Sunteți pe pagina 1din 42

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:


a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe
piat:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de
expertiz si diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;
b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai
recent perioad.
4. Ce relatie exist ntre rata de actualizare si riscul de tar:
a) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb
leu/dolar.
b) cu ct riscul de tar e mai mic, cu att rata de actualizare e mai mare;
c) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mic.
5. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:
a) direct proportional;
b) invers proportional;
c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.
6. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:
a) o perceptie diferit despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibil o astfel de situatie.
7. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este
inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii
n sensul:
a) micsorrii;
b) majorrii;
c) nu are nicio influent.
8. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb
leu/dolar.
9. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat:
a) numai cnd e prevzut prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii;
c) dac normele contabile permit aceasta.
10. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul
net se corecteaz cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.
11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii, n sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;

c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.


12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant
economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri
300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
13. Cte variante teoretice sunt pentru determinarea capacittii beneficiare a unei ntreprinderi n ce
priveste perioada de referint:
a) 2;
b) 3;
c) 4.
14. Evalurile pot fi:
a) evaluri contabile, evaluri administrative si evaluri bazate pe expertiz si diagnostic;
b) evaluri contabile si evaluri economice;
c) evaluri pe baz de acte normative.
15. Obiectivul evalurii economice si financiare l reprezint:
a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a ntreprinderilor;
b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.
16. Care este diferenta dintre uzura scriptic si uzura fizic a unei cldiri:
a) nu este nicio diferent;
b) uzura scriptic este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizic este durata de viat;
c) apreciere economic a vietii unei cldiri.
17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:
a) s schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;
b) s reactualizeze valoarea patrimonial pentru privatizare, asociere etc.;
c) s stabileasc valorile reale de impozitare.
18. Care sunt metodele de piat de evaluare a terenurilor folosind chiria si informatiile de
tranzactionare:
a) metoda rentei de baz si a capitalizrii rentei de baz;
b) metoda comparatiei directe;
c) doar metoda rentei de baz.
19. Capacitatea beneficiar se refer la:
a) beneficiul realizat n trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de ntreprindere la data analizei.
20. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula:
a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/ total datorii.
21. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula:
a) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare;
b) activul reevaluat corijat total datorii;
c) activul reevaluat corijat obligatiile financiare.
22. Care dintre urmtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
a) dobnda la mprumutul de stat;
b) rata de remunerare a activelor fixe;
c) dobnda bancar.
23. Rata de actualizare este:
a) un element al pietei financiare;
b) un element al pietei de bunuri si servicii;
c) dobnda la mprumutul de stat.
24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ:
a) activul net contabil;

b) activul net corijat (corectat);


c) activul net reevaluat.
25. Sinteza diagnosticelor functiilor ntreprinderilor reprezint:
a) o metod de cunoastere a rentabilittii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor ntreprinderii la un moment dat.
26. Diagnosticul functiei organizrii, conducerii si gestionrii personalului urmreste examinarea:
a) structurii ntreprinderii;
b) absenteismului;
c) resurselor umane ale ntreprinderii.
27. Obiectivul diagnosticului functiei organizrii, conducerii si gestionrii personalului are drept
scop:
a) ncadrarea ntreprinderii (mic, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacittii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor
ntreprinderii;
c) stabilirea calittii conducerii si a salariatilor ntreprinderii.
28. Obiectivul diagnosticului organizrii, conducerii si gestionrii personalului are drept scop:
a) ncadrarea ntreprinderii (mic, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacittii sale de a-si da concursul la realizarea activittilor
ntreprinderii;
c) stabilirea organigramei ntreprinderii.
29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, n cadrul evalurii ntreprinderii,
are drept scop:
a) stabilirea gradului de uzur si a valorii mijloacelor fixe;
b) necesitatea de restructurare a ntreprinderii;
c) aprecierea n ce msur mijloacele de productie material rspund nevoilor actuale sau viitoare ale
ntreprinderii sau ale achizitorului (cumprtorului) ei potential.
30. Diagnosticul functiei comerciale se afl n relatie de interdependent cu diagnosticul:
a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;
b) functiei de exploatare;
c) tuturor functiilor ntreprinderii.
31. Diagnosticul comercial urmreste determinarea:
a) raporturilor dintre ntreprindere si mediul su exterior socialeconomic;
b) pietei si a locului ocupat de ntreprindere pe aceast piat;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrrilor executate de ntreprindere.
32. Goodwill-ul reprezint:
a) fondul comercial al ntreprinderii;
b) un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs
elementele intangibile ale acesteia;
c) un plus de valoare nregistrat n bilant care corespunde fondului comercial al ntreprinderii.
33. Evaluarea economic si financiar a ntreprinderii se face pe baza:
a) unui act normativ;
b) unei expertize si diagnostic;
c) bilantului contabil al ntreprinderii.
34. Elementele de calcul pentru a evalua o ntreprindere prin rentabilitate sunt:
a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referint;
b) capacitatea beneficiar, rata de actualizare si perioada de referint;
c) capacitatea beneficiar, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de referint.
35. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gseste nregistrat n bilantul ntreprinderii la nchiderea
exercitiului:
a) da;
b) nu;
c) da, ca fond comercial.
36. Elementele intangibile influenteaz valoarea ntreprinderii:
a) patrimonial;

b) prin rentabilitate;
c) nu influenteaz.
37. Bilantul contabil serveste ca baz de date pentru stabilirea:
a) activului net contabil;
b) rezultatului net contabil;
c) conturilor de regularizare.
38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli n contul de profit si pierdere se
face:
a) dup regulile de deductibilitate fiscal;
b) dup natura veniturilor si cheltuielilor;
c) dup principiul necompensrii veniturilor cu cheltuielile.
39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilantul contabil se face:
a) n ordinea crescnd a simbolurilor conturilor;
b) n sume nete att n activ, ct si n pasiv;
c) n ordinea fluxurilor economice.
40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile;
b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.
41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregtire, sexe si vechime n ntreprindere relev
anomalii n ceea ce priveste:
a) nivelul corespunztor de pregtire a personalului;
b) ocuparea functiilor de conducere de ctre personalul feminin;
c) nivelul corespunztor de pregtire a sefilor de compartimente.
42. Separarea bunurilor din ntreprinderea supus evalurii se face n functie de:
a) prevederile legale;
b) gradul de utilizare a acestora;
c) utilitatea exprimat si msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
43. Tehnicile pentru realizarea actualizrii sunt:
a) capitalizarea si actualizarea propriu-zis;
b) factorul timp si fructificarea;
c) rata de actualizare sau de capitalizare.
44. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilant, n vederea determinrii capacittii
beneficiare a ntreprinderii, este inexact:
a) corectii legate de politica de amortizare a ntreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a ntreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a ntreprinderii.
45. n ce const ajustarea profitului din bilant n functie de politica de amortizare a ntreprinderii:
a) nlturarea excesului sau insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizrii n functie de metoda liniar, indifferent de metoda folosit de ntreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare accelerat.
46. Urmtorii factori trebuie avuti n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile dintr-o
ntreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
47. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri
20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie
10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.

48. Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri
20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;
profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare
25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000;
c) 18.500.000.
49. Metoda de evaluare la termen este recomandabil s fie folosit n cazul:
a) ntreprinderilor aflate n dificultate;
b) ntreprinderilor aflate n dificultate, neredresabile;
c) ntreprinderilor aflate n dificultate, redresabile.
50. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd
de urmtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii
15.000.000; imobilizri necorporale (cheltuieli de nfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
51. O instalatie dat cu chirie influenteaz valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi?
a) da;
b) nu;
c) da, deoarece se amortizeaz altfel.
52. n evaluarea unei ntreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil constituie:
a) un element de calcul al valorii ntreprinderii;
b) punct de pornire n determinarea capacittii beneficiare a ntreprinderii;
c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se obtine valoarea
ntreprinderii.
53. Care din urmtoarele afirmatii este inexact:
a) cresterea ratei de actualizare micsoreaz valoarea ntreprinderii;
b) cresterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal, contabil micsoreaz valoarea
ntreprinderii;
c) cresterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal contabil micsoreaz rata de
actualizare si, ca atare, micsoreaz valoarea ntreprinderii.
54. Metodele combinate de evaluare abordeaz:
a) att activul, ct si pasivul din bilant;
b) att patrimoniul, ct si rentabilitatea;
c) att resursele, ct si destinatia acestora.
55. Ce semnificatie are relatia ANC . i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n
care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii); i = rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie n cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al ntreprinderii;
c) goodwill-ul ntreprinderii.
56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal:
a) recomandat de bibliografia consultat;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de ntreprindere de evaluat.
57. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea:
a) a trei sau mai multe metode;
b) cel putin a dou metode;
c) metodelor care dau rezultate apropiate.
58. Evaluatorul, n procesul de evaluare, estimeaz:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.
59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:

a) conditiile concrete de evaluare;


b) constatrile din diagnosticul de evaluare;
c) dorinta beneficiarului evalurii.
60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru ntreprindere este egal cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;
b) pretul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea;
c) pretul de vnzare existent n cataloagele furnizorilor.
61. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficient;
c) gradul de uzur.
62. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu:
a) valoarea de origine, mai putin uzura;
b) pretul de vnzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveaz bunul si cheltuielile
ocazionate de lichidare;
c) valoarea actual a bunului.
63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmreste:
a) stabilirea competitivittii ntreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor ntreprinderii si stabilirea concluziilor;
c) determinarea rentabilittii ntreprinderii.
64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:
a) mediul economic exterior ntreprinderii si conditiile asigurate de ntreprindere mediului intern de
manifestare a functiilor ei;
b) dispozitiile legale n vigoare;
c) vointa proprietarilor ntreprinderii.
65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este
de 186.150 mii lei. Care a fost durata n zile a ncasrii clientilor?
a) 15 zile;
b) 45 de zile;
c) 30 de zile.
66. Se dau urmtoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
67. Bilantul economic se prezint cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
68. Se constat c o hal industrial, n valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de
peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzarea terenului nc liber
de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si
taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se
estimeaz obtinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul
economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilantul contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.


69. Activul net corijat al ntreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de 3.000 lei, iar
rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de:
a) plus 2.000 mii lei;
b) minus 1.400 mii lei;
c) plus 1.400 mii lei.
70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii
lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea
substantial brut a ntreprinderii va fi de:
a) 455.000 mii lei;
b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.
71. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de
depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de
rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
72. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este
de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%.
Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
73. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date
estimative:
activ net contabil = 120.000 mii lei;
plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei;
minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate n
urma lichidrii vnzrii imobilizrilor);
cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei.
Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.
74. n cte grupe se pot mprti metodele de evaluare combinate?
a) 3;
b) 2;
c) 4.
75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea beneficiar este de
1.000 lei, rata neutr (i) este de 11%, iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea
global a ntreprinderii va fi de:
a) 8.600 lei;
b) 8.800 lei;
c) 8.480 lei.
76. Relund informatiile de la ntrebarea 72, precizati care este valoarea goodwill-ului aplicnd o
rat de actualizare de 30%:
a) 4.666 lei;
b) + 6.666 lei;
c) + 4.666 lei.
77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii n sensul:
a) reducerii;
b) cresterii;
c) nu influenteaz.

78. Ce relatie exist ntre rata de actualizare si riscul de tar?


a) direct proportional;
b) invers proportional;
c) nu exist relatie direct.
79. Explicati necesitatea evalurii economice si financiare a unei ntreprinderi.
a) Esena evalurii economice. Necesitate
De o manier general, evaluarea economic are ca obiectiv stabilirea valorii de pia (de circulaie)
a unui bun, activ, societate etc.
O economie de pia liber i cu att mai mult o economie care a rupt chingile centralismului i se
afl n tranziie spre o economie de pia liber, este ntr-un permanent proces de autoreglare, de
autostabilizare; nemaiexistnd acele prghii pur administrative prin care entitile economice erau
conduse, dirijate, acestea se afl ntr-o continu micare i pentru a-i da seama unde sunt n
evoluia lor, i a se asigura c nu se rtcesc" n spaiul economic intern i extern, recurg sistematic
la unele procedee de orientare, prin care i asigur comparabilitatea proprie cu restul economiei, cu
piaa:
Exist, trei grupe de factori a cror aciune conduce la distorsiuni ntre bilanul contabil i bilanul
economic ale unei ntreprinderi i care, deci, fac obligatorie recurgerea acesteia la instrumentul
reevalurii:
PREURILE LIBERE; dac este de neconceput o eco nomie de pia fr preuri libere, tot astfel,
este de la sine neles c orice manager este interesat ca informaiile fur nizate de evidenele,
statisticile i orice alt suport de informaii din societatea sa, s fie actualizate, ct mai frecvent, n
funcie de evoluia preurilor pe pia;
RAPORTUL DE SCHIMB AL MONEDEI NAIONALE - care este determinat, n mod obiectiv,
de factori economici, exteriori agentului economic. Evoluia acestui raport nu este indiferent
administraiei unei societi.
ntruct, direct sau indirect, orice agent economic este practic legat" la economia mondial,
conducerea acestuia procedeaz la actualizarea sistematic i permanent a informaiilor furnizate
de statisticile i evidenele interne, n funcie de raportul de schimb al monedei naionale;
GESTIUNEA INTERN A AGENILOR ECONOMICI - cu deosebire sub aspectele:
MODALITI DE AMORTIZARE
MODALITI DE INERE A CONTABILITII
Att organizarea i inerea contabilitii analitice (interne de gestiune) suport materiial al
secretului! comercial care st la baza competiiei i concurenei fr de care este de neconceput o
economie de pia ct i modalitile de amortizare a activului fix, fiind la latitudinea fiecrei
administraii, aceasta este interesat s constate abaterile de la ceea ce este de cutum n sectorul
sau ramura respectiv; n ceea ce privete amortizarea, se urmresc i abaterile de la legea fiscal
care prevede cotele de amortizare deductibile pentru stabilirea profitului impozabil.
Se poate concluziona c evaluarea economic const ntr-un complex de tehnici, procedee i metode
prin care un bun, o grup de bunuri, un activ, o societate etc. sunt aduse din punct de vedere valoric,
la nivelul pieei i prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta.
80. Explicati rolul bilantului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece
in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Dei pornete de la bilanul contabil, la un moment dat, evaluatorul se desprinde de acesta i
elaboreaz bilanul economic" un bilan teoretic; pe baza diagnosticului, evaluatorul
construiete ansamble financiare, abstracte, scenarii de dezvoltare, de rentabilitate, ntocmai cum un
arhitect, un proiectant construiete" pe hrtie un bloc.
Aceste activiti financiare de desprindere de bilanul contabil i de elaborare a bilanului economic
fac parte din ceea ce n lumea de specialitate devine tot mai mult cunoscut sub denumirea de
inginerie -financiar, iar evaluarea economic este considerat mai mult ca o art dect ca o
tiin.

81. Explicati diferentele dintre pret si valoare.


Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama
de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze
preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala
si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
82. Clasificati diferitele tipuri de evaluri.
De o manier general, specialitii clasific astfel evalurile:

Din punct de vedere al obiectului:


evaluri de bunuri;
evaluri de grupe de bunuri;
evaluri de elemente intangibile;
evaluri de active economice (pri, secii, magazine etc.); D evaluri de societi, ntreprinderi,
firme etc.

Din punct de vedere al scopului:


evaluri contabile este cunoscut c orice nregistrare contabil, inventariere, ntocmirea
bilanului, presupun o anumit evaluare a elementelor patrimoniale;
evaluri administrative sunt cele stabilite de administraie n scopuri fiscale, mai ales pentru
determinarea masei impozabile sau taxabile, precum i cele dispuse prin acte normative pentru
actualizarea la un moment dat a valorii capitalului de stat;
evaluri economice au n vedere individualizarea bunului, a oricrui activ sau societate i situaia
acestora n raport cu piaa, abstracie fcnd de orice norm preconfecionat, singurul reper de
referin constituindu-l piaa, n momentul evalurii.

Din punct de vedere al metodei:


evaluri patrimoniale (abordeaz latura exclusiv patrimonial);
evaluri prin capacitatea beneficiar (prin randament, prin rentabilitate);
evaluri combinate (abordeaz att aspectul patrimonial ct i cel al afacerii, al rentabilitii);
evaluri pornite de la cifra de afaceri.
83. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Evaluatorul trebuie s neleag temeinic care este realitatea; el trebuie s aib permanent n
vedere i s considere c toate informaiile (bilan, statistici, evidena i orice alt suport birocratic)
nu constituie dect imagini ale unei realiti, iar el trebuie s se apropie ct mai mult de realitatea
nsi.
De exemplu: la o fabric de nclminte, statistica arat realizarea produciei, bilanul arat stocuri
aparent normale, (active circulante) dar acestea sunt numai imagini; realitatea reieit din
diagnostic este c n stocuri se afl unul sau mai multe bunuri cu o desfacere lent sau fr
desfacere; deci evaluatorul trebuie s rein aceast realitate cu toate consecinele ei.
Diagnosticul trebuie s ocupe cea. 80% din activitate iar calculele propriu-zise de evaluare, restul.
n diagnostic se recomand s se aib n vedere o metod sintetic tripolar (utilizat de tot mai
multe firme de specialitate); metoda const n analiza separat i n coerena iglobal a celor trei
poli: a) strategia de dezvoltare, b) resursele, c) sistemele de gestiune i informare.
Orice schimbare provocat la unul din poli, are inciden asupra celorlali doi poli.
Diagnosticul de evaluare trebuie s-l conduc pe evaluator la identificarea tuturor factorilor de risc
interni i la stabilirea ipotezelor de evaluare; el trebuie s anticipeze viitorul societii.

Diagnosticul de evaluare este cel care face ca cjou evaluri s nu semene una cu alta nici dac s
refer la dou societi evaluate de aceiai specialiti i nici dac se refer la dou evaluri fcute
pentru aceeai societate, de specialiti diferii.
In orice evaluare se are n vedere i se urmrete potenialul i nu obiectul n sine; un activ, o
societate nu e privit ca o ngrmdire de bunuri, ci ca un organism viu ntr-un mediu productiv,
mictor.
84. Explicati legtura dintre scop si metod n evaluarea ntreprinderii.
85. Definiti valoarea de piat.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de
cauza, prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
86. Definiti valoarea just.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua
pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
87. Definiti valoarea actual a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care
urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
88. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint
totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de
utilizare sau de folosire.
89. Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun
susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata
prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.
90. Definiti valoarea substantial.
Valoarea substanial
Sunt cunoscute trei mrimi ale acestei valori:
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii
activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din
diverse cauze (nchi-. riate etc.)
Valoarea substanial brut redus(VSB F) este egal cu valoarea substanial brut diminuat cu
obligaiile nefinanciare.
Valoarea substanial net (VSn) se identific activului net corijat, fiind egal cu valoarea
substanial brut din care se deduc tdate datoriile.
91. Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
92. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara
pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu
toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat
pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului
proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu

ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurari.
93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau
cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
Societatea este constituita legal;
Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
Exista actiuni juridice in curs;
Exista contracte individule de munca;
Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
contract si statut corespunztoare;
relaii contractuale corecte;
finanare asigurata;
absenta litigiilor;
reglementari fiscale aplicate corecte;
obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
conflicte de munca;
obligaii fiscale nerespectate.
94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectivul
l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in
viitor.
Constatri
Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula
ponderea lor in volumul total al activitii;
Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de
recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti;
Se vor analiza furnizorii;
Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si
serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta
a pietii.
95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Obiectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor
actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator.
Constatri
se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp;
stabilirea dinamicii imobilizrilor;
stabilirea nivelului de amortizare;
stabilirea nivelului de productivitate;
analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a
ntreprinderii;
Concluziile se prezint sub forma:
Oportunitilor
Riscurilor
Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si
servicii competitive
puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii
si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse
umane.
Obiectivul
l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la
realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
Analiza structurii umane si anume:
Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile,
absenteism.
Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de
remunerare,legatura cu actionariatul
Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.
Obiective:
Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a
strii de sntate a societarii;
Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare;
Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile
coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii
lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe

98. Aveti urmtoarele informatii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiintare 5.000; licente 10.000;
cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri n
avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; mprumuturi bancare
150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil n principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si
explicati rolul acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.
FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR NFR = + sau
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este
decalata in faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate
165.000
Imobilizari necorporale
15.000
-chelt infiintare
5.000
- licente
10.000
Imobilizari corporale
150.000
- cladiri
50.000
- echipamente
100.000
Active circulante
510.000
- stocuri
200.000
- creante
300.000
- banci
10.000
Obligatii curente
325.000
- furnizori
250.000
- imprum. bcare
75.000
Activ net curent
185.000
Obligatii pe t.l.
75.000
Venituri in avans
80.000
Provizioane
65.000
Activ net
130.000
Cap soc.
Rezerve
Cap proprii

125.000
5.000
130.000

Bilantul functional
Activ
Functia de investitii
Functia de exploatare
Functia de trezorerie

Imobilizari brute 165.000


NFR

130.0000 fd proprii de orig externa

95.000

65.000 fd propr. orig. interna

10.000

75.000 datorii financ (impr fin)

270.000
Bilantul financiar

Pasiv

270.000

ACTIV
PASIV
I Activ imobilizat
165.000
IV Capitaluri permanente
270.0000
II Stocuri, creante
500.000 V Datorii nefinanciare
330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000
99. Rolul bilantului n diagnosticul de evaluare.
Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul
contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
100. Rolul bilantului functional n diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
funciile de investiii,
de exploatare si
de trezorerie in active si
funcia de finanare in pasiv.
101. Care sunt pasii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara
exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat
102. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?
Componentele fundamentale ale oricrei evaluri sunt:
- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
103. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare si bunuri nenecesare?
Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie
de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
104. Care sunt criteriile n functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n
vederea determinrii activului net corijat?
Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt >
deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a
op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni
importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie.
105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?
Metodele de calcul al ANC sunt:
metoda substractiva si
met. aditiva
106. n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
107. n ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?
Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale
108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi si valoarea acesteia.
. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.

109. Cum se calculeaz valoarea substantial brut a unei ntreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.
Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
110. Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de
nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000;
creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri
anticipate 80.000; profit 55.000.
Met aditiva
Capitaluri Proprii
110.000
Cap social
100.000
Rezerve
10.000
Profit
55.000 Ch infiintare
ANC

15.000
150.000

Met substractiva
Cladiri
Echipamente
Stocuri
Casa
Banca
Total active

200.000
250.000
300.000
10.000
150.000
910.000

Furnizori
Creditori
Imprum
Ven anticip
Oblig

400.000
80.000
200.000
80.000
760.000

ANC
150.000
111. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
112. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici
si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
piata de bunuri si servicii;
piata financiara;
piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt
neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare
factorul timp, astfel:
Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii
sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;

- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare
numita si regula de actualizare
suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o
aplificam
cu
factorul
de
actualizare
1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y
il amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An=
t

(1+t)n

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t


- actualizarea pe baza indicatorului PER
113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative,
-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
rata
neutra
de
plasament
pe
piata
financiara
rata
dobanzii
ceruta
pentru
plata
datoriei
planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza
fara risc)
114. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a
genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu
cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).
115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii.
Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu
costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
116. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si
o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*


S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile
legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau
metoda deducerii profitului) sau
ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale
valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte
riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera
fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea
le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul
fluxului de numerar.
118. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si
riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actualizare mai mare.
119. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei ntreprinderi cu influent
asupra ratei de actualizare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile
legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o
deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda
deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda
primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente
ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte
riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera
fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea
le asteapta sa fie generate din active.

Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prt si riscul
fluxului de numerar.
121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei ntreprinderi asupra valorii
acesteia?
122. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi si prezentati cteva din metodele de
determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic
si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ).
123. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si ce semnificatie are n evaluarea
ntreprinderii.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor
care finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate
de ntreprindere.
124. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacittii beneficiare a unei ntreprinderi?
Etapele determinrii capacitaii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant
care indeplineste cumulativ 4 conditii:
este un profit stabil;
este un profit real;
este un profit cert;
profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa
facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.:

-marja bruta;
-valoarea adaugata
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si
se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca
si protecia sociala;
a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
corecii legate de sinergii
alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt
fuziuni, divizari, majorari de capital.
Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare;
se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.
125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil pentru
determinarea capacittii beneficiare.
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare
si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca
si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri
care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
126. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil n legtur cu amortizrile si
provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor?

amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare,


referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate
127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil n legtur cu cheltuielile
salariale?
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta
constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneficiar a ntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot
descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele
financiare
129. Ce sunt efectele sinergice si ce influent au asupra valorii unei tranzactii?
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacittii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele
trecute
si
a
profiturilor
anuale
previzionate;
ca
medie
a
profiturilor
anuale
corectate
din
perioadele
trecute;
ca
medie
a
profiturilor
anuale
previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate?
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta;
132. Ce ntelegeti prin perioada de referint a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin
rentabilitate?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de
noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor,
pentru
reinnoirea
produselor,
etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare
al investitiei.
133. Ce este si cum se determin prima de risc a unei ntreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de
piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate.
134. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?
Invers proportionala
135. Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi exprimat prin profitul net este de 800, iar dobnda
la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea ntreprinderii prin metoda capitalizrii
veniturilor si explicati semnificatia acesteia.
Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
136. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin rentabilitate a unei
ntreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care
Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat
137. Ce este valoarea de randament propriu-zis si cum se determin?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor
care finanteaza intreprinderea
Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite
actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare
constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor,
respective a veniturilor pe care le primesc.
Formula
138. Ce este valoarea de rentabilitate limitat si cum se determin?
Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete
previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza
unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri,
intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de
concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata
contractului.
Formula
139. Ce este valoarea de rentabilitate continu si cum se determin?
140. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor
care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cashflows.
141. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de
capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe
imobilizari, dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la
terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor

Flux de trezorerie
142. n ce const metoda fluxurilor de disponibilitti actualizate?
Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a
afacerii sale; in acest an ,,n se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
143. Care sunt cele 4 etape (pasi) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitti
actualizate?
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari,
preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete
viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
144. Ce este valoarea rezidual, cum se determin si cnd se foloseste n evaluarea ntreprinderii?
. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul
unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
145. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
146. Ce este partea invizibil a unei ntreprinderi si cum se determin valoarea acesteia?
Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
147. Ce este pragul de rentabilitate al unei ntreprinderi si ce semnificatie are n evaluarea acesteia?
In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este
superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum
influenteaz valoarea ntreprinderii?
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si
profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea
ANC.
Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.
149. Ce este goodwill-ul unei ntreprinderi si n ce relatie se afl cu valoarea acesteia?
Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala


150. Ce relatie exist ntre fondul comercial si goodwill-ul unei ntreprinderi?
Este acelasi lucru
151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii si n cte grupe se pot clasifica?
. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile
antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
152. Explicati n ce const metoda practicienilor de evaluare a ntreprinderii.
Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si
a unei prin rentabilitate (CB/i)
V= ANC + CB/i
2
Sau,
V = K1*ANC + K2* CB/i
K1+K2
153. n ce const metoda remunerrii valorii substantiale brute?
Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza
continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara
acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt
folosite din diverse cauze.
154. n ce const metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii?
Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale
brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si
asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile
nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.
155. Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substantiale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
156. Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri
20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare
25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii
substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net
1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani.
ANC
29.000 Imob c+
20.000 stocuri+
50.000 creante+
5.000 disponibilit +
25.000 oblig nefinanciare
5.000 impr bancare 75.000
V = ANC + CB ANCxi
t
V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100= 74000- 9017= 64983
1
1,12
(1+0,12)

V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 68269
157. Cum se evalueaz actiunile detinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective
a pachetului;
158. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau
la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
159. Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
160. Cum se evalueaz disponibilittile din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de
schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
161. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
162. Cum se evalueaz obligatiile din bilantul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei
tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
163. Care sunt situatiile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
164. n ce const metoda activului net de lichidare, cnd se foloseste si cum se calculeaz valoarea
ntreprinderii n dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a
marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate
corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul
intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de
lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel
obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente
vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod
rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini
condiiile din definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii
normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii

voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza
contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine
cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei.
Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul
riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice
noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea
in curs de redresare.
165. n ce const metoda valorii la termen, cnd se foloseste si cum se calculeaz valoarea
ntreprinderii n dificultate?
Metoda
se
foloseste
in
cazul
intreprinderilor
redresabile
si
consta
in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru
atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul
specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
166. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii si divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda
bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete
raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri
sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net
contabil la numrul de aciuni-pri sociale.
Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile
a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri
sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la
valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin
nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri
sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei
aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;

calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale
i valoarea nominal a acestora
167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de
evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a
eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de
activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare
folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor
mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu
salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca
intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate,
daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae
fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul
fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate
se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil
pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico
financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative,
respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a
entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara
asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut
necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati,
conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea
lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor,
clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala

e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii
contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale
sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment
dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si
aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de
viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor
si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea
activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la
personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de
conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile
de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista
motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare
nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei
financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor
proprii;

-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si
efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a
capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit
asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare
datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5
ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile
stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu
doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii
(cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se
el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si
prevederilro din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la
elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare
pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod
corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.

8.Cocluziile si opiniile evaluatorului


Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si
financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de
evaluare.
168. Cum influenteaz raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efectuarii evaluarii
169. Cum influenteaz modificarea preturilor valoarea unei ntreprinderi?
Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:
- rata ed actualizare este influentata cu riscul de prt;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de
preturile pietei
170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonial a ntreprinderii este de
10.000, iar capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net este 1.500. Care este superprofitul,
superbeneficiul sau renta de goodwill a ntreprinderii?
Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000
171. Care este valoarea unei ntreprinderi dac are o capacitate beneficiar exprimat prin profitul
net de 10.000, iar costul capitalului acestei ntreprinderi este de 15%?
V = CB/i=66.666
172. Se dau urmtoarele informatii despre o ntreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli
anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare
50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei ntreprinderi.
Active totale 150.000
ch anticipate 10.000
datorii totale 75.000
dif reevaluare 50.000
cap proprii 25.000
ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000
173. Care este rolul bilantului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
174. Explicati rolul evalurii pentru elaborarea situatiilor financiare ale ntreprinderii.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc
175. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai
mari a cativelor si a intreprinderii
satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea,
valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
176. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea ntreprinderii?
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate
opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare,
astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un
rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare,
respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea
costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta
direct in caheltuiala perioadei

177. Ce ntelegeti prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?


Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
178. Cum influenteaz riscul de tar valoarea unei ntreprinderi?
Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare
cu atat val intrepr este mai mica.
179. Conturile din afara bilantului influenteaz valoarea unei ntreprinderi? Dac da, cum?
Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar
sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.
180. O ntreprindere i-a constituit un patrimoniu compus n principal din participaii minoritare n
afaceri industriale i comerciale. Bilanul su se prezint astfel la sfritul exerciiului N:
ACTIV
PASIV
Imobilizri
5
Capitaluri
112
corporale nete
proprii
Imob
120 Datorii
25
financiare
financiare
Disponibilit 12
i bneti
TOTAL
137 TOTAL
137
Imobilizrile corporale ale afacerii sunt constituite n principal din mobilier de birou pe care l
utilizeaz pentru propriile nevoi i care are o valoare de pia estimat la 11 milioane UM.
Imobilizrile financiare cuprind portofoliul de participaii minoritare care includ dou categorii
distincte:
- titluri ale societile necotate pentru o valoare net contabil de 88 milioane UM care genereaz,
in opinia managerilor, plusvalori poteniale brute de 15 milioane UM
- titluri ale societilor cotate a cror valoare bursier reprezint, pentru partea deinuta de
ntreprindere, 50 milioane UM
ntreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exerciiului anterior, un rezultat reportat
negativ de 15 milioane UM. Aceste pierderi se vor recupera n urmtorii 5 ani, perioad n care se
va determina o economie de impozit pe profit.
Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea
capitalurilor proprii ateptata de pia pentru acest tip de afacere este de 10%.
S se determine plusvalorile nete aferente activelor. (Metode de evaluare patrimoniale
Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor
- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de pia 5 valoare contabil)
- plusvalori brute pentru titlurile necotate
15
- plusvalori brute pentru titlurile cotate
18
Total plusvalori brute
39
Impozit pe plusvalori (28%)
(11)
Total plusvalori nete de impozit
28
Observaie: n practica internaional a evalurii plusvalorile aferente activelor imobilizate se
impoziteaz cu o cot diminaut avndu-se n vedere realizarea lor pe termen lung sau
incertitudinea realizrii imediate.
181. Se reia enunul de la problema 180 cu urmtoarea cerin: s se determine economia de
impozit pe profit indus de pierderi.
(Metode de evaluare patrimoniale
Determinarea economiei de impozit pe profit indus de pierderi:
Se presupune c pierderea poate fi recuperat n urmtorii 5 ani dac se ine seama de plusvalorile
poteniale pe care le degaj participaiile. Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data
evalurii) la o rat de 10% dat n enun.

3
3
3
3
3

11.4
2
3
4
1.1 1.1
1.1
1.1
1.15
de unde o economie de impozit pe profit de:
11,4 x 0,4 = 4,6 5

Pierderi reportate =

182. Se reia enunul de la problema 180 cu urmtoarea cerin: s se calculeze activul net contabil
corectat. (Metode de evaluare patrimoniale)
Determinarea activului net contabil corectat =
ANC
Total activ
137
- Datorii
25
+ Plusvalori active nete
+ Economie de impozit pierderi

145
112
28
5

183. Grupul Y deine, prin intermediul societii mame, un control majoritar asupra a trei societi:
A, B si C.
Bilanul societii mame ncheiat la sfritul exerciiului N se prezint astfel:
ACTIV
PASIV
Imobilizri 4
Capitaluri
63
necorporale (1)
proprii
(din care
cheltuieli de
constituire)
Imobilizri 10
Datorii
80
corporale
financiare
Imobilizri 122
financiare
(110)
(din
care
participatii)
Disponibilit 7
i
TOTAL
143
TOTAL
143
Se mai cunosc urmtoarele:
- imobilizrile corporale corespund cldirii ce reprezint sediul social al grupului (regrupeaz
ansamblul serviciilor administrative i comerciale ale grupului i ale celor trei filiale); o expertiz
recent i atribuie o valoare de pia de 16 milioane UM
- imobilizrile financiare cuprind pe de o parte valoarea neta contabil a participaiilor n societile
A, B, C i pe de alt parte un mprumut de 12 milioane UM acordat unui partener comercial al
grupului care are unele dificulti financiare. Dup ultimele informaii, acest partener ar putea
ajunge in situaia ncetrii plilor.
n privina filialelor, se mai tie:
- A reprezint n bilanul grupului o valoare net contabil de 50 milioane UM. Este o societate
necotata care are datorii financiare de 18 milioane i care a obinut n ultimul exercitiu un rezultat
din exploatare de 9 milioane. Societile cotate ale aceluiai sector de activitate prezint
actualmente urmtorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exerciiu: 10 pentru rezultatul
exploatrii i 15 pentru rezultatul net.
- B este o societate cotat pe piaa secundar de 2 ani. Valoarea net contabil n cadrul grupului,
care deine din capitalurile sale o cot de 55%, este de 35 milioane. n urma unor performane
deosebite, B prezint la ora actual, pe baza mediei cursurilor nregistrate pe parcursul ultimei luni
bursiere, o capitalizare bursier de 130 milioane.
- C este o societate tnr, n puternic cretere, a crei finanare a fost realizat deocamdat doar
din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar innd seama de potenialul su, se
estimeaza o valoare global apropiat de cifra de afaceri anual, de 32 milioane pentru ultimul
exerciiu. Grupul deine 100% din capitalul su.

Alte informaii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung
28%.
S se determine valoarea actual a participaiilor n societile A, B i C. (Met. de eval.
patrimoniale)
Participaii n societatea A: valoarea de pia a acesteia poate fi estimata prin metode comparative:
- rezultatul exploatrii:
valoarea afacerii sau a entitii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane
valoarea aciunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entitii datorii = 90 18 = 72
milioane
- rezultatul net:
valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dup
impozitare cu 40% = 5,4; dac se ine seama de existena cheltuielilor cu dobnzile aferente
datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)= 75 milioane
Se poate accepta o valoare a participaiilor n societatea A de 75 milioane de unde rezult o
plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de pia 50 valoare net contabil).
Participaii n societatea B: valoarea acesteia se stabilete pe baza capitalizrii bursiere care,
innd seama de partea deinut de grup, este de 71,5 milioane (130 mil x 55%), rezultnd o
plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de pia 35 valoare net contabil)
Participaii n societatea C: fiind finanata doar din capitaluri proprii, valoarea societii C este
egal cu valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane, de unde rezult o plusvaloare de 7
milioane [32 milioane valoare de pia (110 50-35 ) valoare net contabil]
184. Se reia enunul de la problema 4 cu urmtoarea cerin: s se calculeze activul net contabil
corectat al grupului Y.
(Metode de evaluare patrimoniale)
a)Corecii n vederea determinrii activului net contabil corectat al grupului:
- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori i se elimin
- imobilizarea care reprezint sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare de pia 10
valoare contabil)
- mprumut de 12 milioane: partenerul prezint un risc de faliment ridicat care conduce la
provizionarea integral a mprumutului (anularea activului de 12 milioane)
- plusvaloare aferent participaiei n A: 25 milioane
- plusvaloare aferent participaiei n B: 37 milioane
- plusvaloare aferent participaiei n C: 7 milioane
b)Determinarea activului net contabil
corectat:
109 milioane
ANC (143 - 80)
63
Anularea cheltuielilor de constituire
-1
Provizionarea mprumutului
-12
Economie de impozit aferent cheltuielilor
de constituire i mprumutului anulat [(12+1) x 0,4]
5
Plusvalori pentru imobilizrile corporale
6
Plusvalori pentru participaiile A, B, C
69
Impozit pe plusvalori [(6+69)x 0,28]
-21
185. Societatea A, cotat la burs, prezint caracteristicile financiare urmtoare:
- capitaluri proprii
100 milioane UM
- datorii financiare
200
- imobilizri nete
220
- nevoie de fond de rulement
80
- rezultatul exploatrii
50

Se mai tie c:
- rata dobnzii fr risc pe pia
5,7%
- prima de risc mediu pe pia aciunilor
4%
- rata medie a dobnzii la datoriile societii 7,5%
- cota de impozit
40%
- coeficientul
1,1
- capitalizarea bursier a societii este actualmente de 225 milioane UM
- imobilizrile nete cuprind o participaie minoritar, n sum de 20 milioane, ntr-o alt societate
cotat a crei valoare de pia (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane
UM
- investiiile realizate de societate n cursul ultimului exerciiu au fost de 50 milioane i nevoia de
fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane UM.
S se determine costul mediu ponderat al capitalului ca i referin a ratei de actualizare.
(Metode de evaluare bazate pe randament)
Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii k j k F k M k F j = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%
- costul datoriilor dup impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
- CMPC =

225 x 0,101 200 x0,045


7,5%
425

unde 225 reprezint valoarea actual a capitalurilor proprii (capitalizarea bursier a societii) fa
de valoarea contabil de 100; mai relevant este prima sum
186. Un grup de societi prezint urmtoarele situaii financiare pentru ultimul exerciiu :
Cifra de afaceri
1000 milioane UM
Excedent brut de exploatare
250
- Amortizari
50
= Rezultatul exploatarii
200
+ Rezultat financiar
-15
+Rezultat extraordinar
25
- Impozit pe profit
85
- Amortizare pe plusvalori
(specific consolidrilor)
10
= Rezultat net consolidat
115
Bilan
ACTIV
PASIV
Imobilizri
Capitaluri
nete
500
proprii
450
Active
Datorii
curente de 450
curente de
exploatare
80
exploatare
280
Disponibilit
Datorii
i
financiare
300
TOTAL
1030 TOTAL
1030
Alte informaii:
- investiiile au reprezentat 60 milioane UM n cursul ultimului exerciiu
- nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane UM la sfritul exerciiului precedent
- cota de impozit pe profit 40%
- rata de rentabilitate a pieei, fr risc 4%
- prima de risc medie a pieei aciunilor este de 5%
- coeficientul al grupului este de 1,3
- rata dobnzii la datoriile financiare ale grupului 7%

Se cere s se calculeze valoarea creat de grup n ultimul exerciiu.


(Metode de evaluare bazate pe goodwill)
Calculul valorii economice adugate (VEA)

VEA POnet CMPC CI CI ROIC CMPC

unde
POnet profit operaional (rezultat din exploatare)
net de impozit
CMPC costul mediu ponderat al capitalului
CI capitaluri investite
ROIC rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determin astfel:
- costul capitalurilor proprii:
k j kF kM kF j
unde kj costul capitalurilor proprii (Ccp)
KF rentabilitatea pieei fr risc
KM rentabilitatea pieei (cu risc)
j coeficientul de volatilitate al aciunii j
Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%
- costul datoriilor financiare
C d c 1 i p = 0,07 x (1-0,4)=4,2%
- CMPC k1 C cp k 2 C d =450/750 x 0,105 + 300/750 x 0,042 8%
Atunci VEA = 200 x 0,6 670 x 0,08 = 66,4
Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670
187. Se reia enunul de la problema anterioar cu urmtoarea cerin: s se evalueze afacerea prin
metoda cash-flow-urilor disponibile (pentru afacere, entitate) actualizate presupunnd c acest cashflow va crete cu 10% pe an n urmtoarele trei exerciii, apoi cu 4% pn la infinit.
(Metode de evaluare bazate pe randament)
Calculul cash-flow-ului disponibil obinut n ultimul exerciiu
Rezultatul exploatarii
200
- Impozit aferent
80
+ Amortizare
50
= Cash-flow de exploatare
170
+ Nevoia de fond de rulment la
sfritul exerciiului precedent
150
- Nevoia de fond de rulment la
sfritul exerciiului curent
170
- Investiii de efectuat
60
= Cash-flow disponibil
90
Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de cretere din enun rezultnd o valoare a
tuturor capitalurilor investite (VCI) sau a entitii de:
90 x1,13 x1,04
2
3
90 x1,1
90 x1,1
90 x1,1
0,08 0,04 2753 milioane UM
VCI

2
3
1 0,08 1 0,08
1,08
1,08 3
Obs. ultimul termen al formulei desemneaz valoarea rezidual actualizat i determinat dup
formula:
Vr

CFn 1
CMPC g

unde CFn+1 cash-flow-ul anului 4

g - rata de cretere a cash-flow-ului pn la infinit


Valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = VCI Datorii financiare = 2753 300 = 2453 milioane
UM
188. O ntreprindere ofer acionarilor un randament global pe dividende de 3%. tiind c pentru
clasa de risc considerat piaa cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%, trebuie gsit rata
de cretere implicit a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabiliti.
(Metode de evaluare bazate pe randament - dividende
Modelul Gordon Shapiro conduce la formula:
V

D
unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de cretere la
rg

infinit a dividendului global.Formula se poate scrie: r


oferit de dividende, n acest exemplu = 3%
Se obine astfel 0,1 = 0,03 + g
deci

D
g r1 g unde r1 este randamentul
V

g = 7% (inflaie inclus)

189. O ntreprindere a fost introdus la Bursa n exercitiul N-1. Ultimul su dividend de 10 UM


tocmai s-a pltit. Se ateapt o cretere a dividendului su ntr-un ritm anual de 8% pn la sfritul
celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmtorii doi ani i apoi o cretere de 4% pn la
infinit.
S se determine valoarea de pia a afacerii (aciunii) tiind c rata de rentabilitate ateptat de
acionari pentru capitalurile proprii este de 10%.
(Metode de evaluare bazate pe randament - dividende)

Se utilizeaz modelul Gordon Shapiro n trei secvene crora le corespunde o anumit rat de
cretere
a
dividendelor
10 x1,08 3 x1,06 2 x1,04
10 x1,08 10 x1,08 2 10 x1,08 3 10 x1,08 3 x1,06 10 x1,08 3 x1,06 2
0,1 0,04
V

19
1,15
1,1
1,12
1,13
1,14
1,15
D6
rg .
Ultimul termen calculat pentru sfritul anului 5 este dat de
1 r 5
190. Dac preul aciunii unei ntreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de cretere anticipat a
beneficiilor de 9% i dividendul anticipat la sfritul exerciiului este de 1.500 lei, care este rata de
rentabilitate sperat a titlului?
(Metode bazate pe rentabilitate - dividende)
D
Se aplic formula lui Gordon Shapiro: V r g de unde r g
r = 15%
V
191. O ntreprindere prezint caracteristicile urmtoare:
- capitaluri investite de acionari i creditori 1000 milioane UM
- rentabilitate minim cerut de la capitalurile investite pe pia
7,5%
- rentabilitate ateptat (previzional) a capitalurilor investite n afacere
10%
S se calculeze goodwill-ul ntreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va fi constant pe o durat
nedeterminat de timp.
(Metode bazate pe goodwill)
D

ntreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunztor surplusului de rentabilitate


obinut n raport cu rentabilitatea cerut de pia (10 7,5 = 2,5). n aceste condiii, se determin o
rentabilitate constant de 10%, adic 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de pia
de:
100 / 7,5% = 1333 mil UM
Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 1000 = 333 mil UM
O alt variant de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superprofitului este:

GW

Sp
r

PC i Re s
r

unde superprofitul Sp se determin:


1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25,
iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM
192. O ntreprindere prezint caracteristicile urmtoare:
- capitaluri investite de acionari i creditori 1000 milioane UM
- rentabilitate minim cerut de la capitalurile investite pe pia
7,5%
- rentabilitate ateptat (previzional) a capitalurilor investite n afacere
10%
S se calculeze goodwill-ul ntreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va crete cu o rat anual
constant de 5% pe un orizont de prognoz de 10 ani.
(Metode bazate pe goodwill)
Superprofitul va fi degajat doar n urmtorii 10 ani i se va majora anual cu 5%:
n
n
PC i Re s
Sp
GW

t
1 r t
t 1 1 r
t 1
Superprofitul este de 25 milioane i va crete cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizrii pe un
orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate ntr-o cretere geometric.
GW

GW =

25

1 0,075 10

1 0,05 10 1 0,075 10
sau
1 0,05 1 0,075

25
1,05 2
1,05 3
1,0510
1
,
05

...

1 0,075
1,075 1,075 2
1,075 9

GW = 210 milioane UM
193. Conducerea unei ntreprinderi dorete s lege primele acordate agenilor comerciali pentru
depirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost
studiat ipoteza urmtoare:
- cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fata de obiective
Se mai cunosc urmtoarele:
- marja profitului din exploatare (operaional) nainte de impozit 20% (PO/CA)
- CMPC 7%
- CA medie realizata de un agent comercial 10 milioane UM
- Cota de impozit pe profit 40%
Care este creterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus ?
(Metode de evaluare bazate pe goodwill
Se aplic formula de determinare a VEA (valoare economica adaugat)
VEA POnet CMPC CI CI ROIC CMPC

n acest caz creterea VEA este legat de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fa de
obiective i se poate calcula astfel:
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
VEA = POnet = 5% x 1,2 mil = 60000 UM
194. Conducerea unei ntreprinderi dorete s lege primele acordate agenilor comerciali pentru
depirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost
studiat ipoteza urmtoare:
- reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri)
Se mai cunosc urmtoarele:
- marja profitului din exploatare (operaional) nainte de impozit 20% (PO/CA)
- CMPC 7%
- CA medie realizata de un agent comercial 10 milioane UM
- Cota de impozit pe profit 40%

Care este creterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus ?


(Metode de evaluare bazate pe goodwill
Se aplic formula valorii economice adugate.
n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuri a capitalurilor investite (CI) de
ntreprindere n exploatare. Economia i deci suplimentul de VEA care rezult se poate calcula
astfel:
VEA = CMPC x CI = CMPC x Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10/360 = 29200 UM
(stocurile si celelalte componente ale NFR se exprim n zile de cifr de afaceri prin formulele
duratelor de rotaie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaterea CA
previzionate, n valori absolute)
195. O ntreprindere prezint urmatoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri
100 milioane UM
Rezultatul exploatrii
150
Rezultatul financiar
9
Rezultatul extraordinar
20
Impozit pe profit
71,6
Rezultat net consolidat
107,4
Rezultat aferent participatiilor
minoritare
(11)
Rezultat net partea grupului 96,4
Informaiile cu privire la societile cotate din acelai sector de activitate conduc la urmtorul
multiplu aplicat rezultatului ateptat pentru exercitiul N+1: PER = 21.
Impozit pe profit: 40%
S se determine valoarea ntreprinderii, partea aparinnd grupului, prin metode comparative.
(Metode de evaluare bazate pe comparaii de pia
Se aplic PER rezultatului net curent ateptat pentru N+1
Rezultat net partea grupului
- Rezultat extraordinar
+ Economie de impozit pentru
rezultatul extraordinar
(20 x 0,4)
Rezultat net curent partea grupului
Valoarea de pia a aciunilor
(84,4 x 21)

96,4
-20
8
84,4
1772

196. O ntreprindere prezint urmatoarele conturi previzionale:


Cifra de afaceri
100 milioane UM
Rezultatul exploatrii
150
Rezultatul financiar
9
Rezultatul extraordinar
20
Impozit pe profit
71,6
Rezultat net consolidat
107,4
Rezultat aferent participatiilor
minoritare
(11)
Rezultat net partea grupului 96,4
Informaiile cu privire la societile cotate din acelai sector de activitate conduc la urmtorul
multiplu aplicat rezultatului ateptat pentru exercitiul N+1: multiplul pentru rezultatul exploatrii =
13.
Impozit pe profit: 40%
se determine valoarea ntreprinderii, partea aparinnd grupului, prin metode comparative.

(Metode de evaluare bazate pe comparaii de pia)


Se utilizeaz multiplul rezultatului exploatrii.
Valoarea de pia a tuturor aciunilor = 150 x 13 = 1950
Valoarea de pia a aciunilor deinute de grup = 1950 x 90% = 1755
Obs. ponderea participatiilor minoritare este de
10% 11 / 107,4
197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
capital social 10.000 UM
rezerve 3.000
rezultat reportat 5.000
cheltuieli de constituire 2.000
cheltuieli de cercetare 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia
care va iei de pe pia anul urmtor
cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate 1.000
ANCC = ANC Corecii active Corecii datorii
ANCC = Capitaluri proprii Corecii active vCorecii datorii
ANCC =
11.000
Capitaluri proprii
18.000
Capital social 10.000
Rezerve 3.000
Rezultat reportat 5.000
- Cheltuieli considerate nonvalori
7.000
Cheltuieli de constituire 2.000
Cheltuieli de cercetare 4.000
Cheltuieli n avans 1.000
198. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate n afara exploatrii?
Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica
suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vnzare negativ pentru o
ntreprindere redresabil (n locul optiunii falimentului)?
Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu dispun de capital
prefera vanzarea la un prt sub val justa totusi negociat decat falimentul, caz in are loc vanzarea
activelor si plata creditorilor intr-po anumita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista.
200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actual n Romnia nu pot fi acceptate n
totalitate, n cazul evalurii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza
acestora?
Principiul independentei exercittiilor
Principiul necompensarii
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
201. Care dintre urmtoarele puncte nu se ncadreaz n analiza SWOT aplicabil functiei juridice,
n vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea
produselor ntreprinderii, existenta Regulamentului de ordine interioar, posibilitti de mbunttire
a cilor de acces si a utilittilor?
In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele puncte:

- relatiile comerciale cu furmizarii traditionali


- promovarea prod intrepr
- posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor
202. Care dintre verificrile urmtoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului resursei
umane: locul de munc anterior angajrii n ntreprinderea evaluat, dependenta managerilor de
bnci sau actionarii majoritari, structura si numrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului
de executie?
locul de munca anterior
structura si nr, sindicalistilor
calificarea medie a pers de executie
203. Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Sau
Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si
profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea
ANC.
Sp = CB ANCxi,
i= rata neutra de capitalizare
204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
rat constant pe o perioad nedeterminat (infinit) de timp?
205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati n practica evalurii puteti da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care
Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat206. n cte moduri puteti scrie formula de calcul
a valorii unei afaceri dac se capitalizeaz beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de
prognoz nedeterminat si se consider c acest beneficiu este constant?
207. Cum poate fi definit valoarea rezidual a unei afaceri inclus n calculele de actualizare a
cash-flow-urilor?
208. Care sunt premisele aplicrii metodei rentei goodwill-ului?
209. Care sunt premisele aplicrii metodei capitalizrii superprofitului?
210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe actiune) indicator
bursier si coeficient multiplicator?
211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative si ce exemple puteti da?
214. Care este definitia goodwill-ului?
215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?

216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cnd se
determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
218. n cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre referintele
necesare determinrii ratei de actualizare) n ce mod se ia n considerare influenta fiscalittii atunci
cnd se determin costul datoriilor?
219. Care sunt factorii n functie de care se estimeaz de ctre evaluator coeficientul de depreciere
utilizat, spre exemplu, n cadrul metodei costului de nlocuire net (CIN)?
220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesar determinrii ratei de
actualizare?
221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional instrument
complex de analiz financiar utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar?
222. Care dintre indicatorii urmtori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si stabilittii
personalului?
numr de grevisti/numr total de salariati x 100;
intrri de personal/numr mediu scriptic de personal x 100;
numr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numr mediu scriptic de personal.
223. Care este formula de calcul a lichidittii restrnse indicator calculat pentru interpretarea
bilantului contabil n cadrul diagnosticului financiar?
224. Care sunt documentele financiare de sintez pe care le verific auditorul financiar sau
evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?
225. Crei optici i corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea
substantial)?
226. Crei optici i corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil
corectat)?
227. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
228. Care sunt situatiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor?
229. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?
230. Prin ce se deosebesc valorile entittii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele
ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
231. Care este formula de calcul a fondului de rulment indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
233. Care sunt factorii n functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)?
234. Cum poate fi definit evaluarea economic?
235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate aplica si fr s se dispun
integral de informatii de piat?
236. De ce uzura scriptic a bunurilor de natura imobilizrilor corporale nu poate fi acceptat n
cazul unei evaluri economice?
237. Dac se lucreaz n unitti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
238. Care este formula de calcul a rentabilittii economice, ca indicator compus al rezultatelor?
239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil ntr-un cashflow?
240. Care este semnificatia includerii amortizrii (alturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus)
la determinarea cashflow-ului?
241. Prin ce se deosebeste valoarea estimat de evaluator de pretul care este eventual stabilit de
ctre cei care au cerut efectuarea evalurii?
242. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatrii valoare
patrimonial?
243. Dati exemple de factori care influenteaz mrimea orizontului de prognoz estimat n cadrul
metodelor de randament.
244. Indicati tipul de valoare aferent activelor creia i corespunde definitia: suma estimat pentru
care o proprietate (activ) ar putea fi schimbat la data evalurii, ntre un cumprtor si un vnztor

hotrti, ntr-o tranzactie echilibrat, dup un marketing adecvat, n care fiecare parte actioneaz n
cunostint de cauz, prudent si fr constrngeri.
245. Precizati cnd este recomandabil s fie folosit rata de evaluare Curs bursier/Cash-flow.
246. Marcati cu adevrat (A) sau fals (F) rspunsurile la urmtoarea afirmatie: Situatiile financiare
ale ntreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind necesare corectii:
a) contabilitatea nu este tinut ntotdeauna potrivit normelor si principiilor contabile n vigoare;
b) se refer la o perioad trecut;
c) nu reflect neaprat valori de piat;
d) include goodwill-ul, or acesta nu este ntotdeauna calculate de evaluator.
247. Enumerati trei dintre scopurile evalurii de active sau de afaceri.
248. Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii.
249. Prezentati criteriile dup care se judec o ntreprindere ca fiind n dificultate.
250. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piat a activelor, incluse n definitia acesteia
conform Standardelor Internationale de Evaluare (IVS International Valuation Standards).
251. Prezentati teoria care st la baza determinrii valorilor de randament ale afacerii.
252. Prezentati teoria care st la baza determinrii valorilor patrimoniale ale afacerii.
253. Prezentati teoria care st la baza determinrii valorilor bazate pe comparatii de piat ale
afacerii.
254. Expuneti tipurile de valori care se determin pentru activele detinute de o ntreprindere care si
continu activitatea.
255. Expuneti tipurile de valori care se determin pentru activele detinute de o ntreprindere care si
nceteaz activitatea.
256. Prezentati trei dintre corectiile care se aplic rezultatului contabil pentru a-l transforma ntr-un
beneficiu reproductibil, recurrent (capacitate beneficiar).
257. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.
258. Exemplificati trei principii ale evalurii specifice sau aplicabile metodelor de randament.
259. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare n ntelesul lor pentru evaluare.
260. Enumerati cteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si rat neutr component
a ratei de actualizare.
261. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.
262. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow.
263. Expuneti elementele de compunere ale costului de nlocuire net valoare sau procedur de
evaluare a activelor.
264. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci cnd e nteleas ca si rat de rentabilitate a
investitiilor alternative.
265. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.
266. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
juridic:
contractele de munc individuale si colective;
relatiile cu furnizorii traditionali;
controlul productiei ca si existent si organizare.
267. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
comercial:
ritmicitatea aprovizionrilor;
oferta ntreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;
productivitatea muncii.
268. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
tehnic:
principalele surse de venit ale ntreprinderii ca evolutie trecut si viitoare;
organizarea general a productiei;
existenta unui regulament de organizare si functionare.
269. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
resursei umane:
respectarea principiului de protejare a patrimoniului;
starea cilor de acces si a utilittilor pentru productie;

atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.


270. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
financiar:
nivelul activittii si al rezultatului;
echilibrul financiar;
gradul de utilizare a capacittii de productie.
271. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dup criteriul resurselor investite n afacere, n
categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice, nete).
272. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dup criteriul resurselor investite n afacere, n
categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale entittii, valori functionale).
273. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator bursier si coeficient
multiplicator n cadrul metodelor de randament.
274. Prezentati formula de calcul a costului de nlocuire net procedur de evaluare sau valoare
atribuit activelor atunci cnd se determin Activul net contabil corectat sau valori juste destinate
nregistrrilor contabile.
275. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a creantelor clienti exprimat n zile
de cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar.
276. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a datoriilor furnizori exprimat n
zile de cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar.
277. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a stocurilor exprimat n zile de
cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar.
278. Precizati prin ce se caracterizeaz pozitia de consultant a evaluatorului.
279. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete indicator de
echilibru financiar, specific bilantului functional.
280. Marcati afirmatiile care se potrivesc evalurii administrative (reevalurile obligatorii din anii
1990, 1992 si 1994):
uzura luat n calcule este cea scriptic (din contabilitate) si nu real (tehnic);
metoda de stabilire a valorii administrative este unic (indicial);
indicii aplicati au tinut seama de inflatie, de curs valutar si de alti factori de natur economic.
281. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat n cazul lichidrii
benevole (progresive, nejudiciare) a ntreprinderii.
282. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii
Activului net contabil corectat.
283. Indicati cteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate
beneficiar (metode de randament).
284. Prezentati semnificatia superprofitului punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului.
285. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei ntreprinderi.
286. Dati cteva exemple privind cauzele intrrii unei ntreprinderi n stare de dificultate.
287. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului
financiar.
288. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii.
289. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
comercial:
actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter comercial;
actele de proprietate asupra bunurilor ntreprinderii;
actele de nchiriere asupra bunurilor utilizate de ntreprindere.
290. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului
resursei umane:
dac au depus garantiile legale;
dac au studii superioare de specialitate;
dac sunt si actionari ai societtii analizate;
dac au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.