240

101,45%

2.454

3.278

133,77%

10
11

107,95%
106,74%
109,76%
107,48%
102,29%

Fondul de rulment inregistreaza o evolutie crescatoare in perioada analizata,


majorandu-se cu 9.76%. Cauzele se observa prin corelarea ritmurilor de evolutie a
capitalurilor permanente si activelor imobilizate, respectiv ICapital permanent > IActive imobilizate
.Aceasta situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse
stabile, in plus, se observa ca necesarul de fond de rulment inregistreaza un ritm de crestere
inferior, de 1,45%, degajand astfel un surplus de lichiditati necesar acoperirii nevoilor de
trezorerie.
Se remarca structura FR, respectiv faptul ca acesta este format exclusiv din fond de
rulment propriu, neexistand surse imprumutate.
Analiza formarii NFR trebuie aprofundata (chiar daca variatia acestui indicator nu este
ampla), pentru a fi identificate posibile situatii anormale privind gestionarea stocurilor si
creantelor, respectiv a obligatiilor curente catre furnizori, buget de stat si personal (argument:
IObligatii curente > IStocuri+Creante )

Analiza echilibrului pe baza ratelor de echilibru financiar


Indicatori

Rata de finantare a stocurilor =Fond de 2.14


rulment/ Stocuri

1
2.00

Rata de finantare a activelor circulante =


Fond de rulment / active circulante
Rata de finantare a necesarului de fond de
rulment = Fond de rulment /NFR
Rata de autofinantare a activelor =capital
propriu /(Active fixe +Active circulante)
Rata datoriilor =1- Rata de autofinatare a
activelor

0.77

0.79

1.34

1,45

0.89

0.90

0.11

0.10

Rata de finanare a stocurilor (Rfs) are valori anuale egale si mai mari de 2, ceea ce ar
reprezenta o finanare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor.
Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulante
sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice de
exploatare(pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).
Rata de autofinantare a activelor are un nivel foarte bun, de cca. 90%, capitalul propriu
reusind sa acopere activele fixe si o parte din activele circulante. Astfel, numai 10% din active
raman a fi acoperite din finantare externa, ceea ce semnifica un risc financiar redus al firmei.
Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta rata
complementara a ratei de autofinantare a activului.

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante la firma BETA S.A. se va


efectua pe baza datelor din tabelul de mai jos, folosind metoda substituirilor in lant, pe baza
modelului predat la curs si regasit si in sursele bibliografice.

Nr. Indicatori
crt.
1
Cifra de afaceri (lei)
2
Sold mediu al activelor circulante,
din care:
2.1 -Stocuri
2.2 -Creante
3
Durata de rotatie a activelor circulante (Dz)-zile
4
Durata de rotatie a stocurilor (Dzst) -zile
5
Durata de rotatie a creantelor(Dzcr) -zile

Indici
(%)
70.000 72.500 103,57%
32.500 38.500 118,46%
19.000
13.500
167,1
97,7
69,4

22.330
16.170
191,2
110,9
80,3

117,52%
119,77%
114,4%
113,51%
115,70%

Rezultatele obtinute in urma cuantificarii modificarii indicatorului Dz si a influentelor


factorilor sunt:

Dz = 191,2 167,1 = + 24,1 zile


Din care, datorita:

1. CA = -5,72 zile
2. Ac = + 29,82 zile
2.1 St = +16,57 zile
2.2 Cr = + 13,25 zile

In cazul analizat se poate observa o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante,


exprimata in zile, cu 24 zile, datorita unui ritm de crestere mult mai accentuat al activelor
circulante, comparativ cu cel al cifrei de afaceri.

Observam ca cifra de afaceri are o influenta pozitiva in sensul reducerii cu aproape 6


zile a duratei de rotatie a activelor circulante, influenta datorata cresterii cu 3,57% a cifrei de
afaceri.
In timp ce cifra de afaceri a evoluat pozitiv, activele circulante ale S.C. BETA S.A. au
inregistrat in perioada curenta un trend crescator, fapt ce a determinat un impact negativ
asupra Dz, acesta crescand cu cca. 30 zile. Concret, tendinta crescatoare a nivelului activelor
circulante reprezinta principala cauza a incetinirii vitezei de rotatie a acestora, iar
descompunerea pe influenta stocurilor si creantelor releva aportul negativ relativ echilibrat al
ambelor elemente.
Stocurile inregistreaza o crestere de cca. 17%, determinand o prelungire a duratei de
rotatie a activelor circulante cu 16 zile. Situatia reflecta o gestionare mai putin eficienta a
stocurilor, existenta unor stocuri cu miscare lenta sau depreciate.
In aceeasi perioada, la situatia nefavorabila creata de cresterea stocurilor participa si
creantele. Cresterea lor cu cca. 19%, in paralel cu o crestere cu numai 3 % a cifrei de afaceri,
releva ingreunarea recuperarii de la clienti sau alti debitori a sumelor de incasat, aferente
perioadei anterioare.

Consecintele directe ale incetinirii vitezei de rotatie a activelor circulante se


materializeaza in imobilizarea de active circulante:

E(I) = (Dz1 Dz0 ) *CA1/360 = + 4.853,5 lei

Consecintele indirecte1 ale dinamicii duratei de rotatie a activelor circulante se


regasesc in modificarea:
-

cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri


rezultatului curent al exercitiului

rezultatului net al exercitiului

Analiza lichiditatii si solvabilitatii


Indicatori

Rata lichiditatii generale (curente) =Active circulante / Datorii curente

4.80

3.98

Rata lichiditatii rapide =(Active circulante-Stocuri) / Datorii curente

2.90

1.98

Rata lichiditatii imediate= Disponibilitati (inclusiv investitii financiare pe 1.19 0.69


termen scurt) / Datorii curente
Rata solvabilitatii patrimoniale =Capital propriu / (Capital propriu + 1
1
Credite)
Rata solvabilitatii globale =Active totale / Datorii totale
10.12 8.10

Lichiditatea generala depaseste nivelul minim de siguranta, de 1,8 2, asigurand


astfel o capacitate sporita pentru plata obligatiilor scadente pe termen scurt. Aceasta
reprezinta pentru creditorii firmei asigurarea recuperarii sumelor imprumutate, insa, in acelasi
timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflecta o situatie
negativa privind eficienta utilizarii activelor.
Rata lichiditatii rapide se situeaza, de asemenea, mult deasupra nivelului minim
admis, permitand astfel achitarea oricaror obligatii curente de plata la scadente. Nivelul
creantelor si disponibilitatilor este de cca. 3 ori, respectiv de cca. 2 ori mai mare decat
datoriile curente, in perioadele analizate. Exista posibilitatea ca firma sa aiba dificultati in
recuperarea unor creante, ceea ce ar trebui sa determine o atentie sporita in incheierea unor
relatii comerciale si in urmarirea derularii acestora.
Nivelul ridicat al ratei lichiditatii imediate reflecta o capacitate de plata mare, dar si
potentialul firmei in asigurarea unei cresteri a activitatii. Totusi, mentinerea unui nivel
excedentar al lichiditatilor in conturi releva incapacitatea firmei de a-si gestiona lichiditatile.
Rata solvabilitatii patrimoniale, utila in informarea creditorilor bancari, indeosebi,
arata ca firma nu utilizeaza credite in finantarea activitatii.
Rata solvabilitatii globale inregistreaza valori mari, cu mult peste nivelul de 1,5 care
ar reflecta un risc de insolvabilitate, deoarece nivelul datoriilor in finantarea activitatii este
foarte redus.

12.Studiu de caz privind bilantul economic.


13.Studiu de caz privind bilantul functional.
14.Studiu de caz privind bilantul financiar.

Societatea Oltina SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:


capital social 90.000 (900 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 100.000, imobilizri
necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal
de 10, deinute la societatea Gama reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia),
rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime i materiale
20.000, producie n curs 105.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte

20.000) furnizori i creditori 180.000, datorii la bnci 100.000 (din care pe termen lung
50.000), disponibiliti bneti 10.000.
Alte informaii:
cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu
20% mai mare dect valoarea contabil;
activul net corectat al societtii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentele
de curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +30.000 lei.
diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000 lei;
stocurile fr micare sunt n sum de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultat
diferene favorabile de 85.000.
Se cere:
1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul
economic al societtii Oltina SA la 31 decembrie N.
2. S determinati valoarea intrinsec a unei aciuni Oltina SA la 31 decembrie N.
3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii Oltina SA la 31 decembrie
anul N.
4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii
Oltina SA la 31 decembrie anul N.
Activ
Elemente
Iombilizari
necorporale
Imobilizari
corporale
Imobilizari
financiare:1000ac
t
X 10lei la soc
Gama
Stocuri
Creante
-incerte:20.000

Disponibil
banesti
Total active

Val ctb
5.000

Ajustari Val ec
-5.000
-

100.00
0
10.000

+10.00
0
+10.00
0

110.00
0
20.000

150.00
0
250.00
0

+70.00
0
+10.00
0

220.00
0
260.00
0

10.000

10.000

525.00
0

95.000

620.00
0

Pasiv
Elemente
Capital
social
Rezerve

Val ctb
90.000

Ajustari Val ec
90.000

10.000

10.000

Profituri
nerepartizat
e

10.000

10.000

Furnizori si
creditori
Datorii
la
banci TL:50.000le
i
Dif. reeval

180.00
0
100.00
0

+10.00
0
-

190.00
0
100.00
0

135.00
0
390.00
0

85.000

220.00
0
620.00
0

Total pasive

95.000

Imobilizari corporale: 50%x100.000=50.000x20/100=10.000


Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000
Creante = -20.000+30.000= 10.000
Stocuri= -15.000+85.000= 70.000
Diferente din reevaluare = 95.000 10.000=85.000
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor
imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale,
imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina
cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la
cursul BNR la ultima zi a lunii precedente.
Bilantul economic

Elemente
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibil banesti
Total Activ

Sume
130.000
220.000
260.000
10.000
620.000

Elemente
Capital propriu
Furnizori/creditori
Datorii la banci

Sume
330.000
190.000
100.000

Total Pasiv

620.000

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 330.000/900=366,67lei


ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000
ANC= Total active Total datorii = 620.000-290.000=330.000

Bilant functional pe baza bilanutului economic


Elemente
Sume
Elemente
F.
INV 130.000
Capital propriu
:
Imobilizari
F.EXPL:
290.000
Datorii la banci
Stocuri+CreanteFurnizori/creditori
F. TREZ
10.000
Disponibil banesti
Total Activ
430.000
Total Pasiv

Sume
330.000

F.
FI
NANTA
RE

100.000

430.000

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare


Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare
Functia de trezorerie = Disponibil banesti
Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

Bilant financiar pe baza bilantului economic


Elemente
Sume
Imobilizari
130.000
Stocuri + creante
480.000
Disponibil banesti
10.000
Total Activ
620.000

Elemente
Capital permanent
Furnizori/creditori
Datorii la banci TS
Total Pasiv

Sume
380.000
190.000
50.000
620.000

FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000 130.000 = 250.000


NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 480.000 190.000 = 290.000
TN = Disponibil Datorii la banci TS = 10.000 50.000 = - 40.000
TN = FR- NFR = 250.000-290.000 = -40.000
Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de
rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele
imobilizante si o parte din activele circulante.
Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare
posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se
explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi
credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai
mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

15.Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.


Lichiditatea generala este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de asi acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei.
Formula de calcul:
Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti
Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale
Valori minime:
Lichiditatea generala trebuie sa aiba valoarea minima de 1,5 dar in functie de domeniul de
activitate al firmei si de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi
reconsiderata.
Factori de influenta ai lichiditatii generale a firmei:
Lichiditatea generala a firmei se calculeaza lunar si este influentata de toate elementele care
intra in componenta activelor si datoriilor curente, care la randul lor sunt influentate de o serie
de factori cantitativi si calitativi.

(I) STOCURILE

reprezinta contravaloarea marfurilor, materiilor prime, produselor finite si a altor


materiale consumabile si valorificabile pe parcursul unui an, in conditii de
functionare eficienta a firmei;
variaza lunar in functie de variatia vanzarile si a achizitiilor lunare ale firmei.

Cum pot sa influenteze stocurile lichiditatea generala a firmei?


Pentru ca stocurile sa devina lichide si sa se transforme in disponibilitati banesti, trebuie sa
parcurga urmatoarele etape: vanzari creante incasari.

Durata si rezultatele acestui proces depind de o serie de factori cantitativi si calitativi, cum ar
fi:

compatibilitatea dintre stocurile existente si cererea de consum de pe piata;


gradul de uzura fizica si morala a bunurilor din stoc;
modul de valorificare a bunurilor din stoc: retea desfacere, clienti.

Ca urmare, stocurile trebuie reevaluate periodic in functie de cele mentionate anterior


astfel incat sa se poata aprecia si riscul de valorificare a acestora pentru acoperirea partiala a
datoriilor firmei pe termen scurt.

EX.
La sfarsitul lunii septembrie sunt inregistrate urmatoarele valori contabile:
Stocuri = 3.500 lei
Creante = 2.800 lei
Disp. Banesti = 500 lei
Datorii curente = 4.000 lei

LG = (3.500 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,7 (>1,5 / ok)

Insa dupa o analiza de detaliu si evaluare atenta a stocurilor s-a facut o ajustare a acestora, in
sensul evaluarii gradului de valorificare pe termen scurt in proportie de doar 70%, respectiv
stocurile valorificabile = 2.450 lei.

LG cu ajustare stocuri = (2.450 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,4 (<1,5

16.Studiu de caz privind vitezele de rotatie.


Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Ocupa un loc foarte important in cadrul situatiilor financiar - patrimoniale intrucat permite
aprecierea eficientei utilizarii activelor circulante si dimensionarea fondului de rulment
normativ.
In practica economica, viteza de rotatie cunoaste doua modalitati de 828l1112i exprimare :
- numarul de rotatii intr-o anumita perioada de timp
- durata in zile a unei rotatii
Viteza de rotatie a activelor circulante se analizeaza factorial cu ajutorul duratei in zile a unei
rotatii.

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

Nr. Indicatori

to

t1

Crt
1
2
3
4
5

297341
127431
424772
5203166
29.39

303316
124863
428179
5391493
28.59

Stocuri
Creante
ACR
CA
Dz

Dz = Dz1 - Dz0 = 28.59 - 29.39 = - 0.8


1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

In urma analizei factoriale, se constata o scadere a duratei unei rotatii cu 0.8 zile ca urmare,
in special, a influentei cifrei de afaceri care a dus la scaderea acesteia cu 1.03 zile. Soldul
activelor circulante apare ca factor negativ ducand la cresterea duratei de rotatii in zile cu 0.23
zile.
17.Studiu de caz privind duratele de rotatie.

S.C. CONIMUR S.R.L. are ca principala activitate constructii de cladiri si lucrari de


geniu civil.
Sediul social ar firmei este in localitatea Targu Mures, Strada Depozitelor, Numarul
47-49, Judetul Mures, Telefon 0265-253571.
Pe baza datelor din bilant si contul de profit si pierdere din data de 31.12.2005 am
facut o analiza economico-financiara a intreprinderii.
Analiza, in esenta, presupune descompunerea fenomenului sau a procesului economic
in elemente cat mai simple, depistarea factorilor, stabilirea relatiilor de cauzalitate dintre
fiecare factor si fenomenul analizat pe de o parte, cat si dintre diferitii factori care actioneaza
asupra acestuia, a legilor care guverneaza aceste relatii, a cuantificarii influentelor diferitelor
elemente sau factori asupra fenomenului analizat, iar pe baza rezultatelor analizei elaborarea
unei strategii de urmat.
La nivelul firmei analiza economico-financiara reprezinta un instrument necesar luarii
deciziilor. Astfel in urma analizei se identifica punctele forte sau slabe, cauzele care au dus la
aceasta situatie si in concordanta cu legile economice, elaborarea unor programe prin care sa
se asigure redresarea situatiei economico-financiare sau pastrarea celei existente.

Principalii indicatori analizati sunt: fondul de rulment net, necesarul de fond de


rulment net, trezoreria neta, fondul de rulment global, necesarul de fond de rulment global,
ratele de structura, l 121i810b ichiditate, solvabilitate, vitezele de rotatie, soldurile
intermediare de gestiune, rentabilitate, riscul de faliment, marea patrata.
Bilant simplificat
ACTIV
Active imobilizate

1.977.665

PASIV
Capital permanent:

2.133.602

Capital propriu

1.946.405

Active circulante:

1.116.307

Din care proviz ptr r 262.862


si ch
187.197
Datorii pe t lung
Datorii pe t scurt
960.370

Stocuri

235.690

Credite bancare

Creante

381.139

Venituri
avans

inreg.

In -

Investitii fin pe t scurt Disponibilitati

494.416

Chelt. Inreg. In avans 5.062


TOTAL ACTIVE
3.093.972

TOTAL PASIV

3.093.972

A. Fondul de rulment serveste pentru a masura conditiile echilibrului financiar care


rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor
pe termen scurt. La o anumita data, el reprezinta si excedentul activelor pe termen scurt
asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderi fondul de rulment desemneaza
fondul de casa, suma disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente.
1. Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata
pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul de capital permanent fata de activele
imobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fata
de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an.
FRN = Capital permanent - Active imobilizate
FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937 activele imobilizate sunt finantate integral din
capitalul permanent si mai raman 155.937 lei pentru alte finantari.
FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt
FRN = 1.116.307 - 960.370 = 155.937 datoriile pe termen scurt sunt finantate integral din
activele circulante si mai ramane 155.937 lei pentru alte finantari.
2. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care
trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.
NFRN = (Active circulante -(disponibilitati banesti+inv fin pe t scurt)) - (Datorii pe t scurt credite bancare)

NFRN = (1.116.307 - (494.416 + 0)) - (960.370 - 0) = -338.479


3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment,
constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.
TN = (investitii financiare pe termen scurt + disponibilitati banesti) - credite bancare
TN = (0 + 494.416) - 0 = 494.416
TN = FRN - NFRN
TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416
Bilant functional
Nevoi
Resurse
Nevoi permanente
2.427.348
Resursa permanenta
2.583.285
Nevoi temporare
621.891
Resursa temporara
960.370
Trezoreria activa
494.416
Trezoreria pasiva
0
Total nevoi
3.543.655
Total resurse
3.543.655
1. Fondul de rulment global se calculeaza pe baza bilantului functional.
FRG = resurse permanente - nevoi permanente
FRG = 2.583.285 - 2.427.348 = 155.937
2. Nevoia de fond de rulment global
NFRG = nevoi temporare - resurse temporare
NFRG = 621.891 - 960.370 = -338.479
3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment,
constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.
TN = trezoreria activa - trezoreria pasiva
TN = 494.416 - 0 = 494.416
TN = FRG - NFRG
TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416
B. Ratele de structura (analiza pe verticala)
ACTIV
Active imobilizate

1.977.665

PASIV
Capital permanent:

2.133.602

Capital propriu:

1.946.405

Proviz.ptr.riscuri
chelt.

si 262.862
187.197

Active circulante:

1.116.307

Datorii pe t. Lung
Datorii curente:

Stocuri

235.690

Venit inreg. In avans

960.370
0

Creante

381.139

Disponibilitati

494.416

Chelt. Inreg. In avans 5.062


TOTAL ACTIV
3.093.972

TOTAL PASIV

3.093.972

Datorii totale = datorii pe termen lung + datorii curente = 187.197 + 960.370 = 1.147.567
1. Ratele de structura ale activului
a) Rata activelor imobilizate = (active imobilizate / total active) x 100
RAI = (1.977.665 / 3.093.972) x 100 = 63,92%
total active.

activele imobilizate reprezinta 63,92% din

b) Rata activelor circulante = (active circulante / total active) x 100


RAC = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36,08%
total active.

Rs = (235.690 / 3.093.972) x 100 = 7,62%

activele circulante reprezinta 36,08% din

stocurile reprezinta 7,62% din total active.

Rc = (381.139 / 3.093.972) x 100 = 12,32%

creantele reprezinta 12,32% din total active.


total active) x 100

RDB = (494.416 / 3.093.972) x 100 = 15,98% disponibilitatile banesti + investitiile


financiare pe termen scurt reprezinta 15,98% din total active.
x 100
RCA = (5.062 / 3.093.972) x 100 = 0,16%
0,16% din total active.

cheltuielile inregistrate in avans reprezinta

2. Ratele de structura ale pasivului


a) Rata stabilitatii financiare = (capital permanent / total pasiv) x 100
Rsf = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 68,96%
total pasive.

capitalul permanent reprezinta 68,96% din

b) Rata autonomiei financiare globale = (capital propriu / total pasiv) x 100


Rafg = (1.946.405 / 3.093.972) x 100 = 62,91%
total pasive.

capitalul propriu reprezinta 62,91% din

Rat = (1.946.405 / 2.133.602) x 100 = 91,23%


capitalul permanent.

capitalul propriu reprezinta 91,23% din

ermanent) x 100
Rit = (187.197 / 2.133.602) x 100 = 8,77%
capitalul permanent.

datoriile pe termen lung reprezinta 8,77% din

Rig = (1.147.567 / 3.093.972) x 100 = 37,09%


pasiv.

datoriile totale reprezinta 37,09% din total

C) Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in


bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.
1. Lichiditate globala = active circulante/ datorii curente
Lg = 1.116.307 / 960. 370 = 1,16
activelor circulante.

datoriile curente sunt acoperite de 1,16ori pe seama

2. Lichiditatea redusa = (active circulante - stocuri) / datorii curente


Lr = ( 1.116.307 - 235.690) / 960.370 = 0,92
seama activelor circulante mai putin stocuri.

datoriile curente sunt acoperite de 0,92 ori pe

3. Lichiditate imediata = Lichiditati / Datorii curente


Li = 494.416 / 960.370 = 0,51
lichiditatilor.

datoriile curente sunt acoperite de 0,51 ori pe seama

D) Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti,


respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.
1. Solvabilitate patrimoniala = capital propriu / total pasiv
Sp = 1.946.405 / 3.093.972 = 0,63

capitalul propriu reprezinta 63% din total pasiv.

2. Solvabilitate financiara = total activ / datorii totale


Sf = 3.093.972 / 1.147.567 = 2,70

total patrimoniu acopera datoriile totale de 2,70ori.

E) Analiza vitezelor de rotatie sintetizeaza aspecte legate de desfasurarea procesului de


aprovizionare si productie, de reducerea costurilor, scurtarea ciclului de productie si a
perioadei de desfacere si incasare a productiei.
Cifra de afaceri = 6.839.627 lei
Numarul de zile scurs de la inceputul anului (T) = 360 zile
1. Viteza de rotatie a activelor circulante
Numarul de rotatii = cifra de afaceri / active circulante
Nr = 6.839.627 / 1.116.307 = 6,13 in acest an activele circulante s-au rotit de 6,13ori.

Durata unei rotatii = (active circulante / cifra de afceri) x numar de zile


Dr = (1.116.307 / 6.839.627) x 360 = 58,76 zile
loc in medie in 58,76 zile.

o rotatie completa a activelor circulante are

2. Viteza de rotatie a stocurilor


Numarul de rotatii = cifra de afaceri / stocuri
Nr = 6.839.627 / 235.690 = 29,02

in aceste an stocurile s-au rotit de 29,02ori.

Durata unei rotatii = (stocuri / cifra de afceri) x numar de zile


Dr = (235.690 / 6.839.627) x 360 = 12,41 zile
medie in 12,41 zile.

o rotatie completa a stocurilor are loc in

3. Viteza de rotatie a creantelor


Numarul de rotatii = cifra de afaceri / creante
Nr = 6.839.627 / 381.139 = 17,95

in acest an creantele s-au rotit de 17,95 ori.

Durata unei rotatii = (creante / cifra de afaceri) x numar de zile


Dr = (381.139 / 6.839.627) x 360 = 20,06 zile
20,06 zile.

durata medie de incasare a crentelor este de

4. Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti


Numarul de rotatii = cifra de afaceri / disponibilitati banesti
Nr = 6.839.627 / 494.416 = 13,83

in acest an disponibilitatile banesti s-au rotit de 13,83 ori.

Durata unei rotatii = (disponibilitati banesti / cifra de afaceri) x numar de zile


Dr = (494.416 / 6.839.627) x 360 = 26,02 zile
are loc in medie in 26,02 zile

o rotatie completa a disponibilitatilor banesti

5. Viteza de rotatie a datoriilor


Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii totale
Nr = 6.839.627 / 1.147.567 = 5,96

in acest an datoriile totale se rotesc de 5,96 ori.

Durata unei rotatii = (datorii totale / cifra de afaceri) x numarul de zile


Dr = (1.147.567 / 6.839.627) x 360 = 60,40 zile
in medie in 60,40 zile.

o rotatie completa a datoriilor totale are loc

6. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale


Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii comerciale
Nr = 6.839.627 / 537.132 = 12,73

in acest an datoriile comerciale se rotesc de 12,73 ori.

Durata unei rotatii = (datorii comerciale / cifra de afaceri) x numarul de zile

Dr = (537.132 / 6.839.627) x 360 = 28,27 zile


28,27 zile.

durata medie de plata a furnizorilor este de

F) Tabloul soldurilor intermediare de gestiune


Vanzari marfuri (707)
40.716
(-) costul marfurilor vandute (607)
36.818
(=) marja comerciala (A)
3898
Prod.Vand.(701,702,703,704,705,706,707,708) 6.798.911
(+) productia stocata
(-) productia stocata
276.840
(+) productia imobilizata (72)
(=) productia exercitiului (B)
6.522.071
Productia exercitiului
6.522.071
(+) marja comerciala
3.898
(-) consumul de la terti-intermediar (60,61,62) 3.868.847
(=) valoarea adaugata (C)
2.657.122
Valoarea adaugata
2.657.122
(+) subventii pentru exploatare (74)
(-) impozite si taxe (63)
26.676
(-) cheltuieli cu personalul (64)
(=) excedentul brut al exploatarii (D)
2.630.446
Excedentul brut al exploatarii
2.630.446
(+) venituri din provizioane de exploatare(781) (+) alte venituri din exploatare (75)
(-) chel privind amortizarile si proviz. (681)
(-) alte chelt. Din exploatare (65)
(=) rezultatul exploatarii (E)
2.630.446
Rezultatul exploatarii
2.630.446
(+) venituri financiare (**)
34.251
(-) cheltuieli financiare (**)
25.096
Rezultatul financiar
9.155
(=) rezultatul curent (F)
2.639.601
Venituri exceptionale (77)
(-) cheltuieli exceptionale (67)
(=) rezultatul exceptional (G)
Rezultatul curent
2.639.601
(+) rezultatul exceptional
Rezultatul brut (H)
2.639.601
Rezultatul brut
2.639.601
(-) impozit pe profit
156.911
(=) rezultatul net al exercitiului (I)
2.482.690

G) Rentabilitatea reprezinta o dimensiune importanta a unui diagnostic financiar. Sub


aspect economic, beneficiul unei intreprinderi este generat de rata rentabilitatii tuturor
fondurilor investite.

1. Rentabilitatea comerciala = profit din exploatare / cifra de afaceri x 100


Rc = 972.926 / 6.839.627 x 100 = 14,22
profit de exploatare.

la o cifra de afceri de 100 de lei se obtin 14,22 lei

1. Rentabilitatea comerciala = profit brut / cifra de afaceri x 100


Rc = 982.081 / 6.839.627 x 100 = 14,36
profit prut.

la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 14,36 lei

1. Rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri x 100


Rc = 825.170 / 6.839.627 x 100 = 12,06
profit net.

la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 12,06 lei

1. Rentabilitatea comerciala = excedentul brut de exploatare / cifra de afaceri x 100


Rc = 2.630.446 / 6.839.627 x 100 = 38,46
lei excedent brut de exploatare.

la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 38,46

2. Rentabilitatea economica = profit din exploatare / total active x 100


Re = 972.926 / 3.093.972 x 100 = 31,45
31,45 lei profit din exploatare.

utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = profit brut / total active x 100


Re = 982.081 / 3.093.972 x 100 = 31,74
31,74 lei profit brut.

utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = profit net / total active x 100


Re = 825.170 / 3.093.972 x 100 = 26,67
26,67 lei profit net.

utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = excedentul brut de exploatare / total active x 100


Re = 2.630.446 / 3.093.972 x 100 = 85,02
85,02 lei excedent brut de exploatare.

utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

3. Rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu x 100


Rf = 825.170 / 1.946.405 x 100 = 42,39
profit net.

la 100 de lei capital propriu utilizat revine 42,39 lei

H) Analiza riscurilor (de faliment) este o metoda de caracterizare a starii de sanatate a


firmei, respectiv pozitia pe care o ocupa fata de situatia critica la intrarea in zona de faliment
(riscul de faliment).
Modelul ALTMAN
Z = 3,3 * X1 + 1*X2 + 0,6*X3 + 1,4*X4 + 1,2*X5
X1 = rata rentabilitatii economice = (profit brut / total active) / 100

X1 = 0,32
X2 = viteza de rotatie a activelor = cifra de afaceri / total activ
X2 = 2,21
X3 = autonomia financiara = capital propriu / datorii totale
X3 =1,70
X4 = rata profitului reinvestit = profit reinvestit / total active
X4 = 0,27
X5 = rata activelor circulante = active circulante / total active
X5 = 0,36
Punctajul Z = 3,3*0,32 + 1*2,21 + 0,6*1,70 + 1,4*0,27 + 1,2*0,36 = 5,0821
faliment al acestei firme este aproape inexistent deoarece:
-

daca Z

riscul de

- rezulta ca firma este aproape de faliment;

daca Z
- riscul de faliment este destul de redus, firma are dificultati
financiare temporare;
daca Z este peste 3 - riscul de faliment este aproape inexistent.

I) Marea patrata (dupa George Balaye)


1. Lichiditate generala = (active circulante / total activ) x 100
Lg = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36%
patrimoniu.

activele circulante reprezinta 36% din total

2. Independenta financiara = (capital permanent / total pasiv) x 100


If = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 69%
pasiv.

capitalul permanent reprezinta 69% din total

3. Fond de rulment net = capital permanent - active imobilizate


FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937
finantate din capitaluri permanente.

exista active circulante in valoare de 155.937 lei

4. Rata fondului de rulment net = (fond de rulment net / total activ) x 100
RFRN = (155.937 / 3.093.972) x 100 = 5%
capital.

5% din activele circulante sunt finantate din

18.Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.


Soldurile intermediare de gestiune pun in evidenta etapele formarii rezultatului
exercitiului in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei
intreprinderi.
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si
pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate a intreprinderii.
a).Marja comerciala
- este soldul de gestiune care exprima performanta activitatii comerciale a
intreprinderii, aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi
stare.
MARJA COMERCIALA (adaosul comercial) = VENIT DIN VANZARILE
MARFURILOR - CHELTUIELI CU VANZARILE MARFURILOR
b).Productia exercitiului (PE)
- este o suma de valori neomogene(pret de vanzare, cost de productie) reflectand insa
nivelul activitatii unei intreprinderi mult mai fidel decat cifra de afaceri.
PE = Productia vanduta productia stocata + productia imobilizata
c). Valoarea adaugata (VA)
- exprima cresterea de valoare pe care intrepriderea o adauga la serviciile si
bunurile aduse de la terti. Agregarea valorii adaugate duce la determinarea PIB.

VA = MC + PE - Consumuri de la terti
d). Excedentul brut din exploatare (EBE)
- (Insuficienta bruta de exploatare) dupa caz, daca valoarea acestui indicator este
negativa, masoara profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare.
Acest indicator este independent de politica financiara si de amortizare a intreprinderii,
admitand ca amortizarile si provizioanelor sunt doar cheltuieli calculate nu si platite.
EBE = VA + Subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite, taxe varsaminte
asimilate - cheltuieli cu personalul
e). Rezultatul exploatarii (RE)
-(profit sau pierdere) masoara profitul economic al societatii independent de
politica financiara, fiscala si de distributie a dividendelor tinand cont doar de consumul
capitalului fix(amortizare).
RE = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu amortizari si provizioane din
exploatare
f). Rezultatul curent al exercitiului (RC)
- este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu
include rezultatele exceptionale care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii
rezultatelor curente al intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.
RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare
g). Rezultatul net al exercitiului (RN)
- este rezultatul care urmeaza a fi repartizat fie actionarilor sub forma de dividende
si/sau fie sub forma de fonduri in vederea reinvestirii in intreprindere. Profitul net nerepartizat
constituie sursa de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.
RN = RC + Venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - cheltuiala cu impozitul
pe profit
19.Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.
Fuziunea reprezinta operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale
hotarasc separat transmiterea elementelor lor de activ, datorii si capitaluri proprii la una dintre
societati sau infiintarea unei noi societati comerciale in scopul consumarii activelor si, in mod
deosebit, al comasarii capitalurilor.
Fuziunea se realizeaza prin absorbtie (o societate transmite unei alte societati activele,
datoriile si capitalurile proprii, urmand a-si inceta existenta) sau prin contopire sau reuniune
(doua sau mai multe societati isi inceteaza existenta, transmitandu-si activele, datoriile si
capitalurile proprii unei societati noi).
Operatiunile ce se efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorbtie

1. inventarierea si evaluarea elementelor activ si a datoriilor SC-urilor care


fuzioneaza; se realizeaza respectandu-se prevederile OMFP 1753/2004 privind inventarierea
activelor si pasivelor;
2. intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziunea SC-urilor, cu respectarea
prevederilor in vigoare (OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu Directivele europene). Pe baza bilantului intocmit inainte de fuziune se va
determina activul net contabil pentru fiecare SC care intra in fuziune:
Activ net contabil (Capitaluri proprii) = Active - Datorii
3. Evaluarea globala a SC-urilor, putandu-se folosi una dintre urmatoarele metode:
metoda patrimoniala sau a activului net cea mai des utilizata;
metoda bursiera;
metode bazate pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament);
metode mixte;
metode bazate pe fluxuri financiare sau pe cash-flow.
Valoarea globala a SC stabilita prin una din metodele enumerate, reprezinta valoarea
aportului net de fuziune al fiecarei SC intrate in procesul de fuziune. Valoarea globala sta la
baza determinarii raportului de schimb.
In conditiile in care a fost folosita pentru evaluare metoda patrimoniala, atunci
valoarea activului net contabil poate fi egala cu valoarea aportului net. In cazul in care exista
diferente intre cele doua valori (activul net contabil si valoarea aportului net) diferentele sunt
recunoscute ca elemente de castig sau pierdere din fuziune:
daca valoarea aportului net > valoarea activului net contabil, se va
recunoaste un profit;
daca valoarea aportului net < valoarea activului net contabil, se va
recunoaste o pierdere.
In contabilitate profitul se inregistreaza in contul 7583 Venituri din cedarea activelor
iar pierderea in contul 6583 Cheltuieli cu activele cedate.
Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau partilor sociale pentru a
acoperi capitalul societatii absorbite:
a. determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale SC care
fuzioneaza prin raportarea aportului net la numarul de actiuni/parti sociale:
Valoarea contabila = Aport net / Numar de actiuni
Valoarea contabila a unei actiuni se poate obtine si prin raportul activului net la
numarul de actiuni cand aportul net = activul net.
b. stabilirea raportului de schimb al actiunilor prin raportarea valorii contabile a unei
actiuni/parti sociale a SC absorbite la valoarea contabila a unei actiuni/parti sociale a SC
absorbante:

RS = valoarea contabila a actiunii la societatea absorbita / valoarea contabila a actiunii


la societatea absorbanta
Conform Legii 31/1990 privind Societatile comerciale, acest raport trebuie verificat de
cenzori.
5. Determinarea numarului de actiuni sau parti sociale de emis de catre societatea
absorbanta pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a. determinarea numarului de actiuni sau parti sociale ce trebuie emis de societatea
comerciala absorbanta prin:
I. raportarea activului net sau a capitalului propriu a SC absorbite la
valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a SC absorbante; sau
II. prin inmultirea numarului de actiuni a SC absorbite cu raportul de
schimb.
b. majorarea capitalului social la SC absorbanta prin inmultirea numarului de actiuni
ce trebuie emise cu valoarea nominala a unei actiuni sau parti sociale de la aceasta SC.
c. calculul primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea nominala
a actiunilor SC absorbanta.
6. Evidentierea in contabilitatea SC-urilor care participa la operatia de fuziune a
operatiunilor efectuate. SC-urile absorbite se dizolva, pierzandu-si personalitatea juridica in
momentul in care se inregistreaza la Registrul Comertului incetarea existentei.
Tratamentul fiscal
Orice operatiune de fuziune este supusa unui tratament fiscal, in sensul ca toate
veniturile si cheltuielile ocazionate de operatiunea de fuziune sunt inregistrate urmand a fi
recunoscute in contul de profit si pierdere. Reducerea sau anularea provizioanelor, ajustarilor
pentru depreciere ori a rezervei, presupun tratament fiscal. SC absorbita are obligatia sa
depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit inainte de incetarea
existentei ei, conform Codului fiscal.

Etapele fuziunii prin contopire


1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datorii;
Intocmirea situatiilor financiare.
Determinarea activului net.
2. Constituirea noii SC pe baza activului net al SC-urilor care fuzioneaza si
determinarea numarului de actiuni prin raportarea activului net la valoarea nominala a unei
actiuni;
3. Reflectarea in contabilitatea SC nou infiintata a capitalurilor aportate, a
drepturilor si obligatiilor SC-urilor care isi inceteaza existenta;

Reflectarea in contabilitatea SC dizolvate a elementelor de activ, datorii si


capitaluri proprii transmise noii societati.
Situatii intalnite:
o

Cand SC-urile care fuzioneaza sunt complet independente;

Cand SC absorbanta detine actiuni la SC absorbita;

Cand SC absorbita detine actiuni la SC absorbanta;

Cand SC-urile care fuzioneaza detin reciproc actiuni una la cealalta;

Cand SC absorbita are capitaluri pozitive;

Cand SC absorbita are capitaluri negative;

Alte situatii.

20.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este


independent fata de societatea absorbita.
X si Y sunt societatile care fuzioneaza. X absoarbe pe Y. Cele doua societati nu detin
participatii reciproce, fiind independente din punct de vedere financiar.
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de datorii
a) la X pe baza evaluarii efectuate de evaluatori, imobilizarile corporale au inregistrat
un plus de 3125 mii lei:
- valoarea contabila neta 5.375 mii lei;
- valoarea justa stabilita la inventariere 8.500 mii lei
Urmare acestei evaluari in contabilitatea SC X absorbanta s-a inregistrat operatiunea
de reevaluare a cladirilor prin formula contabila:
212

105

3125000

b) la Y nu au fost inregistrate rezerve din reevaluare din inventariere.


2. Intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziune
In urma inventarierii si evaluarii activelor si datoriilor, bilanturile celor doua societati
X si Y se prezinta astfel:
Bilanturile SC X si SC Y inainte de fuziune
mii lei
Indicatori
A. Active imobilizate

Societatea
(absorbanta)
8500

X Societatea
(absorbita)
1150

1. Cladiri la valoarea ramasa

8500

1150

- valoarea bruta

11425

2125

- amortizare calculata
B. Active circulante

2925
3375

975
2475

1. Stocuri (materii prime)

1000

825

2. Creante

2125

1600

250
0
3875
- 500
8000
0
0
0
8000

50
0
1225
1250
2400
0
0
0
2400

1. Capital social varsat

2000

1250

2. Rezerve din reevaluare

(200000 actiuni)

(125000 actiuni)

3. Rezerve

3125

2875

1150

3. Disponibilitati banesti (conturi la banci)


C. Cheltuieli in avans
D. Datorii pe termen scurt (furnizori)
E. Active circulante nete (B+C-D)
F. Total active Datorii curente (A + E)
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve (activ net)

Pe baza bilanturilor contabile se determina activul net contabil pentru fiecare SC care
fuzioneaza:
ANC = Active Datorii
Pentru X: ANC = 11875 (active) 3875 (datorii) = 8000 mii lei
Pentru Y: ANC = 3625 (active) 1225 (datorii) = 2400 mii lei
3. Evaluarea globala a SC-urilor
Se determina activul net contabil corijat (ANCC) cu aportul de fuziune.
a) pentru X nu s-au constatat diferente ca urmare a evaluarii, rezultand:
ANC = ANCC = 8000 mii lei
b) in urma evaluarii globale a SC Y se constata o crestere de 1350 mii lei fata de ANC
anterior. Rezulta:
ANCC = ANC + Crestere de valoare = 2400 + 1350 = 3750 mii lei
Determinarea raportului de schimb al actiunilor
a) Se determina valoarea contabila a actiunilor fiecarei societati:

Pentru X: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 8000000 / 200000 = 40 lei/act.


Pentru Y: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 3750000 / 125000 = 30 lei/act.
b) Se calculeaza raportul de schimb:
RS = VC Y / VC X = 30 / 40 = 3 / 4
Rezulta ca pentru 3 actiuni al SC X vor fi schimbate 4 actiuni ale SC Y.
5. Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea
aportului net de fuziune
Fie: 3750000 lei / 40 lei/act. = 93750 actiuni
Fie: 125000 actiuni 3 / 4 = 93750 actiuni
Rezulta ca SC X trebuie sa emita un numar de 93750 actiuni ca urmare a fuziunii.
Aceste actiuni sunt date actionarilor SC Y.
6. Se determina cresterea de capital social a SC X urmare fuziunii cu SC Y,
cresterea valorica fiind data de produsul:
Crestere capital social = Nr. actiuni emise Valoarea nominala a actiunii SC X
VN a unei actiuni la SC X = Capital social / Numar actiuni = 2000000 / 200000 = 10
lei/act.
Crestere capital social = 93750 actiuni 10 lei/act. = 937500 lei
7. Determinarea primei de fuziune
PF = Valoare aport net Valoare nominala totala a actiunilor emise = 3750000
937500 = 2812500 lei
Deci actionarii societatii X vor primi ca urmare a fuziunii un numar de 93750 actiuni
cu o valoare nominala de 10 lei/act. si o valoare contabila de 40 lei/act.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii:
A. In contabilitatea SC Y absorbita
1. Evidentierea activului transferat:
461

7583 -

4975000
1150000 active imobilizate
2475000 active circulante
1350000 plusvaloare la evaluarea globala

2. Scaderea din gestiune a activelor transferate (la valoarea contabila):


6583 =

3625000

212

1150000

301

825000

4111 -

1600000

5121 -

50000

3. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:


7583 =

121

4975000

121

6583 -

3625000

Rezulta profit din fuziune de 1350000 lei


Transmiterea elementelor de datorii si capitaluri proprii:
401

461

1225000

456

3750000

1012

1250000

106

1150000

121

1350000

5. Regularizarea conturilor de decontari cu actionarii si debitori diversi:


456

461

3750000

Dupa aceste operatiuni bilantul SC Y este 0.


B. In contabilitatea SC X absorbanta
1. Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune:
456

3750000

1012 -

937500

1042 -

2812500

2. Preluarea activelor SC Y:
%

456

4975000

212

1150000

301

825000

4111

1600000

5121

207

50000
1350000 (fond comercial)

3. Preluarea elementelor de datorii:


456

401

1225000

Dupa fuziunea lui X cu Y, bilantul SC X va arata astfel:


Bilantul SC X dupa fuziune
Mii lei
Indicatori
A. Active imobilizate
1. Imobilizari necorporale
2. Imobilizari corporale (11425 + 1150 2925)
B. Active circulante

Societatea X
11000
1350
9650
5850

1. Stocuri (materii prime)

1825

2. Creante

3725

3. Disponibilitati banesti (conturi la banci)


C. Cheltuieli in avans
D. Datorii pe termen scurt (furnizori)
E. Active circulante nete (B+C-D)
F. Total active Datorii curente (A + E)
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve (activ net)

300
0
5100
750
11750
0
0
0
11750

1. Capital social varsat

2937

2. Rezerve din reevaluare

3125

3. Rezerve

2875

Prima de fuziune

2813

21.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la
societatea absorbita.
Adunarile Generale ale Asociatilor aferente societatilor comerciale Alfa Cluj
SRL si GD Masini de Ridicat SRL hotarasc fuzionarea lor, prin preluarea societatiiGD
Masini de Ridicat SRL de catre societatea Alfa Cluj SRL.
Societatea comerciala Alfa Cluj SRL:

a.

active imobilizate: valoarea neta contabila 2 559 687 lei, amortizare cumulata
520 789 lei (alte imob-8.654, din care amortizare cumulata 5.115 si terenuri
34.600, constructii 463.649, din care amortizare 63.029, masini 587.196, din
care amortizare cumulata 433.515, alte instalatii, utilaje si mobilier 33.416, din
care amortizare cumulata 19.130);

b.

stocuri: valoare de intrare - 4 141 385 lei,

c.

creante fata de clienti - 4 612 302 lei;

d.

casa si conturi la banci in lei - 1 018 580 lei;

e.

datorii - 5 871 120 lei;

f.

capital social varsat - 32 700 lei, divizat in 3270 parti sociale, cu o valoare
nominala de 10 lei/parte sociala;

g.

rezerve legale - 2.134.956 lei;

h.

rezultatul reportat (profit) - 3 867 461 lei;

i.

rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

Societatea comerciala Gd Masini de Ridicat SRL:


a.

active imobilizate: valoarea neta contabila 30 752 lei, amortizare cumulata 10


652 lei (chelt const-1.790 + alte imob-2.636, din care amortizare cumulata
1.894 si masini - 23.538 si alte instalatii, utilaje si mobilier - 2.788, din care
amortizare cumulata 8.758);

b.

stocuri: valoare de intrare - 53 876 lei,

c.

creante fata de clienti - 436 784 lei;

d.

casa si conturi la banci in lei - 39 573 lei;

e.

datorii - 316 997 lei;

f.

capital social varsat - 200 lei, divizat in 20 parti sociale, cu o valoare


nominala de 10 lei/parte sociala;

g.

rezerve legale - 35.405 lei;

h.

rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

Bilant Alfa Cluj SRL

Tip situatii financiare depuse


Indicatori din BILANT
Active imobilizate TOTAL
Active circulante TOTAL, din care

BILANT
SCURT
CONFORM
ORDINULUI
1752/2005
lei
2038898
9772267

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse


4141385
finite, marfuri etc.)
Casa si conturi la banci
1018580
Creante
4612302
Capitaluri - Total, din care
6035117
Capital social subscris si varsat
32700
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total
5871120
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri
17551662
Venituri totale
17711864
Cheltuieli totale
14894785
Profitul brut al exercitiului
2817079
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului
2375663
Pierderea neta a exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati
53
Fabricarea
elemente
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN
dulgherie
tamplarie d

de
de
si

Bilant GDMR

Tip situatii financiare depuse

BILANT
SCURT
CONFORM
ORDINULUI
1752/2005
lei
20100
530233

Indicatori din BILANT


Active imobilizate TOTAL
Active circulante TOTAL, din care
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse
53876
finite, marfuri etc.)
Casa si conturi la banci
39573
Creante
436784
Capitaluri - Total, din care
249733
Capital social subscris si varsat
200
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total
316997
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri
1827920
Venituri totale
1872502
Cheltuieli totale
1617533
Profitul brut al exercitiului
254969

Pierderea bruta a exercitiului


Profitul net al exercitiului
Pierderea neta a exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

1.

214128

2
Comert cu ridicata al
altor
aparaturi
utilizate in

activul net contabil = total active - total datorii

Firma Alfa Cluj SRL:


TA = 2.038.898 + 4.141.385 + 4.612.302 + 1.018.580 = 11.811.165 lei
TD = 5.871.120 lei
Firma GD Masini de Ridicat SRL:
TA = 20.100 + 53.876 + 436.784 + 39.573 = 550.333 lei
TD = 316.997 lei

ANCAlfa = TAA - TDA = 11.811.165 - 5.871.120 = 5.940.045 lei


ANCGDMR = TAG - TDG = 550.333 - 316.917 = 233.416 lei
2. raportul de schimb este valoarea matematica-contabila a actiunilor societatii GDMR
raportata la actiunile societatii Alfa Cluj SRL:

Rsch
La o parte sociala din GDMR primesc 6.42 parti sociale din Alfa
3.

Numarul de parti sociale noi emise de societatea Alfa Cluj SRL

nr parti sociale noi emise de Alfa = raport de schimb * nr. parti sociale GDMR = 6.42 *
20 = 128 parti sociale
Majorarea capitalului social A:
nr parti sociale noi emise * VN parti sociale din Alfa = 128 * 10 = 1.280 lei
prima de fuziune =
= (val matem-contab a p. soc. noi emise - val nominala a p. soc. noi emise) * nr p.soc noi
emise =

= (1.816,53

10)*128 = 1.816,53*128 - 10 *128= 232.515,84 - 1.280 = 231.235,84

diferenta de valoare = 232.515,84

233.416 = 900,16 (de incasat de la GDMR)

4. reflectarea in contabilitatea celor 2 societati a operatiilor implicate de procesul


fuziunii
Firma GDMR
1. transferul elementelor de capital propriu de la soc GDMR catre soc Alfa
%
1012

456
200

1061

35.405

121

214.128

249.733

2. transferul elementelor de activ catre soc Alfa


892

%
201

612.073
1.790

208

2.636

2124

23.538

371

53.876

5121

524.993

5311

5.240

3. transferul elementelor de datorii, amortizari


%
2801

892

2808

552.307
796
1.098

4..

316.997

456

233.416

Firma Alfa
1. majorarea capitalului propriu
456

%
1012

232.515,84
1.280

1042

231.235,84

2. preluarea elementelor de activ

%
201

891

612.073
1.790

208

2.636

2124

23.538

371

53.876

5311

5.240

5121

5.240

3. preluarea elementelor de datorii, provizioane


891

%
2801

552.307
796

2808

1.098

316.997

456

233.416

4. recuperarea diferentei de valoare fata de GDMR


5121

891

900,16

5. transferul elementelor de rezerve legale


1042

1061

35.405

6. transferul rezultatului exercitiului (societatea ALFA)


129

1171

2.375.683

Rentabilitatea este conditia esentiala a supravietuirii oricarei societati comerciale.


Astfel, este necesara asigurarea obtinerii unor efecte prin consumarea resurselor astfel incat sa
acopere cheltuielile si sa se obtina un profit maxim. Atat pentru a indeplini aceasta conditie
cat si pentru a combate concurenta, societatile comerciale hotarasc fuzionarea lor. Prin
fuziune, doua sau mai multe societati comerciale decid reunirea patrimoniilor lor si
desfasurarea comuna a activitatii lor. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii
concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup.
SC Alfa Cluj SRL si Gd Masini de Ridicat SRL isi organizeaza evidenta contabila
pe baza Legii nr.82/1991 republicata. Din experienta avuta in cadrul departamentului
contabilitate am putut constata ca procedurile utilizate pentru elaborarea documentelor
justificative, circulatia lor si sistemul de contabilizare se realizeaza conform legii si
instructiunilor Ministerului Finantelor Publice. Societatatile au intocmit graficul de
circulatie a documentelor, iar evidenta contabila este condusa corect in toate domeniile de
activitate. Este respectat circuitul documentelor primare si cu regim special. Documentele
sunt vizate de personalul imputernicit conform deciziei. In urma acestor constatari apreciez
ca exista un risc minim de neinregistrare a unor sume de cheltuieli sau venituri; cheltuielile
si veniturile inregistrate sunt reale si efectuate pe baza de documente justificative.

In cazul fuziunii a doua societati, daca ele fabrica produse analoage, se ajunge de fapt
la eliminarea unui concurent.
Realizarea fuziunii necesita indeplinirea unor formalitati complexe intr-un interval de
timp relativ indelungat:
Intocmirea proiectului de fuziune;
Evaluarea
societatilor
valoarea productivitatii);

(valoarea

intrinseca,

valoare

lichidativa,

Determinarea paritatilor;
Crearea unui cont prima de fuziune;
Executarea fuziunii.
Reorganizarea intreprinderilor mici si mijlocii performante, sub forma fuziunilor, se
realizeaza cu scopul consolidarii pozitiilor financiare si de piata si pentru a reusi sa faca fata
concurentei iminente cu care se vor confrunta in momentul desfasurarii activitatii, asigurand
in acelasi timp controlul local si exploatarea resurselor locale in conditii superioare.
Avand in vedere ca firma este detinuta de persoane din Ungaria, acestia solicita la
sfarsitul fiecarei saptamani rapoarte cu privire la actvitatea desfasurata in decursul fiecarei
saptamani, in special evolutia activitatii in urma fuziunii. Pentru aceasta, este nevoie de un
lucru minutios de analiza a unor documente justificative, de inregistrarea documentelor la
zi si de generarea unor raporte cu privire la situatia actuala a firmei. De aceea, ar trebui
angajate persoane special orientate in acest domeniu, pentru ca persoanele deja angajate in
departamentul contabilitate sa poata sa-si desfasoare in conditii bune activitatea.

22.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la
societatea absorbanta.
23.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la
societatea absorbita si invers.
Pentru exemplificarea unui caz de fuziune prin absorbtie cand absorbanta si absorbita
detin participatii reciproce am ales doua societati comerciale (societati cu raspundere
limitata), care au decis si efectuat aceasta operatiune folosind metoda rezultatului, fiind vorba
despre:
SC CITY TRAFIC SRL, cu sediul in Targu Mures, B-dul Pandurilor, nr. 103/1, CUI: RO
24109049, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 20.000 lei (2.000 actiuni x 10
lei / actiune).
SC COOL SERVICE SRL, cu sediul in Targu Mures, str. Cutezantei, nr. 15/6, CUI: RO
17070299, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 24.000 lei (800 actiuni x 30 lei /
actiune).
SC CITY TRAFIC SRL - societate absorbanta - detine 500 actiuni a cate 15 lei / actiune la
societatea SC COOL SERVICE SRL, iar
SC COOL SERVICE SRL - societate absorbita - detine 300 actiuni a cate 20 lei / actiune la
societatea SC CITY TRAFIC SRL.

Pasul I: Se face inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor


comerciale care fuzioneaza.
Pasul II: Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati
comerciale care fuzioneaza in baza datelor din contabilitate, se prezinta astfel:
SC CITY TRAFIC SRL
BILANT PRESCURTAT
- lei -

Imobilizari corporale
Imobilizari financiare (500 actiuni x 15 lei)
Active imobilizate - Total
Stocuri
Creante
Casa
Active circulante - Total
Datorii ce trebuie platite pana la un an
Total active - Datorii curente
Capital subscris si varsat (2.000 actiuni x 10 lei)
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezultatul reportat
Capitaluri proprii

Conturi
212
263
371
411
531
401
1012
105
1061
117

Sold
30.000
7.500
37.500
15.000
25.000
5.000
45.000
32.500
50.000
20.000
5.000
14.400
10.600
50.000

SC COOL SERVICE SRL


BILANT PRESCURTAT
- lei -

Imobilizari corporale
Imobilizari financiare (300 actiuni x 20 lei)
Active imobilizate - Total
Stocuri
Creante
Casa
Active circulante - Total
Datorii ce trebuie platite pana la un an
Total active - Datorii curente
Capital subscris si varsat (800 actiuni x 30 lei)
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezultatul reportat
Capitaluri proprii

Pasul III: Evaluarea globala a societatilor.

Conturi
213
263
301
411
531
401+519
1012
105
1061
117

Sold
50.000
6.000
56.000
5.000
20.000
15.000
40.000
73.200
22.800
24.000
1.000
4.800
-7.000
22.800

Valoarea globala a SC COOL SERVICE SRL rezultata in urma evaluarii inregistreaza o


crestere de 10.000 lei asupra fondului comercial.
Stabilirea valorii actiunilor societatii COOL SERVICE SRL si CITY TRAFIC SRL.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Elemente

CITY TRAFIC SRL

Capital social
20.000
Rezerve din reevaluare
5.000
Rezerve
4.000
Rezultatul reportat
10.600
Plusvaloare
asupra
fondului comercial
Plusvaloare asupra titlurilor
500 x Y - 7.500
Valoarea globala a societatii
32.100 + 500 x Y
Numar de actiuni
2.000

COOL
SRL
24.000
1.000
4.800
-7.000
10.000

SERVICE

300 x X - 6.000
26.800 +300 x X
800

unde:
X - valoarea contabila pe actiune la societatea CITY TRAFIC SRL
Y - valoarea contabila pe actiune la societatea COOL SERVICE SRL
Sistemul de ecuatii este:
2.000 x X = 500 x Y + 32.100 (pentru CITY TRAFIC SRL)
800 x Y = 300 x X + 26.800 (pentru COOL SERVICE SRL)
Rezolvand sistemul de ecuatii obtinem urmatoarele valori:
Y = (300 x X + 26.800) / 800
2.000 x X = 500 x (300 x X +26.800) / 800 + 32.100
2.000 x X = 5 x (300 x X + 26.800) / 8 +32.100
16.000 x X = 1.500 x X + 134.000 + 256.800
16.000 x X - 1.500 x X = 390.800
X = 390.800 / 14.500
X = 27
500 x Y = 2.000 x X - 32.100
Y = (27 x 2.000 - 32.100) / 500
Y = 43,8
Valoarea societatii CITY TRAFIC SRL = 2.000 actiuni x 27 = 54.000 lei
Valoarea societatii COOL SERVICE SRL = 800 actiuni x 43,8 = 35.040 lei

Pasul IV: Determinarea raportului de schimb al actiunilor pentru a acoperi aportul societatii
absorbite:
RS = 43,8 lei / 27 lei = 1,62
Pasul V: Determinarea numarului de actiuni emis de CITY TRAFIC SRL prin inmultirea
numarului de actiuni ale societatii absorbite cu raportul de schimb.
800 actiuni x 1,62 = 1.296 actiuni
In principiu, cele 800 actiuni ale societatii COOL SERVICE SRL vor trebui schimbate cu
1.296 actiuni ale societatii CITY TRAFIC SRL.
Pasul VI. Evidentierea in contabilitate societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii:
La societatea COOL SERVICE SRL
a.

Evidentierea valorii activului net transferat

461 = 7583
b.

Scaderea din patrimoniu a elementelor de activ transferate

6583 = %

c.

108.100 (total activ = 96.000 + 10.000 + 300 x 27 - 6.000)

96.000

213

50.000

263

6.000

301

5.000

411

20.000

531

15.000

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

121 = 6583

96.000

7583 = 121

108.100

d.

Transmiterea elementelor de pasiv

= 461

73.200

401

50.000

519

23.200

= 456

41.900

1012

24.000

105

1.000

106

4.800

121

12.100

456 = 117

7.000

e.

Regularizarea conturilor 456 si 461

456 = 461

34.900

La societatea CITY TRAFIC SRL


Aportul total al societatii COOL SERVICE SRL este de 34.900 lei si apartine:
a. altor actionari decat cei ai societatii CITY TRAFIC SRL
300 actiuni (800 - 500) x 43,8 = 13.100 lei, din care:
- crestere de capital social
486 actiuni (300 x 1,62) x 10 = 4.860 lei
- prima propriu-zisa de fuziune calculata ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor
si valoarea nominala a acestora
13.100 - 4.860 = 8.240 lei
b. drepturile societatii CITY TRAFIC SRL
500 actiuni x 43,4 lei = 21.900 lei
Acest raport determina:
-

anularea titlurilor de participare (actiuni) detinute la societatea COOL


SERVICE SRL, la valoarea contabila de 7.500 lei
o diferenta pozitiva din evaluare
21.900 - 7.500 = 14.400 lei

Concomitent se primesc ca aport 300 actiuni a caror valoare este 300 x 27 = 8.100 lei.
Anularea acestor actiuni determina:
-

reducerea capitalului social


300 actiuni x 10 = 3.000 lei

determinarea primei de fuziune


8.240 lei - 3.000 lei = 5.240 lei

Inregistrari contabile:

a. inregistrarea aportului rezultat din fuziune


456

27.500

1012

1042

22.640

4.860

b. anularea titlurilor din participare


106 =

263

7.500

c. preluarea elementelor de activ si de pasiv a societatii COOL SERVICE SRL


%

456

108.200

207

10.000

213

50.000

301

411

20.000

502

531

15.000

456 =

5.000

8.200

80.700

117

401

50.000

519

23.200

7.500

d. anularea actiunilor proprii

8.200

1068

3.000

1042

5.200

502

Prima de fuziune este formata din prima de fuziune la care se adauga diferenta pozitiva
din evaluarea titlurilor de participare
14.100 = 8.100 + 6.000
e. dupa inregistrarea fuziunii la Registrul Comertului se efectueaza inregistrarea
contabila pentru rezervele care au fost deduse fiscal si se doreste mentinerea lor in
contabilitatea societatii absorbante
1042 =

1061

4.800

Pasul VII: Intocmirea Bilantului prescurtat de societatea CITY TRAFIC SRL dupa
fuziunea cu COOL SERVICE SRL
SC CITY TRAFIC SRL
BILANT PRESCURTAT
- lei Conturi
207
212 + 213

Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Active imobilizate - Total
Stocuri
301+371
Creante
411
Casa
531
Active circulante - Total
Datorii ce trebuie platite pana la un an
401+519
Total active - Datorii curente
Capital subscris si varsat (2.000+486) actiuni x 1012
10 lei)
Prime de capital
1042
Rezerve din reevaluare
105
Rezerve legale
1061
Rezultatul reportat
117
Capitaluri proprii

Sold
10.000
80.000
90.000
20.000
45.000
20.000
85.000
105.700
69.300
24.860
17.440
5.000
3.900
18.100
69.300

Concluzii
Veniturile provenite din transferul valorii de 108,100 lei din contul 7583 sunt venituri
neimpozabile.
In mod similar, cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de capital in valoare de
96,000 lei sunt cheltuieli nedeductibile.
Avand in vedere ca rezerva legala a fost anterior dedusa la determinarea profitului
impozabil (contul 1061), ea a fost preluata in acelasi cont la societatea absorbanta aceasta
nu se supune impunerii.
Societatea COOL SERVICE SRL are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa
plateasca impozitul pe profit inainte de data inregistrarii incetarii la
Oficiul RegistruluiComertului.
Societatea CITY TRAFIC SRL va amortiza echipamentul tehnologic folosind regulile
prevazute la art.24 din Codul Fiscal. Fondul comercial in valoare de 10,000 lei nu se va
amortiza conform acestui articol. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale nu
sunt luate in calcul la determinarea deducerilor de amortizare.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.
Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a.Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune
asimilataacestora;
b.Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;

c.Sunt realizate de persoane impozabile;


d.Sunt rezultatul unor activitati economice
-Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate
achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA
-O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul
activitatiieconomice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind
managementul sau siunde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta
este consideratastabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv
dispune in Romaniade suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de
bunuri si prestari deservicii impozabile.
-Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se
determinain functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si
Directiva8/2008 valabile la nivelul UE.
Ex.
Care va fi regimul de TVA aplicabil pentru un curs de pregatire (training) efectuat pe
teritoriul unei alte tari din UE si care este facturat catre societatea din Romania fie in mod
direct de catre societatea din UE prestatoare a cursului, fie prin intermediul unei alte societati
din UE? In plus, care va fi regimul de TVA aplicabil in situatia in care societatea romana
factureaza acest curs unei alte companii din Romania?
In situatia data, se va tine cont de prevederile art. 133 alin. (2) din Legea 571/2003 privind
Codul fiscal:"Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca
atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul
activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei
impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice,
locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care
primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor
este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau
resedinta obisnuita". Potrivit prevederilor art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:"Prin
exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi:
b) locul in care evenimentele se desfasoara efectiv, pentru serviciile legate de acordarea
accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment
sau alte evenimente similare, cum ar fi targurile si expozitiile, precum si pentru serviciile
auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile". Avand in
vedere prevederile legale de mai sus, rezulta urmatoarele:- locul prestarii serviciilor de
pregatire (training), indiferent de modul de prestare (direct sau prin intermediar) este in
Romania (locul unde persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale
economice), operatiunea fiind impozabila in Romania ; drept urmare factura se va intocmi
fara TVA;
- daca societatea are un sediu fix in statul UE in care se efectueaza cursul de pregatire, iar
serviciile sunt furnizate catre acel sediu fix, operatiunea este impozabila in statul UE
respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA.
In cazul in care cursul de pregatire se desfasoara sub forma unui eveniment stiintific (ex:
conferinta), acest lucru implicand o taxa de participare la conferinta, se vor aplica prevederile
art 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea fiind impozabila in statul UE unde se
desfasoara evenimentul stiintific respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA. In cazul in care
firma factureaza acest curs unei alte companii din Romania, se va aplica TVA, aceasta
operatiune nefiind inclusa in scutirile de TVA reglementate de Codul fiscal.
Ex.:
O persoan juridic nregistrat n scop de TVA care activeaz ndomeniul produciei
demobilier realizeaz n luna septembrie urmtoareleoperaiuni:

-achiziii de mas lemnoas pe picior utilizat ca materie prim 850.000pre fr TVA;


-achiziii de materiale consumabile n valoare de 250.000, pre fr TVA;
- nregistreaz facturi pentru cazarea personalului trimis n delegaie nvaloare de 25.000,fr
TVA;
-achiziioneaz produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol n valoarede
15.000 fr TVA;
-livreaz produse finite (mobilier) n valoare de 1.450.000 lei, pre cu TVA.
Determinai TVA aferent lunii septembrie. tiind c la sfritul lunii augustsocietatea
raportase TVA de recuperat n valoarede 2.500 lei, determinaicare este valoarea TVA pe
caresocietatea o datoreaz ctre bugetul1statului la sfritul lunii septembrie. Toate
operaiunile sedesfoar peplan intern, furnizorii i clienii fiind persoane nregistrate n scop
de TVA.
Rspuns
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie:
-achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n
valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000
lei;
-prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-ul
deductibil
generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;
-pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol
societatea nu aredreptul de deducere a TVA ; nu se nregistreaz TVAdeductibil Deci, TVA
deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei
asPentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune:
P
-achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n
valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de
TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000 x(24/124) = 280.645 lei
Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrie
TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 lei
Pas4. Determinarea TVA de plat la bugetul statului
TVA de plat la buget = 218.395 2.500 = 215.895 lei
25.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere
aferenteTVA
Scutirea cu drept de deducere
de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:
oLivrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciileaferente;
oLivrarile intracomunitare de bunuri;
oTransporturile internationale de pasageri;
oPlasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;
oLivrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciileaferente;
oLivrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
oPrestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
oLivrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile
diplomatice,organizatiileinternationale si fortele NATO.

Ex. 1
n luna iulie o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz operaiunile:
-livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 220.000 fr TVA, TVA24%;
-prestri de servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere nvaloare de 11
0.000 lei;
-prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 180.000 lei;
-achiziii de mrfuri n valoare de 100.000 fr TVA, TVA 24%,destinate n
ntregimeoperaiunilor cu drept de deducere;
-achiziii de materiale consumabile i servicii n valoare de 190.000 leifr TVA, TVA
24%,din care 70% sunt destinate activitilor cu dreptde deducere i 30% activitilor fr
dreptde deducere.Determinai TVA de plat n luna iulie.
Rspuns:
ntruct societatea a inut evidena aprovizionrilor separat pentru activitile cudrept de
deducerei pentru activitile fr drept de deducere vom lua n calculul
TVA-ului deductibil numai acele
achiziii destinate realizrii operaiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesar utilizarea pro
-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 lei
TVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei
Pas 3. determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii iulie
TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920
52.800 = 3.120
Ex. 2
n luna august o societate pltitoare de TVA realizeaz urmtoareleoperaiuni:
-exporturi (n afara Comunitii) n valoare de 400.000 lei;
-livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 250.000 lei fr TVA, TVA24%;
-prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 200.000 lei;
-achiziii de materii prime i materiale consumabile de pe piaa intern nvaloare de
600.000lei fr TVA, TVA 24%, destinate realizrii activitilor
firmei;
-beneficiaz de prestri servicii de la teri n valoare de 560.000 lei, pre cuTVA,
TVA24%Determinai TVA de plat ctre bugetul statului n luna august
Rspuns:
ntruct societatea nu a reflectat separat achiziiile destinate operaiunilor cudrept de deducere
icele destinate operaiunilor fr drept de deducere, vom
calcula TVA deductibil aferent tuturor
achiziiilor i apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus .
TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 lei
Pro rata = (livrri cu drept de deducere) / (total livrri) = (400.000 + 250.000)
/(400.000 +250.000+ 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus =
252.387 x 76,47% = 193.000lei.
TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate
TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 60.000 =133.000 lei
26.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere
aferenteTVA.Scutirea fara drept de deducere
de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include
activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse
TVA lacota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea
sidepozitarea anumitor titluri de valoare).

de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie


socialasi educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.
ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente
achizitieia fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi,
suntscutite de TVA fara drept de deducere.
unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie
aanului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si
oriceconstructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in
care costultransformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a
constructiei saua partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport
de expertiza, exclusivvaloarea terenului, ulterior transformarii;
de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.
exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi
sauterenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita
prindepunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.
27.Studiu de caz privind regimul fiscal al opera Masuri de simplificare
Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in
scopuride TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este
platitaefectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si
ca taxadeductibila.
la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale
si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui,
sfecla de zahar.
de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu
efectde sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane
inregistrate inscopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin
aplicarea mecanismului taxarii inverse.
nIcazulireosthbicdavtfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin
formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod
390cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.Referitor la prestarile
de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva8 a CEE din 12
februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel,se aplica
regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele
parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane
impozabile.Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza
telefoanemobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele
furnizorului.
Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada
ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sedi
ulactivitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului
Romaniei si caserviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei
impozabile beneficiare.Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila
stabilita in afarateritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in
afara teritoriului Romanieirezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat
intre firma din Romania in calitatede prestator si firma din UE in calitate de beneficiar:adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul
de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru.entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat
serviciul.De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in
baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ,
urmatoarele douaconditii:- cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in

scopuri de TVA eliberat de autoritateafiscala dintr-un stat membru, astfel incat


responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate defirma din Romania sa revina
firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru;- furnizorul din Romania face dovada
faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fosttransportate intr-un stat
membru.Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se
inscrie in"Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit
"Cerere de inregistrarein/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin
OANAF 2101/2010.
Exemplu
O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n lunamai
urmtoareleoperaiuni:
-achiziioneaz 1.000 kg deeuri metale neferoase la preul de 1,5 lei/kgfr TVA;
-achiziioneaz 2.000 kg fructe la pre de 2,0 lei/kg fr TVA;
-livreaz 1500 kg fructe la preul de 2,5 lei/kgfr TVA.
Determinai TVA de plat sau de recuperat aferent lunii mai.Toateachiziiile/livrrile se fac pe
plan intern de la/ctre persoane nregistrate nscop de TVA.
Rspuns:
Pentru achiziia de deeuri metale neferoase de la o persoan nregistrat nscop de TVA se
aplicmsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, n sensul c acestea se supun
regimului detaxare invers. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece i la TVA deductibil i la
TVA colectat,nefcndu-se ns pli ntre furnizor i client pentru acest TVA.
Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 lei
as2xP
TVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 lei
as3.
P
A de plat sau de recuperate
Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 1.260 =60
28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA
Platitorii de TVA cu regim mixt
Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni
impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi
recuperata conform urmatoarelor criterii:
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile
deductibila integral;
oTaxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila;
oTaxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.
-rata se determina ca raport intre:
oSuma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permitexercitarea
dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, lanumarator; si
oSuma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri
si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Seinclud
sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopulfinantarii
operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla insfera de aplicare
a TVA.
vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni
desfasurateocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la
calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei
impozabile (de exemplude la 4,1 % la 5%).

Ex. 1
Un club sportiv organizeaz activiti sportive. Participarea la aceste activiti este
rezervatexclusiv membrilor ce pltesc un abonament anual. .
Clubul sportiv gestioneaz i un bar n interiorul slilor de sport, unde membrii clubului pot
sconsume buturi.O dat pe an, clubul organizeaz un dineu special la care toat lumea poate
veni i consuma(chiar i cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceast activitate este organizat
n vederea colectrii de fonduri.
Regulamentul clubului sportiv prevede c acesta nu poate s realizeze profit, orice
eventual profit neputnd fi repartizat administratorilor ci reinvestit n club. n cazul ncetrii
activitii, oriceactiv (inclusiv banii) vor merge n contul unei asociaii de caritate recunoscute
ca atare de Guvernul Romniei.
n acest caz, se aplic urmtorul tratament de TVA:
sportiv poate fi considerat fr scop patrimonial.
de ctre organizaia fr scop patrimonial a unor servicii legate de activiti
sportive saueducaie fizic este scutit de TVA fr drept de deducere. Rezult c
abonamentele pltite de
membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - n
u se aplic nacest caz deoarece sportul nu se afl pe lista scopurilor acceptate).
barului nu este, n principiu, scutit de TVA. La fel dineul organizat
anual. Totui, aa cum s-a menionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerat pentru bar dac sunt
primii numai membriiorganizaiei fr scop patrimonial i dac veniturile sunt neglijabile.
Referitor la dineul anual,acesta ar putea fi scutit fr drept de deducere n baza art. 141, alin.
(1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit creia este scutit o prestare de servicii efectuat de o
persoan ale carei operaiuni suntscutite n condiiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal,
pentru evenimentele destinatecolectrii de ajutoare financiare i organizate n beneficiul
exclusiv al acestora, cu condiia caaceste scutiri s nu duc la distorsiuni concureniale.
n cazul n care scutirea nu se aplic, clubul sportiv este n mod normal o persoan
impozabilcu regim mixt cu drept de deducere a TVA doar parial, n cazul n care clubul nu
ntrunete criteriile pentru intreprinderile mici.
Ex. 2
O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008,
invaloare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008
este 40%,iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la
sfarsitul anului 2008este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza
pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu
taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei),iar diferenta de 380 lei se inscrie in
decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceastaajustare a deducerii se refera la
intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera siajustarea aferenta primei
cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se
realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in
baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5:1.140 lei: 5 = 228
lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva
pentrufiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va
constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoaneiimpozabile.Ajustarea
pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760
lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei =
152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea
statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul
2011 este de 25%;- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata
definitiva pentru anul 2012 este de 70%;- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja
dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a

pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012),nu va mai
influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu existalimita
de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000
lei plus 3.600 lei,reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar
avea dreptul sa efectueze oajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;- taxa
colectata: 3.600 lei;
- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa
colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de
activitate care nu dadrept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte
scopuri decat activitateaeconomica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze
urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial:
1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.
29.Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.
Ex. 1
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23
iulie2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop
de locuintasau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20
de ani, cu inceperede la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se
efectueze pentru toata taxaaferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si
persoana respectiva trebuie sarestituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior
cladirea va fi din nou utilizata pentruoperatiuni cu drept de deducere, se va
realiza
ajustarea
pentru
toata
taxa
aferenta
perioadei
ramase
din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din
Codulfiscal.
Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei
bunuluirespectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de
deducere.
Ex. 2:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
fiscalachizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de
deducere sideduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009
inchiriaza in intregimeimobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de
ajustare este de 20 de ani, cuincepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv.
Ajustarea trebuie sa se efectueze pentrutoata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de
ajustare (2009-2026) si persoana respectivatrebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa
initial.
Ex. 3:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal
detineun hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru
cumparareaacestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care
ocupa 30% dinsuprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept
de deducere, persoanarespectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu
suprafata ocupata de cazinou.Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1
ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026.Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa
aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,la schimbarea destinatiei unei parti din
cladire, astfel:- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial,
aferenta acestor ani,care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;- pentru perioada ramasa,
2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa
nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pevaloarea adaugata din perioada fiscala in
care apare modificarea de destinatie. In situatia in care parteaalocata cazinoului de 30%

din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plusori in minus
conform aceleiasi proceduri.
Ex. 4:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
fiscalinchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si
s-a dedus TVAde 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din
bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul
fiscal, respectiv 50% dinsuprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea
ajustare in anul 2007:9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat
aferenta anului 2007, care s-ainscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica
corespunzatoare cu semnul minus.In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze
urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000lei, care se va inscrie in decontul lunii
decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1ianuarie 2008 si pana in anul 2026
inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de
fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadeiramase din
perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
Ex. 5
La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix
(care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei.
Perioadade ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut alteipersoane la
valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art.149
,
respectiv nu se fac ajustari de TVA
-daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat,
atuncise fac ajustari de TVA, astfel:
38(TVA dedus)/ 5(perioada de ajustare)x 4(perioada ramasa din perioada de ajustare)=304lei.
Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul
minus.
30.Studiu de caz privind regimul
exporturilor.Importul de bunuri

fiscal

TVA

aferenta

importurilor

si

aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31


decembrie2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin
uncertificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale.
Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de
la plataTVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul
calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decont
ul de TVA,atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013
aceasta facilitatese va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie
scutitade TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).
care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata
deun alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva
TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA dato
rata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si
accize.
de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la
carese adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt
comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii
bunurilor in Romaniasi pana la prima destinatie a acestora.
Ex.

In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art.
153din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui
automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro,
valabil la data incasariiavansului.Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro =
4.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.Dupa o
perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data
livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe
valoarea adaugata aferentaacestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.Baza de
impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro
x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina
astfel:21.400 lei x 24% = 5.136 lei.Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010
un avans de 2.000 euro pentru livrarea ininteriorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B.
Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretulde 6.000 euro.A va emite o factura
pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la dataincasarii
avansului in luna iunie.Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro =
8.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.In luna
iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe
valoareaadaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data
livrarii bunului este de4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de
TVA:Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv
8.200 lei si1.558 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1
lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei +17.200 lei = 25.400 lei.Taxa pe valoarea
adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.