Sunteți pe pagina 1din 8

Poluarea solului cu deseuri menajere si pesticide

Ionascu Andreea- Denisa

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti


mai 2013

Solul este partea superioara afanata, a litosferei, care se afla ntr-o


continua evoluie sub influena factorilor pedogenetici, reprezentand stratul
superficial al Pamantului n care se dezvolt viaa vegetal. Stratul fertil al
solului conine nutrieni i este alctuit din humus i din loess. El poate proveni
i din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficient de nutrieni de
numete oligotrofic.
Solul este un amestec de materie minerala, plante si animale care se formeaza
intr-un proces foarte lung ce poate dura mii de ani.
Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functie naturala a
ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori
poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluate provine din
activitatile umane. Poluarea este destul de evidenta si in cazul solului. Deseurile
de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in
locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat,
degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura
tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile
solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor
poluantilor din apa si aer.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire a poluantilor. Pulberile din aer si gazele
toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie
impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate
infecteaza suprafetele irigate sau inundate. Aproape toate deseurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de
tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de
ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse
deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile mai mult sau
mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri

limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in


panza freatica.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, deseuri,
substante patogene sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta atat
viata plantelor si animalelor cat si viata omului.
Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii primde
provenite din activiatile economice, menajere si de consum. Majoritatea
activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.
Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;
Deseuri de productie - deseuri rezultate n urma unor procese tehnologice;
Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru
sanatatea populatiei si mediul nconjurator. Din acestea fac parte deseurile
toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.
Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si ngrijirea
animalelor.
Deseuri de constructie sunt cele formate la ntreprinderile si organizatiile ce
extrag si utilizeaza materiale de constructie.

DEEURILE MENAJERE
Categoria de deeuri la care omul, prin activitile lui zilnice, contribuie direct
este cea a deeurilor menajere.
Dup posibilitile de valorificare, reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri:
- compostabile, respectiv resturi organice rezultate de la pregtirea hranei,
hrtie, oase, textile;
- combustibile: lemn, cauciuc, materiale plastice;
- inerte, care sunt necompostabile i necombustibile: materiale nemetalice,
materiale de construcii,
ceramic;

- reciclabile, la care se ncadreaz hrtia, sticla, materialele plastice, metalele.


Dac pn n prezent noiunea de gunoi menajer era folosit pentru reziduurile
rezultate din activitatea uman, astzi aceast denumire nu mai este valabil
deoarece prin gunoi se nelege un obiect care nu mai are nici o valoare i care
trebuie ndeprtat considerndu-se total nefolositor.
Realitatea arat ns c, odat cu evoluia i creterea populaiei i a gradului de
civilizaie, resturile rezultate din gospodrie, de la prepararea hranei la care se
mai adaug i o cantitate nsemnat de materiale provenite din ambalarea
alimentelor, i chiar o serie de obiecte de uz casnic sau personal deteriorate, nu
mai sunt nite gunoaie de aruncat ci o adevrat resurs secundar de materii
prime i materiale refolosibile. Lada de gunoi constituie astzi un bogat i
inepuizabil zcmnt.
Numim deeuri menajere, deeurile rezultate n mod obinuit din activitatea
casnic, resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, uniti de alimentaie
public, instituii de nvmnt i alte instituii publice n care activitatea sau
prezena oamenilor poate produce reziduuri cu compoziie similar reziduurilor
din gospodrie.
n rile europene dezvoltate, deeurilor menajere au urmtoarea compoziie:

16 % hrtie i cartoane ;
5 % metale;
6 % sticl;
39 % resturi menajere;
6 % textile;
11 % plastice;
17 % alte componente diverse.

Cantiti anuale de reziduuri menajere din diferite ri


Elveia 450 kg/locuitor India 1060 kg/locuitor
Ungaria 600 kg/locuitor SUA 930 kg/locuitor
Anglia 760 kg/locuitor Brazilia 640 kg/locuitor
Frana 800 kg/locuitor Romnia 985 kg/locuitor

Cantitatea deeurilor menajere variaz dup numrul populaiei, dup standardul


de via, dup felul de hran, dup condiiile climatice i dup anotimpurile
anului. Astfel c i cantitile de deeuri menajere urbane prezint varieti
importante, de la o ar la alta, de la un ora la altul, n funcie de clim, modul
de via al locuitorilor, caracterul localitilor, etc.
n multe zone din ar, n special n cele n care nu exist un sistem bine pus la
punct de colectare a gunoiului menajer, cu precadere n mediul rural, oamenii
arunc gunoiul n zone neamenajate din care acestea pot ajunge foarte uor n
apa rurilor. Aceste zone devin uor focare de infecie, iar cinii vagabonzi,
ciorile, obolanii pot purta viruii nspre localiti.
Incinerarea deeurilor
Neutralizarea deeurilor se poate face foarte igienic prin incinerare, deoarece
viruii i microorganismele sunt n totalitate distruse. Acest procedeu poate fi
bun i pentru prevenirea degradrii mediului, spaiile pentru incinerare sunt
considerabil mai reduse dect cele pentru depozitare. Deeurile menajere se pot
incinera mpreun cu cele agricole. Poluarea mediului este minim, putnd fi
meninut n limite normale n condiiile purificrii gazelor de ardere. Prin filtre
speciale cenua este reinut reducnd astfel poluarea la minim, iar cantitatea de
deeuri rezultat dup ardere este foarte redus.
Principalele dezavantaje ale incinerrii sunt folosirea inferioar a materiei (nu
mai poate fi reciclat, fiind transformat prin combustie n energie), poluarea
atmosferic i costurile mari de investiie i exploatare. n mediul rural, s-au
fcut foarte puine cercetri asupra reziduurilor menajere i nu se dein date
concludente. Spre deosebire de reziduurile menajere urbane, cele rurale mai
conin unele componente care nu se regsesc sau sunt n cantiti foarte reduse
(dejecii animaliere, paie, rdcini, frunze) n deeurile menajere urbane. Dei n
mediul rural nu exist o reciclare a deeurilor menajere ele sunt valorificate n
mod curent de ctre oameni ca ngrmnt agricol sau ca hran animalier.
Poluarea cu pesticide
Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor
considerate daunatoare economiei si/sau sanatatii omului .
Odata cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare ,
deoarece pesticidele nu au proprietati selective .

Pesticidele cu toxicitate mare sunt :


- Hidrocarburi clorurate;
- Ierbicide.
Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice
produse de filoxera, de gandacul de Colorado, de malarie sau tripanozomiaze
. Efectele alarmante ale utilizarii pesticidelor sunt reprezentate de acumularea
acestora in lungul lanturilor trofice de la baza lantului (producatorii primari)
catre speciile de varf , avand ca prima veriga plantele .
Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza
pesticidele sunt : insecticidele (insecte) , rodenticide (rozatoare) ,
fungicide (ciuperci sau fungi) , ierbicide (buruieni) .
1.

Dupa origine si compozitia chimica sunt organice si anorganice .


pesticidele organice sunt naturale (extrase din plante) si de sinteza (pe
baza de hidrocarburi, cele mai utilizate) .
2.

pesticidele anorganice : sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu


arsenic , acid cianhidric , compusi ai borului , polisulfura de calciu si
bariu .
Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii :
extrem de toxice;
puternic toxice;
moderat toxice;
slab toxice.
3.

Dupa modul de prezentare pot fi : solide (granule , pulberi ) lichide


sau gazoase .
4.

Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei


agricole, prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi
economice imense (mana cartofului, fainarea vitei de vie, plosnitele cerealelor
, filoxera, gandacul de Colorado) dar a afectat calitatea produselor . A permis
reducerea drastica a cazurilor de malarie, tripanosomoza , tifos exematic la
om .

S-au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si s-a


diversificat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata
similara si rezistenta daunatorilor la compusi .
Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:
toxicitatea substantei active din produsul utilizat
doza de substanta activa existenta in produsul comercial .
cantitatea de pesticid aplicata pe hectar
remanenta substantelor toxice , in produsele obtinute din culturile respective
, in sol , in apa .
frecventa aplicarii tratamentului chimic .
modul de aplicare - prin stropiri , prafuiri , gazari , ca granule .
suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea
daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi .
Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri , lacuri si
mari unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi in unele alimente
determina afectari ale functiei reproductive a organismelor .
Concluzie :
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu ,
acumularea de reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol ,
antrenarea in apele de siroire , in rauri si lacuri , spalarea (perco;area) in
straturile profunde ale solului , in apa interstitiala si freatica , antrenarea in
atmosfera de curentii de aer .Pesticidele, care constituie, astazi cea mai
eficace arma de protectie a culturilor nu trebuie deloc considerate ca acea
metoda absoluta de confruntare cu daunatorii. Ele trebuie considerate
intotdeauna ca o arma , cu care se poate interveni suplimentar sau auxiliar.
In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a
fi eliminati , exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza
natura. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se
descompun si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartie si
materialele de origine vegetala sau animala, cum sunt bumbacul sau lana, sunt
biodegradabile. In schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la
uzura, la rupere si la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare.
Pentru aceste materiale , chimistii au inventat metode de reciclare. Unele
materiale plastice sunt rupte in bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor,
a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale
plastice, care nu degajeaza gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban.
Cu toate acestea, in viitor se incearca punerea la punct a unor materiale
biodegradabile, care sa se descompuna tot atat de natural ca si lemnul.

Daca omenirea ar ramane in stadiul actual de dezvoltare, ea ar fi nevoita sa-si


semneze actul de deces peste aproximativ 200 de ani. Asa ca este foarte
important sa stim mai multe despre poluare si despre felul in care aceasta
actioneaza asupra sanatatii noastre. Trebuie sa stim sa ne aparam pamantul, caci
el este pe zi ce trece mai poluat.