Introducere

Tema de dizertatie. Descriere a domeniului temei

Riscul este un element permanent in viata oamenilor si a afacerilor pe care ei le intreprind. Din
aceasta cauza, de el trebuie sa se tina seama in cazul tuturor analizelor si deciziilor ce se iau, pentru a
nu fi nevoiti sa constatam ulterior ca socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Cu alte
cuvinte, sa nu fim nevoiti sa suportam eventuale pierderi financiare sau alte efecte negative din cauza
neluarii in calcul a riscului si a masurilor de protejare impotriva lui.
Prin risc intelegem, deci, probabilitatea sau gradul de incertitudine ca un anumit eveniment
nefavorabil sa aiba loc cu consecinte negative asupra unui subiect. Existenta riscului induce asadar o
expunere la risc, care este data de valoarea actuala a tuturor pierderilor sau cheltuielilor suplimentare,
pe care este posibil sa le suporte in viitor un anumit subiect, in speta banca.
Institutiile de credit bancar se confrunta cu o serie de riscuri legate de operatiunile lor curente.
Expunerea la risc a institutiilor de credit poate fi o expunere inerenta activitatii obisnuite pe care o
desfasoara banca sau o expunere suplimentara generata de incercarea de a obtine profit mai mare
decat cel normal. In cazul primei expuneri vorbim de riscuri pure, iar in cazul celei de a doua de
riscuri speculative.
Din randul riscurilor bancare, in aceasta lucrare voi dezvolta aspectele riscului de creditare.
Acesta mai este numit si risc de insolvabilitate a debitorului, risc de nerambursare sau risc al
deteriorarii calitatii activelor bancare (atunci cand celelalte active au o pondere redusa in bilantul
bancii) si exprima probabilitatea incasarii efective, la scadenta, a fluxului de numerar anticipat
determinat de creditare (principalul plus dobanzile)
Riscul de creditare este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase atat bancii
in cauza, cat si intregului sistem bancar daca expunerea la risc este substantiala. Din aceasta cauza,
strategia fiecarei banci trebuie sa includa programe si proceduri de gestionare a riscurilor bancare, in
general, si a celor de creditare, in special, minimizarea expunerii la risc, alaturi de maximizarea
rentabilitatii si respectarea reglementarilor bancare si a celor generale, fiind unul din obiectivele
importante ale managementului bancar.
Gestionarea preventiva a riscului de creditare presupune organizarea procesului de creditare,
incepand cu definirea politicii de creditare si terminand cu monitorizarea si controlul creditelor
acordate, avand la baza anticiparea riscurilor in scopul diminuarii sau eliminarii efectelor nedorite ale
acestora.
Pentru administrarea eficient a riscului de credit, la stabilirea strategiei bncilor comerciale se
au n vedere dou aspecte:
Primul const n stabilirea tipurilor de credit care vor fi oferite clientelei, segmentul de
clientel vizat, tipurile de garanii percepute n contrapartid, rezidena, aria geografic, moneda,
durata creditului i profitabilitatea estimat.
Un al doilea aspect este determinarea caracteristicilor portofoliului de credite, inclusiv gradul
de diversificare i gradul de concentrare. Punerea concret n practic a strategiei de administrare a
riscului de credit se realizeaz prin proceduri proprii fiecrei bnci privind riscul de credit att la
nivelul individual al fiecrui client, ct i la nivelul ntregului portofoliu de credite. La stabilirea i
respectiv la implementarea de ctre bnci a procedurilor privind administrarea riscului de credit sunt
vizate urmtoarele aspecte precum: meninerea unor standarde prudente de creditare, monitorizare si
control a riscului de credit; evaluarea corespunztoare a noilor oportuniti de atragere a clienilor;
identificarea i administrarea creditelor neperformante i stabilirea standardelor proprii ale bncii cu
privire la garaniile acceptabile pentru creditele care urmeaz a se acorda clienilor.
In evaluarea riscului de credit, banca va proceda la evaluarea tuturor activitilor ce sunt
afectate de acest risc, indiferent dac rezultatele respectivelor activitti sunt reflectate n bilant sau n
1

afara bilantului. Astfel, vor fi luate n considerare elemente precum performana financiar curent i
revizionat a contrapartidelor; concentrarea expunerilor fata de contrapartide, forma de organizare
juridic, sectoarele n care actioneaz; capacitatea de punere n aplicare, din punct de vedere legal, a
angajamentelor contractuale; capacitatea i posibilitatea creditorului de a executa la nevoie garaniile
n condiiile pieei; angajamentele contractuale ale bncii cu persoanele aflate n relatii speciale cu
banca (personalul propriu, precum si familiile acestuia).
Activitatea de analiz economico-financiar care precede acordarea creditului se va desfsura
n baza unor criterii bine definite referitoare la: destinatia creditului si sursa de rambursare a acestuia;
profilul de risc curent al contrapartidei i garaniile prezentate, precum i senzitivitatea garaniilor la
evoluiile economice i cele ale pietei; istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei si
capacitatea curent si viitoare de rambursare a acesteia, bazat pe evolutiile financiare istorice si
proiectiile viitoarelor fluxuri de numerar; experienta n activitate a contrapartidei si sectorul economic
n care aceasta isi desfasoara activitatea, precum si pozitia sa n cadrul acestui sector, n cazul
creditelor comerciale; termenii si conditiile propuse n contractul de creditare, inclusiv clauzele
destinate sa limiteze modificarile in profilul de risc viitor al contrapartidei; capacitatea bancii de
executare si valorificare a garantiilor, daca este cazul, ntr-un termen cat mai scurt

Istoricul Bncii Transilvania (BT)

Povestea de succes a Bancii Transilvania a inceput in Cluj-Napoca, acum aproape 14 ani, din
initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de
Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania,
intr-o prima etapa, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre
sectorul Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a
inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie
bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea
valorii sale pe piata si a transparentei actiunilor bancii.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how
international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt
moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform
noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea
unui concept nou, standard, privind unitatile sale.
Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar bancare din
Romania, aflata in top 10 (locul 5 in 2006)1 si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa
de Valori Bucuresti. O prioritate a activitatii sale este perfectionarea continua a serviciilor si a
angajatilor, asa incat calitatea sa fie cea care face diferenta. Cu o cota de piata de 4,5%, Banca
Transilvania este un jucator activ pe piata, devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de
crestere, o banca recunoscuta la nivel national.
In plus, Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA
TRANSILVANIA, care ofera pietei servicii integrate banking, asigurari, administarea investitiilor,
finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring si prin intermediul subsidiarelor
sale: BT Asigurari, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities si
Compania de Factoring. In toate actiunile sale, Banca Transilvania beneficiaza de asistena i sprijinul
financiar i managerial al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care este
actionarul sau semnificativ.
Banca Transilvania este structurata pe trei linii de afaceri: retail, Intreprinderi Mici i Mijlocii
(IMM) si corporate. Astfel, banca si-a format personal calificat si un portofoliu complex de produse si
servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are peste 750.000 de
clienti, dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice.
1

www. Banknews.ro; Revista Capital 12.07.2006

Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania,
detinand peste 340 sucursale si agentii. Cresterea numarului de unitati a avut un ritm foarte accentuat
mai ales in ultimii doi ani, cand au fost deschise aproximativ 230 de entitati operationale, Banca
Transilvania clasandu-se, in prezent, pe pozitia a patra in topul bancilor din Romania, din punctul de
vedere al numarului de unitati. Intreaga retea teritoriala insemna pentru banca o importanta carte de
vizita si, bineinteles, dovada angajamentului sau de a veni tot mai aproape de clienti. Banca
Transilvania beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care ofera clientilor, ca
principal avantaj, posibilitatea accesarii contului curent din oricare unitate din tara.
Banca Transilvania are acum si trei sub-brand-uri: BT Caf, BT Golf Cup si Academia BT.
Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Caf, prima cafenea
bancara din Romania. Banca detine doua astfel de locatii in Bucuresti, respectiv Constanta, iar
extinderea acestui concept in cateva dintre cele mai importante orase din tara va continua.
Echipa Bancii Transilvania este formata din aproximativ 4.500 de angajati care promoveaz
cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiasi obiectiv:
calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor.
In cei aproape 14 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat ca, prin sprijinul
actionarilor si prin planurile ambitioase dezvoltate, a devenit o banca puternica, deschisa, flexibila si
moderna.
Structura Actionariatului la 31.10.2006

Structura actionariatului dupa tipul capitalului:

Roman - 68.59 %
Strain - 31.41 %

1. Persoane Fizice cu cetatenia romana - 47.10 %

2. Persoane juridice cu capital roman - 21.48 %
3. din care SIF'S - 15.08 %
4. Persoane Fizice cetateni ai altor tari - 5.56 %
5. Persoane Juridice cu capital strain - 25.85 %

ARHITECTURA DE BRAND - BANCA TRANSILVANIA

A crea imagine nu este o activitate sporadica, ci una permanenta. Caracterul pregnant al
acesteia este faptul ca "nu vindem o data pentru totdeauna". Numita si "reputatie", imaginea se
formeaza pe baza identitatii corporative. Banca Transilvania (BT) are, incepand cu luna ianuarie 2003,
o noua identitate institutionala.
Brand-ul Banca Transilvania este reprezentat de asocierile persoanelor care interactioneaza la
un moment dat cu organizatia, serviciile si produsele sale, dar - bineinteles - si cu reprezentatii BT. O
experienta memorabila inseamna un brand puternic.
DENUMIREA BANCII TRANSILVANIA
Ceea ce a stat la baza deciziei alegerii acestei denumiri este faptul ca "Transilvania" este un
nume cu rezonanta, cu semnificatii importante. Dincolo de factorul istoric, elementele definitorii sunt:
seriozitatea, stabilitatea si pastrarea traditiilor ceea ce, n cazul Bancii Transilvania, nseamna
respectarea angajamentelor fata de clienti. Un motiv n plus pentru aceasta denumire a fost, evident,
faptul ca Sediul Central al Bancii Transilvania se afla n Cluj-Napoca, n Transilvania.
Acronimul BT este utilizat ca parte a semnaturii grafice a companiei si a numelor unor marci
din portofoliul Bancii Transilvania, dar nu reprezinta singur Banca Transilvania, subsidiarele sau
produsele ori serviciile acesteia. Exceptia de la aceasta regula este folosirea acronimului in cazul
comunicarii scrise, pentru a evita repetitia in cadrul textului (Banca Transilvania / BT).
SIGLA BANCII TRANSILVANIA
Logo-ul, cunoscut si sub denumirea de "semnatura grafica" este primul contact cu brand-ul
Bancii Transilvania. Acesta reprezinta un scut si sugereaza aparare - Banca Transilvania are grija de
banii si de dorintele clientilor. Pentru a permite o vizibilitate optima in situatii diverse, au fost create
doua variante ale siglei, perfect compatibile: versiunea verticala si versiunea orizontala.
Elementele siglei sunt:
- denumirea bancii (scris cu corp de litera special creat)
- scutul (semnificatii: siguranta, protectie si grija)
- acronimele BT (cresc potentialul de diferentiere a semnaturii grafice)
- cele doua linii de la baza scutului - elementul recurent al identitatii corporative a BANCII
TRANSILVANIA

CULORILE BANCII TRANSILVANIA

Culorile BANCII TRANSILVANIA sunt galben (141 C, respectiv 1205 C - Codul Pantone) si
negru, combinatie care formeaza unul dintre cele mai puternice contraste. Mesajul psihologic al
culorilor este: galben - distinctie, incredere, caldura si negru - credibilitate, loialitate, autoritate.
Pe langa brand-ul Banca Transilvania si cele create prin aparitia Grupului Financiar BANCA
TRANSILVANIA (BT Asigurari, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing si BT
4

Securities) mai sunt folosite trei sub-brand-uri, care nu sunt din domeniul financiar: BT Cafe, BT Golf
Cup si Academia BT.
BT Cafe este cel mai inedit proiect la Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA, fiind
prima cafenea bancara din Romania. Conceput a fi un mediu informal, dar si de relaxare, BT Cafe
este un loc de intalnire a oamenilor de afaceri. BT Golf Cup reprezinta un turneu cu traditie,
competitie care reuneste, o data pe an, importanti oameni de afaceri romani si straini, pasionati de
golf. Academia BT se adreseaza in exclusivitate angajatilor bancii, obiectivul fiind acela de a satisface
nevoile de dezvoltare profesionala a acestora.
Intreprinderile Mici si Mijlocii - prioritate strategica pentru Banca Transilvania
Banca Transilvania, cea mai dinamica banca romaneasca, manifesta un interes real pentru
nevoile IMM-urilor, dezvoltand o relatie directa cu acestea, prin intermediul unei echipe
profesioniste de specialisti IMM. Rezultatul acestei relatii directe sunt produsele construite in
conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, produse standardizate, rapide si curajoase.
Clubul Intreprinztorului Romn - fondat de Banca Transilvania

Banca Transilvania crede in spiritul antreprenorial romanesc, avand un rol natural in

sprijinirea clasei antreprenorilor romani. Asa s-a nascut Clubul Intreprinzatorului Roman, o initiativa
a Bancii Transilvania, prin intermediul caruia se ofera suport si acces la consultanta segmentului de
afaceri.
"Misiunea Clubului Intreprinzatorului Roman este sa sprijinie intreprinzatorii romani sa
exploreze si sa decida informati asupra oportunitatilor oferite de lumea afacerilor astazi. Se va reusi
acest lucru, oferind membrilor beneficii cu valoare adaugata, asigurand accesul la cunoastere si creand
premizele schimbului de experiente. Incurajeaza creativitatea si inovatia si sustine spiritul
antreprenorial romanesc".
Clubul dezvolta trei linii cu rol de suport in activitatea antreprenorilor.
- Traininguri. Membrii Clubul Intreprinzatorului Roman beneficiaza de seminarii si
evenimente cu subiecte de interes pentru mediul de afaceri. Aceste evenimente sunt accesibile tuturor
membrilor clubului, clientii Bancii Transilvania pot benefiecia de subventii totale sau partiale in
cadrul programelor de training.
- Consultanta. Pentru membrii clubului, se ofera servicii de consultanta financiar-bancara. Prin
serviciile oferite se ofera raspuns intrebarilor concrete legate de credite sau de relatia cu bancile in
general dar aceste servicii sunt extinse si pentru piata de capital sau asset management.
- Networking. Un alt avantaj oferit de acest club sunt relatiile de parteneriat ce se pot stabilii
intre membrii clubului. Site-ul clubului faciliteaza interactiunea si abordarea partenerilor de afaceri clienti, furnizori putandu-se astfel stabili relatii cu parteneri din alte zone ale tarii.
Pana in prezent, peste 21.000 de Intreprinderi Mici si Mijlocii au accesat creditele rapide
oferite de Banca Transilvania.
Lansarea periodica, o data la trei luni, pana la sfarsitul anului 2007, a cate unui produs nou,
inovator dedicat exclusiv IMM-urilor, subliniaza dorinta bancii de a sprijini activ spiritul
antreprenorial local.

CAPITOLUL I
Creditul bancar motorul economiei performante

1. Rolul si functiile creditului in economie

In economia de piata, creditul are un rol deosebit, fiind unul din motoarele principale ale
intregului angrenaj economico-social. Utilizarea rationala a creditului sporeste puterea productiva a
capitalului si asigura un volum mare de produse.
Sub aspect economic, creditul reprezinta operatiunea prin care o persoana fizica sau juridica
(debitor) obtine fonduri sau bunuri de la alta persoana fizica sau juridica (creditor), asumandu-si
obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen/ scadenta. Creditul a aparut din necesitatea
stingerii obligatiilor dintre diferitii agenti economici, proces caruia moneda lichida nu-i putea face
fata.
In acest context, un rol deosebit de important il detin bancile. In conformitate cu legea
58/1998 si modificarilor ulterioare, banca este persoana juridica autorizata sa desfasoare, in
principal, activitati de atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu
Cu toate ca activitatea bancilor comerciale a devenit foarte complexa, totusi esenta acesteia
este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre agentii economici si/sau persoane fizice. Deci,
bancile comerciale reprezinta institutii primitoare si distribuitoare de capital
Potrivit Legii bancare nr.58/19982, creditul este orice angajament de plata a unei sume de
bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor
cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de
achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani
Pe masura dezvoltarii economico-sociale, rolul si importanta creditului in economia fiecarei
tari au marcat o crestere considerabila, avand loc totodata, diversificarea functiilor indeplinite de
credit. In primul rand, creditul indeplineste o functie distributiva prin faptul ca redistribuie rezervele
banesti disponibile la un moment dat in economie sub forma imprumuturilor acordate anumitor
ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finantare. Prin disponibilitati
sunt desemnate atat excedentele din conturile intreprinderilor deschise la banci si aflate temporar in
stare inactiva, rezervele de casa ale firmelor pastrate in conturi la banci, cat si sumele economisite de
populatie pentru diferite scopuri si depuse spre pastrare la casele de economii si/sau la bancile
comerciale.
Oferind intreprinzatorilor toate aceste disponibilitati, bancile, prin creditarea acestora,
transforma economiile sterile in capitaluri productive, contribuind astfel la cresterea avutiei reale a
societatii. Toate acestea sustin afirmatia creditul sporeste puterea de actiune productiva a
capitalului
Printr-o analiza atenta a cererilor de credite se favorizeaza orientarea disponibilitatilor spre
ramurile sau activitatile mai rentabile, acest lucru asigurand o mai mare posibilitate de adaptare la
cerintele pieteti interne si externe. Avand in vedere cele prezentate, creditul, prin functia sa
distributiva, participa la cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului
Economisirea fara investire conduce la tezaurizare, care poate provoca recesiune. Nu orice
individ poate fi intreprinzator; de aici se poate observa importanta pe care o are creditul in procesul de
transformare a economiilor in investitii. Cu alte cuvinte, creditul este un important factor al cresterii
economice.
Prin urmarirea si verificarea atenta a modului de utilizare a sumelor primite, creditul joaca un
rol de diminuare a initiativelor nerentabile, care provoaca pierderi. Un intreprinzator care prezinta
initiative riguros fundamentate si insotite de garantii reale acoperitoare poate sa obtina un credit.
2

Legea nr. 58/5 martie 1998 Republicata privind activitatea bancara , publicata in Monitorul Oficial Nr. 78 din 24 ianuarie
2005, modificata si completata cu Legea nr. 485/2003

Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei
ceea ce favorizaeaza concurenta, cu efectele sale pozitive asupra economiei in ansamblul sau.
O alta functie importanta a creditului este cea de emisiune monetara. O data cu diversificarea
tehnicii de plata (virament, cec, etc) s-a ajuns la diminuarea folosirii numerarului si in consecinta la
cresterea in proportii mari a monedei de cont (scripturale).
Regland dimensiunile cererii si ale ofertei de marfuri tocmai prin creditarea consumului pe de
o parte si creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie , alturi de alti factori, la stabilitatea
preturilor. Ca urmare a naturii sale, creditul contribuie la viteza de rotatie a banilor, la multiplicarea
monedei scripturale, la rularea continua a fondurilor. Nu trebuie neglijata nici prezenta din ce in ce
mai masiva a creditului in randul populatiei sub formele sale de credit de consum, credit ipotecar, etc.
Un rol deosebit il are creditul in promovarea relatiilor economice internationale prin creditarea
activitatilor de comet exterior cel mai frecvent cu avantaje deosebite pentru producator.
Nu putem ignora importanta creditului in acoperirea deficitului bugetului de stat prin creditul public.
Pe acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut mult, o data cu dezvoltarea economicosociala, devenind o activitate economica deosebit de importanta. O data cu relevarea acestor functii
importante, trebuie mentionat, in acelasi timp, ca abuzul de credit prezinta si dezavantaje, putand sa
determine pierderi pentru institutiile de credit, falimente ale institutiilor insolvabile sau influente
negative asupra conjuncturii economice.
Daca folosirea creditului este o operatiune necesara pentru agentii economici, mai ales in
conditiile cand capitalul propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte avute in
vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea debitorului care sa-i
creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat sa se realizeze o rentabilitate
satisfacatoare pentru a rambursa la timp creditele, sa plateasca dobanzile aferente, in conditiile
obtinerii de profit.

2. Elemente esentiale ale procesului de creditare

Acordarea creditului trebuie sa se bazeze pe un set de reguli bine stabilite, care definesc
procesul de creditare. Procesul acordarii creditului trebuie sa fie dinamic si adaptabil mediului
economic in continua schimbare cat si particularitatilor pietei.
Elementele esentiale in analiza procesului de creditare sunt urmatoarele:
1. persoana
2. capacitatea
3. garantiile
4. scopul
5. perioada
6. valoarea
7. rentabilitatea
8. avantajele
9. piata
1. Persoana. Atunci cand se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie sa analizeze debitorul
in functie de: caracter (integritatea si cinstea sunt fundamentale; intentia de a rambursa; antecedente);
competenta (experienta in domeniul de lucru; optimismul realist, priceperea manageriala si
discernamantul financiar); capitalul (participarea cu fonduri, sursa proprie participarii, care poate
indica capaciatea de management financiar)
2. Capacitatea de rambursare. Evaluarea capacitatii de rambursare consta in urmatoarele:
- analiza performantelor anterioare pentru a determina istoricul capacitatii de generare de numerar
- utilizarea analizei performantelor anterioare ca baza in prevederile performantelor viitoare
- utilizarea analizelor amintite pentru a evalua prognozele prezentate de solicitantul creditului
realismul rentabilitatii viitoare, managementul corespunzator al viitorului flux de fonduri
7

- asigurarea corespunzatoare de fonduri de capital de lucru

- elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare
- suma , natura si programul de rambursare pentru celelalte obligatii ale solicitantului de imprumut
- in situatii de inceput de activitate, utilizarea de tehnici, cunostinte si experienta pentru a testa
valabilitatea prognozelor; in acest caz, analiza sensibilitatii este foarte importanta din cauza ratei
foarte inalte de secure in randul societatilor nou infiintate
- asigurarea luarii in calcul a tuturor angajamentelor
3. Garantii
In situatia in care apare imposibilitatea rambursarii imprumutului, banca trebuie sa aiba o
masura de protectie. De aici, rezulta necesitatea unei garantii. O propunere de credit nu trebuie
aprobata pe baza faptului ca garantia poate fi materializata daca rambursarea nu se poate face.
Solicitarea trebuie sa fie vizibila prin propriile sale calitati, sa fie identificata sursa de rambursare
principala si, in absenta acesteia, pe cea secundara, iar garantia luata sa fie numai o masura de
protectie impotriva unor imprejurari neprevazute.
Elementele obligatorii pentru acceptarea unei garantii:
- titlul de proprietate: este vital ca persoana care ofera garantia sa fie posesorul de drept a
acesteia
- valoarea : stabilitate; valoarea probabila intr-o situatie de vanzare fortata; valoarea
necesara peste valoarea imprumutului capabila sa acopere datoria bancara in urma
valorificarii garantiei. Se va lua in considerare faptul ca pretul care va fi obtinut va fi
destul de scazut deoarece banca doreste sa obtina banii in timp scurt, fiind presata sa
vanda, iar cel care cumpara va fructifica aceasta informatie oferind un prt mai scazut
- transformarea in bani : in mod frecvent se realizeaza un echilibru intre valoarea bunului si
rapiditatea transformarii acestuia in lichiditati .
Calitatile de titlu, valoare si convertibilitate raman esenta garantiei, iar creditorul trebuie sa
evalueze fiecare tip de garantie dupa fiecare din aceste elemente.
4. Scopul. Riscul implicat in creditare este in mod evident influentat de scopul in care creditul
este solicitat, astfel incat creditorul sa fie convins de reusita proiectului. Scopul trebuie sa fie foarte
clar, cu cat propunerea este mai speculativa cu atat este necesara mai multa atentie. Scrisoarea de
solicitare trebuie sa contina descrierea clara a scopului creditului, pentru a asigura faptul ca
imprumutul nu este folosit in alt scop decat cel declarat.
5. Perioada. Durata acordarii imprumutului trebuie sa fie in directa legatura cu scopul
acestuia si cu capacitatea beneficiarului de a rambursa. Graficul de rambursare trebuie, in mod normal
desfasurat pe toata perioada de creditare. Imprumutul pentru activitatea curenta trebuie sa fie, prin
natura sa, pe termen scurt, iar imprumutul pentru active fixe trebuie sa fie pe o perioada lunga, care nu
trebuie sa depaseasca durata previzionata a activului .
6. Rentabilitatea. Sursa principala de venit a bancii este dobanda obtinuta din imprumuturi si,
deci, dobanda aplicata trebuie sa acopere costurile si riscurile implicate. Ratele dobanzilor pot fi
marite petru a reflecta un risc mai mare sau incertitudini implicate de o anumita propunere.Creditorul
trebuie sa realizeze un echilibru intre marja cea mai mare posibila si riscul de a pierde contracte. In
conditiile cresterii continue a costurilor si a presiunilor asupra bancii, marjele de rentabilitate adecvate
sunt in mod evident esentiale dar, in acelasi timp, in conditiile concurentei si ale necesitatii de a retine
sau de a mari segmentul de piata, de multe ori trebuie acceptate marje limitate.
7. Valoarea. In legatura cu valoarea unui credit, trebuie avute in vedere urmatoarele puncte:
- cuantumul creditului suma solicitata sa fie suficienta pentru proiect / afacere si alte
eventualitati
- participarea in mod obisnuit banca nu asigura 100% din finantare, beneficiarul trebuie sa
participle substantial la fondurile totale necesare( se minimizeaza astfel riscul financiar)
8. Avantaje. Fiecare solicitare noua trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca, cat si pentru
beneficiar. Banca: marja de profit realizata; potentialul afacerilor in perspective cu imprumutatul;
extinderea si diversificarea portofoliului de credite al bancii trebuie sa aiba un effect pozitiv asupra
riscului de imprumut in ansamblu. Beneficiarul: obtine fondurile necesare pentru a incepe / desfasura
8

activitatea comerciala; are la dispozitie o gama larga de servicii bancare si consultanta in domeniul
bancar, datorita legaturii cu banca constituita prin relatia de credit.
9. Piata. Banca trebuie sa ia in considerare factorii externi care pot influenta succesul sau
esecul firmei intr-un mediu economic instabil. Trebuie acordata atentie unor factori cum ar fi:
dimensiunea totala a pietei si nivelul concurentei existente; daca ramura / sectorul de activitate al
firmei este in dezvoltare, in stationare sau decline, stabilitatea ramurii, tipul produselor vandute,
tendinte legislative, sociale si economice.
Metodologia de creditare cuprinde mai multe etape si reprezinta concretizarea elementelor
esentiale in activitatea de creditare.
Etapa preliminara presupune o informare documentare reciproca, baca-agent economic in
vederea identificarii necearului de credit, conditiile de obtinere a creditului, de rambursare, de cost,
etc. Putem spune ca este etapa primei impresii.
Etapa depunerii dosarului cuprinde in principal doua tipuri de documente : unele de ordin
juridic legate de statutul contractului de societate inregistrat la Registrul Comertului, autorizatii
specifice functionarii normale, angajarea legala a creditului, componenta echipei manageriale etc, si
altele de natura economica legate de prezentarea situatiei economico- financiare a societatii, planul
afacerii, contracte, comenzi ferme, situatia obligatiilor de plata, garantiile materiale oferite de agentul
economic.
Etapa analizei documenatiei depuse. Evaluarea cererii de creditare va implica o anliza a
fezabilitatii planului privind rambursarea imprumutului, plan prezentat de solicitant si asupra
posibilitatilor de atingere a scopurilor pentru acre imprumutul a fost cerut. Scopul bancii este acela de
a obtine profit.
Etapa determinarii indicatorilor de apreciere. In urma analizei bilantului debitorului se
calculeaza o serie de indicatori care reflecta starea economico-financiara a acestuia, indicatori care
contribuie la deciza finala de creditare.Principala functie a indicatorilor este redarea dinamicii
evolutiei unei societati de-a lungul timpului. Indicatorii nu se analizeaza in mod izolat, ci grupati si
intercorelati.
Etapa aprobarii creditului. In functie de nivelul de competenta, deciziile privind acordarea
creditului revin sucursalelor sau centralei bancii. In cadrul centralei unei banci, decizia poate fi luata
la nivelul Comitetului de risc si credite , a Comitetului de Directie sau Consiliului de Administratie in
cazul unor credite mari.
Etapa constituirii garantiilor. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in
considerare capacitatea prezenta si viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua
riscul de nerambursare si de a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si chiar personale
societatilor comerciale la acordarea creditelor precum si cesionarea unor efecte de comert, sub forma
cesiunii de creanta. Contractele de garantie confera bancii un grad mai mare de siguranta diminuand
riscul asumat de banca la acordarea creditelor.
Etapa incheierii contractului este etapa final ape baza caruia societatea comerciala va primi
imprumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate atat din banca cat si din partea societatii.
Contractul de credit va stipula conditiile in care a fost aprobat creditul, obligatiile si drepturile partilor
si garantiile materiale.
Etapa urmaririi si derularii creditului. Exista o serie de motive care releva importanta
procesului de urmarire a creditelor. Astfel, aflarea situatiei la zi a afacerii clientului, precum si a
posibilitatii acestuia de a plati in continuare datoria catre banca, urmarirea tendintelor contrare astfel
incat sa se poata lua masuri preventive, confirmarea folosirii creditului in scopul acordarii, infirmarea
sau confirmarea informatiilor date de client, descoperirea practicilor neobisnuite folosite de client si
informarea despre activitatea clientului si a credibilitatii lui, asigurarea ca acest client este inca
solvabil, sunt motive care arata ca, pe langa procesul complex de acordare a creditului, urmarirea
creditului este o etapa deosebit de importanta si absolute necesara in derularea unui credit.

3. Garantarea creditelor
Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta si
viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua riscul de nerambursare a creditelor
si de a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si personale societatilor comerciale.
Garantia este denumirea generica utilizata pentru a desemna orice metoda, instrument sau
angajament accesoriu contractului de imprumut, pus la dispozitia sau emis in favoarea bancii, in
virtutea contractului incheiat, in masura sa asigure banca de realizarea certa a drepturilor garantate,
respectivv recuperarea sumelor imprumutate ( inclusiv dobanzile), in cazul nerambursarii acestora de
catre debitor.
Tipuri de garantii in activitatea bancara
Reglementarile prevazute in legislatia romana in vigoare cuprind doua categorii principale de
garantii:
1. garantii reale (gajul, ipoteca, cesiunea de creante, depozitul bancar)
2. garantii personale ( cautiunea sau fidejusiunea, garantia bancara)
Garantia reala reprezinta un activ acordat de catre debitor unui creditor (banca), astfel incat
datoria sa fie insotita de o anumita siguranta. Garantia reala consta in rezervarea unor bunuri
individuale in scopul garantarii creditului.
Gajul. Contractul de gaj are un caracter accesoriu si da nastere unui drept real pe care
creditorul il dobandeste ca accesoriu al dreptului sau de creanta. Gajul consta in remiterea bunurilor
mobile sau a titlurilor de proprietate asupra acestor bunuri de catre debitor creditorului sau pentru
garantarea unui imprumut sau oricarei alte obligatii. Contractul de gaj poate aparea sub doua forme:
gajul cu deposedare si gajul fara deposedare.
Gajul cu deposedare (amanetul) este un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul
emite creditorului sau un bun mobil in vederea garantarii datoriei sale. Se constituie in situatii mai
deosebite asupra unor bunuri mobile cu valaore mare si volum fizic mic ( metale pretioase, tablouri,
alte obiecte de arta, hartii de valoare).
Gajul fara deposedare reprezinta un contract consensual in baza caruia, bunul ce constituie
obiectul gajului ramane in continuare in posesia debitorului. Bunurile asupra carora se poate constitui
gaj fara deposedare sunt bunuri mobile existente in patrimonial imprumutatului de natura materiilor
prime, materiale, produse finite etc aflate in unitatile de productie sau depozite, daca pe toata perioada
creditarii se poate regasi in aceeasi forma, vor putea fi numerate sau masurate sau bunuri mobile de
natura mijloacelor fixe existente in patrimoniul imprumutatului si care vor putea fi admise in garantie
numai daca sunt in stare de functionare si gradul lor de uzura nu depaseste 50%
Ipoteca. Este o garantie accesorie contractului de credit ce nu deposedeaza pe clientul
proprietar al bunului ipotecat si care da dreptul bancii sa urmareasca si sa execute bunul in scopul de a
recupera creanta cu preferinta fata de ceilalti creditori. Pot constitui obiecte ale ipotecii apartamente,
terenuri intravilane cu acces usor, case de locuit inclusiv terenul aferent, hale industriale de productie,
etc. Acceptarea de catre banca a ipotecii impune indeplinirea urmatoarelor conditii:
-ipoteca sa fie de rangul I, intrucat in caz de faliment cel ce detine o astfel de ipoteca este
despagubit primul si in cea mai mare masura la masa credala in raport cu ceilalti creditori
- valoarea imobilului ipotecat sa fie actualizata in functie de valoarea de piata si marja de risc
aferenta acestui tip de garantie si sa-si conserve valoarea in timp
- durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in momentul stingerii
integrale a obligatiei ce a general ipoteca
- imobilul ipotecat sa fie asigurat impotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sa fie
cesionata in favoarea bancii
- sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate
- bunurile ipotecate sa nu fie afectate de alte sarcini
10

Cesiunea de creanta, presupune ca debitorul sa puna la dispozitia bancii sale creditoare

drepturile privind incasarea contravalorii marfurilor, lucrarilor si serviciilor vandute / prestate unor
terti. Cesiunea de creanta este admisa drept garantie daca priveste drepturile de incasat, rezultate din
contracte ferme cu parteneri cunoscuti ca solvabili de catre banca. Cesiunea de creanta este acceptata
sub forma transmiterii inscrisului daca plata este prevazuta a se face in cadrul termenului de creditare
sau beneficiarul marfurilor livrate, serviciilor prestate isi da acordul conform unei note de accept
pentru schimbarea creditorului initial prin achitarea acestora in contul bancii creditoare
Depozitul bancar reprezinta o garantie materiala, directa si sigura pentru banca materializata
sub forma unei sume in bani depusa intr-un cont cu destinatie speciala, de garantare a creditului,
avand avantajele simplitatii deosebite si a vitezei de executare. Principalul dezavantaj al utilizarii
depozitului bancar ca sursa de garantare rezida in faptul ca orice asemenea deposit presupune o
imobilizare de fonduri din partea debitorului pentru garantarea obligatiilor sale de plata.
Garantiile personale reprezinta angajamente ale agentilor economici si ale persoanelor fizice
prin care acestia se oblige sa suporte datoriile debitorilor catre banca, pentru creditele acordate. Acest
tip de garantie mai poarta denumirea de cautiune sau fidejusiune si este valabila daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
- sa existe un contract separat prin care o persoana fizica sau juridica se obliga sa garanteze
obligatiile agentului economic imprumutat cu intregul sau patrimoniu
- cel ce garanteaza sa aiba deplina capacitate
- garantul sa fie solvabil
- garantul sa domicilieze sau sa aiba sediul in judetul unde functioneaza banca ce acorda
creditul
- patrimoniul ce se constituie drept garantie sa nu fie afectat de alte datorii sau obligatii
Cautiunea este garantia personala si reprezinta un contract prin care o persoana denumita
fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza
daca acesta nu o va executa. Poate fi de trei feluri: conventionala (cand partile cad de accord asupra
necesitatii aducerii unui garant), legala (cand printr-o dispozitie a legii debitorul este obligat sa aduca
un fidejusor pentru garantarea obligatiilor ce-i revin) si judecatoreasca (atunci cand intr-o cauza
litigioasa instanta judecatoreasca este aceea care dispune aducerea unui fidejusor care sa garanteze
executarea obligatiei unei persoane).
Scrisoarea de garantie bancara reprezinta un inscris prin care o banca (garant) se angajeaza
neconditionat si irevocabil , in cazul in care un debitor nu executa obligatia de a plati la o data bine
stabilita o suma de bani determinata, sa plateasca suma neachitata in favoarea creditorului
(imprumutator). Valoarea scrisorii de garantie trebuie sa acopere creditul si dobanda aferenta in
procent de 100%, fara cota de risc in cazul scrisorilor emise de Ministerul de Finante, BNR sau orice
alta banca centrala din strainatate.
In cazul in care scrisoarea de garantie este emisa de o banca comerciala din tara sau din
strainatate, valoarea acesteia trebuie sa acopere creditul, dobanda si o cota de risc de minimum 25%.
Termenul de valabilitate al scrisorilor de garantie bancara trebuie sa fie cu cel putin 30 de zile mai
mare decat termenul pentru care se acorda creditul.

11

4. Urmarirea si controlul derularii creditelor

Rezultatele activitatii unei banci depind in mare masura de calitatea portofoliului de credite pe
care aceasta il detine, precum si de sistemul de urmarire si control al creditelor. Scopul si modul de
functionare al unor astfel de sisteme intrabancare difera de la o banca la alta. Creditele necesita o
forma cat mai eficienta de supraveghere din interior a activitatii. Urmarirea comportamentului si a
performantelor clientilor, precum si a desfasurarii intregii lor activitati constituie o etapa deosebit de
importanta si absolut necesara in derularea unui credit. Scopul acestei activitati este in general acela al
depistarii cat mai timpurii a unor indici asupra oricaror probleme care pot sa apara in derularea
imprumutului, astfel incat sa se poata lua din timp masuri de remediere in vederea peintampinarii,
deteriorarii serviciului datoriei imprumutului.
O comunicare deschisa intre banca si beneficiarul de credit este o conditie esentiala pentru un
program eficient de urmarire. Un alt element de baza este intocmirea completa si riguroasa a dosarelor
de credit. Dosarele de credit constituie coloana vertebrala a procesului de monitorizare al
imprumuturilor, deoarece acestea contin toate documentele (corespondenta, rapoarte, situatii
financiare, rapoarte de credit, contracte de imprumut si de garantie etc) ce pot furniza analistului de
credit, expertului contabil, precum si a altor parti interesate o inregistrare cronologica si permanenta a
relatiei de imprumut.
Motivele urmaririi creditelor. Exista o serie de motive care releva importanta procesului de
urmarire a creditelor. Astfel, aflarea situatiei la zi a afacerii clientului, precum si a posibilitatii acestuia
de a plati in continuare, datoria catre banca, urmarirea tendintelor contrare astfel incat sa e poata lua
masuri preventive, confirmarea folosirii creditului in scopul acordarii, infirmarea sau confirmarea
informatiilor date de client, descoperirea practicilor neobisnuite folosite de client si informarea despre
activitatea clientului si a credibilitatii lui, asigurarea ca acest client este inca solvabil, sunt motive care
arata ca pe langa procesul complex de acordare a creditului, urmarirea acestuia este o etapa deosebit
de importanta si absolute necesara in derularea unui credit.
De la aprobarea si acordarea unui credit si pana la rambursarea integrala a lui si a datoriilor
aferente acestuia, scopul activitatii de urmarire este de a mentine pe tot parcursul creditarii conditiile
initiale de acordare. Aceasta pentru a se preveni ca un credit initial performant sa devina neperformant
datorita deteriorarii situatiei economico financiara a imprumutatului.
Monitorizarea creditelor se va realiza de catre inspectorul de credite in mod practic pe baza
unei planificari la nivel de sucursala, stabilita in comitetul de credit al acestuia. Urmarirea se
efectueaza lunar sau ori de cate ori este nevoie, adica ori de cate ori exista informatii ca situatia
economico- financiara a agentului economic are tendinte de decline.
Programele de monitorizare a creditelor pe care le desfasoara o banca trebuie sa include:
- o analiza periodica a tuturor creditelor sau a celor selectate pentru a se asigura ca ele se
deruleaza in conformitate cu politica de creditare a bancii, cu cerintele documenatiei si in
conditii de profitabilitate
- o clasificare a creditelor din punct de vedere al performantelor prin calcularea indicatorilor
cheie si
- expertise contabile prin care se determina calitatea portofoliului de credite pe care il detine
banca
Analistul de credit are un rol determinant in stabilirea unui system eficient de comunicare cu
beneficiarul de credit in alcatuirea dosarului de credit, in conducerea analizelor de credit, in
clasificarea creditelor, precum si in efectuarea expertizelor contabile.

12

Controlul creditelor bancare

Datorita faptului ca din totalul fondurilor utilizate de catre agntii economici creditele au o
pondere insemnata, bancile comerciale au dreptul nu numai sa controleze utilizarea imprumuturilor, ci
si principalele laturi ale activitatii acestora. Controlul bancar privind creditele acordate se executa atat
scriptic , adica pe baza documentatiei, cat si faptic prin verificarea concreta a situatiei debitorilor.
Aceste control se efectueaza diferentiat pe cele doua categorii mari de credite: credite pe termen scurt
si credite pe termen mediu si lung.
Controlul creditelor pe termen scurt se face prin verificarea scriptica lunar ape baza datelor
din balanta de verificare si a datelor patrimoniale. Totusi, pentru firmele debitoare care nu au credite,
dobanzi sau plati restante, controlul se face trimestrial. Pe baza datelor culese se intocmeste situatia
garanteii creditelor pe termen scurt. Controlul creditelor se realizeaza preponderant in cazul creditelor
negarantate, deci a minusului de garantie. In urma controlului, se prezinta conducerii bancii situatii
acre cuprind analiza faptica a debitorului, propuneri de sistare a creditarii, solutii de recuperare a
creditelor restante.
Controlul faptic are ca obiect urmatoarele elemente:
a. urmarirea si analiza gradului de realizare a principalilor indicatori
b. evaluarea garantiilor
c. prezentarea msurilor luate
d. intocmirea actelor de control si inregistrarea lor la banca
Si in controlul creditelor pe termen mediu si lung exista control scriptic si faptic. Primul se
realizeaza in cursul executarii proiectuluid e investitii cat si dupa punerea in functiune a obiectivului
pana la rambursarea creditului. Controlul se face atat prin documentele de plati si de constituire a
resurselor proprii, cat si prin balanta de verificare, rezultatele financiare, obligatiile fiscale, situatia
ptrimoniului, principalii indicatori economico financiari si alte documente prezentate de firma in
timpul executiei proiectului.
Analiza portofoliului de credite.
Portofoliul de credite al unei banci este alcatuit din mii de imprumuturi acordate. Pe parcursul
derularii, unele dintre credite se dovedesc a nu avea riscuri importante, iar altele pot devia de la
principiile politicii de creditare a bancii. Pentru a preveni astfel de situatii, precum si aparitia altor
riscuri, bancile trebuie sa efectueze o analiza periodica acreditelor pe care le detin in portofoliu.
Bancile al caror portofoliu de credite este mai mare si mai diversificat trebuie sa organizeze un
department care se ocupa cu analiza creditelor, alcatuit din personal specializat si care sa raspunda
direct conducerii bancii.
O analiza a portofoliului de credit trebuie sa cuprinda:
-asigurarea concordantei cu politica de creditare a bancii
- scopul( obiectul ) creditului
- evidenta rambursarilor
- situatia financiara a clientului
- documentatia
- garantiile

13

5. Banca Transilvania - Principii generale de creditare. Categorii de

imprumutati. Criterii de selectare Tipuri de credite. Dobanzi si comisioane.

Garantii
Potrivit prevederilor Legii bancare nr. 58/19983, ntreaga activitate a bncii trebuie s fie
reglementat prin norme interne aprobate de Consiliul de Administratie al acesteia.
Normele de creditare ale Bancii Transilvania contin reglementari generale precum si
prevederi specifice unor categorii de credite, care sunt obligatorii, in ceea ce priveste respectarea si
aplicarea, pentru angajatii bancii implicati in activitatea de creditare a persoanelor juridice,
indiferent de forma de organizare sau de proprietate.
Activitatea de creditare a Bancii Transilvania este realizata in patru segmente specializate ale
bancii, astfel :
1.Segmentul comercial: prin relationship management (centrala / sucursale), analisti credite
persoane juridice - sucursale, Directia Credite Persoane Juridice & Management de Portofoliu
(DCPJ&MP) ;
2.Managementul portofoliului prin Directia Credite Persoane Juridice & Management de
Portofoliu;
3.Managementul riscului realizat: prin Directia de Management al Riscului (DMR);
4.Administrarea creditelor: Directia de Administrare a Creditelor (DAC) din centrala,
respectiv prin administratorii de credite din sucursale.
Termeni
Pentru aplicarea n mod unitar la nivelul bancii a prevederilor din norme este necesara
definirea unor notiuni de baza referitoare la activitatea de creditare :
Creditul reprezint, potrivit art. 3 lit. g din Legea bancar nr.58/1998 orice angajament de
plat a unei sume de bani n schimbul dreptului la rambursarea sumei pltite, precum i la plata unei
dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta sum sau orice prelungire a scadentei unei datorii i
orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaz o creant sau a altui drept la plata
sumei de bani.
Credite standard: sunt tipurile de credit ale caror caracteristici sunt detaliate in prezentele
norme.
Credite nestandard: sunt creditele care nu se identifica cu modelele descrise in normele
interne de creditare si ale caror caracteristici (tip, suma, durata, costuri, modalitate de acordare sau
rambursare, gratie, destinatii, garantii etc.) se adapteaza necesitatilor specifice de finantare ale
clientilor.
Creditele nestandard sunt structurate de catre analistii de credit corporate si sunt avizate de
Directia credite persoane juridice si management portofoliu urmand apoi procesul normal de aprobare
(conform competentelor).
Creditele nestandard se aproba numai la nivelul centralei (CCRC/CM) si se acorda clientilor
care au o anumita cifra de afaceri prevazuta in Politicile privind creditele nestandard.
Durata creditului este perioada de timp cuprinsa intre data acordarii creditului i data
rambursarii ultimei rate de credit conform graficului de rambursare din contractul de credit sau din
anexa la contractul de credit, fiind formata din:
perioada de tragere n care creditul se angajeaza, respectiv de la data de punere a creditului la
dispozitia clientului pana la angajarea integrala a acestuia;
perioada de gratie, respectiv data prevazuta in contract pentru prima tragere din credit pana la
data rambursarii primei rate a creditulul (conform contractului de credit). Pentru creditele destinate
finantarii activitatii curente a clientului, perioada cuprinsa intre data primei trageri de credit si data
prevazuta si acceptata de banca pentru rambursarea primei rate nu se considera perioada de gratie.
3

Lege nr.58 Republicata din 5 martie 1998 privind activitatea bancara publicata in MO nr. 78 din 24 ianuarie 2005

14

 perioada de rambursare, respectiv de la data rambursarii primei rate de credit pana la data
rambursarii ultimei rate de credit.
n cazul scrisorilor de garantie, durata creditului (angajamentului) este perioada de timp
cuprinsa intre data inceperii valabilitatii i data la care angajamentul asumat de banca isi inceteaza
valabilitatea, conform clauzelor cuprinse n continutul scrisorii de garantie.
Durata creditului se poate exprima n ani, luni sau zile (cazul creditelor acordate pe termen
foarte scurt).
Rescadenarea este operatiunea prin care banca, la solicitarea imprumutatului, poate modifica
scadena uneia/mai multor rate de credit n sold, naintea scadenei acesteia/acestora, fr a se depi
durata iniial de acordare a creditului.
Reealonarea este operatiunea prin care banca, la solicitarea imprumutatului, poate modifica
scadena uneia/mai multor rate de credit n sold, naintea scadenei acesteia/acestora, cu depirea
duratei iniiale de rambursare a creditului.
Reinnoirea (prelungirea) plafonului liniei de credit este operatiunea prin care, la solicitarea
clientului, banca poate modifica scadenta acestuia, inainte de expirarea duratei de creditare pentru
care este aprobat.
Perioada de intarziere este perioada de timp de la scadenta creditului (ratei) pana la
recuperarea efectiva a acesteia, inclusiv prin executarea silita sau lichidarea judiciara a debitorului.
Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe rate de credit, (partiala) sau la intreg imprumutul
(totala)
Clientii persoane juridice sunt: clientii corporate, companiile micro si companiile mici.
Principii de organizare a procesului de creditare
In Banca Transilvania reglementarea activitatii de creditare se realizeaza dupa cum urmeaza:
-principiile, regulile si caracteristicile de baza privind diferitele tipuri de credite sunt stabilite
prin norme de creditare aprobate de catre Comitetul de management / Consiliul de Administratie al
bancii.
-amanunte si specificitati privind fiecare tip de credit pot fi detaliate in cadrul politicilor de
creditare, care au regim de document intern si care sunt flexibile.
Politicile de creditare se propun de directiile de specialitate din centrala implicate, nu depasesc
cadrul aprobat prin norma interna, se aproba de catre Comitetul de management si pot suferi
modificari periodice, in functie de evolutia mediului economic si de oportunitatile pietei.
Prin politicile de creditare se asigura managementul portofoliului de credite, cresterea
eficientei capitalului investit si evaluarea riscurilor aferente.
Creditarea in Banca Transilvania se desfasoara in functie de modelul de afacere al clientului:
-corporate si companii mici,
-microcompanii (micro),
-asociatii familiale si persoane fizice autorizate (PFA)
Incadrarea unei companii in categoria corporate sau mica/micro se face in functie de
politicile de creditare ale bancii.
Separarea clientilor si incadrarea lor in diverse categorii nu este stricta si este adaptata fiecarei
sucursale in functie de mediul economic in care activeaza.
Clientii corporate beneficiaza de o abordare personalizata a relatiei cu banca. La nivelul
sucursalei BT clientilor corporate le este alocat un relationship manager (RM) care raspunde de
atragerea acestora, de pastrarea relatiei si de asigurarea consultingului privind tranzactiilor financiare
ale clientului.
In relatia directa cu acest tip de client este implicat si analistul de credite corporate (ACC),
care raspunde de analiza documentatiei de credit, intocmirea documentatiei de aprobare a creditului si
obtinerea acesteia de la organismele de aprobare.
Clientii corporate pot beneficia de produse de credit standard si/sau nestandard.
15

In cazul companiilor mici si micro, analistul de credite (ACM) din sucursale raspunde de
intreaga relatie cu clientul, atit in ceea ce priveste originarea tranzactiei/creditului cat si de analiza
afacerii acestora, intocmirea documentatiei de aprobare a creditului si sustinerea acesteia la
organismele de aprobare.
Companiile mici si micro beneficiaza de credite standard acordate conform normelor in
vigoare, dupa modele de analiza prevazute in politicile de creditare specifice.
Asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate beneficiaza de credite standard care sunt
analizate si promovate spre aprobare de catre analistul de credite microcredite.
Responsabilitatile specifice procesului de creditare in etapele urmatoare aprobarii creditului
(intocmirea documentelor, introducerea limitelor de creditare, verificarea destinatiei, gestiunea si
monitorizarea creditelor, inchiderea relatiei de creditare) sunt preluate de pozitiile specifice din
sucursale.
La nivelul centralei s-a separat activitatea comerciala de cea de risc si administrare credite.
Activitatea comerciala este coordonata pentru clientii persoane juridice de Directiile Corporate
Banking/ Relationship Management respectiv Directia Credite Persoane Juridice si Management de
Portofoliu.
Directia Corporate Banking din centrala sprijina si coordoneaza forta de vanzari din sucursale
in efortul lor de a atrage / mentine clientii corporate. Ei au responsabilitati pe linia achizitiei de clienti
noi si in promovarea produselor specifice: credite, trezorerie, cash-management (operatiuni curente
lei/valuta ), trade ( finantarea operatiunilor de import / export).
Directia Credite Persoane Juridice si Management de Portofoliu (DCPJ&MP) ofera suport in
coordonarea procesului de structurare, negociere (acolo unde este cazul), acordare si monitorizare a
gamei de produse de creditare oferite clientelei bancii.
Serviciul credite corporate, ofera consultanta la gasirea solutiilor optime pentru finantarea
afacerilor clientilor, sprijina analistii din sucursale in abordarea analizelor specifice pe diferite tipuri
de credite si ii indruma in cunoasterea si insusirea metodologiei de creditare pentru a obtine nivelul
calitativ asteptat al propunerilor de credit. Prin serviciul credite micro si proiecte speciale se urmareste
dezvoltarea si promovrea vanzarii de produse standard pentru microcompanii cu scopul de a genera
volum, in conditii de control al riscului.
Responsabilitatile primare ale Managementului de Portofoliu sunt urmatoarele:
1. asigura un portofoliu de credite performant care sa depinda in mod echilibrat de diversele
categorii de risc, evitand concentrarea acestora;
2. asigura o inalta diversificare a portofoliului in urmatoarele directii: geografic, sectorial,
maturitati si colateral;
3. asigura aportul de valoare adaugata a creditelor noi din portofoliu, crescand astfel eficienta
capitalului investit;
Directia de Management al Riscului are ca principale atributiuni identificarea, evaluarea si
controlul riscurilor implicate in activitatea de creditare. Analiza de risc, impreuna cu recomandarea de
aprobare sau respingerea unui credit, insoteste fiecare propunere de credit de competenta centralei.
Pentru creditele de competenta sucursalei, rolul departamentului de risc este preluat de catre comitetul
de credit si risc al sucursalei.
Directia de Administrare Credite din centrala BT are ca rol principal gestiunea si
administrarea portofoliului de credite si a celui de garantii. Are atributiuni specifice privind
administrarea limitelor de credit aprobate, a documentelor de creditare, in stabilirea politicii de
evaluare a garantiilor si in gestiunea portofoliului de documente legale aferente creditelor;
Tot prin intermediul acestei directii se asigura organizarea bazei de date privind portofoliul de
credite al BT si elaborarea raportarilor specifice din domeniul creditarii.

16

Principii generale de creditare in Banca Transilvania 4

1. Principii de creditare.
Politica generala de creditare a Bancii Transilvania este corelata cu obiectivele sale strategice
si urmareste principiul eficientei (al profitabilitatii) capitalului investit in credite.
In functie de interesele sale si de tendintele pietei, banca, in urma analizelor departamentelor
specifice (DCPJ&MP, DCBRM, DCR, DMR) poate stabili limite de expunere pe sucursale, zone,
ramuri de activitate sau pe tipuri de credite.
Politica de creditare a bancii este una flexibila, orientata catre satisfacerea nevoilor clientilor si
catre identificarea si fructificarea oportunitatilor pietei. In abordarea relatiei de creditare cu clientii,
principiile care coordoneaza analiza de oportunitate se refera la: tipul de afacere, calitatea si
cunoasterea clientului, capacitatea de rambursare a imprumutului, veniturile obtenabile, garantii.
2. Categorii de imprumutati
Banca Transilvania SA acorda credite urmatoarelor categorii de imprumutati:
a. Agenti economici:
societati comerciale cu capital privat, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr. 31/1990,
modificat de Legea nr. 195/1997 i Legea nr. 99/1999;
societati comerciale cu capital strain i capital mixt (strin i romnesc) conform Legii nr.
35/1991;
societati agricole constituite conform Legii nr. 36/1991
b. Asociatii familiale infiintate n conditiile legii;
c. Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale);
d. Institutii financiare si de credit (in limitele legii);
e.Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale,
companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale organizate in
conformitate cu Legea Finantelor Publice Locale nr.189/1998, asociatia salariatilor-PAS).
f. Alte categorii de clienti (inclusiv nerezindenti), in conditiile legii, in functie de politicile de
creditare aprobate.
3. Criterii generale pentru selectionarea imprumutatilor
Pentru analiza unei cereri de credit, solicitantul trebuie sa indeplineasc urmatoarele
conditii minime:
sa posede capitalul social minim prevzut de legislatia n vigoare;
sa deschida conturi n lei si/sau valuta la Banca Transilvania SA;
sa desfsoare o activitate n concordant cu statutul su de societate;
sa accepte verificarea informatiilor prezentate n documentatia de credit depus la banc;
sa prezinte garantii acceptabile pentru BT;
sa se conformeze cerintelor bncii care decurg din legislatia n vigoare (inclusiv semnarea
acordului de consultare CRB);
4. Tipuri de credite practicate de banca
Banca Transilvania SA practica mai multe tipuri de credite in lei si valuta
Pe durata derularii unui credit se poate modifica valuta creditului cu reinscrierea
corespunzatoare a garantiilor in noua valuta. Aceasta operatiune se poate efectua doar cu acordul
Directiei Corporate Banking / DCPJ&MP in baza aprobarii CCRS, la cursul de schimb al BT din data
efectuarii conversiei.

Norma BT de creditare persoane juridice N.1.1.28

17

A. Credite standard ( pentru toate categoriile de persoane juridice ) :

Clasificate dupa destinatie :
1.Credite pt. finantarea activitatii curente
- linii de credite (durata maxima de 12 luni)
- cr.pt.nevoi temporare pe documente certificate/necertificate(1-180 de zile)
- credite pentru import/export (maxim 12 luni)
- credite pentru activitatea curenta (12 luni)
- credite pentru finantare sezoniera (stocuri)
- credite tip revolving(max 12 luni)
2.Credite pentru finantarea investitiilor
- credite de investitii (achiziti noi, constructii, modernizari, dezvoltari)
- credite pentru cumparari de actiuni si active (pe termen scurt sau mediu)
3.Credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci;
4.Alte destinatii neinterzise de lege.
Clasificate dupa durata de creditare
1. Credite pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv) ;
2. Credite pe termen mediu (1 5 inclusiv);
3. Credite pe termen lung (5 - 15 ani);
B. Credite nestandard credite destinate clientilor corporate si care urmeaza structuri
flexibile, adaptate nevoilor clientilor conform politicilor specifice de creditare.
5. Dobanzi i comisioane
Acordarea de credite si asumarea de angajamente se efectueaz cu stabilirea de preturi
adecvate pentru operatiunile de credit (sub forma de dobanzi i comisioane prevzute prin decizii
interne, adoptate conform Regulamentului de Organizare si Functionare al bancii ).
Dobanda perceputa (la creditele in lei sau valuta) are la baza doua componente: costul resursei
sau o alta componenta variabila BUBOR, LIBOR, EURIBOR- la care se adauga o marja de
dobanda rezultata din evaluarea riscului de credit; pentru unele tipuri de credite, dobanda este fixa,
stabilita prin decizii de pret.
In baza grilei standard de preturi pentru creditele acordate persoanelor juridice se stabileste
dobanda pentru credit in lei sau valuta, precum si prima de risc la SGB care nu sunt garantate integral
cu depozit colateral.
In conformitate cu hotararile CM si corelat cu politicile de creditare ale BT, nivelul dobanzilor
si comisioanelor este stabilit prin decizii, respectiv determinate prin aplicarea grilei de preturi.
Acestea pot fi negociate :
- in sensul reducerii conform competentelor, expres acordate de catre CM.
-in sensul majorarii conform hotarari CCRS;
In cazul creditelor nestandard, banca poate percepe si dobanzi si comisioane fixe sau alte
costuri necuprinse in grila de preturi standard dar care se aproba de CCRC/CM (dupa caz).
Dobanda este componenta de baz in pretul creditului i poate fi:
a. dobanda curent, exprimata n continuare prin termenul de doband;
b. dobanda restant;
c. dobanda penalizatoare.
a. Dobanda curenta (Dc) este aferent creditelor curente, neajuns inc la scadent (crean
ataat), se calculeaz la soldul angajat al creditului i se percepe de regula lunar n ultima zi
lucratoare din lun. In cazul n care ultima zi din luna este o zi bancara nelucratoare, dobanda se va
18

percepe in ultima zi bancara lucratoare a lunii. Plata ultimei dobanzi sa va face la data scadentei
creditului, odata cu plata ultimei rate de credit.
b. Dobanda restanta (Dr) este provenita din dobanda curenta neachitata la scadenta si din
dobanda aplicata creditelor restante
c. Dobanda penalizatoare (Dp) se calculeaza ca procent asupra soldului creditului restant pe
perioada de intarziere respectiv asupra dobanzii restante, pan la data recuperrii lor.
In anumite cazuri, la credite nestandard se poate prevedea posibilitatea ca dobanda sa se
perceapa la alte perioade (trimestrial, semestrial sau la finele perioadei de creditare), prin decizia de
aprobare a comitetului de credit.
Nivelul dobanzilor este revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in
contractul de credit incheiat intre banca si imprumutat ( daca nu este prevazut altfel in decizia de
aprobare ).
In conformitate cu art. 37 al Legii 64/19955 (republicata) Nici o dobanda ori cheltuiala nu
va putea fi adaugata creantelor negarantate sau partilor negarantate din creantele garantate, de la
data deschiderii procedurii, in afara de cazul in care, prin programul de plata a creantelor cuprins
in planurile de reorganizare se deroga de la prevederile de mai sus. .
In aplicarea practica a acestui articol se vor lua in calcul datele inscrise in contractele de credit
si de garantie care vor fi comparate cu evaluarea la zi facuta de catre evaluatorul bancii/ agreeat de
sucursala pentru fiecare caz in parte (scriptic faptic).
Daca in urma evaluarii rezulta ca exista creante negarantate sau parti din creante negarantate,
cazul se va prezenta in CCR unde se va aproba stoparea/stornarea calcului dobanzii. Dobanda se va
calcula si inregistra pana la nivelul creantei garantate, de la acest nivel nemaicalculandu-se dobanzi.
Dobanda creditelor n valut se stabilete i se percepe n valuta creditului.
Banca Transilvania practica urmatoarele tipuri de comisioane in activitatea de creditare:
-Comisionul de analiz, (instrumentare) este destinat acoperirii cheltuielilor ocazionate de
analizele premergtoare acordrii/ prelungirii/ rescadenrii/ reealonrii creditului, verificarea
documentatiei necesare, verificarea pe teren a existentei i strii garantiilor, incheierea contractelor de
credit/actelor aditionale i contractelor de garantie. Comisionul este calculat ca procent din valoarea
creditului analizat in vederea acordarii/rescadenarii/reealonarii/reinnoirii i se percepe de regula
integral la data semnrii Contractului de credit sau a Actului adiional, sau in transe, cu aprobarea
expresa a comitetului de credit si risc.
Acest comision se va aplica i suplimentrilor de credite, cu excepia redimensionarii liniei
de credit pana la nivelul initial aprobat pe parcursul duratei de creditare aprobate a plafonului liniei de
credit. Pentru creditele garantate cu documente in curs de incasare comisionul se poate calcula ca
procent din valoarea documentelor cesionate bancii.
-Comisionul de gestiune .Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de gestionarea creditului
(liniei de credit), respectiv: urmrirea scadenelor, a evoluiei financiare a debitorului prin analiza
periodica a balanelor de verificare prezentate, eventuale comunicri i notificri ale acestuia,
imprumutatul va plti bncii un comision de gestiune calculat diferentiat pentru credite si linii de
credit si va fi perceput lunar odat cu dobanda
-Comisionul lunar de gestiune pentru linii de credite .Nivelul comisionului de gestiune este
revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in contractul de credit incheiat
intre banca si imprumutat.
-Comisionul de neutilizare a liniei de credit. Nivelul comisionului de neutilizare este revizuibil
pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in contractul de linie de credit incheiat intre
banca si imprumutat.
-Comisionul de revizie semestriala se calculeaza la soldul creditului la sfarsitul fiecarei
perioade de 6 luni pentru creditele de investitii pe termen mediu si este stabilit prin decizii de dobanzi
si comisioane.
5

Lege Nr. 64 Republicata din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 1066 din 17 noiembrie 2004

19

-Comision de rambursare anticipata :se calculeaza ca procent si se aplica asupra sumei

rambursate anticipat
-Comisionul de emitere/prelungire scrisoare de garantie bancar se calculeaz ca procent din
valoarea acesteia avand doua componente: comisionul de baza (stabilit prin decizii de dobanzi si
comisioane) la care se adauga prima de risc (determinata prin Grila de preturi a marjei dobanzii si de
risc in BT); pentru SGB garantate integral cu depozit colateral sau cu contragarantii bancare, prima de
risc este 0.
Nivelul comisionului se stabileste pe trimestru; pentru scrisorile a caror valabilitate depaseste
trimestrul, acesta se determina inmultind procentul obtinut cu numarul de trimestre sau fractiuni de
trimestre pentru care se emite scrisoarea. Comisionul se incaseaz integral la data emiterii/prelungirii
scrisorii de garantie bancar pentru toata durata de valabilitate a scrisorii, daca prin decizia
comitetului de credit si risc nu este prevazut altfel. Valoarea comisionului se poate negocia pentru
clientii corporate, conform competentelor acordate de Comitetul de Management.
-Comisionul de modificare/anulare scrisoare de garantie bancar se percepe sub forma unei
sume fixe, la data efectuarii operatiunii solicitate, pentru fiecare modificare respectiv la anulare,
inainte de incheierea valabilitatii acesteia.
-Comisionul de avalizare . Se percepe sub forma unei sume fixe, acopera costurile serviciilor
de analiz a operatiunii i se percepe de regula integral la data asumarii angajamentului de catre
banc.
-Comisionul de modificare/eliberare partiala/inlocuire garantii: acopera costurile de analiza
rezultate in urma solicitarii clientului de modificare a structurii garantiilor, sub forma unei sume fixe,
percepute la inregistrarea fiecarui act aditional de modificare.
-Comisionul de radiere/ inscriere la AEGRM se percepe in suma fixa la data operarii.
-Comisionul de promovarea cererilor de conciliere CRB depuse de clienti la ghiseele
sucursalelor se percepe in suma fixa odata cu depunerea cererii. Comisionul se restituie daca banca
declaranta care a introdus eroarea se dovedeste a fi Banca Transilvania.
6. Garanii. Tipuri de garanii. Asigurarea garaniilor
Dispozitii generale
La depunerea cererii de credit, RM6/analistul de credite va negocia cu clientul
posibilitatile/variantele de garantare propuse pentru creditul solicitat.
In principiu, gradul de acoperire cu garantii va trebui s reprezinte cel puin 120% din creditul
solicitat plus dobanda antecalculat pe primele trei luni de la acordare.
Politica de garantare practicata de BT se particularizeaza in functie de tipul de client, tipul de
credit sau alte considerente, conform precizarilor din norma si politicile de creditare.
Stabilirea valorii bunurilor propuse a se constitui garantie la creditele solicitate se va realiza
prin evaluarea pe baza expertizelor efectuate de personalul specializat si consemnata in rapoartele de
evaluare anexate la documentatia de credit, prin care se stabileste valoarea de piata a bunurilor sau
valoarea justa.
In contractul de credit , contractul de garantie si in evidentele contabile ale bancii, garantiile se
vor inscrie la valoarea de piata (valoarea justa) stabilita in rapoartele de evaluare.
In cazul garantiilor aferente solicitarilor de credite in valuta, valoarea garantiei va fi evaluata
in lei si valuta si inscrisa in valuta de acordare a creditului, (valoarea in valuta precizata in raportul de
evaluare), atat in contractul de garantie, in contractul de credit cat si in evidentele contabile ale bancii,
cu respectarea procentului de acoperire a creditului si dobanzilor antecalculate prevazut .
La stabilirea bunurilor ce se vor lua in garantie se va lua in considerare: raportul de evaluare,
tipul garantiei, rezultatele verificarilor privind existenta si integritatea acestora, factorii de risc ce pot
aparea in cazul deciziei de valorificare a garantiilor, timpul afectat valorificarii respectivei garantii,
astfel incat se pot solicita garantii suplimentare, chiar daca valoarea de piata a garantiilor din
rapoartele de evaluare acopera necesarul de garantii.
6

Relationship Manager (RM)

20

La determinarea gradului de acoperire cu garantii se va porni de la valoarea de piata/valoarea

justa a bunului, rezultata din raportul de evaluare, care poate fi ajustata cu coeficienti de ponderare
(ajustare) in functie de criteriile de mai sus, rezultand valoarea de lichidare. Gradul de acoperire se va
calcula in functie de valoarea de lichidare.
Tipuri de garantii
Banca va accepta, n functie de calitatea afacerii fiecarei companii, de durata creditului si
corelat cu politicile aferente fiecarui tip de credit, constituirea uneia sau mai multor garantii dintre
cele prezentate mai jos:
1. depozitul colateral, titluri de stat ;
Acestea sunt colaterale in lei sau valuta apartinand companiilor sau tertilor garanti si sunt
considerate garantii cu un grad de lichiditate maxim; o atentie deosebita se va acorda in cazul
garantiilor titluri de stat achizitionate de persoane fizice (privind regimul juridic al posibilitatii de
garantare);
2. scrisorile de garantie emise de banci corespondente sau avalul dat de banci i institutii
financiare agreate de catre Banca Transilvania
Acestea pot fi in lei sau valuta, emise de banci de pe teritoriul Romaniei sau de banci straine;
ele trebuie sa fie receptionate prin mesaj autentic (SGB) 7, sa poarte semnaturi autorizate si sa se
incadreze in limitele de expunere comerciala aprobate pentru bancile emitente respective;
SG8 desemneaza un angajament asumat de banca (garant), la cererea clientului sau(ordonator)
fata de un tert (beneficiar), prin care garantul se obliga ca in cazul in care ordonatorul nu-si onoreaza
obligatiile asumate prin contractul incheiat cu beneficiarul, sa efectueze plata in favoarea
beneficiarului in limitele unei sume indicate.
Este important determinarea corecta a momentului intrarii in vigoare a scrisorii de garantie si a
termenului de valabilitate al acesteia (care trebuie sa depaseasca perioada derularii contractului de
credit/angajament, astfel incat sa existe timpul necesar indeplinirii formalitatilor ce privesc cererea de
executare si indeplinirea conditiilor impuse de emitent in continutul scrisorii de garantie).
Banca va agrea doar scrisori de garantie care mentioneaza ca se supun uzantelor ICC 9
458/1995, emise de catre o societate bancara agreata de catre BT.
3. Garantii emise de Guvernul Romaniei, Ministerul Finantelor
Ministerul Finantelor Publce, ca reprezentant al statului roman este autorizat sa emita scrisori
de garantie(in conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr.81/1999). Aceste garantii de stat
sunt emise pentru imprumuturi interne, contractate de o persoana juridica de la o institutie creditoare,
pentru finantarea proiectelor sau activitatilor de imporatanta prioritara pentru Romania.
4. Garantii emise de autoritati ale administratiei publice locale in temeiul Legii
nr.189/199810.
Banca poate acorda credite pentru investiti publice de interes local, regiilor autonome de
subordonare locala sau unitatilor prestatoare de servicii publice locale, la care administratia publica
locala este actionar majoritar. Aceste credite vor fi garantate conform legii, de administratile publice
locale, garantia fiind concretizata printr-un acord de garantare care va fi inregistrat la primaria sau
consiliul judetean respectiv si la banca. Se va urmari existenta hotararii consiliului local / judetean/al
Municpiului Bucuresti, de aprobare a contractarii creditului de investitii si dupa caz confirmarea
Ministerului Finantelor (sau organele teritoriale ale acestora) privind angajarea imprumutului, precum
si hotararea de aprobare a cuprinderii in proiectele BVC pe toata perioada de creditare a ratelor de
credit, dobanzilor, comisioanelor si altor speze aferente creditului contractat. In situatia in care
garantia este constituita prin veniturile autoritatii administrative, banca are prioritate de indestulare in
raport cu oricare alt creditor.
5. Ipoteci asupra imobilelor rezidentiale, sedii administrative sau spatii comerciale, terenuri;
7

SGB Scrisoare de Garantie Bancara

SG Scrisoare de garantie
9
ICC Camera Internationala de Comert de la Paris
10
Lege Nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul Oficial Nr. 404 din 22
octombrie 1998
8

21

6. Ipoteci asupra altor imobile cladiri industriale, depozite, altele;

Ipoteca de rang I constituita asupra unor bunuri imobile (cladiri si terenuri) din patrimoniul
ordonatorului (clientului) sau a altor giranti va fi dovedita cu extras de carte funciara. Bunurile ce vor
constitui obiectul ipotecii trebuie sa fie in circuitul civil, iar contractul de ipoteca trebuie sa fie in
forma autentica.
Se accepta ipoteci de rang inferior numai daca ipoteca de rang I este constituita tot in favoarea
BT sau in cazul preluarilor de credite de la alte banci pentru o perioada limitata de timp (pana la data
radierii ipotecii la banca de la care s-a efectuat preluarea). Alte exceptii se aproba de catre Comitetul
de mangement.
Contractul de ipoteca este reglementat de dispozitiile art.1774-1776 Cod Civil, valabilitatea
ipotecii fiind conditionata de indicarea in cuprinsul actului a bunului ce constituie obiectul garantiei,
bun ce va fi individualizat dupa natura (teren cu sau fara constructie) precizandu-se numarul de carte
funciara/ numarul cadastral, vecinatatile. Este obligatoriu de precizat si numarul contractului de credit
angajat, suma pentru care aceasta va fi constituita prin indicarea valorii creditului/ scrisorii de garantie
bancara si a procentului de dobanda, precum si eventualele sarcini existene.
Se impune de asemenea verificarea existentei sau inexistentei sarcinilor instituite asupra
imobilului ce urmeaza a fi luat in garantie, prin consultarea extrasului de carte funciara, in scopul
asgurarii opozabilitatii fata de terti (data efectuarii inscrierii determinand rangul de preferinta in
situatia unei executari silite).
Restrictii, prin legi speciale, a dreptului proprietarului de a ipoteca:
- imobilele apartinand domeniului public
- imobilele detinute in domeniul privat al statului de catre regiile autonome, a caror valoare
depaseste 1.500.000 ron, nu pot fi ipotecate (cf.art.5 din Legea 15/1990) decat cu acordul ministerului
de resort.
- pentru societatile agricole, infiintate in baza Legii nr.36/1991 terenul apartine membrilor
asociati, fiind astfel obligatorie incheierea contractelor de ipoteca cu acordul si prin semnarea acestuia
de toti membrii asociatiei;
- interdictia de instrainare a imobilelor nationalizate, in conformitate cu Legea 112/1995 (timp
de 10ani)
- loturile cu care au fost improprietarite persoanele in baza art.19, 21si 43 din Legea
nr.18/1991
- imobilele apartinand minorilor, conform prevederilor Codului Familiei.
7. Garantii mobiliare, stabilite prin prevederile Legii 99/1999 (masini, utilaje, echipamente,
mijloace de transport, etc).
8. Polite de asigurare a riscului de neplata sau financiar;
Se vor accepta doar polite emise de societati de asigurare agreate de BT cesionate in favoarea
BT pe toata durata creditarii.
9. Garantii stocuri, cesiuni de creante;
10. Angajamente personale-(fidejusiunea/cautiunea reglementate de Codul civil (art. 1652)
11.Garantii emise de persoane juridice nerezidente pentru subsidiarele lor rezidente in
Romania . Banca poate acorda credite persoanelor juridice rezidente (reprezentante, filiale) care sa fie
garantate cu scrisoare de garantie emisa de societatea nerezidenta mama.
Acest tip de garantie este valabila numai daca:
- este insotita de o scrisoare de bonitate a firmei garante emisa de o banca corespondenta BT ;
- exista o certificare avocatiala privind legalitatea emiterii si valabilitatii unei asemenea
garantii in tara in care isi are sediul societatea nerezidenta mama ;
- in documente este specificat ca legea contractului este Romania ;
12. Alte tipuri de colateral (valori mobiliare, garantii emise de fonduri de garantare cu care BT
a semnat conventii etc)
Ca regula generala, produsele de credit standard nu vor putea fi garantate in proportie mai
mare de 25% cu garantii pe stocuri si cesiuni de creante (ca pondere in total necesar garantii), mai
putin cazul creditelor pentru nevoi temporare si creditul 1 ora.
22

In cazul produselor de credit nestandard, colateralele pot reprezenta o combinatie in orice

proportie intre diferitele tipuri de garantii mentionate mai sus.
La negocierea si determinarea gradului de acoperire cu garantii se va tine cont si de precizarile
continute in politicile de garantare valabile.
Banca Transilvania accepta garantii personale la credite (de natura biletelor la ordin/cambii i
scrisori de garanie bancar) emise/avalizate de banci comerciale pentru care Banca Transilvania are
limita disponibila de expunere determinata conform Metodologiei de calcul a limitelor de expunere a
BT in relatiile sale cu alte banci.
Autenticitatea semnaturilor si competentelor de emitere/avalizare vor fi verificate si
confirmate de catre Directia Relatii Internationale din Centrala bancii la cererea serviciului credite din
sucursala/Direciei Credite Persoane Juridice si Management Portofoliu, prin solicitari adresate
centralei bancii avalizatoare/emitente sau prin identificarea semnaturilor si competentelor in listele cu
specimene si competente transmise de bancile emitente/avalizatoare Bancii Transilvania.
Neindeplinirea condiiilor de acceptare i neidentificarea altor garantii conduce la
imposibilitatea acordarii creditului solicitat.
Garantiile acceptate de banca i constituite drept colaterale vor fi inregistrate n contul n afara
bilantului garantii primite de la clientela.
Pentru bunurile aduse n garanie se vor ncheia contracte de garanie (imobiliare, mobiliare) n
functie de tipul garantiei.
Aceste contracte se vor inregistra, in vederea indeplinirii clauzei de publicitate, la Judecatorie
(cele de garantie reala imobiliara) respectiv Arhiva Electronica a Garantiilor Reale Mobiliare (cele de
garantie reala mobiliara).
Asigurarea bunurilor acceptate n garantie
Banca va solicita societatilor creditate sa asigure bunurile aduse n garantie, care se preteaza
asigurarilor pentru acoperirea unor riscuri considerate ca atare in mod uzual si rezonabil, la societati
de asigurare agreate de banca conform politicilor specifice. Nu fac cazul asigurarilor garantiile
mobiliare cu deposedare aflat in custodie la BT, etc.
Bunurile aduse n garantie se asigura pe toata durata creditarii pentru riscurile specifice
fiecarei categorii iar drepturile de despagubire se cesioneaza n favoarea bancii pana la acoperirea
integrala a datoriei. Imprumutatii vor prezenta bancii politele de asigurare n original cu mentiunea
cesionarii drepturilor de despagubire n favoarea BT.
Pentru bunurile la care societatile de asigurare incheie o polita numai pe o perioada limitata,
imprumutatul se obliga prin contractul de credit sa reinnoiasca asigurarea inainte de expirarea ei. n
cazul n care imprumutatul nu reinnoieste polita, banca o va reinnoi din proprie initiativa pe cheltuiala
imprumutatului (clauza n contract). Valoarea politei de asigurare va fi cel putin egala cu valoarea
necesarului de garantii.
n momentul prezentarii politelor, analistul de credite impreuna cu juristul vor verifica
valabilitatea acestora, riscurile acoperite, valoarea asigurata, durata i conditiile despagubirii.
Pentru autovehicule se va accepta numai asigurarea facultativa de tip CASCO, iar pentru cele
care executa transporturi internationale se va accepta numai asigurare de tip "buchet" (CASCO, CMR,
carte verde, asigurare transport).
Nota : Cerintele de evaluare respectiv asigurare a bunurilor aduse in garantie sunt valabile
pentru gradul de acoperire stabilit prin norme. Pentru garantiile suplimentare comitetul de credit poate
aproba conditii speciale.

6. Evaluarea garantiilor
1. Aspecte juridice i economice
23

La baza activitatii de evaluare garantii sta principiul prudentei, in vederea diminuarii, pe cat
posibil, al riscului bancii.
Toate bunurile propuse a fi luate in garantie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie in circuitul civil
- sa fie sesizabile
- sa fie precis determinate sau determinabile ;
- sa fie in proprietatea exclusiva a imprumutatului, sau dupa caz, a garantului iar acest lucru sa
poata fi dovedit cu documente legal intocmite
- sa fie corect si complet inregistrate in registrele de evidenta publice
- sa nu faca obiectul unor litigii sau urmariri silite
- sa aiba un grad de uzura sub 50%
- sa existe o piata pentru bunurile propuse in garantie, astfel incat sa fie usor valorificabile in caz de
insolvabilitate a debitorului garantat
In cazul in care bunul supus evaluarii si propus ca si garantie bancara nu are piata sau are o
piata extrem de limitata, evaluatorul va aduce acest lucru la cunostinta bancii si va discuta cu
repezentantii acesteia (analistul de credite, directorul sucursalei) posibilitatea acceptarii acestuia ca si
garantie la credit.
In Banca Transilvania se desfasoara urmatoarele activitati privind determinarea valorii juste a
garantiilor reale .
a) Activitatea de evaluare se desfoar avnd la baz Standardele Internaionale de Evaluare
i reglementrile Asociaiei Naionale a Evaluatorilor din Romnia, si are ca si scop determinarea
valorii juste pentru bunurile, mobile si imobile, propuse ca si garantie la creditele acordate clientelei.
Personalul cu atribuii n activitatea de evaluare, trebuie s:
- aib pregtire i experien n evaluare;
- urmeze un program continuu de pregtire profesional in conformitate cu statutul ANEVAR
- fie membru atestat ANEVAR.
b) Activitatea de estimare a valorii juste unor categorii de bunuri este o activitate cu caracter
intern, delimitndu-se de Standardele Internaionale de Evaluare i de reglementrile Asociaiei
Naionale a Evaluatorilor din Romania. Aceast activitate este desfura de ctre personalul bancii
cu atributii in activitatea de inspectie periodica a garantiilor.
Personalul cu atribuii n activitatea de estimare, trebuie s aib pregtire i experien n
activitatea de evaluare garantii sau activitatea de analiza credite.
2. Obiectul si scopul activitii de evaluare/estimare a garaniilor
Obiectul activitii de evaluare/estimare a garaniilor n cadrul Bancii Transilvania l
constituie:
- Evaluarea/estimarea valorii juste a bunurilor imobile i mobile;
- Verificarea evalurilor ntocmite de persoane fizice sau juridice atestate ANEVAR si
acceptate de Banca ca si documente necesare analizei de credit.
Scopul activitatii de evaluare/estimarea a valorii juste a bunurilor imobile si mobile propuse in
garantie la credite este de a stabili o valoare de piata, de garanie i, n unele cazuri, de lichidare
pentru acestea.
Conform prevederilor in vigoare, prin valoarea justa se intelege suma la care ar putea fi
tranzactionat un activ, intre parti interesate, in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii
desfasurate in conditii obiective.Valoarea justa este identica cu valoarea de piata determinata in
rapoartele de evaluare garantii, la data elaborarii raportului de evlauare.Valoarea justa nu este afectata
de TVA.
Valoarea de lichidare este egala cu valoarea de piata determinata in rapoartele de evlauare la
care se aplica un indicator de risc, daca e cazul, de:
- 80% pentru bunuri imobile
24

70% pentru bunuri mobile

50%-60% pentru stocuri

3. Premise i condiii limitative ale desfurrii activitii

3.1 Premise
Beneficiarul rapoartelor de evaluare este clientul bncii, iar Banca Transilvania este
destinatarul acestora.Banca Transilvania nu va accepta rapoarte de evaluare care au un alt destinatar.
Obiectul raportului de evaluare este determinarea valorii juste (valoarii de piata) a bunului
evaluat in vederea propunerii acestuia ca si garantie bancara. Banca Transilvania nu va accepta
rapoarte de evaluare care vor avea un obiect diferit fata de cel definit in aliniatul anterior.
Rapoartele de evaluare, notele de opinie /estimare a valorii / inspectie garantii (documente
interne) precum i raportul de evaluare ntocmit de colaboratorii externi abilitai sunt documente
confideniale i nu vor putea fi utilizate dect pentru scopul declarat al raportului.
Evalurile/ estimrile valorilor n scopul constituirii de garantii bancare se fac numai pe baza
documentelor de proprietate ale bunurilor, pornind de la premisa dreptului de proprietate asupra
bunului al debitorului/garantului.Rapoartele de evaluare vor fi insotite de copii ale actelor doveditoare
a proprietatii asupra bunului evaluat.
La elaborarea raportului de evaluare, evaluatorul trebuie sa identifice corect proprietatea
evaluata, conditiile limitative, interesul in proprietatea respectiva, scopul evaluarii, precum si data la
care se realizeaza efectiv evaluarea.
Evaluarea pentru garantarea creditelor, ipoteci si/sau garantii reale mobiliare:
- va determina valoarea justa a bunului respectiv
- va urmari ca proprietatea sa fie libera si disponibila pentru vanzare
- va exprima o opinie tinand cont de natura proprietatii
- va arata toate aspectele care ar putea sprijini Banca Transilvania in calitate de creditor
- va mentiona explicit natura, profunzimea si rezultatul investigatiei privind problemele de
mediu
- va prezenta clar eventuale clauze generatoare de conflict
Valoarea justa luata in considerare la acordarea creditului va fi valoarea determinata printr-un
raport de evaluare, elaborat concomitent cu analiza creditului, sau in perioada imediat premergatoare.
Valorile determinate in cadrul rapoartelor de evaluare / notelor de opinie/estimare/notelor de inspectie
periodica au o valabilitate acceptat de max 12 luni.
Valabilitatea acestora poate fi prelungit cu nc 12 luni, la aceeasi valoare, numai atunci cnd
banca rennoiete facilitile de creditare ale clientului prin act adiional, fara ca aceasta prelungire sa
fie insotita si de o majorarea a creditului. n aceast situaie se va efectua de ctre evaluator / analistul
de credit vizionarea bunului i se va ntocmi o not de opinie a valorii bunului susinut printr-un scurt
comentariu privind existena i starea fizic a acestuia constatat n urma vizionrii i a studiului
pieei
In cazul majorarii facilitatilor de credit, bunul care face obiectul garantiei va trebui reevaluat.
Pentru bunurile mobile si imobile achizitionate prin licitatie publica, valoarea justa (de piata) este
valoarea la care a fost adjudecat bunul si este valabila pentru o perioada de 12 luni, daca asupra
bunului achizitionat nu s-a intervenit cu imbunatatiri ulterioare, de catre noul proprietar. In acest caz
se face un raport de evaluare cu respectarea prevederilor Standardelor Internationale de Evaluare.
Pentru bunurile mobile si imobile achizitionate din credit, valoarea justa (de piata) este cea
declarata in contractul de vanzare cumparare, in forma autentica, fara a mai fi necesara intocmirea
unui raport de evaluare.
In cazul echipamentelor tehnologice si a autovehicolelor rutiere, noi si second hand,
achizitionate direct de la producatori, dealeri/comercianti autorizati sau comercianti cu care Banca
Transilvania are incheiate conventii de colaborare, valoarea justa (de piata) este valoarea de factura.
3.2. Condiii limitative n desfurarea activitii de creditare
25

- nu se fac investigaii i nici nu se inspecteaz acele pri ce sunt acoperite, neexpuse sau
inaccesibile, presupunndu-se c aceste pri sunt n stare tehnic bun;
- nu se efectueaz investigaii referitoare la prezena sau absena substanelor poluante i, prin
urmare, nu se poate oferi nici o asigurare a potenialului lor impact asupra evalurii, presupunndu-se
c proprietatea nu este afectat de substane poluante;
-personalul care ntocmete notele de evaluare/estimare a valorii bunurilor nu este responsabil
de omiterea de ctre client a unor date i informaii referitoare la bunurile care fac obiectul
evalurilor/estimrilor, dar este obligat s ncerce s obin informaii relevante pentru determinarea
valorii;
4. Competene n evaluarea/estimarea valorii bunurilor
Evaluarea bunurilor pentru scopurile menionate la pct.2 poate fi efectuat de ctre:
-colaboratori externi selectai de ctre banc i abilitai la nivelul Direciei Administrare
Credite pentru efectuarea acestui tip de serviciu.
- personalul cu atribuii n evaluare garantii din cadrul Bancii Transilvania.
Acestia pot evalua:
orice categorie de bunuri imobile si mobile propuse a fi acceptate in garantie la credite, si
pentru care se poate determina valoarea justa;
- aportul n natur al clienilor ce solicit credite ipotecare ;
- garaniile la creditele devenite neperformante ;
- activele corporale ale bncii
Procesul de evaluare se va face in baza solicitariii scrise emise de catre proprietarul
bunului.Estimarea valorii bunurilor pentru scopul menionat la pct.2 va fi efectuat de ctre:
-personalul cu atribuii n evaluare garantii din cadrul Bancii Transilvania
-analistii de credite IMM/PF/PJ11
-personalul cu atributii in activitatea de inspectie garantii.
-

5. Competene n verificarea / avizarea rapoartelor de evaluare / notelor de estimare a

valorii bunurilor
1. Personalul cu aribuii de verificare / evaluare din cadrul Directiei Administrare Credite :
-verific rapoarte de evaluare ntocmite de evaluatorii proprii/firme de evaluare/PFA/experi
evaluatori agreati de Banca Transilvania ca si colaboratori, in baza unei conventii scrise, la fiecare
solicitare a DMR, DCPJ&MP, DCR
- exprima contraopinii in cazul disputelor privind valorile juste
- exprima contraopinii privind rapoartele de evaluare
- numeste terta persoana la elaborarea unei noi expertize in cazul unei dispute
2. Personalul cu atributii de evaluare garantii din cadrul Sucursalelor verific toate rapoartele
de evaluare ntocmite de PFA/firme de evaluare neagreati de Banca Transilvania ca si colaboratori, in
baza unei conventii scrise, la care beneficiar este Banca Transilvania
3.Personalul cu atributii in evaluare si garantii, si cel cu atributii in analiza creditelor (la
Sucursalele fara evaluator propriu) fac inspectia periodica a garantiilor, in conformitate cu prevederile
normelor interne ale Bancii Transilvania si elaboreaza notele de inspectie periodica.
6. Metode de determinare a valorii juste
Metodologia de determinare a valorii juste este metodologia recomandata de Standardele
Internationale de Evaluare si reglementarile ANEVAR.
Se vor folosi cu precadere:
11

IMM/PF/PJ Intreprinderi Mici si Mijlocii/ Persoane Fizice/ Persoane Juridice

26

Metoda comparatiei de piata

Aceast abordare comparativ ia n considerare vnzrile proprietilor similare sau
substituibile i informaiile referitoare la pia i stabilete o estimare a valorii juste prin procese de
comparaie. n general, proprietatea evaluat este comparat cu vnzrile unor proprieti similare,
tranzacionate pe o pia deschis. Pot fi luate n considerare i ofertele de vnzare (fr TVA).
Se recomanda a fi luate minim trei exemple pentru fiecare bun evaluat.
Metoda costului de inlocuire
Aceast abordare estimeaz costul actual de realizare a unei proprietti existente, diminuat cu
deprecierea acumulat de proprietate pn la data evalurii.
Metoda randamentului (capitalizarea veniturilor)
Aceast abordare consider proprietatea ca o investiie generatoare de profit. Aceast abordare
ia n considerare informaiile referitoare la veniturile i cheltuielile aferente proprietii evaluate i
estimeaz valoarea printr-un proces de capitalizare.
Alegerea metodei de evaluare se va face n funcie de cantitatea i calitatea informaiilor
disponibile, precum i n funcie de adecvarea metodei la natura bunului evaluat.
n cadrul evalurii se pot aplica minim doua metode, dintre care una va fi metoda comparatiei.
Exceptie fac:
- constructiile industriale si echipamentele industriale specializate pentru care nu sunt tranzactii
comparabile
- stocurile de marfuri si materii prime pentru care valoarea justa va fi considerata valoarea de
inregistrare contabila
Conform principiului prudentei bancare, la stabilirea valorii juste, de piata, pentru bunurile
propuse ca si garantie bancara, se va alege valoarea cea mai mica dintre valorile obtinute prin
aplicarea metodelor de evaluare.
7. Stabilirea coeficientului de risc bancar
Stabilirea coeficientului de risc bancar se face, dup caz, de ctre:
a. analistul credite din Sucursala (la analiza dosarului de credit), pentru bunurile la care valoarea
justa (de piata) a fost determinata pe baza metodei comparatiei, dup cum urmeaz:

MOBILE

IMOBILE

Tip proprietate
Apartamente, terenuri intravilane, case,vile
Comerciale, birouri, terenuri extravilane cu potential urban sau turistic
Industriale, teren extravilan
Agricole / speciale
Echipamente maini i instalaii
Autovehicule rutiere (cu excepia autoturismelor)
Autoturisme
Echip. Informatic i birotic
Stocuri cu o viteza de rotatie mai mica de 6 luni
Stocuri cu o viteza de rotatie mai mare de 6 luni
Sursa: Norma BT privind evaluarea garantiilor bancare P.17.10.0

Coeficieni
de risc
0%
10%
30%
50%
70%
30%
20%
60%
50%
80%

n tabel sunt indicai coeficienii minimi de risc bancar.

b) personalul cu atribuii de verificare/ evaluare din cadrul DAC, pentru bunurile la care
valoarea justa a fost determinata fara a fi folosita metoda comparatiei de piata, sau la care
metoda costurilor e cea relevanta, dup cum urmeaz:
Abordare
Comparaia
Capitalizarea
Cost
Tip proprietate
vnzrilor
veniturilor
27

IMOBILE
MOBILE

Rezideniale :
-apartamente, terenuri
-case, vile
Comerciale
Industriale
Agricole / Speciale
Echipamente maini i instalaii
Mijloace de transp
Din care:
-autovehicule rutiere
- autoturisme
Echip. Informatic i birotic
Stocuri cu viteza de rotatie sub 6
luni
Stocuri cu viteza de rotatie peste 6 80%
luni

0%
0%
10%
30%
50%
50%

10%
10%
20%
30%
50%
50%

20%
30%
30%
40%
60%
60%

30%

40%

40%

20%

30%

30%

60%

60%

64%

50%

0%

50%

0%

80%

Sursa: Norma BT privind evaluarea garantiilor bancare P.17.10.0

n tabel sunt indicai coeficienii minimi de risc bancar.
8. Documente12
Rezultatul aciunii de verificare/evaluare se concretizeaz n redactarea urmtoarelor
documente: Nota de opinie sau Raportul de evaluare, Nota de avizare, n situaia n care, n urma
analizei raportului de evaluare, verificatorul consider c acesta este corect ntocmit i nu are
observaii, se va pune o viz direct pe raportul analizat, Nota de inspectie garantii, in cazul
verificarilor periodice a garantiilor
Dosarele continand rapoartele de evaluare trebuie s fie complete, s cuprind: lucrarea de
evaluare, toate anexele i fotografiile, copii dup documentele de proprietate care au stat la baza
ntocmirii acestora
Intocmirea Raportului de evaluare
Raportul de evaluare, ca parte integranta obligatorie a dosarului de acordare credit se
intocmeste fie de evaluatorul propriu al Sucursalei,la Sucursalele unde avem persoana desemnata, fie
de un evaluator extern autorizat, agreat de Banca Transilvania SA.
In cazul in care Raportul de evaluare a fost intocmit de o terta persoana, aceast evaluare va fi
obligatoriu supus contra-expertizei evaluatorului propriu al Sucursalei, sau a AC in cazul in care
Sucursala nu are un evaluator propriu.
In ambele aceste cazuri se va intocmi Nota de avizare
Intocmirea Notei de opinie
Este formularul care sintetizeaza elementele raportului de evaluare intocmit de evaluatorul BT,
si se transmite Sucursalei anterior raportului de evaluare.
Nota de opinie este obligatoriu urmata de un raport de evaluare
Intocmirea Notei de avizare
Este formularul intocmit de evaluatorul BT, in cazul in care valoarea justa de piata a unui bun
propus ca si garantie, este stabilita printr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator extern.

12

Modele de Raport de evaluare simplificat si Nota de opinie sunt disponibile in Anexa 1 a lucrarii de fata

28

In cazul garantiilor standardizate de tip apartamente si autovehicole rutiere, Nota de avizare

poata fi intocmita de ACC/ACR13, in cazul in care Sucursala BT nu are evaluator dedicat.
In cazul garantiilor complexe si nestandardizate Nota de avizare va fi intocmita de un
evaluator BT desemnat de DAC sau de catre DAC.
Formularul insoteste propunerea ACC/ACR inaintata CCR/CM.
Intocmirea raportului de inspectie periodica garantii
Se va intocmi in urma verificarilor periodice a conservarii garantiilor acceptate, conform
Normelor BT.Cuprinde informatii necesare pentru evaluarea corecta a gradului real de acoperire cu
garantii a creditelor aflate in sold.

7. Gestiunea i administrarea portofoliului de credite

In vederea mentinerii unui portofoliu de credite performant se prevede gestionarea i
administrarea (monitorizarea) creditelor acordate, functie de performantele financiare a clientului,
tipul creditului, natura colateralului si serviciul datoriei.
Procesul de monitorizare se desfasoara in mai multe etape astfel:
Etapa I . Prima faza a monitorizarii se realizeaza prin intermediul administratorului de credit
al sucursalei, care intocmeste dosarul de acordare a creditului si urmareste indeplinirea conditiilor
impuse prin decizia de aprobare
In faza urmatoare, monitorizarea lunara a incasarii ratelor, dobanzilor, comisioanelor scadente
la plata se realizeaza de asemenea de catre administratorul de credit. Acesta anunte RM/analistul de
credit, de fiecare data cand se inregistreaza intarzieri la plata ratelor sau a dobanzilor. De asemenea
administratorul de credit furnizeaza saptamanal echipei comerciale din sucursala o lista a reviziilor
scadente pentru creditele in sold, precum si a rambursarilor scadente in saptamana in curs.
Etapa II . Consta in reviziile periodice care se efectueaza trimestrial, semestrial sau anual
(perioada calculate de la data acordarii creditului sau de la ultima revizie) in functie de valoarea
creditului acordat, performanta financiara a clientului la momentul aprobarii si natura garantiilor
prezentate .
a) Astfel reviziile trimestriale se efectueaza pentru creditele care se incadreaza in una din
urmatoarele situatii :
-creditele sunt in categoria de performanta E la momentul acordarii (categorie de performanta
rezultata prin intocmirea modelului de analiza BTF-in )
-sunt garantate integral cu garantii de natura stocurilor si a cesiunilor de creante
b)Reviziile semestriale sunt intocmite pentru toate expunerile aflate in situatia precizata la punctul
a) si pentru cele a caror sold sunt la nivelul de competenta a centralei.
c) Reviziile anuale se efectueaza pentru creditele care au o maturitate mai mare de un an si/sau nu
se regasesc in una din situatiile prevazute la punctele a) si b).
d) Se va demara procedura de monitorizare pentru toate creditele care cad sub incidenta
prezentului capitol in situatia in care clientul inregistreaza restante cu o vechime de peste 30 zile , in
rambursarea principalului si sau a dobanzii aferente.
Pentru creditele garantate integral cu depozite colaterale reviziile periodice nu sunt
obligatorii;
Pentru creditele garantate cu contra-garantii bancare, reviziile se efectueza anual si urmaresc si
evolutia expunerii pe banca de corespondent.
Pentru creditele micro si cele pe documente certificate /necertificate si rapide ( credite 1 Ora ,
credite de investitii fara aport etc) nu se aplica prezenta monitorizare .
13

ACC/ACR Analist credite corporate / Analist credite rapide

29

Monitorizarea acestora se va realize prin calcularea unor indicatori globali in functie de care
Comitetul de Management al bancii va decide masuri concrete de supraveghere
Se vor efectua monitorizari la alte perioade sau in alte situatii decat cele precizate in prezenta
norma daca in decizia de aprobare a CCRS/CCR/CM se prevede acest aspect in mod expres.
Reviziile periodice se intocmesc de catre analistul de credite impreuna cu RM( pentru clientii
care au un RM alocat) avand la baza informatiilor furnizate de administratorul de credite.
Particularitatile proceselor de monitorizare:
Atat revizia trimestriala cat si cea semestriala se realizeaza in baza unui formular denumit
Formular de revizie trimestriala /semestriala/anuala care contine informatii relevante despre:
11. Relatia clientului cu banca
22. Informatii actualizate privind evolutia economica de ansamblu a societatii
Detaliile referitoare la cele 2 aspecte se regasesc in Formular de revizie trimestriala
/semestriala. Spre deosebire de monitorizarea trimestriala cea semestriala include o situatie financiara
actualizata concretizata intr-un model de analiza specific denumit BTF-in14 (acelasi model care sta si
la baza analizei initiale de acordare a creditului) care contine informatii financiare privind dinamica
afacerii creditata pe o perioada de 2 ani incheiati si ultima balanta de verificare lunara.
In afara de prelucrarea datelor pe modelul de analiza BTF-in semestrial analistii de credite vor
prelucra si datele din bilanturile contabile depuse de clientii cu credite in sold la BT, utilizand
modulul de evaluare a performantei financiare Kaperfin 15 - in vederea determinarii categoriei de
performanta si a nivelulului de provizioane conform normelor interne si cele specifice emise de BNR.
Introducerea acestor date va fi urmata de predarea bilanturilor in baza carora s-au introdus datele in
Kaperfin in termen de 24 de ore (zi lucratoare) catre administratorii de credite.
Analistul de credite/RM va efectua o analiza comparativa a situatiei financiare rezultata din
BTF-inul intocmit cu ocazia monitorizarii cu cea existenta la momentul acordarii creditului,
evidentiind aspectele pozitive si negative intervenite precum si concluzia pesonala privind trendul
situatiei financiare in ansamblul ei.
Monitorizarea anuala si cea rezultata ca urmare a inregistrarii de restante cu o vechime de
peste 30 zile se realizeaza intr-un mod similar cu cea semestriala.
In cea de a doua situatie se va insista cu prioritate asupra cauzelor care au generat restantele si
asupra posibilitatilor de recuperare (daca este cazul) si fluentizare a fluxului de numerar.
Fluxul operational si de transmitere a informatiilor catre factorii de decizie
a.Administratorul de credite:
-raporteaza creditele scadente pentru monitorizare;
-completeaza formularul de revizie trimestriala/ semestriala cu informatiile specifice
activitatii lui;
b.Analistul de credite/Relationship managerul (RM) completeaza formularul cu celelate
informatii relevante prevazute de formularul de revizie ,legate de activitatea clientului si evolutia
economico-financiara (daca este cazul)
c.Rapoartele de revizie se analizeaza in CCRS si se transmit impreuna cu minuta CCRS ,
pentru toate tipurile de monitorizare in centrala BT la Departamentul de Revizie si Monitorizare care
in functie de constatarile si concluziile desprinse isi va insusi propunerea sucursalei sau va decide alte
masuri pe care le va inainta spre analiza si decizie CCRC16 sau CM17 .
Procesul de monitorizare se va demara in urma procesarii si furnizarii periodice a informatiilor
de catre Directia de Administrare Credite sub forma unor rapoarte care sunt transmise in mod operativ
14

BTF-in este denumirea data modelului de analiza financiara utilizat de banca in prelucrarea datelor financiare in cazul
companiilor corporate.
15
Kperfin este denumirea data modelului de analiza financiara utilizat de banca in prelucrarea datelor financiare in
principal in cazul intreprinderilor mici si mijlocii , dar si pentru firmele corporate . Abrevierea vine de la categoria
performantei financiare
16
CCRS Comitet de Credit si Risc al Sucursalei
17
CM Comitetul de Management

30

unitatilor BT si care vor indica data scadentei monitorizarii si tipul acesteia in functie de criteriile mai
sus amintite.
Selectarea creditelor din lista de rapoarte primite de la DAC 18 se va face tinand cont de
criteriile enuntate in prezentul capitol.
Daca pe parcursul derularii unui credit apar solicitari din partea clientului care impun
necesitatea unei noi analize pe baza de BTF-in , noua data de efectuare a monitorizarii se va stabili in
functie de momentul ultimei analize.
Recuperarea creditelor restante
1. Urmarirea lunara a incasarii ratelor, dobanzilor, comisioanelor scadente la plata se
realizeaza de catre administratorul de credit. Acesta este obligat sa anunte imediat RM/analistul de
credit , de fiecare data cand se inregistreaza intarzieri la plata ratelor sau a dobanzilor.
2. Ratele de credit si dobanzile neachitate la scadenta devin credite si dobanzi restante.
3. In cazul creditelor restante rezultate ca urmare a intarzierii la plata (intarzieri constatate si
urmarite de administratorul de credit) se va proceda astfel:
Administratorul de credit in a 16-a zi de la inregistrarea restantei va pregati o adresa catre
client prin care i se va reaminti si explica detaliat datoria restanta de plata precum si solicitarea de a o
achita in cel mai scurt timp.Aceasta adresa va fi comunicata de RM sau trimisa prin posta.
4. Pana in a 32-a zi analistul de credit va efectua o revizie (cu intocmirea formularului de
revizie adecvat) si impreuna cu RM functie de rezultatele reviziei - vor propune actiunile de
intreprins pentru perioada urmatoare. Raportul de revizie (impreuna cu propunerile RM/analistului de
credit) va fi analizat in CCRS (tot pana in a 32-a zi) ale carui deliberari, concluzii si masuri/propuneri
vor fi consemnate in minuta. Aceste rapoarte de revizie impreuna cu propunerile CCRS vor fi remise
Departamenului Revizie si Monitorizare pana in a 35 a zi. Reprezentantii Departamenutlui de
monitorizare isi vor putea insusi propunerea CCRS privin modul de recuperare a restantelor sau vor
putea formula alte conditii de recuperare a acestora , in acest caz concluziile fiind materializate intr-o
nota de opinie ce se va supune aprobarii CCRC 19 /CM (dupa caz in functie de valoarea creditului in
sold).

CAPITOLUL II
Riscul n activitatea de creditare

1. Riscul in creditare. Analiza non-financiara

18
19

DAC Directia Administrare credite

CCRC Comitetul de Credit si Risc al Centralei

31

Riscul in creditare reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere datorita incalcarii

obligatiilor debitorilor prevazute in contractul de credit. Pierderea consta in nerecuperarea sumelor
avansate clientului, precum si a dobanzilor aferente. Riscul de creditare mai este denumit si risc de
insolvabilitate a debitorului sau risc de nerambursare. El apare cand imprumuturile nu sunt rambursate
in volumul si la termenul stabilit.
Riscul de credit este in corelare cu riscul de reinvestire. Banca inregistreaza pierderi nu numai
datorita faptului ca imprumutul si dobanzile aferente nu au fost rambursate in volumul si termenul
stabilit, ci si datorita faptului ca nu a reinvestit la timp sumele pe care trebuie sa le primeasca. Astfel,
daca o banca trebuie sa incaseze o rata de credit si dobanda aferenta la data de 1 martie si le incaseaza
abia pe 8 martie, banca pierde dobanda pe care ar fi obtinut-o plasarea sumei respective pentru o
saptamana.
Pentru a reduce, pana la eliminare riscul de credit, banca trebuie sa analizeze in amanunt
activitatea clientilor si sa evalueze factorii care ar putea influenta negativ derularea afacerii si pot
induce pierderi in firma, periclitand rambursarea ratelor creditului in volumul si la termenul stabilit.
Pentru o buna analiza de risc a clientului, banca, prin ofiterul de credit, trebuie sa realizeze o cat
mai completa analiza non-financiara si o cat mai precisa analiza financiara.
Analiza non-financiara:
Din aceasta analiza trebuie sa rezulte factorii de risc ce pot influenta negative activitatea firmei
Aceasta analiza de risc trebuie sa cuprinda:
A. analiza factorilor de risc din mediul extern
B. analiza factorilor de risc interni ai firmei
C. analiza pietei
A. Analiza mediului extern. Aceasta analiza are mai multe componente:
- analiza mediului din punct de vedere social
- analiza mediului din punct de vedere tehnologic
- analiza mediului din punct de vedere economic
Mediul social
Principalele elemente care trebuie urmarite in aceasta analiza sunt: aspecte demografice
privind populatia: evolutia demografica; schimbari demografice in structura pe varste a populatiei;
distributia veniturilor in randul populatiei; gradul de ocupare al populatiei; schimbari in stilul de viata
al populatiei; atitudinea fata de afaceri; valori culturale ale zonei.
Mediul tehnologic
Mediul tehnologic influenteaza dezvoltarea firmelor. Unele ramuri industriale sunt influentate
mai mult de gradul de dezvoltare tehnologica: echipament de telecomunicatii, calculatoare,
componente electronice, industria aeronavelor si altele.
Pentru o firma, dezvoltarea tehnologica are efect in:
- sfera productiei, prin scaderea costurilor, aparitia unor produse si servicii noi
- cresterea calitatii produselor si serviciilor, ceea ce poate diferentia o firma pe piata fata de
competitori
- administrarea mai eficienta prin echipamente performante: PC-uri, internet etc
Mediul economic
Stadiul actual si viitor al economiei poate influenta dezvoltarea unei firme. Cativa dintre
factorii macroeconomici care isi pun amprenta asupra unei afaceri sunt:
- stadiul ciclului economic: recesiune, refacere, boom
- tendinta evolutiei inflatiei: influenteaza pretul produselor si serviciilor, costul finantarii
- politica monetara
32

politica fiscala
balanta de plati

B. Analiza factorilor de risc interni ai firmei

- Ciclul de viata al produsului
- Tehnologia folosita. O tehnologie moderna conduce la costuri mai mici, ceea ce
inseamna posibilitatea de a stabili preturi mai atractive si un avantaj fata de concurenta
- Capacitatea manageriala. Echipa de management este foarte importanta pentru
realizarea obiectivelor firmei
C. Analiza pietei
Clientii sunt foarte importanti pentru orice tip de afacere. Abilitatea de a identifica si de a
satisface nevoile clientilor este cheia reusitei pentru afaceri. In cadrul acestei analize se
urmareste in principal: structura si caracteristicile pietei, ale produsului, promovarea si
reclama, pretul si distributia.
In timpul analizei non- financiare, este indicat si o vizita la sediul solicitantului de credit. O
inspectare a echipamentului si a firmei impreuna cu interviuri care sa cuprinda intrebari cheie despre
activitatea respectivei personae pot releva informatii care altfel ar fi ramas ascunse. In cazul in care
imprmutul cerut este substantial, orice viitor interviu trebuie sa-i vizeze si pe membrii echipei
manageriale a companiei.

2. Analiza si evaluarea riscului de credit prin metoda punctajelor

Analiza non-financiara si analiza financiara pot furniza elemente necesare evaluarii gradului
de risc al clientului. O evaluare a riscului in creditare se poate face si prin metoda punctajelor, care
consta in incadrarea clientilor in anumite categorii de risc, prin acordarea de puncte functie de analiza
diferitelor tipuri de riscuri ce pot afecta activitatea unei societati ( riscuri financiare si non-financiare).
Datorita importantei pe care o are administrarea riscului de credit, BNR elaboreaza norme
privind limitarea riscului de credit al bancilor, privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum
si pentru constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Metodologia de analiza si evaluare a riscului in activitatea de creditare prin metoda
punctajelor
Banca are organizata ca activitate distincat analiza si evaluarea riscului de creditare, folosind
in acest sens diferite metode de analiza, cu scopul de a lua masurile care se impugn in vederea
diminuarii acestui risc.
Analiza riscului de credit contine in principal doua etape:
- evaluarea riscului
- gestionarea riscului
Analiza si evaluarea riscului de credit prin metoda punctajelor se efectueaza avandu-se in
vedere urmatoarele categorii de risc:
1. riscul financiar
2. riscul comercial
3. riscul de garantie
4. riscul managerial
5. riscul de senzitivitate
33

1. Riscul financiar (RF) reflecta dificultatile ce pot aparea in activitatea financiara a firmei
legate mai ales de posibilitatile de rambursare la termen a obligatiilor catre banca. Documentele care
contin datele necesare desfasurarii acestei analize sunt: situatiile financiare ale firmei, date statistice
oficiale, evidentele bancii. Datele de referinta la care se vor efectua aceste analize vor fi finele
ultimului an, precum si luna anterioara solicitarii creditului. Pentru societatile comerciale cu activitate
mai mica de un an, datele de referinta sunt finele ultimului semestru si luna anterioara solicitarii
creditului.
Analiza riscului financiar se efectueaza cu ajutorul metodei punctajelor (Z) bazata pe modelul
J.Conan si M.Holder, care permite evaluarea riscului de faliment si are la baza urmatoarea formula de
calcul:
Z = 0,24X1 +0,22 X2 +0,16X3 -0,87X4 -0,10X5
in care variabilele X1X5 sunt indicatori economico-financiari, iar constantele cu care sunt
amplificati acestia sunt indicatori de natura statistica, exprimand ponderea variabilelor in evaluarea
riscului de faliment.
X1 = Excedent brut de exploatare / Datorii totale,
Excedent brut de exploatare = venituri din expl cheltuieli din expl

unde

X2 = Capital permanent / Activ total,

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung

unde

X3= (Active circulante stocuri ) / Activ total

X4= Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri
X5 = Cheltuieli de personal / Valoarea adaugata,
unde
Valoarea adaugata este diferenta dintre valoarea veniturilor in perioada analizata si valoarea
bunurilor sau serviciilor cumparate si folosite pentru producerea acestor venituri, in aceasi perioada.
Interpretarea riscului de faliment se va efectua dupa cum urmeaza:
Z > 0,16
situatia financiara a firmei este foarte buna, riscul de faliment este mai mic
de 10%
0,10 < Z < 0, 16
situatia financiara a firmei este buna, riscul de faliment fiind cuprins intre
10% si 30%
0,04 < Z< 0, 10
situatia financiara a firmei este in observatie, riscul de faliment fiind cuprins
intre 30% si 65%
Z< 0,04
riscul de faliment este mai mare de 65%

2. Riscul comercial (RC) reprezinta incertitudinea ce poate sa apara la incasarea creantelor

si/sau la plata furnizorilor, si va fi evaluat cu ajutorul urmatorilor indicatori:
- perioada medie de incasare a creantelor(PIC), reprezentand numarul mediu de zile in
care se incaseaza creantele fata de cifra de afaceri din perioada respectiva, si se
calculeaza ca raport intre creante (debitori) si cifra de afaceri, ori numar de zile a
perioadei
34

perioada medie de plata a furnizorilor(PPF), reprezentand numarul de zile in care sunt

platiti furnizorii fata de cifra de afaceri din perioada respectiva, se determina ca raport
intre Furnizori neplatiti si Cifra de afaceri, inmultit cu numarul de zile
Evaluarea riscului pe baza indicatorilor calculati se face astfel:
PIC > PPF
risc mare
PIC = PPF
risc mediu
PIC < PPF
risc redus
3. Riscul de garantie (RG) este reprezentat de posibilitatea aparitiei unor dificultati legate de
valorificarea bunurilor aduse in garantie in situatia in care imprumutatul nu ramburseaza creditul si
nu plateste dobanzile aferente conform contractului de credite.
Evaluarea riscului de garantie se face in functie de nivelul valoric al acestora si al rapiditatii
posibilitatilor de valorificare:
- siguranta maxima: garantii neconditionate si irevocabile emise de Ministerul
Finantelor pe baza mandatului Guvernului Romaniei acordat prin acte normative,
scrisori de garantie emise de banci, neconditionate, bilete la ordin avalizate de banci,
gaj cu deposedare, depozite bancare in valuta sau lei, precum si garantii emise de
Fondul Roman de Garantare a Creditelor
- siguranta medie: ipoteci asupra cladirilor cu destinatie spatii industriale (fabrici,
ateliere, firme), spatii comerciale, precum si asupra terenurilor din intravilan din orase
mari si localitati turistice; bunuri mobile procurate din credite, cesiuni asupra
creantelor din exporturi cu plata prin acreditive irevocabile emise de banci agreate.
- Garantii nesigure: cladiri cu destinatia de locuinta, stocuri de produse agroalimentare,
industriale, semifabricate, materii prime, ipoteci asupra cladirilor din zonele rurale si
terenurilor din extravilan, alte garantii.
4. Riscul managerial(RM) este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei si va fi
analizat pe baza cunoasterii directe a acesteia de catre ofiterul de credit. Evaluarea riscului managerial
se va face in functie de urmatoarele caracteristici ale echipei de conducere:
- Este (nu este) calificata si are (nu are) experienta indelungata in domeniul in care firma
isi desfasoara activitatea
- In functie de evolutia in timp a indicatorilor economico-financiari a demonstrate sau nu
a demonstrate capacitatea necesara in conducerea eficienta a afacerii
- Calitatea relatiilor cu proprietarii (asociatii), cu salariatii, spiritual organizatoric si de
echipa, adaptarea la schimbari
- A avut ( nu a avut) relatii corespunzatoare cu banca : a efectuat operatiuni prin contul
deschis; a deschis conturi la alte banci; a rambursat la termen imprumuturile si a platit
la termen dobanzile; etc, iar cu partenerii de afaceri: sunt (nu sunt) parteneri
permanenti; si-a platit la timp furnizorii; si-a incasat la timp debitorii, a avut litigii cu
partenerii, daca a fost implicat in evaziuni fiscale etc.
5. Riscul de senzitivitate(RS). Pentru investitiile pe termen mediu si lung ( la agenti
economici si la persoane fizice), in analiza si evaluarea riscului de credit se face si o analiza de
senzitivitate. Analiza de senzitivitate este o tehnica de analiza a riscului individual al unui proiect de
investitii care indica cat de mult se va modifica VNA (valoarea neta de actualizare) sau RIR (rata
interna de rentabilitate) ca reactie la modificarea unei variabile de intrare, celelalte elemente
ramanand constante.
Orice decizie a agentilor economici, in ceea ce priveste dezvoltarea si restructurarea
productiei, retehnologizarea sau modernizarea fondurilor fixe care poate fi pusa in aplicare cu ajutorul
creditelor pe termen mediu si lung, antreneaza un risc in obtinerea rezultatelor estimate initial, datorita
influentei schimbarilor ce se manifesta neincetat in mediul etnic, financiar, economic, social, intern si
35

extern. De aici, necesitatea analizei senzitivitatii variantelor studiate fata de schimbarile probabile
precum si a coeficientului de risc sub influenta factorilor ce nu au putut fi luati in considerare in mod
explicit. Asemenea schimbari pot fi:
- Cresterea pretului materiilor prime
- Cresterea costului echipamentului (intre momentul elaborarii proiectului si
achizitionarea acestuia)
- Cresterea salariilor
- Cresterea valorii investitiei pe parcursul realizarii acesteia
- Majorarea costurilor de productie
- Neatingerea capacitatii de productie proiectata
- Prelungirea nejustificata a duratei de executie fata de prevederile proiectului
- Riscul concurentei externe etc
In analiza senzitivitatii se folosesc doi indicatori:
RIRB = rata de rentabilitate financiara calculate pe baza fluxului de disponibilitati monetare pentru
varianta de baza
RIR F = rata de rentabilitate financiara calculate pe baza aceluiasi flux de disponibilitati, la care se
aplica o crestere de 1% a costurilor de productie fata de venituri, ca urmare a actiunii cumulate a
factorilor sus-mentionati.
Coeficientul de risc fata de varianta de baza (r) se calculeaza dupa formula:
r = (RIRB - RIRF) / RIRB x 100%
Conditiile care se cer indeplinite sunt urmatoarele:
- RIR F sa fie mai mare dcat rata dobanzii aferenta creditului propus spre aprobare
- R < 75%
RIR ofera imaginea globala a eficientei in orice moment a proiectului de investitii si este rata
de actualizare pentru acre VNA este zero, adica fluxul de venituri actualizat egaleaza fluxul de
cheltuieli actualizat.
Riscul total (RT) de credit se va teremina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc
prevazut in tabelul urmator.
RT = RF + RC + RG + RM + RS
Clasele de risc:
clasa I
100 80 puncte
Clasa II
79 - 65 puncte
Clasa III
0 - 65 puncte
Clasa de risc I societatile comerciale din aceasta clasa au performante financiare foarte bune, fapt
acre permite achitarea la scadenta a obligatiilor fata de banca. Se prefigureaza mentinerea si in
perspective a performantelor financiare, iar garantiile oferite de acesti clienti asigura siguranta
maxima. Riscul de creditare este minim.
Clasa de risc II performantele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelul present nu
poate fi mentinut in perspective. Garantiile oferite de client confera o siguranta medie. Riscul de
credit este mediu, avizul favorabil fiind dat numai cu indeplinirea unor conditii suplimentare privind
indicatorii financiari , garantii etc.

36

Clasa de risc III performantele financiare sunt scazute sau indica pierdere, nu pot fi platite datoriile
catre banca, iar garantiile prezentate nu asigura posibilitati de transformare rapida in lichiditati. Riscul
de credit este foarte mare.
Evaluarea riscului total de credit
-agenti economici persoane juridiceCategorii de risc
1. Riscul financiar

Indicatori
Z>0,16
0,13 <Z < 0,16
0,10 <Z< 0,13
0,04<Z< 0,10

Punctaj
50
40
30
10

PIC<PPF
PIC=PPF
PIC>PPF

20
16
2

-garantii sigure
-garantii cu siguranta medie
-garantii nesigure

20
10
2

2. Riscul comercial

3. Riscul de garantie

4. Riscul managerial, din care:

-experienta si calificare
-echipa calificata, cu experienta mare in domeniu
-calificarea eterogena si exeprienta redusa
-echipa necalificata si fara experienta
-relatii cu banca si tertii

-relatii foarte bune cu banca si tertii

-relatii bune cu banca si tertii
-relatii necorespunzatoare cu banca si tertii

5
2
1
5
3
1

5. Riscul de senzitivitate
r<75%
10
r> 75%
0
Sursa: Gestiunea Financiara a Intreprinderii Stancu Ion, Editura Economica, Bucuresti, 2003

3. Riscurile complementare riscului de credit

Variatiile ratei dobanzii influenteaza veniturile ce pot fi obtinute din creditare. Astfel, daca un
credit este acordat cu o rata fixa a dobanzii, iar rata dobanzii pe piata are o tendinta crescatoare, banca
are o pierdere potentiala din acest tip de plasament. Daca banca acorda un credit cu o rata variabila a
37

dobanzii, iar rata dobanzii pe piata are o tendinta de scadere, banca are, de asemenea, o pierdere
potentiala.
O analiza a trendului ratei dobanzii pe piata este foarte importanta pentru a stabili tipul de rata
a dobanzii pe care banca o solicita in activitatea de creditare: fixa sau variabila, pentru a nu induce
pierderi prin riscul de rata a dobanzii.
De asemenea, este foarte important de a corela tipul de rata a dobanzii solicitate la plasamente
(credite), cu tipul de rata a dobanzii pasive platite pentru atragerea de fonduri (rata fixa sau variabila).
Bancile pot acorda credite si in alte valute decat valuta nationala , iar in momentul acordarii
acestor credite in valuta se activeaza riscul de curs valutar, care trebuie gestionat de catre banci.
1. Riscul de rata a dobanzii. Analiza Gap.
Reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a profiturilor prognozate
datorita variatiei dobanzii pe piata intr-un sens nefavorabil pentru banca.
Pentru gestionarea acestui risc, banca trebuie sa analizeze sructura activelor si pasivelor,
determinand dependenta acestora fata de schimbarile ratei dobanzii.
Analiza sensibilitatii activelor si pasivelor bancare la variatia ratei dobanzii
(analiza Gap)
In cazul acestei analize, toate activele si pasivele sunt clasificate in doua categorii:
a. active si pasive sensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
b. active si pasive insensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
Analiza de sensibilitate ia in calcul variatiile de dobanda incasata (in cazul activelor) si de
dobanda platita (in cazul pasivelor) in functie de schimbarile ratelor dobanzii pe piata, luand in
consideratie efectul schimbarii ratelor dobanzii asupra valorii activului respectiv.
Activele/ pasivele sensibile sunt considerate acelea ale caror venituri/ costuri prin dobanda
variaza functie de nivelul ratei dobanzii existente pe piata, intr-un anumit interval de timp.
Activele/ pasivele insensibile sunt considerate acelea ale caror venituri/ costuri prin dobanda
nu variaza functie de nivelul ratei dobanzii pe piata, intr-un anumit interval de timp.Alegerea
intervalului de timp pentru care se masoara sensibilitatea activelor si pasivelor este foarte important.
Intr-un orizont de timp suficient de mare (sa zicem peste 1 an), toate activele si pasivele sunt
sensibile. Intr-un interval de timp foarte scurt (exemplu: o zi), marea majoritate a activelor si pasivelor
sunt insensibile la variatia ratei dobanzii pe piata..
In clasificarea activelor si pasivelor in sensibile si insensibile la variatiile ratelor dobanzii, se
tine cont de scadenta acestora. Pot fi considerate active sensibile la rata dobanzii numai acele
plasamente ale caror venituri se vor incasa in intervalul de timp pentru care se face analiza. De
asemenea, pot fi considerate pasive sensibile la rata dobanzii acele surse de finantare ale caror costuri
vor fi platite in perioada de timp pentru care se face analiza. De obicei aceasta perioada este de 1 an.
Astfel, sunt considerate active sensibile la rata dobanzii toate acele active care au scadenta sub
1 an (titluri de valoare, credite pe termen scurt), precum si creditele acordate cu rata variabila a
dobanzii indiferent de termen. Toate celelalte active sunt considerate nesensibile la variatiile ratei
dobanzii (titluri de valoare pe termen lung, credite pe termen lung, disponibil in conturi curente, alte
active)
Sunt considerate pasive sensibile la rata dobanzii acele pasive care au scadenta pe termen scurt
(depozite la termen sub 1 an, depozite atrase de pe piata monetara interbancara, certificate de deposit
pe termen scurt). Celelalte pasive sunt considerate a fi nesensibile la rata dobanzii (depozite pe termen
lung, certificate de deposit pe termen lung).
Efectul pe care il poate avea variatia ratelor dobanzii pe piata asupra marjei nete de dobanda
si, deci, implicit asupra profitabilitatii institutiei financiare se cuantifica prin diferentele dintre
activele sensibile si pasivele sensibile la dobanda (gap) .
Aceasta diferenta poate fi exprimata in mai multe moduri:
38

 in valoare absoluta
GAP= ASD PSD
in valoare relativa (raportata la total active)
GAPrel = GAP / Total active
indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii
ISD = ASD / PSD
Ultimele doua forme de reprezentare a gap permit compararea sensibilitatii pentru diferite
institurii financiare. Daca valoare gap este pozitiva, institutia financiara are o sensibilitate fata de
active. In acest caz si GAPrelativ este pozitiv, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii este mai
mare ca 1.
Daca valoarea gap este negative, institutia financiara are o sensibilitate fata de passive. In
acest caz, GAPrelativ este negativ, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii este mai mic ca 1.
Instituriile financiare care sunt sensibile la active vor inregistra o crestere a marjei nete de
dobanda cand rata dobanzii pe piata creste, si vor inregistra o scadere a marjei nete de dobanda cand
ratele dobanzii scad pe piata.
In oglinda, institutiile financiare care sunt sensibile la passive, vor inregistra o scadere a marjei
nete de dobanda cand creste rata dobanzii pe piata, deoarece prin cresterea ratei dobanzii pe piata
creste costul surselor de finantare. De asemenea, institutiile financiare care sunt sensibile la passive
vor inregistra o crestere a marjei nete de dobanda cand scade dobanda pe piata ( scade costul surselor
de finantare).
Managementul sensibilitatii activelor si pasivelor (gap management)
Aceasta metoda poate fi abordata in management ofensiv sau defensiv.
A. In cazul unui management ofensiv al activelor si pasivelor, strategia include doua etape:
Previzionarea schimbarilor ratelor dobanzii pe piata
Ajustarea portofoliului de active si passive sensibile la dobanda, pentru a profita de
schimbarile de rata a dobanzii pe piata. Astfel, previzionarea unei cresteri a ratelor
dobanzii pe piata conduce la trecerea societatii bancare catre un gap pozitiv (sensibilitate
fata de active; rezulta o crestere a marjei nete cand cresc ratele de dobanda pe piata). In caz
contrar, cand este previzionata o scadere a ratelor dobanzilor pe piata, societatea bancara
se va orienta catre un gap negative (sensibilitate fata de pasive; rezulta o crestere a marjei
nete cand scad ratele de dobanda pe piata)
In cazul previziunii de crestere a ratelor de dobanda pe piata, o institutie financiara cu un gap
pozitiv (mai multe active sensibile la dobanda fata de pasive sensibile la dobanda) va inregistra o
crestere a marjei nete. Profitul va creste deoarece veniturile obtinute pe baza activelor sensibile la
dobanda vor creste mai mult decat costurile de atragere a resurselor (pasive sensibile la dobanda).
Ar putea sa scurteze scadenta activelor sale prin vanzarea titlurilor de valoare pe termen lung
folosind fondurile obtinute pentru a cumpara titluri de valoare pe termen scurt. De asemenea, poate
creste nivelul creditelor acordate cu rate variabile ale dobanzii. Aceste ajustari de portofoliu vor creste
volumul activelor sensibile la dobanda, ceea ce se va reflecta in cresterea veniturilor prin aceste
active.
O alta strategie, in cazul cresterilor de rata a dobanzii ar putea fi marirea exigibilitatii surselor
de finantare (pasive). Acest lucru se poate efectua prin vanzarea de certificate de deposit pe termen
lung. Folosind o astfel de strategie, efectul de crestere a ratei dobanzii pe piata asupra costurilor
surselor de finantare va fi mai redus, contribuind la crestrerea marjei nete.

39

B. In cazul unui management defensiv, nu se urmareste obtinerea unui profit din schimbarile
de rata a dobanzii pe piata, ci prevenirea unor efecte negative asupra profitabilitatii existente. Astfel,
bancile isi gestioneaza riscul de rata a dobanzii. In acest caz, GAP = 0 (ASD=PSD)
Un management ofensiv urmareste o crestere a profitului, iar un management defensiv
urmareste reducererea volatilitatii marjei nete de dobanda (gestionarea riscului de rata a dobanzii).In
managementul defensive principalul obiectiv il reprezinta mentinerea unui echilibru intre activele si
pasivele sensibile la dobanda. Cresterea ratelor dobanzii pe piata va produce cresteri egale ale
veniturilor si cheltuielilor astfel incat marja neta sa ramana practice neschimbata.
In mod similar, scaderile de rata a dobanzii pe piata vor produce reduceri ale veniturilor si
cheltuielilor aproximativ egale ceea ce va conduce la mentinererea aceleiasi marje nete.
In contextual activitatii financiar-bancare din tara noastra, in absenta unor instrumente
financiare care sa permita adaptarea rapida a structurii activelor si pasivelor sensibile la dobanda, la
variatiile de pe piata a ratei dobanzii, consider ca trebuie folosita de catre banci varianta
managementului defensive (GAP=0), pentru a evita riscuri suplimentare prin restructurarea
portofoliului.
Dupa cum este cunoscut, unul dintre rolurile importante ale unor banci este transformarea
scadentelor, in sensul ca bancile atrag resurse pe termene mai scurte decat fac plasamente. Acest lucru
este posibil numai prin corelarea permanenta a scadentelor activelor si pasivelor pentru a nu intra in
criza de lichiditate.
Trendul ascendant, in anumite perioade, a ratei dobanzii pe piata este benefic penrtu
indeplinirea acestui rol de transformare a scadentelor, deoarece se atrag surse la dobanzi mai mici si
se plaseaza la dobanzi mai mari.
Trendul descendent al ratei dobanzii pe piata este mai putin favorabil activitatii financiar
bancare, deoarece face mai dificila corelarea scadentelor, inducand posibilitatea unor crize de
lichiditate, prin scaderea marjei de dobanda.
Pentru a face fata acestei situatii, pentru a nu inregistra scaderi marjei nete de dobanda, bancile
pot alege 2 solutii:
a.
conservarea marjei nete de dobanda, prin planificarea si ajustarea
permanenta a activelor sensibile la dobanda si a pasivelor sensibile la
dobanda, astfel incat GAP 0 (management defensiv)
b.
cresterea marjei nete de dobanda (management ofensiv). In acest caz, fiind
prognozata o scadere a ratei dobanzii pe piataq conform teoriei GAP,
portofoliul de active si passive trebuie ajustat prin scaderea activelor
sensibile la dobanda si/sau prin crestrea pasivelor sensibile la dobanda, pe
perioada analizata.
Scaderea activelor sensibile la dobanda se poate face prin marirea plasamentelor cu dobanda
fixa si prin marirea activelor cu decontare pe termen lung (nu se deconteaza in perioada analizata).
Cresterea pasivelor sensibile la rata dobanzii presupune atragerea mai multor depozite cu
dobanda variabila si/sau micsorarea perioadei de decontare a surselor (micsorarea exigibilitatii
pasivelor).
Bancile care doresc un management ofensiv al activelor si pasivelor, datorita trendului in
scadere a ratei dobanzii, ar trebui sa-si mareasca plasamentele (creditele) cu dobanda fixa sis a atraga
mai multe surse cu dobanda variabila.

2. Risc de curs valutar. Reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a

profiturilor prognozate datorita variatiei cursurilor valutare pe piata, intr-un sens nefavorabil pentru
banca. Riscul valutar reprezinta deci, posibilitatea ce o variatie adversa a cursului valutar pe piata sa
duca la diminuarea profitului, fiind semnificativ la bancile implicate in operatii valutare pe cont
propriu (sau in numele clientilor), prin care banca plaseaza (credite) sau atrage fonduri.
40

Pentru gestionarea acestui risc, banca trebuie sa analizeze permanent structura activelor si
pasivelor sale in diferite valute (de exemplu USD, EUR, GBP, CHF). Trebuie intocmita o structura a
activelor (credite) si pasivelor pentru fiecare dintre valutele implicate in tranzactii de atragere si
plasare fonduri.
Pentru acoperirea riscului de curs valutar se utilizeaza un indicator denumit pozitia valutara
individuala, care se calculeaza, pentru fiecare valuta in care banca efectueaza tranzactii, prin
compararea activelor ( venituri ce se vor obtine) si a pasivelor ( costurile ce se vor plati).
Exista doua moduri de interpretare a pozitiei valutare:
a) pozitia valutara lunga, cand valoarea activelor depaseste valoarea pasivelor in valuta respectiva
ACTIVE
PASIVE

Valuta X

b) pozitia valutara scurta, cand valoarea pasivelor depaseste valoarea activelor in valuta respective
ValutaX
ACTIVE

PASIVE

O anumita pozitie valutara poate deveni favorabila sau nefavorabila pentru banca in functie de
evolutia cursului valutar.
Aceasta relatie, intre tipul de pozitie valutara si variatia cursului valutar este prezentata in
urmatorul tabel.
Pozitia valutara
LUNGA
SCURTA

Variatia cursului valutar pentru valuta X

Cursul este in crestere
Cursul este in scadere
FAVORABILA
NEFAVORABILA
NEFAVORABILA
FAVORABILA

Astfel, daca valuta X se apreciaza fata de moneda tarii respective, pozitia valutara lunga
pentru valuta X va fi favorabila pentru banca, deoarece diferenta dintre venituri de incasat si costuri
de achitat fiind pozitiva, urmeaza sa creasca. Invers, in cazul unei pozitii valutare scurte, aprecierea
valutei X duce la pierderi (pozitia nefavorabila), deoarece costurile de achitat sunt mai mari decat
veniturile de incasat.
In cazul in care valuta X se depreciaza fata de moneda tarii respective, pozitia valutara lunga
devine nefavorabila pentru banca care are de incasat un exces de venituri la un curs mai slab. In acest
caz, pozitia valutei scurte este cea favorabila.
Acordarea unui credit intr-o valuta, in exces fata de sursele atrase in valuta respective ( USD,
EUR, ), poate provoca pierdere pentru banca daca valuta se depreciaza in raport cu moneda
nationala.
Bancile, conform reglementarilor in vigoare trebuie sa calculeze si pozitia valutara totala ca
suma a tuturor pozitiilor valutare individuale. Si aceasta pozitie valutara totala poate fi lunga sau
scurta, folosind aceleasi considerente.
Pentru a limita expunerea bancilor la riscul de curs valutar, autoritatile de reglementare prevad
limite minime si maxime intre care poate varia pozitia valutara totala a unei banci. In tara noastra,
41

aceste limite reprezinta + sau 10% din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara
individuala si + sau 20% din fondurile proprii pentru pozitia valutara totala.
In afara prevederii riscului de curs valutar, aceste limite impuse pentru pozitia valutara totala
impiedica folosirea excesiva a monedelor straine pentru incasari si plati in economie .

4. Reglementari ale BNR privind gestionarea riscului de credit

Avand in vedere importanta limitarii riscului de credit, BNR emite regulamente si norme
privind modul de gestionare a acestui risc.
Regulamentul nr. 5/22.07.200220, se aplica bancilor, persoane juridice romane, si
reglementeaza:
- clasificarea creditelor acordate clientilor din sectorul nebancar
- clasificarea creditelor acordate altor baci si a plasamentelor constituite la acestea
- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit
Conform acestui regulamnet, creditele si plasamentele se clasifica in urmatoarele categorii:
- standard
- in observatie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)
- substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)
- indoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)
- pierdere
Clasificarea creditelor si plasamentelor se face prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii:
- serviciul datoriei (capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata
ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei)
- performanta financiara ( reflectarea potentialului economic si soliditatii financiare a
entitatii economice, obtinuta in urma anaizarii unui ansamblu de factori cantitativi si
calitativi)
- initiere de proceduri judiciare (cel putin una din masuri luate in scopul recuperarii
creantelor : 1. darea de catre instanta a hotararii de deschidere a procedurii
falimentului; 2. declansarea procedurii de executare silita fata de persoanele fizice sau
juridice )
Evaluarea performantei financiare a unui agent economic din sectorul nebancar va conduce la
incadrarea acesteia intr-una din cele cinci categorii de performanta financiara. Aceasta evaluare se va
realize potrivit normelor interne ale bancilor aprobate la nivelul Consiliului de administratie al
acestora, pe baza de punctaj atribuit unor factori cantitativi si calitativi. Punctajul se va stabili luand in
considerare factori calitativi care se vor referi in principal la indicatorii de lichiditate, solvabilitate,
risc si profitabilitate, factorii calitativi urmand a fi in principal la aspecte legate de modul de
administrare a firmei, de calitatea actionariatului si a managementului, de garantiile primate si de
conditiile de piata in care acesta isi desfasoara activitatea.
In cazul in care bancile se gasesc in imposibilitatea de a evalua performanta financiara a unui
client din sectorul nebancar, aceasta va fi incadrata in categoria E
Normele interne ale bancilor privind evaluarea performantei financiare trebuie aprobate de
BNR- Directia de Supraveghere
Reglementarile Bncii Naionale a Romniei specifice activitii de creditare

20

Regulamnetul 5/22.07.2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor

42

La finele anului 2005, BNR a emis noi acte normative care vizeaza gestionarea riscului de
credit si masuri de limitare a creditarii in valuta, aparute in Monitorul Oficial Nr. 840 / 16 septembrie
2005.
A fost aprobat Regulamnetul pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a
Roamniei nr. 5/ 2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea,
regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile
ulterioare. Modificarile introduce prin noul Regulament BNR nr. 8 /2005 vizeaza aplicarea criteriului
performantei financiare in cazul creditelor acordate persoanelor fizice.
Astfel, performanta financiara a persoanelor fizice urmeaza sa fie incadrata in categorii de la A
la E, in ordinea descrescatoare a calitatii acesteia, potrivit criteriilor stabilite de institutiile de credit
prin norme interne. Performanta financiara a persoanelor fizice nu va putea fi incadrata in categoria A
decat daca, pentru oricare dintre imprumuturile luate, persoanele respective dispun de venituri carte cu
character de permanenta, exprimate in aceeasi moneda ca cea a imprumutului, al caror nivel, in urma
deducerii tututror celorlalte obligatii de plata, sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate
( principal si dobanda). In orice alta situatie in care nu este indeplinita aceasta conditie, performanta
financiara va fi incadrata cel mult in categoria B.In cazul clientelei din sectorul institutiilor de credit
performanta financiara va fi incadrata in categoria A.
Normele BNR nr.11 din 8 septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a
expunerilor din credite in valuta.
Potrivit prevederilor normei,expunerea unei institutii de credit (persoana juridical romana sau
sucursala a unei institutii de credit straine, autorizata sa functioneze in Romania) din credite in valuta
acordate persoanelor fizice si juridice, altele decat institutiile de credit, inainte de deducerea
provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depasi 300% fata de fondurile proprii, in cazul
institutiilor de credit, personae juridice romane, sau fata de capitalul initial, in cazul sucursalelor
institutiilor de credit straine, determinate pentru luna anterioara celei pentru care se efectueaza
raportarea.
Aceasta limita trebuie respectata atat la nivel individual, cat si la nivel consolidate,
corespunzator activitatii desfasurate pe teritoriul Rimaniei. La determinarea expunerii unei institutii
de credit nu se vor lua in calcul expunerile din credite in valuta acordate acelor personae juridice si
fizice care sunt acoperite in mod natural la riscul valutar (hedged borrowers) care induce risc de credit
institutiilor finantatoare. Se considera ca o persoana este acoperita in mod natural la riscul valutar in
cazul in care aceasta genereaza fluxuri de numerar nete positive in valutat cotata, care sa permita
rambursarea la fiecare termen a ratei de credit. Intrarile de numerar vor fi ajustate in functie de gradul
de certitudine si de caracterul de permanenta al acestora.
In urma intrarii in vigoare a acestor norme, institutiile de credit au urmatoarele obligatii:
- institutiile de credit bancar care, la data intrarii in vigoare a acestor norme inregistreaza
depasiri ale pragului de 300%, urmeaza sa se incadreze in aceasta limita intr-o perioada
stabilita de BNR, pe parcursul careia le este interzis sa acorde noi credite in valuta, cu
exceptia celor orientate catre personae juridice si fizice acoperite in mod natural de
riscul valutar
- in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a noilor norme, institutiile de credit
bancar trebuie sa transmita Directiei de supraveghere planul de actiuni care sa duca la
respectarea limitei de creditare, plan ce va fi aprobat de BNR
- institutiile de credit vor raporta lunar, in termen de cel mult 17 zile calendaristice de la
finele lunii pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite in valuta
acordate, cu defalcare pe personae fizice si persoane juridice
- depasirea procentului de 300 % se deduce din fondurile proprii/ capitalul initial
aferente lunii pentru care se intocmeste raportarea.

43

In aplicarea dispoziiilor articolului 25 din Legea privind statutul Bncii Naionale nr.
101/199821, care autorizeaz BNR s colecteze date i informaii privind incidentele de pli i
riscurile bancare nregistrate n sistemul bancar din Romnia, au fost nfiinate doua structuri
specializate: Centrala Riscurilor Bancare i Centrala Incidentelor de Pli.
Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o structur specializat in colectarea, stocarea
si centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei bnci din sistemul bancar romnesc fa de
acei debitori care au beneficiat de credite al cror nivel depete suma limit de raportare. Actuala
sum limit de raportare a fost stabilit prin Ordinul Guvernatorului nr. 27 din 18 ianuarie 2000 la
nivelul de 20.000 lei.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizat n dou fisiere:
1. Registrul central al creditelor (RCC) i
2. Registrul creditelor restante (RCR)
Procedura de raportare a debitorilor este folosit n cazul raportrii pentru prima dat la
Centrala Riscurilor Bancare a unui debitor de catre banca respectiv sau n cazul in care datele de
identificare a unor debitori raportati anterior de ctre aceeasi banca declaranta au suferit modificri.
Procedura de raportare a riscurilor individuale este folosita n cazul in care debitorul, raportat anterior
la Centrala Riscurilor Bancare indeplineste conditia de risc de a fi raportat.
Procedura de stergere a riscurilor aferente unui debitor este folosit n cazul n care un risc
raportat anterior nu mai este nregistrat n evidenele contabile ale bancii creditoare si debitorul
respectiv ndeplinete conditia de a fi raportat la Centrala Riscurilor Bancare. Procedura de tergere a
unui debitor trebuie folosita n cazul n care un debitor raportat nu mai indeplineste conditia de a fi
meninut n baza de date RCC. Inscrierea n Registrul central al creditelor poate fi efectuat dac
informaia de risc bancar transmis n condiiile mentionate anterior de ctre o banca creditoare
declarant indeplinete cumulativ urmtoarele condiii de validare: respect standardele de continut si
modul de completare a formularelor prevazute in regulament; este n concordanta, conform criteriilor
stabilite de Centrala Riscurilor Bancare n acest sens, cu informatia de risc bancar cuprinsa n
raportrile anterioare. Centrala Riscurilor Bancare nu poate modifica din proprie initiativ informatia
de risc bancar transmis de ctre persoanele declarante.
Registrul creditelor restante (RCR) conine informaii de risc bancar referitoare la abaterile de
la graficele de rambursare a creditelor contractate de bnci din cel mult ultimii sapte ani si este
alimentat lunar de Registrul central al creditelor.
Informaiile de risc bancar vor fi meninute n Registrul central al creditelor i n Registrul
creditelor restante pe o perioad de 2 ani de la data nscrierii, dup care vor fi arhivate. Utilizatorii
informaiilor existente n baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt bncile i Banca Naional
a Romaniei. Schimbul de informaii de risc bancar se realizeaz electronic prin Reteaua de
Comunicatii Interbancara organizata la nivelul Bancii Nationale a Romniei. Raportrile transmise de
bnci conin informaii despre datele de identificare a debitorilor fata de care banca inregistreaza o
expunere mai mare sau egala cu limita de raportare, precum i informaii privind fiecare din creditele
i angajamentele de care debitorul beneficiaz: tipul creditului, termenul de acordare, tipul garaniei,
serviciul datoriei, data acordrii si data scadentei, suma acordata, suma datorat la momentul
raportrii, suma restant.
Difuzarea informaiilor de Centrala Riscurilor Bancare ctre bnci se face, pe de o parte, prin
rapoarte lunare care cuprind informaii privind toti debitorii pe care banca i-a raportat n luna
respectiv, cu toate informaiile disponibile la CRB referitoare la creditele i angajamentele de care
acetia au beneficiat de la toate bncile, fr a se preciza identitatea bancilor creditoare. Rapoartele
respective reflect o situaie a riscului global a debitorilor raportati anterior de banca creditoare. Pe de
alta parte difuzarea informaiilor se face ca rspuns la interogrile on line n care bncile pot solicita
prin cereri de consultare dou tipuri de informaii: situaia riscului global i situaia creditelor restante,
aceasta din urm pe o perioad de 7 ani anteriori datei interogrii.

21

Legea Nr. 101 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei din 26 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
, Partea I, nr.203 din 1 iunie 1998

44

Sisteme similare de gestiune a informaiilor de credit funcioneaz cu succes n ri dezvoltate

ca: Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Portugalia, Spania, etc.
Centrala Incidentelor de Plti (CIP) este o structur de baze de date, un centru de
intermediere care gestioneaz informaia specific incidentelor de plati. In mod conventional
incidentele de plat majore definesc acele incidente de pli care au fost determinate de aparitia n
sistemul de decontare dintre doi parteneri a unor anomalii n cazul instrumentelor de plati cum sunt
cecul, cambia sau biletul la ordin.
Prin incident de plata se intelege n mod conventional neindeplinirea intocmai si la timp a
obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de decontare a unui instrument bancar de
plat, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror
neindeplinire este adus la cunostinta CIP de ctre persoanele declarante, pentru apararea interesului
public.
Structura bazei de date a Centralei Incidentelor de Pli se compune din dou fiiere de baz:
fiierul naional de incidente de pli (FNIP) i fiierul naional al persoanelor cu risc (FNPR). Fiierul
naional de incidente de pli (FNIP) este structurat pe trei componente n funcie de instrumentele
bancare de pli ale cror incidente le gestioneaz: Fiierul naional de cecuri (FNC); Fiierul naional
de cambii (FNCb); Fisierul naional de bilete la ordin (FNBO). Fiierul naional al persoanelor cu risc
(FNPR) este un fisier alimentat automat de FNIP cu incidentele de plati majore nregistrate pe numele
unei persoane fizice sau juridice, inclusiv al unei bnci. Bazele de date aferente CIP se constituie din
informaiile aferente incidentelor de plati. Aceste informatii au obligatia sa le transmit centralele
bncilor comerciale, inclusive sucursalele bncilor straine. Ele rspund pentru veridicitatea i
integritatea tuturor informaiilor adresabile direct CIP, colectate de la titularii lor de cont sau de la cei
aparinnd unitilor bancare proprii, precum i de la alte persoane fizice sau juridice. Unitile
teritoriale ale bncilor transmit i rspund pentru toate informaiile adresabile direct CIP, n cazul n
care acestea au capacitatea tehnic necesar, iar conducerea bncii le-a mputernicit s acceseze CIP.
n caz contrar, acestea transmit informaiile prin intermediul propriilor centrale.
Informaiile transmise de unitile bancare sunt, de fapt, informatii colectate de la titularii lor de cont
sau de la cei aparinnd altor uniti bancare, sau ca urmare a angajamentelor, nelegerilor sau
conventiilor bilaterale intervenite intre banci n apararea interesului public si pentru meninerea
ncrederii clienilor n comertul fcut de banci cu instrumente de plata.
Informatiile din baza de date a Centralei Incidentelor de Pli sunt gestionate prin intermediul
celor doua fisiere mentionate, respectiv Fisierul naional de incidente de plati (FNIP) i Fisierul
naional al persoanelor cu risc (FNPR). Organizarea si gestionarea celor dou fisiere de date se
realizeaz astfel nct acestea s permit evidenierea i valorificarea operativa a informaiei privind:
refuzul la plat al cecurilor, cambiilor i biletelor la ordin; declararea cecurilor, cambiilor i biletelor
la ordin, ca pierdute, furate, distruse sau anulate; persoanele fizice sau juridice aflate n interdicie
bancar de a emite cecuri.
Ca si n cazul informatiilor din Centrala Riscurilor Bancare, CIP nu poate anula sau modifica
din proprie iniiativ informaiile privind incidentele de pli, o dat primite de la persoanele
declarante. Anularea informaiilor privind incidentele de pli nregistrate n FNIP i n FNPR se poate
face numai de persoanele declarante, din proprie iniiativ sau la solicitarea instanelor judectoreti.
n baza informaiilor recepionate de la persoanele declarante, Centrala Incidentelor de Pli are
obligaia sa transmita catre centralele bancilor comerciale Declaratia privind interdictia bancar
instituit asupra titular de cont de a emite cecuri. La randul lor centralele bancilor au obligatia sa
distribuie aceasta informatie n propriul sistem intrabancar. Transmiterea unei Declaratii de
pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor ctre centrala bncii pltitoare, pentru a preveni
decontarea unui astfel de Bazele de date ale CIP sunt alimentate i cu informaii colectate de la Banca
Nationala a Romaniei si de la sistemele de transfer de fonduri autorizate de Banca Nationala a
Romaniei .
Consultarea bazei de date se poate face de ctre un comerciant, prin intermediul unei bnci,
inainte de a primi un cec de la clientul su n schimbul marfurilor vandute. n acest caz, comerciantul
45

poate afla daca seria si numarul cecului pe care ar urma sa-l primeasca face parte dintr-un set de
instrumente de plata avizate de B.N.R. sau daca cecul a fost declarat anterior la CIP ca
pierdut/furat/distrus sau retras din circulatie.
Biroul de credit
Informatiile de risc bancar oferite de Centrala Riscurilor Bancare i de Centrala Incidentelor
de Plati sunt utilizate de bncile comerciale in procesul de analiza a solicitarilor de credit din partea
clienilor. Una din limitele acestor dou structuri ale sistemului bancar romanesc este aceea c ele
administreaz i furnizeaz doar informaii despre clienii bncilor comerciale. Ele nu dispun de date
referitoare la persoane fizice sau juridice care i-au derulat anterior sau care au n curs de rambursare
credite prin intermediul altor entiti din afara sistemului bancar cum ar fi cooperativele de credit,
reelele de magazine care vnd mrfuri cu plata n rate. n plus, reteaua Centralei Riscurilor Bancare
opereaz doar cu date referitoare la credite n valoare de peste 20.000 lei. n aceste condiii se impune
completarea informaiilor specifice de risc de credit, una dintre soluii fiind biroul de credit.
Necesitatea infiintarii unui birou de credit n tara noastra a fcut obiectul preocuprilor presei de
specialitate, a comunitii bancare romanesti si a organelor judiciare dupa inceperea negocierilor de
aderare a Romniei la Uniunea European..
S-a decis ca acest organism sa functioneze pe principiile unei societati comerciale, ca o agentie
de monitorizare a utilizatorilor de credite, persoane fizice i persoane fizice autorizate care practic
profesii liberale. Baza de date necesar monitorizarii, care va fi disponibil tuturor bncilor, se va
baza pe principiul bunei credine, presupunnd c toate informatiile furnizate biroului sunt corecte.
Biroul Roman de Credit transmite raportri frecvente Bancii Naionale a Romniei, respectiv
Centralei Riscurilor Bancare. n acest mod se realizeaz dezideratul unei complementariti ntre cele
dou structuri de management al riscului de credit cu ndeplinirea unor conditii suplimentare. La
Biroul Roman de Credit tebuie se evideniaz i creditele bancare neonorate la termen cu o valoare
mai mica de 20.000 lei, tinand cont de faptul ca, asa cum s-a prezentat anterior, n prezent, CRB
colecteaz i monitorizeaz informaiile privind expunerile bncilor care depsesc 200 milioane lei
pentru fiecare debitor. Baza de date a Biroului Roman de Credit primete informatii inclusiv de la
societi de leasing, credit ipotecar, firme de asigurri si chiar de la furnizorii de utiliti, urmnd ca
acest organism sa puna la dispozitie atat informatii privind creditele restante, cat si informatii privind
gradul de indatorare.

5. Evaluarea performantei financiare a clientilor

I. Aspecte juridice i economice
In conformitate cu prevederile art. 45 lit.f) din Legea bancara 58/1998 modificata, bancile
trebuie sa respecte cerintele prudentiale prevazute in reglementarile emise de Banca Nationala a
Romaniei, care se refera la calitatea activelor, constituirea si utilizarea provizioanelor de risc.
Banca Transilvania clasifica creditele si constituie provizioanele specifice de risc urmarind
prevederile normelor BNR in materie:
- Regulamentul BNR 5/2002 (modificat) privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum
si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice;
- Norme Metodologice nr 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului 5/2002 al BNR ;
- Norma 12/2003 BNR privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor
de credit.
- Norma 11/2005 BNR privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor in valuta

46

Prezentele dispozitii sunt in conformitate cu reglementarile emise de Banca Nationala a

Romaniei referitoare la evaluarea performantei financiare a entitatilor economice din sectorul
nebancar.
Pentru determinarea necesarului de provizioane se parcurg urmatoarele etape:
Categoria de debitori persoane fizice
- clasificarea debitorilor, la momentul acordarii creditului, functie de corelarea dintre
moneda creditului si moneda veniturilor certe cu caracter de permanenta,
- clasificarea debitorilor, pe parcursul derularii creditului, functie de corelarea dintre
categoria de performanta determinata la momentula cordarii creditului si serviciul
datoriei realizat de debitor
- determinarea bazei de calcul, prin deducerea din expunerea bancii fata de debitor, dupa caz, a
garantiilor acceptate a fi luate in considerare(conform Anexei 1 si a art 3. din Normele
Metodologice nr 12/2002).
1- aplicarea asupra bazei de calcul obtinute a coeficientului de provizionare, rezultat in urma
clasificarii creditelor conform anexei 1 (tabelul 1 si 2) la Regulamentul 5/2002 pe baza
serviciului datoriei, performantei financiare si initierea de proceduri judiciare.
2Categoria de debitori persoane juridice
- clasificarea debitorilor, functie de corelarea dintre categoria de performanta determinata pe
baza indicatorilor financiari calculati si serviciul datoriei realizat de debitor
- determinarea bazei de calcul, prin deducerea din expunerea bancii fata de debitor, dupa caz, a
garantiilor acceptate a fi luate in considerare .
- aplicarea asupra bazei de calcul obtinute a coeficientului de provizionare, rezultat in urma
clasificarii creditelor conform tabel 1 la Regulamentul 5/2002 pe baza serviciului datoriei,
performantei financiare si initierea de proceduri judiciare, sintetizate in anexa 3b la prezenta
norma
Conform art. 5 din Regulamentul nr 5/2002 al BNR, performanta financiara a entitatii
economice nebancare va fi notata de la A la E pe baza de punctaj atribuit unor factori cantitativi si
calitativi
1II. Constituirea provizioanelor n activitatea de creditare
In scopul determinarii bazei de calcul a provizioanelor, se deduc din expunerea bancii fata de
client :
- garantiile constituite asupra urmatoarelor categorii de bunuri, la care s-a determinat valoarea de
piata in baza unui raport de evaluare intocmit de un expert evaluator independent de procesul de
creditare :
terenuri si amenajari de terenuri
constructii
instalatii tehnice, echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru,
aparate si instalatii de masurare, control si reglare
mijloace de transport
- garantii asupra documentelor in curs de incasare, dovedite ca certe: ordine de plata, cecuri
certificate, documente conforme cu termenii si conditiile unui acreditiv prezentate in cadrul acestuia.
Valoarea garantiilor inregistrate in contabilitate va fi egala cu valoarea de piata stabilita in
raportul de evaluare. Valoarea de piata reprezinta suma la care poate fi tranzactionat un activ, de
bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv. Valoarea de piata in cazul garantiilor reale este valoarea din raportul de evaluare
intocmit la momentul acordarii creditului Ori de cate ori valoarea de piata a garantiilor reale s-a
47

modificat semnificativ fata de valoarea din raportul de evaluare, evaluarea se actualizeaza, urmand a
se stabili valoarea de piata actualizata a garantiilor inscrise in contabilitate.
Valoarea garantiilor reale nemonetare este de obicei egala cu valoarea de piata a acestora.
Valoarea garantiilor in cazul cesiunii documentelor in curs de incasare (in termen scurt) este
chiar valoarea acestora.
Evaluatorii urmaresc reactualizarea valorilor garantiilor cel putin la termenele prevazute la
Capitolul Controlul existentei si conservarii garantiilor din Manualul de Creditare al Bancii.
In cazul bunurilor mobiliare noi, finantate de banca, achizitionate de catre debitori direct de la
producatori sau dealeri autorizati, si acceptate in garantie, valoarea de piata este egala cu valoare
facturata, fara T.V.A.
In cazul societatilor de leasing, pentru bunurile mobiliare finantate de banca si luate in
garantie, valoarea de piata se considera a fi egala cu valoarea de factura fara T.V.A.
III. Indicatorii de performanta specifici activitii de creditare
A. Pentru evaluarea performantei financiare a clientelei nebancare persoane juridice cu scop
patrimonial care intocmesc situatii financiare, Banca Transilvania utilizeaza urmatorii indicatori
(cantativi si calitativi) :
Indicatorii cantitativi:
Rentabilitatea economica este un indicator de profitabilitate care reflecta capacitatea firmei de a
genera profit cu activele ce le exploateaza.
Rentabilitatea economica (%) = Rda / A *365 / T * 100 , unde :
Rda = Rezultatul inainte de a scadea dobanzile si amortizarile, adica rezultatul brut minus
rezultatul exceptional / extraordinar, plus cheltuieli cu dobanzile, plus amortizarile si
provizioanele.
A = Total active
T = perioada scursa (in zile) de la inceputul anului pana la data pentru care se face
incadrarea in categoria de performanta financiara.
Rata curenta (%) arata capacitatea firmei de a acoperi obligatiile scadente pe o perioada scurta, de
regula pana la 1 an, cu elementele patrimoniale de activ care se pot transforma in mijloace banesti.
Rata curenta = As / Pe * 100, unde :
As = Active circulante total + Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an
Pe = Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an.
Gradul de indatorare (%) arata ponderea datoriilor totale in total pasiv bilantier.
Indicatorul surprinde faptul ca riscul financiar al unei entitati economice creste o data cu indatorarea
acesteia.
Gradul de indatorare = D / P * 100, unde :
D = Total datorii
P = Total pasiv
48

Solvabilitatea releva ponderea capitalurilor proprii ale clientului in capitalurile investite in firma.
Solvabilitatea (%) = Cp / Cang * 100, unde :
Cp = Capitaluri proprii
Cang = Capitaluri proprii + imprumuturi si datorii financiare
Nota:Indicele de solvabilitate pentru societati de asigurare membre ale grupului financiar BT, va fi
considerat ca fiind cel calculat si raportat de acestea, conform legislatiei in vigoare
In tabelul 2 se indica explicit provenienta fiecarei componente a indicatorilor utilizati in
formulele de calcul de mai sus.
Indicele de acoperire a riscului valutar (indicator cantitativ care reflecta gradul de acoperire a
riscului valutar generat de expunerea pe debitor )
Se considera acoperit de riscul valutar debitorul, persoana juridica, care realizeaza un flux de
numerar pozitiv in valuta in care este acordat creditul, deci veniturile sale certe, cu caracter permanent
realizate in aceeasi valuta cu valuta in care se acorda creditul, si incasate in conturile deschise la
Banca Transilvania, ii permit achitarea, la scadenta, a principalului si dobanzii rezultate din credit.
Indicatorii cantitativi se calculeaza pe baza situatiilor financiare ale entitatilor economice
intocmite si operate conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice sau de autoritati
cu competente similare din alte tari.
Indicatorii calitativi . Privesc calitatea conducerii si pozitia in piata.
Calitatea conducerii
Acest indicator se evalueaza in functie de pregatirea profesionala (direct legata de domeniul de
activitate al firmei), experienta in domeniu , abilitatea , calitati profesionale, etc. , apreciate ca atare de
analistul de credite.
Conditii de piata
Indicatorul se evalueaza in functie de : stabilitatea si perspectiva afacerii, procentul de piata
detinut, numarul clientilor, amplasarea punctelor de desfacere, calitatea produselor/serviciilor etc.
apreciate ca atare de analistul de credit .
Evaluarea performantei financiare efective pentru clientela nebancara (A-E) se face prin
incadrarea valorilor indicatorilor obtinuti (cantitativi si calitativi) in grilele de apreciere prevazute in
anexa 1 la prezenta norma, cu observatia ca indicatorii calitativi nu sunt luati in considerare daca
entitatea economica a obtinut zero puncte la indicatorii cantitativi.
Categoria de performanta va fi data in principal de indicatorii cantitativi, entitatea economica
evaluata avand posibilitatea sa treaca cel mult in categoria imediat superioara pe baza indicatorilor
calitativi.

B. Persoanele fizice autorizate si organizatiile nonguvernamentale se incadreaza in

categoria de performanta prin punctarea urmatorilor factori:
Experienta profesionala pentru persoane fizice autorizate / Calitatea conducerii ONG
49

Indicatorul se apreciaza in functie de vechimea in domeniu a persoanei fizice autorizate,

respectiv abilitatea , calitati profesionale si umane a conducerii ONG.
Experienta profesionala a persoanelor fizice Calitatea conducerii ONG Punctaj
autorizate
Peste 5 ani
Foarte buna
10
3- 5 ani
Buna
8
1 3 ani
Satisfacatoare
5
Sub 1 an
In formare
2
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
Istoricul relatiei cu banca se apreciaza de analistul de credite in functie de vechimea relatiei
clientului cu Banca Transilvania, modul de colaborare cu acesta, serviciul datoriei inregistrat in trecut
la alte credite acordate de Banca Transilvania, etc. si se va aprecia astfel :
Istoricul relatiei
Punctaj
Bun
10
Satisfacator
5
Nesatisfacator
0
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
Daca nu exista un istoric al relatiei cu clientul, in urma consultarii Centralei Riscurilor
Bancare, aprecierea se face astfel:
Serviciul datoriei
Punctaj
Pana la 7 zile
bun
8 -30 zile
satisfacator
Peste 30 zile
nesatisfacator
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
Daca clientul nu a mai beneficiat de credite raportate la Centrala Riscurilor Bancare, se acorda
calificativul bun.
Perioada medie de rambursare a creditelor
Indicatorul masoara riscul fata de client prin prisma termenului mediu ponderat ramas pana la
rambursare a creditelor existente la Banca Transilvania in sold la data pentru care se face incadrarea in
categoria de performanta, inclusiv a creditului pentru care exista cerere de credit (credit solicitat)
astfel:
suma [sold credite in sold si solicitate * nr ani pana la scadenta]
Perioada medie pana la scadenta = ---------------------------------------------------------------suma creditelor in sold si solicitate
Aprecierea se va face astfel:
Perioada medie
pana la scadenta

Punctaj
50

peste 5 ani
2
3 5 ani
5
1 3 ani
8
Sub 1 an
10
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
In functie de punctajul total obtinut, persoana fizica autorizata / ONG se incadreaza in
categoria de performanta astfel:
Punctaj total

Categoria de
performanta
20 - 30
A
12 - 19
B
6 - 11
C
5 - 10
D
04
E
nedeterminabil
F
Fara bilant
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
C. Administratiile publice locale se incadreaza in categoria de performanta prin punctarea
urmatorilor factori:
Rate scadente in totalul veniturilor curente, care se calculeaza prin raportarea ratelor
scadente (aferente imprumuturilor aflate in sold si pentru care exista cerere de creditare) la veniturile
curente ale administratiei publice. Elementele se refera la ultimul an bugetar pentru care exista
aprobat un cont de executie bugetara sau pentru o perioada viitoare daca exista un buget aprobat.
Indicatorul se apreciaza, tinand cont de prevederile art.51 al.(1) din Legea nr. 189 / 199822
modificata privind finantele publice locale, astfel :
Indicator
<= 8%
(8 13%]
(13 17%]
(17 - 20%]

Punctaj
10
8
5
2

Perioada medie de rambursare a creditelor

Indicatorul masoara riscul fata de client prin prisma termenului mediu ponderat ramas pana la
rambursare a creditelor existente la Banca Transilvania in sold la data pentru care se face incadrarea in
categoria de performanta, inclusiv a creditului pentru care exista cerere de credit (credit solicitat)
astfel:
suma [sold credite in sold si solicitate * nr ani pana la scadenta]
Perioada medie pana la scadenta = --------------------------------------------------------------suma creditelor in sold si solicitate
22

Legea Nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul official nr. 404 din 22
octombrie 1998

51

Aprecierea se va face astfel:

Perioada medie
pana la scadenta
Peste 10 ani
[5 10 ani)
[3 5 ani)
[1-3 ani)
Sub 1 an

Punctaj
0
2
5
8
10

In functie de punctajul total obtinut, incadrarea in categoria de performanta se efectueaza astfel :

Punctaj total
16 20
11 15
6 10
35
02
Fara bilant (F)

Categoria de
performanta
A
B
C
D
E

D. Persoanele juridice nou infiintate se incadreaza in categoria B de performanta financiara.

Persoanele juridice, in afara celor din sectorul institutiilor de credit, pentru care nu se poate
determina performanta financiara datorita neprezentarii la sediul BT a situatiilor financiare, se
incadreaza in categoria F fara bilant, asimilata din punct de vedere al consituirii provizioanelor
specifice de risc la categoria E pierdere .
Modul de clasificare al creditelor, in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc este
prezentat in tabelul 3 de la finele capitolului.
E. Clientela nebancara, persoane fizice, care indeplineste conditiile prevazute la art 5 al. 2 din
Regulamentul nr 5/2002 va fi incadrata, la momentul acordarii creditului, astfel, :
- categoria de performanta A, daca veniturile certe cu caracter permanent, ale debitorului, sunt
realizate in moneda creditului si permit, in urma deducerii celorlalte obligatii de plata (indiferent de
moneda de exprimare) rambursarea la termen a fiecarei rate ( principal si dobanda)
- categoria de performanta B, daca veniturile cu caracter permanent sunt realizate in alta moneda
decat moneda creditului, sau daca sunt realizate in moneda creditului, dar nu permit, in urma
deducerii celorlalte obligatii de plata (indiferent de moneda de exprimare) rambursarea la termen a
fiecarei rate ( principal si dobanda)
Pentru persoane fizice, la momentul acordarii creditului, categoria de performanta va fi
stabilita de catre analistul de credite la momentul analizarii cererii de credit, si va fi comunicata
administratorului de credite prin decizia de acordare a creditului.
Revizuirea performantei financiare pentru persoane fizice, va fi facuta pentru creditele
acordate pe termen mediu sau lung, anual, dupa caz, functie de serviciul datoriei, si in baza unei
hotarari CCRS.
Pe parcursul derularii creditului, lunar, in vederea constituirii provizionelor specifice de risc,
creditele acordate clientelei nebancare, persoane fizice, vor fi incadrate in functie de serviciul datoriei
si performanta financiara determinata, conform specificatiilor din anexa 3 a la prezenta Norma
52

Calculul de provizioane se va face, de catre Directia Administrare Credite, in ultima zi

lucratoare a fiecarei luni, pe baza datelor completate in prealabil, in aplicatia informatica, de catre
administratorii de credite din Sucursale, in baza documentelor financiare (formular de bilant si
balanta) depuse de catre client. Raspunderea pentru realitatea datelor completate revine
administratorului de credite.
Pana in data de 10 a fiecarei luni, Directia Administrare Credite va transmite Dir. de
Management a Riscului, Directiei CPJ&MP, Dir. Credite Retail si Sucursalelor, pentru analiza, situatia
calcului de provizioane aferent lunii precedente.
In conformitate cu art. 6 din Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 5 / 2002, frecventa
cu care se determina categoria de performanta financiara a unei entitati economice va coincide cu
frecventa cu care se intocmesc situatiile financiare. In vederea clasificarii creditelor, pe perioada
cuprinsa intre doua intocmiri ale situatiilor financiare, se mentine ultima categorie de performanta
financiara determinata.
La intrarea in banca, documentele financiare intocmite conform reglementarilor emise de
Ministerul Finantelor Publice, vor primi numar de inregistrare, iar stabilirea categoriei de performanta
financiara va avea loc, conform art. 5 al (4) din Regulamentul nr. 5/2002, in luna urmatoare celei in
care banca are acces la raportarile respective, dar nu mai tarziu de luna Septembrie pentru raportarile
financiare semestriale si luna Mai pentru raportarile financiare anuale ( bilant).

53

Anexa 1

Indicat
cantita
+

INDICATORI CANTITATIVI
1

Rentabilitate economica

Rata curenta

Grad de indatorare

Solvabilitate

Acoperire
valutar

Valoare
indicator
punctaj

Valoare
indicator
punctaj

Alte
domenii

Toate
domeniile

Leasing

<= 0%

<= 0%

< 80%

(0 - 2)

(0 - 1.75)

13

[2 - 4)

[1.75 - 3.5)

19

[4 - 8)

24

>= 8

Valoare
indicator
punctaj

Valoare
indicator
punctaj

Alte
domenii

Alte
domenii

Leasing

Leasing

> 90%

> 95%

< 15%

< 10

[80 85)

(85 - 90]

(90 - 95]

[15 - 25)

[10 - 15)

13

[85 95)

13

(75 - 85]

(82 - 90]

13

[25 - 35)

[15 - 22)

[3.5 - 7)

19

[95 - 105)

19

(60 - 75]

(70 - 82]

19

[35 - 45)

[22 - 30)

>= 7

24

>= 105

24

<= 60

<= 70

24

>= 45

>= 30

rsic

Punctaj

Valoare
indicator

Nu

Indicat
calitati

Puncta
total *
0

(0 - 22

[22 - 4
4

Da

[46 - 7

[72 - 1

INDICATORI CALITATIVI
1

Calitatea
conducerii

Conditii
de piata

punctaj

Valoare
indicator

in formare 0

1
2
3
4

1
2
3
4

medie
buna

punctaj

Valoare
indicator
precare
medii

Nota:
1) Indicatorii calitativi nu se iau in considerare daca in urma evaluarii
indicatorilor cantitativi se obtin zero puncte.
2) Punctajul total va fi se maxim 100 puncte

bune

54

Tabel 2
Provenienta componentelor din formulele de calcul a indicatorilor cantitativi

Nr Denumire

Formular Rand

Rentabilitate economica
1 Rezultat brut
- profit
20
- pierdere
20
2 Rezultat exceptional / extraordinar
- profit
20
- pierdere
20
3 Cheltuieli cu dobanzile
20
4 Amortizari si provizioane
20
5 Total active/pasive = Active imobilizate
10
+Active circulante + Cheltuieli in avans
Rata curenta
6 Active circulante total
10
7 Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an balanta
8 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada
10
de pana la 1 an.
Grad de indatorare
9 Datorii total
10
10 Total active/pasive = Active imobilizate
10
+Active circulante + Cheltuieli in avans
Solvabilitate
11 Capitaluri proprii
10
12 Imprumuturi si datorii financiare
balanta

Coloana

Rd 65
Rd 66

2
2

Rd54 sau Rd58

Rd55 sau Rd59
Rd44
Rd17+Rd20

2
2
2
2

Rd04 + Rd09 + Rd10

Rd09
Cont 267

Rd11

Rd11 + Rd14

Rd04 + Rd09 + Rd10

Rd32
2
Conturile 161,162,166,167,168,169,519,5186,4551,4558

Aceasta Anexa va fi revizuita periodic o data cu modificarea formularelor de raportare contabila elaborate de Ministerul
Finantelor.
55

Tabel 3 a
Clasificarea creditelor acordate persoanelor fizice functie de categoria de performanta
PerFin Determinata Serv datoriei
(zile)
A
0 15
B

Incadrarea
A
B

Decl proced jud

Tip credit

NU

Provizion
Standard
In Observatie

0
5%
5%
20%

A
B

16 30

B
C

NU

In Observatie
Substandard

A
B

31 60

C
D

NU

Substandard
Indoielnic

20%
50%

A
B

61 - 90

D
E

NU

Indoielnic
Pierdere

50%
100%

A
B

>90

E
E

indiferent

Pierdere

100%

56

Clasificarea creditelor acordate persoanelor juridice functie de categoria de performanta

PerFin Determinata Serv datoriei

Incadrarea

Decl proced jud

Tip credit

Tabel 3 b
Provizion

(zile)
A
B
C
D
E

0 15

A
B
C
D
E

NU

Standard
In Observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere

0
5%
20%
50%
100%

A
B
C
D
E

16 30

B
C
D
E
E

NU

In Observatie
Substabdard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere

5%
20%
50%
100%
100%

A
B
C
D
E

31 60

C
D
E
E
E

NU

Substandard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere

20%
50%
100%
100%
100%

A
B
C
D
E

61 90

D
E
E
E
E

NU

Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

50%
100%
100%
100%
100%

A
B
C
D
E

>90

E
E
E
E
E

NU

Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

100%
100%
100%
100%
100%

F ( lipsa bilant)

indiferent

N ( firma nou infiintata)

NU

Pierdere

NU

In Observatie

100%
5%

57

6. Intocmirea si aplicarea modelului de analiza financiara micro propus de

Banca Transilvania ( AF Micro)
1
1. Pentru creditele micro se va aplica un sistem de scoring care va permite un raspuns rapid
privind posibilitatea clientului de a se califica la finantare sau nu.
2
2. Determinarea categoriei de performanta financiara a imprumutatului si stabilirea marjei de
risc aferenta SGB-urilor se realizeaza automat folosind grila de indicatori atasata prezentului
document.
Sistemul de scoring evalueaza elemente subiective ale afacerii si ale clientului precum si
elemente obiective furnizate din datele financiare istorice ale companiei.
A. Exista trei criterii de evaluare subiectiva si se acorda calificative si punctaje fiecarui
criteriu, astfel:
Bine = 2 puncte
Satisfacator = 1 punct
Slab = 0 puncte
Criteriile subiective analizate, sunt:
A.1. Evaluarea managementului
A.2. Evaluarea afacerii
A.3. Evaluarea altor elemente
Instructiunile privind modul de atribuire a calificativelor pentru fiecare criteriu, sunt prezentate in cele
ce urmeaza.
Pentru fiecare criteriu se pot atribui 2 puncte, iar prin suma criteriilor subiective multiplicate cu
un coeficient atribuit in functie de importanta acestora se poate obtine un maximum de 40 puncte.
Coeficientii de multiplicare sunt :
- 8 pentru categoria de criterii Evaluarea managementului
- 7 pentru categoria de criterii Evaluarea afacerii
- 5 pentru categoria de criterii Evaluarea altor elemente
A.1. Evaluarea managementului
1. Atitudine manager fata de banca
2. Experienta specifica
3. Capacitate de analiza/prognoza apietei
4. Politica de investitii
Media aritmetica Max. 2
Explicatie:
1. Atitudine manager fata de banca
2 = Clientul este foarte deschis, comunicativ,explica benevol toate detaliile afacerii, ofera informatii
suplimentare fara a fi intrebat in decursul perioadei de analiza a imprumutului. A pus la dispozitie
toate datele financiare de la prima vizita.
1 = Clientul a fost in general comunicativ .
0 = Clientul a fost reticent in a furniza detalii, informatii cu privire la afacerea sa.

58

2. Experienta specifica
2 = Clientul/managerul are o experienta mai lunga de 3 ani si cunoaste in profunzime partile
administrative, financiare si tehnice ale afacerii sale. Managementul afacerii este bine fundamentat.
1 = Clientul/managerul are o experienta intre 1-3 ani si se pricepe bine la partile administrative,
financiare si tehnice.
0 = Clientul/managerul are o experienta in afaceri de sub 1 an
3. Capacitate de analiza/prognoza a pietei
2 = Intelege in profunzime piata specifica (ex. concurenti, furnizori, clienti, etc) si ia masuri pentru asi atinge obiectivele si/sau pentru a-si extinde segmentul de piata vizat.Are planuri pe termen mediu
legate de evolutia afacerii sale in contextul pietei specifice.
1 = Intelege piata specifica, a identificat un segment de clienti carora incearca sa li se adreseze, dar nu
isi pune in mod constient problema evolutiei afacerii pe termen mediu
0 = Nici un fel de intelegere a mediului de afaceri si nici nu este interesat de evolutia pietei.Managerul
fructifica o oportunitate , fara a intelege piata respectiva.
4. Politica de investitii
2 = Politica managerului a fost/este de a reinvesti in afacere profiturile obtinute intr-o proportie ma
mare de 50%.
1 = Politica managerului a fost/este de a reinvesti in afacere o cota semnificativa din profit, adica 20
pana la 50% .
0 = Politica managerului a fost/este de a nu reinvesti in afacere profiturile obtinute.
A.2. Evaluarea afacerii
1. Intensitatea concurentei
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
3. Dependenta de clienti/furnizori
4. Vechimea afacerii finantate
Media
Max. 2
Explicatie:
1. Intensitatea concurentei
2 = Nu exista concurenta sau este nesemnificativa.
1 = Exista concurenta , dar si avantaje competitive, astfel incat firma are posibilitatea sa reziste
acesteia.
0 = Concurenta este foarte puternica.
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
2 = cifra de afaceri in crestere constanta,neafectata de sezonalitate
1 = cifra de afaceri se mentine constanta sau in crestere.
0 = cifra de afaceri volatila sau in scadere.
3. Dependenta fata de clienti/furnizori
59

2 = afacerea nu depinde de un numar mic de clienti/furnizori .

1 = afacerea depinde de un numar mic de clienti/furnizori (2-4), dar substituibili.
0 = afacerea depinde de un client/furnizor nesubstituibil .
4. Vechimea afacerii
Durata de activitate a firmei in domeniul actual :
2 = > 3 ani .
1 = intre 1 si 3 ani .
0 = sub 1 an.
A.3. Evaluarea altor elemente
1. Istoricul de creditare al clientului
2. Ponderea CA rulabila bancar
3. Natura si valoarea psihologica a garantiilor
4. Existenta unor surse de rambursare alternative
Medie
Max. 2
Explicatie:
1. Istoricul de creditare al clientului
2 = Firma a mai beneficiat de credite si le-a rambursat fara sa inregistreze restante mai vechi de 15
zile.
1 = Firma nu are istoric de creditare.
0 = Firma a mai beneficiat de credite la care a inregistrat restante mai vechi de 15 zile, justificate sau
justificabile
2. Ponderea cifrei de afaceri rulabila bancar
2 = Peste 80% din cifra de afaceri a firmei este rulata/rulabila prin conturi bancare prin natura afacerii.
1 = Intre 40 si 80% din cifra de afaceri este rulata/rulabila prin conturi bancare
0 = Sub 40% din cifra de afaceri se ruleaza/este rulabila prin conturi bancare.
3. Natura si valoarea psihologica a garantiilor
2 = Garantiile propuse sunt integral imobiliare si/sau personale.
1 = Peste 50% din necesarul de garantii sunt imobiliare.
0 = Sub 50% din necesarul de garantii sunt imobiliare.
4. Existenta unor surse de rambursare alternative
2 = Exista surse de venituri alternative ,eventual imprumutul ar putea fi rambursat din aceste surse
( ex. chirii, salarii din alte activitati, desfasurate de intreprinzator si familia acestuia,etc).
1 = Exista posibilitatea valorificarii unor active in scopul rambursarii creditului.
6 = Nu exista alte surse de rambursare.

B. Criteriile obiective

60

Criteriile obiective sunt notate cu un total de 50 puncte, acestea evaluand performantele financiare ale
companiei prin urmatorii indicatori:
B.1. Lichiditate curenta ( rata curenta)
B.2. Rotatia furnizorilor
B.3. Rotatia creantelor ( clientilor)
B.4. Rotatia stocurilor
B.5 Grad indatorare
B.6.Rata contributiei
B.7. Acoperirea creditului (1) (suma creditului/ vanzari lunare)
B.8.Acoperirea creditului (2) (rata lunara/ incasari lunare)
B.9.. Marja neta
B.10. Marja din exploatare
TOTAL: 50 puncte
1
1. Lichiditate curenta -exprima capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt cu
elementele patrimoniale de activ usor convertibile in cash
2
2. Rotatia stocurilor-exprima numarul de zile in care se innoiesc stocurile
3
3. Rotatia creantelor- exprima numarul de zile in care se incaseaza creantele
4
4. Rotatia furnizorilor- exprima numarul de zile in care se onoreaza obligatiile catre furnizori
( furnizori si decontari )
5
5. Grad de indatorare (anterior creditului) -exprima gradul de acoperire a obligatiilor firmei in
activele patrimoniale (anterior demararii proiectului pentru care se solicita finantare)
6
6. Acoperirea creditului(1) (Suma creditului/vanzari lunare)- exprima numarul de zile de
vanzari necesare pentru acoperirea creditului
7
7. Acoperirea creditului(2) (Rata lunara/incasari lunare) -exprima numarul de zile de vanzari
necesare pentru acoperirea ratei lunare a creditului
8
8. Rata contributiei -exprima ponderea contributiei proprii a clientului la proiectul finantat
9
9. Rata profitului din exploatare- reflecta ponderea profitului din exploatare in vanzari.
10
10. Rata profitului net- reflecta ponderea profitului net in vanzari
Toate aceste date sunt generate de o macheta Excel in care sunt introduse datele din balantele
celor doua perioade la care se refera analiza, iar indicatorii se regasesc in sheet-ul Grila de punctaj
din modelul de analiza financiara AF Micro. Atribuirea punctajului, precum si diagnosticarea
categoriei de performanta se realizeaza automat in toate cazurile, indiferent de sursa si valuta
creditului.
Punctajul maxim ce poate fi obtinut de catre o companie, este de 90 puncte (40 subiectiv,
respectiv 50 obiectiv )
Companiile care obtin sub 50 puncte si/sau sub 15 puncte la criteriile subiective, se resping de
la creditarea in baza acestui model de analiza .

61

Daca afacerea prezinta potential de dezvoltare se poate detalia analiza pe baza procedurii
standard . Pentru finantarile sub forma de linii de credit si capital de lucru (stocuri, furnizori) se va
intocmi cash-flow simplificat iar pentru creditele de investitii cash-flow standard.

7. Identificarea grupurilor si supravegherea riscului de credit in Banca

Transilvania
I. Aspecte legislative i instituionale
Coform art. 45 a Legii Bancare nr 58 / 1998 modificata, bancile trebuie sa respecte cerinte
prudentiale, la nivel individual sau consolidat, dupa caz, prevazute in reglementarile emise de Banca
Nationala a Romaniei, care se refera, fara a fi limitative la:
a) expunerea maxima fata de un singur debitor si expunerera maxima agregata
b) expunerera fata de persoanele aflate in relatii speciale cu banca
c) organizare si control intern
Reglementarile legale care instituie cerinte prudentiale in activitatea bancilor privind limitarea
riscului de credit al acestora fata de un singur debitor sunt:
- Legea Bancara nr.58 / 1998
- Norma BNR nr 12 / /2003 (modificata) privind supravegherera solvabilitatii si expunerilor
mari ale institutiilor de credit, cu completarile si modificarile ulterioare.
Termeni:
Un singur debitor . Norma B.N.R. nr. 12/2003 (modificata), art. 2 pct. 9 defineste un singur
debitor ca fiind orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care institutia de
credit are o expunere si:
(1) - care constituie, daca nu se dovedeste altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele detine,
direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau
(2) - intre care nu exista o relatie de control in sensul exprimat la punctual (1), dar care trebuie
sa fie considerate ca reprezentand un singur risc, deoarece intre ele exista asemenea legaturi incat,
daca una dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, exista o probabilitate considerabila ca
cealalta sau toate celelate sa se confrunte cu dificultati de rambursare;
Putere de control . Referitor la notiunea de un singur debitor definita pe baza relatiei de
control, Legea Bancara specifica la art 31 ca o persoan se afla sub controlul unei persoane fizice sau
juridice n situaiile n care ntre acestea exista o relaie de natura celei dintre o societate-mama
(definita de art. 3 pct. 3) i o filiala a acesteia precum si :
a) soii, rudele i afini pn la gradul al doilea inclusiv;
b) persoanele prevzute la lit. a) i societile aflate sub controlul acestora;
c) o societate, administratorii i persoanele fizice sau juridice care exercit controlul asupra
acesteia;
d) societi aflate sub controlul aceleiai ori acelorai persoane fizice sau juridice.
Relatie societate mama (cf. art. 3 Lg. 58/1998-modificata)
Se afla intr-o relatie de tipul societate-mama entitatea care se afl n una dintre urmtoarele
situaii:
a) deine direct i/sau indirect majoritatea drepturilor de vot ntr-o alt entitate, denumit n
continuare filial;

62

b) are dreptul s numeasc sau s revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau
de control ori majoritatea conductorilor unei alte entiti, denumit n continuare filial, i este n
acelai timp acionar sau asociat al acelei entiti;
c) are dreptul de a exercita o influen dominant asupra unei entiti, denumit n continuare
filial, la care este acionar sau asociat, n virtutea unor clauze cuprinse n contracte ncheiate cu
entitatea respectiv sau a unor prevederi cuprinse n actul constitutiv al acestei entiti, n situaia n
care legislaia care guverneaz statutul filialei permite existena unor astfel de clauze ori prevederi;
d) este acionar sau asociat al unei entiti, denumit n continuare filial, i n ultimii 2 ani a
numit singur, ca rezultat al exercitrii drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de
administrare sau de control ori majoritatea conductorilor filialei;
e) este acionar sau asociat al unei entiti, denumit n continuare filial, i controleaz singur,
n baza unui acord ncheiat cu ceilali acionari sau asociai, majoritatea drepturilor de vot n acea
filial;
De asemenea controlul este detinut daca exista puterea de a influenta majoritatea voturilor, fara
a detine majoritatea voturilor in cazul in care exista un actionar/asociat important, iar ceilalti
actionari/asociati detin ponderi cu totul nesemnificative in raport cu actionarul/asociatul important.
Grup de persoane aflate in relatii speciale cu banca . Norma BNR nr.12/2003 (modificata)
art. 2 pct. 18 defineste notiunea de grup de persoane aflate in relatii speciale cu un membru al grupului
institutiei de credit, ca fiind:
a) Ceilalti membri ai grupului institutiei de credit
b) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor asupra caruia grupul institutiei de
credit are sau exercita o influenta semnificativa
c) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor care are sau exercita o influenta
semnificativa asupra grupului institutiei de credit.
d) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor impreuna cu care grupul institutiei de
credit intreprinde o activitate economica in participatie.

II. Tipuri de legaturi. Formarea grupurilor

A. Tipuri de legaturi
Avand in vedere definitia un singur debitor si definitiile legate de aceasta notiune se
definesc urmatoarele legaturi care stau la baza formarii unui singur debitor:
1. Referitor la punctul (1) din cadrul definitiei un singur debitor :
Legatura L1, identificata dupa criteriul exercitarii puterii de control, respectiv atunci cand o
societate sau o persoana detine putere de control asupra unei societati. Asimilat acestui tip de legatura,
se considera a fi un singur debitor si persoanele intre care exista legaturi de genul:
a) Societatile aflate sub controlul comun al altei societati sau persoane
b) Administratorii si socieatea comerciala.
c) Persoanele care sunt membri aceleiasi familii, respectiv sotii/sotiile si rudele si afinii pana la
gradul al doilea.
2. Referitor la punctul (2) din cadrul definitiei <un singur debitor> si coroborat cu aceasta se
vor lua in considerare urmatoarele tipuri de legaturi L2, L3, L4:

63

Legatura L2. Societatile sunt in interdependenta comerciala directa

Dupa acest criteriu grupul se constituie din:
a) Furnizorul care detine majoritatea din aprovizionarile debitorului daca acesta nu poate fi
substituit intr-un termen scurt.
b) Clientul care detine majoritatea din vanzarile debitorului, daca acesta nu poate fi substituit
intr-un termen scurt.
Legatura L3. Societatile au aceeasi conducere
Dupa acest criteriu grupul se constituie din persoanele care sunt mandatate sa angajeze
societatea in relatiile cu tertii precum si acele persoane care au autoritatea si raspunderea pentru
planificarea, conducerea si controlul activitatilor firmei (administratorii firmei, directori generali).
Legatura L4. Garantii incrucisate
Se considera ca fac parte din acelasi grup, orice persoan fizic i/ sau juridic care garanteaza cu
bunurile sale creditul altei/altor persoane fizice sau juridice, daca executia acestor garantii ar afecta
activitatea de exploatare a garantului de asa maniera incat ar pune in dificultate capacitatea de plata a
acestuia.
B. Grupuri si limitele acestora
Norma B.N.R. nr 12/2003 (modificata) stabileste limita expunerilor mari si raportarea acestora
pentru diferite categorii de grupuri, astfel incat la formarea acestora se va avea in vedere urmatoarelor
grupuri:
G1. Grupul membrilor institutiei de credit
G2. Grupul persoanelor aflate in relatii speciale, altele decat cele din grupulinstitutiei de credit,
evidentiat separat astfel:
G.2.1 Debitori asupra carora grupul institutiei de credit are sau exercita o influenta
semnificativa.
G.2.2. Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor care are sau exercita o
influenta semnificativa asupra grupului institutiei de credit. Pentru acest tip de grup, Norma
BNR nr 12/2003 (modificata) specifica ca un grup reprezentand un singur debitor are influenta
semnificativa asupra altui grup in situatia in care cel putin un membru al primului grup este
actionarsemnificativ, administrator sau persoana care detine functie executiva etc in cadrul
unuia sau mai multor membri din cel de al doilea grup (respectiv cel al institutiei de credit).
Grupul va fi format potrivit criteriilor prezentate pentru orice grup, insa va avea in componenta
sa cel putin una din presoanele ce au calitatile mentionate in aliniatul precedent.
G.2.3 Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor impreuna cu care grupul
institutiei de credit intreprinde o activitate economica in participatie.
G3. Grupul reprezentat de personalul propriu al institutiei de credit. Grupul va avea in
componenta sa cel putin una din persoanele ce au calitatatea de salariat al institutiei de credit.
G4. Alte grupuri de debitori, decat cele aflate in relatii speciale cu institutia de credit sau cel al
personalului institutiei de credit.
C. Limite de expunere pe grupuri
Norma B.N.R nr. 12/2003 (modificata) precizeaza limitele in care trebuie sa se incadreaze
fiecare din tipurile de grupuri:
- grupul personalului propriu sa nu depaseasca 25% din fondurile proprii, iar peste 10% se
considera expunere mare (definita conform art. 8 pct. 2 din B.N.R nr.12/2003-modificata);

64

- grupul persoanelor aflate in relatii speciale sa nu depaseasca 25% din fondurile proprii, iar
peste 10% din fondurile proprii se considera expunere mare, din care:
expunerea fata de o persoana membra a propriului grup este considerata
expunere mare daca depaseste 5% din fondurile proprii; expunerea fata de ceilalati membri ai
propriului grup nu va depasi 20% din fondurile proprii;
expunerea fata de o persoana aflata in relatii speciale cu banca, alta decat cele din grupul
institutiei de credit, este considerata ca fiind expunere mare cand valoarea absoluta a acesteia
este egala sau mai mare decat suma de ........ mil lei dar nu va depasii suma de ........... mil. lei
In plus fata de limitele de mai sus, expunerile totale fata de persoanele aflate in relatii speciale
cu banca care au o influenta semnificativa asupra acesteia nu vor depasi limita de 15% din fondurile
proprii. (limite stabilite de banca) ;
- un singur debitor nu va depasi 25% din fondurile proprii, iar peste 10% din acestea,se
considera expunere mare.
Conform Normei B.N.R. nr.12/2003 (modificata), institutia de credit trebuie sa respecte in
permanenta limitele cu referire la expunerile mari, iar daca intr-un caz exceptional expunerile depasesc
aceste limite, este necesara raportarea imediata a acestei situatii la B.N.R.
Orice operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri mari, sau la majorarea unei
expuneri mari deja inregistrata, se poate face cu numai cu aprobarea Comitetului de Management,
urmata de validarea acesteia de catre Consiliului de Administratie al bancii.
Directia Administrare Credite va prezenta, lunar, Consiliului de Administratie al bancii, spre
analiza si aprobare, toate acordarile de credite care vizeaza expuneri mari sau expuneri pe debitori
aflati in relatii speciale cu Banca Transilvania S.A, operate in baza aprobarii prealabile date de
Comitetul de Management.
La calcularea fondurilor proprii, care stau la baza determinarii acestor expuneri, se va avea in
vedere deducerea sumelor rezultate din operatiuni in conditii de favoare, iar la grupuri se va avea in
vedere ca persoanele se iau considerare o singura data, daca acestea fac parte din mai multe grupuri

8. Procedura de inspectie de risc in activitatea de creditare

Date generale
Conform Normei BNR nr. 17 /18.12.2003 privind organizarea si controlul intern al activitatilor de
credit si administarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit
intern a institutiilor de credit, persoane juridice romane au obligativitatea de a organiza un sistem
eficient de control intern, care sa permita identificarea si administrarea corespunzatoare a riscurilor
semnificative. In cadrul riscurilor semnificative riscul de credit ocupa un loc important.
De asemenea in domeniul creditarii, legislatia romana acorda o importanta deosebita, unor
aspecte precum:
- acordarea de credite cu respectarea legilor si a normelor interne de creditare ale institutiilor de
credit;
- urmarirea destinatiei creditelor conform prevederilor contractuale, neutilizarea lor in alte
scopuri;
- urmarirea colectarii sumelor datorate si a creditelor restante;

65

- consemnarea clara a tuturor termenilor si conditiilor operatiunilor de credit in documentele

contractuale;
- constituirea garantiilor etc.
Scopul inspectiilor de risc este de a evalua obiectiv si independent activitatea de creditare
desfasurata de unitatile teritoriale ale bancii si de a oferi rapoarte impartiale Managementului Bancii in
legatura cu modul de gestionare a riscurilor specifice.
Toate aspectele din prezenta procedura se refera la creditele aprobate in limitele de competenta
ale sucursalelor, limite stabilite si revizuite periodic conform hotararilor CM.
Activitatea de inspectie risc la nivelul unitatilor teritoriale este coordonata de Departamentul de
inspectie risc (DIR) din cadrul Directiei Management Risc (DMR).
Obiectivele principale ale Departamentului inspectie risc si monitorizare sunt:
- identificarea, monitorizarea si controlul riscului de credit;
- elaborarea unor propuneri pentru reducerea riscurilor specifice, in vederea mentinerii unor
standarde sanatoase de creditare;
- urmarirea conformitatii cu normele BNR si legislatia in vigoare normele interne;
- informarea managementului bancii, a directiilor implicate in activitatea de creditare, a
membrilor Comitetului de Valorificare a Controlului Intern si Comitetului de Management in legatura
cu riscurile majore din activitatea de creditare desfasurata de sucursalele Bancii.
I. Planificarea misiunilor de inspectie de risc la nivelul unitatilor teritoriale
Planificarea misiunilor la nivelul unitatilor teritoriale, care au competenta in acordarea de
credite, se realizeaza lunar de catre DIR tinand cont de urmatoarele aspecte:
- marimea si calitatea portofoliului (restante, credite neperformante, credite in supraveghere),
trendul in evolutia portofoliului conform rapoartelor de monitorizare, cele mai recente rapoarte
intocmite de Directia Audit Intern si de controlul BNR, rapoartele de inspectie anterioare impreuna cu
modul de solutionare a deficientelor constatate, opiniile personalului din centrala referitor la calitatea
activitatii de creditare desfasurata de unitate, periodicitatea de la ultima inspectie;
- in situatii exceptionale cand se constata deteriorari rapide in calitatea portofoliului sau la
solicitarea managementului bancii pentru investigarea anumitor aspecte punctuale se pot organiza
misiuni de inspectie in afara planului initial.
Planul de inspectie lunar este supus aprobarii Directorului General. In planificarea misiunilor
se va urmari evitarea inspectarii acelor unitati in care sunt desfasurate simultan misiuni de control de
catre echipa de audit intern, de inspectorii Bancii Nationale .
Stabilirea esantionului de credite ce vor face obiectul inspectiei se realizeaza de catre seful
DIR, fiind vizat de catre directorul DRM, si are in vedere, in principal, urmatoarele criterii:
- situatia creditului (restant/curent), istoricul rambursarilor;
- constituirea de provizioane, calitatea contrapartidei in functie de sistemul de punctaj
BT/ratingul BNR, valoarea si tipul garantiilor;
- marimea expunerii;
Deciziile se vor lua punctual in functie de specificul fiecarui portofoliu analizat iar in cazul
creditelor persoane fizice se va extrage si un esantion aleator.

66

Durata standard a unei misiuni este de o saptamana. Echipele de inspectie vor fi alcatuite din 23 referenti de specialitate din cadrul Departamentului Inspectie Risc.
II. Rolul i importana inspectiilor de risc
Evaluarea riscului de credit, pentru creditele acordate persoanelor juridice va cuprinde
urmatoarele aspecte:
1.1.Verificarea analizei de credit;
1.2.Verificarea documentelor juridice & contractuale;
1.3.Controlul administrarii creditelor;
1.4.Continutul si securitatea dosarelor de credit.
1.1. Verificarea analizei de credit
In aceasta etapa se va verifica respectarea politicii de analiza a creditelor in functie de modelul
afacere si tipul de credit. Se va verifica utilizarea modelului de analiza financiara si a referatului
adecvat.
Echipa de control va evalua calitatea analizei, in functie de existenta si credibilitatea
elementelor prezentate, insistand asupra principalelor aspecte, cum ar fi:
- calcul punctajului si al marjei de dobanda;
- calculul ratingului BNR;
- existenta surselor de rambursare;
- obiectivitatea si calitatea proiectiilor financiare;
- analiza proiectelor de investitii, prezentarea contributiei proprii a imprumutatului;
- fundamentarea nevoii de capital de lucru;
- analiza afacerii si a managementului;
- utilizarea surselor de informatii disponibile (CRB, CIP, certificate de atestare fiscala etc);
- in cazul creditelor de nevoi temporare garantate cu instrumente certificate conformitatea
acestor documente;
- identificarea si efectuarea analizei consolidate in cazul debitorilor care constituie
grup (daca este cazul);
- realizarea gradului de acoperire cu garantii prevazut in norme;
- calitatea si accesibilitatea informatiei prezentate.
Pentru fiecare tranzactie analizata se va urmari incadrarea in limita de competenta a sucursalei,
respectarea tuturor limitarilor din norma (tip de produs, grup de debitori, structura de garantii etc).
1.2.Verificarea documentelor juridice & contractuale
In aceasta etapa se vor verifica:
- existenta documentelor de aprobare (PV/minuta sedintei);
- existenta opiniei consilierului juridic;
- existenta hotararii organului statutar al debitorilor/garantilor privind contractarea creditului,
cu toate elementele necesare (valoare credit/garantii/persoana imputernicita);
- dovada inscrierii garantiilor;
- dovada notificarii debitorilor cedati in cazul cesiunii de creante;

67

- indeplinirea conditiilor de aprobare date de CCRS (rang prioritate, clauze speciale solicitate
in aprobare, modificari clauze contractuale,etc);
- indeplinirea conditiilor de validitate a documentelor necertificate;
- descrierea identica a bunurilor acceptate in garantie in contractele de credit, garantii, actele de
proprietate, precizarea valorii de piata si a obligatiei totale de plata in contractele de garantie;
- asigurarea bunurilor, in conditiile prevazute in normele BT (inclusiv utilizarea asiguratorilor
agreati);
- durata de valabilitate a politelor de asigurare;
- vizarea contractelor de jurist.
O atentie deosebita se va acorda verificarii rangului de prioritate a garantiilor; se va solicita
prezentarea extraselor CF original -pentru imobile, respectiv se va verifica AEGRM23- pentru bunurile
mobile -care sa ateste inexistenta unor sarcini de rang superior asupra bunurilor acceptate in garantie
de BT (cu exceptia cazurilor in care prin aprobare se prevede altfel).
De asemenea, daca echipa de inspectie considera necesar poate recomanda o reevaluare a
garantiilor (daca se constata majorari semnificative in urma unor reeevaluari succesive) si/sau vizite la
fata locului pentru a verifica starea faptica a garantiilor conforma cu descrierea din rapoartele de
evaluare. In cazul garantiilor de tip stoc/cesiune de creante verificarea gradului de acoperire se va
realiza prin compararea valorilor inscrise in ultima balanta de verificare cu cele considerate la
evaluare.
1.3.Controlul gestionrii i administrarii creditelor
Verificarea adminstrarii creditelor va cuprinde urmatoarele aspecte:
-indeplinirea conditiilor precedente angajarii creditului, impuse prin aprobare;
-urmarirea destinatiei platilor efectuate din credit;
-evolutia situatiei financiare a debitorului (prezentarea lunara a balantelor de verificare, a
bilanturilor semestriale, a altor documente necesare);
-tragerile in cadrul pafoanelor revolving aprobate in centrala pentru creditele pentru nevoi
temporare garantate cu instrumennte de plata nercertificate;
-urmarirea respectarii conditiilor de derulare impuse prin aprobare (realizarea nivelului minim
de rulaj conform contractului etc);
- evaluarea serviciului datoriei in derularea relatiei de credit, achitarea ratelor la scadentele
prevazute, sursele de rambursare (inexistenta unor credite roll-over);
- reinnoirea politelor de asigurare expirate, plata ratelor scadente;
- calculul ratingului BNR, semestrial;
- efectuarea reviziilor facilitatilor la termenele planificate;
- mentinerea relatiei cu debitorul, rapoarte de vizita, corespondenta (instiintari privind obligatia
de achitarea a ratelor, a sumelor restante etc).
Urmarirea destinatiei creditului reprezinta un aspect deosebit de important, se va verifica
respectarea utilizarii in conformitate cu prevederile contractuale analizandudu-se documentele
relevante (documente de plata, documente justificative: facturi, contracte etc).

23

AEGRM Arhiva Electronica a Garantiilor Reale Mobiliare)

68

Se va urmari si modul de actiune al sucursalei in cazul inregistarii de restante, corespondenta

cu debitorul, identificarea unor masuri pentru achitarea sumelor, verificari ale situatiei garantiilor,
informarea prompta si periodica a DRM privind evolutia cazului.
1.4.Continutul si securitatea dosarelor de credit
In aceasta etapa se va verifica existenta documentelor necesare analizei si urmaririi creditului,
calitatea lor, modul de indosariere, securitatea acestor documente.
Documentele necesare analizei sunt cele prevazute in normele de creditare ale BT. Se va
urmarii existenta si conformitatea unor elemente precum:
- in cazul bilanturilor contabile existenta vizei de operare la administratia financiara, in cazul
balantelor de verificare stampila debitorului si semnatura persoanei responsabile;
- cerere de credit completa stampilata si semnata de debitor;
- certificat constatator de la ORC de data recenta, statutul/ contractul de societate,complete etc
Se va verifica existenta dosarului de analiza a creditului, a dosarului de acordare a creditului in
continutul si forma prevazute in norma de creditare, repectiv norma de administare.
De asemenea, se va urmarii modul de asigurare a securitatii documentelor de credit, in
conformitate cu prevederile din norma de creditare: pastrarea in fiset metalic a unui dosar ce va
cuprinde in original documentele de credit si garantii, a dosarului de analiza, intocmirea registrului de
evidenta a contractelor de credit.
Se va verifica existenta registrului de procese verbale/minutelor sedintelor comitetului de credit
si risc al sucursalei si numerotarea contractelor conform normei.
In cazul creditelor acordate persoanelor fizice evaluarea riscului va considera uramatoarele
aspecte:
2.1.Verificarea analizei solicitarii de credit;
2.2.Verificarea documentelor de aprobare&contractuale;
2.3.Controlul administrarii creditelor;
2.4.Securitatea documentelor de credit.
2.1.Verificarea analizei solicitarii de credit
In aceasta etapa se va verifica respectarea conditiilor de eligibilitate prevazute in normele de
produs:
- varsta solicitantului;
- istoricul rambursarii datoriilor (inexistenta unor restante tip X sau C in CRB, credite restante
i/sau dobanzi nencasate pe perioade mai mari de 15 zile, in ultimii 3 ani);
- domiciliul solicitantului in raza teritoriala a judetului n care unitatea bncii isi desfasoara
activitatea sau in localitatile apropiate din judetele limitrofe;
- contractul de munc la o societate comerciala care desfasoara activitatea pe raza teritoriala a
judetului in care banca isi desfasoara activitatea;
- incadrarea solicitantului in gradul de indatorare prevazut si calculat conform normelor de
produs;
- realizarea gradului de acoperire cu garantii prevazut in norme;
- dimensionarea corecta a creditului
- respectarea parametrilor creditului (dobanda, perioada, valoare) conform normei de produs;
- respectarea competentei de aprobare a creditului.

69

2.2.Verificarea documentelor de aprobare&contractuale

Se vor verifica urmatoarele aspecte:
- existenta si credibilitatea documentelor necesare pentru obtinerea creditului, conform
normelor de produs (cerere de credit, acord de consultarea/ consultare CRB, declaratia privind
datoriile, declaratia privind apartenenta la grup, documente justificative din care sa rezulte valoarea
creditului , documente care sa ateste veniturile luate in considerare la calculul gradului de indatorare
etc);
- modul de intocmire a referatului de credit corectitudinea datelor prezentate, existenta
opiniei juristului (unde este cazul);
- existenta hotararii de aprobare a creditului
- inscrierea garantiilor, prin asigurarea corespunzatoare a formalitatilor de publicitate prevazute
de legislatie;
- certificarea rangului de prioritate al Bancii pentru toate garantiile acceptate, dovedit cu
documente relevante (extras CF orginal/consultare AEGRM);
- contracte de credit si garantii conforme atat din punct de vedere al clauzelor standard cat si al
clauzelor specifice si respectarea modelului prevazut de norme;
- descrierea identica a bunurilor acceptate in garantie in contractele de credit, garantii, actele de
proprietate, precizarea valorii de piata si a obligatiei totale de plata in contractele de garantie , raport
de evaluare;
- asigurarea bunurilor, in conditiile prevazute in normele BT (inclusiv utilizarea
asiguratorilor agreati);
- verificarea semnaturilor originale ale imprumutatilor/garantilor si vizarea contractelor de
jurist;
- contractul de credit si graficul de rambursare sunt semnate de reprezentantii autorizati ai
bancii.
Un aspect important care trebuie avut in vedere este credibilitatea documentelor prezentate,
indeosebi documentele din care rezulta veniturile realizate.(o atentie deosebita se va acorda cazurilor
in care se inregistreaza fluctuatii insemnate ale veniturilor imprumutatului in lunile anterioare
solicitarii de credit)- se ia in considerare media pe ultimele 6 luni (cu exceptia situatiilor cand se dau
aprobari pentru o alta perioada) .
3.Controlul administrarii creditelor
Controlul administrarii creditelor acordate persoanelor fizice presupune:
- verificarea existentei contributiei proprii a imprumutatului conform normei de produs
(documente din care sa rezulte participarea clientului cu surse proprii unde este cazul);
-modul de respectare a conditiilor cuprinse in hotararea de aprobarea creditelor;
-monitorizarea destinatiei creditului;
-inrolarea creditului in sistemul informatic al bancii (inregistarea parametrilor creditului
dobanda/scadenta, grafic de rambursare, inregistrarea garantiilor);
-perceperea tuturor comisioanelor conform prevederilor contractuale si incasarea la temen a
acestora;
-respectarea graficului de rambursare
-reinnoirea politelor de asigurare expirate;
-respectarea prevederilor din normele de produs privind posibilitatile de reesalonare;

70

- urmarirea creditelor si dobanzilor restante si adoptarea masurilor prevazute in norme in aceste

situatii, documente care atesta actiunile intreprinse de banca pentru recuperarea datoriilor (notificari
catre debitori/giranti).
2.4.Securitatea dosarelor de credit
Presupune verificarea acelorasi elemente precizate la pct. 1.4
III. Intocmirea raportului de control
Toate aspectele constatate in timpul misiunii sunt inregistare in baza de date gestionata de DIR.
La finalul misiunii, baza de date genereaza un raport complet al deficientelor descoperite, raport ce
este prezentat si discutat cu conducerea sucursalei. Eventualele obiectiuni, asupra carora nu s-a
convenit in timpul medierii, se vor prezenta in scris DIR in termen de 3 zile de la finalizarea misiunii.
Nu sunt luate in considerare obiectiunile referitoare la aspectele care privesc lipsa unor documente din
dosarul de credit constate in timpul verificarii.
In perioada imediat urmatoare finalizarii inspectiei de risc DIR va intocmi Raportul final de
control. Acesta va contine urmatoarele capitole:
principalele deficiente constatate, grupate pe categorii, frecventa repetarii;
considerente privind managementul activitatii de creditare la nivelul sucursalei inspectate;
centralizatorul cu masurile si recomandarile propuse;
situatia rezolvarii problemelor constate
obiectiunile formulate de sucursala.
Aprecierile privind managementul activitatii de creditare la nivelul sucursalei inspectate au in
vedere:
- existenta personalului calificat in activitatea de creditare, gradul de incarcare cu sarcini;
- conditiile de munca;
- calitatea analizei de credit;
- evaluarea corecta si completa a riscului de credit
In baza deficientelor consemnate se va intocmi centralizatorul de masuri care se va trimite
sucursalei, precizandu-se termenele pana la care se vor solutiona aspectele constatate.
Raportul final va contine, daca este cazul si propuneri cu caracter general in vederea evitarii
repetarii unor deficiente cu frecventa ridicata sau care genereaza riscuri majore pentru imbunatatirea
activitatii de creditare in asamblu. Raportul se va prezenta Comitetului de Valorificare a Controlului
Intern, Comitetului de Managament si se va distribui tuturor directiilor implicate.
Problemele nesolutionate pana la data intocmirii raportului se vor urmari, prin corespondenta
purtata cu sucursala, de catre DIR pana la rezolvarea lor completa.

71

CAPITOLUL III
Analiza riscului de credit n activitatea de creditare
Studiu de caz : Banca Transilvania, Sucursala Constanta

1. Produsele si serviciile bancare supuse studiului

Pentru a facilita analiza riscurilor de creditare, am ales ca studiu de caz doua produse de
creditare simple oferite de Banca Transilvania sectorului IMM, asemanatoare din punct de vedere al
destinatiei si al administrarii, dar tratate separat din punctul de vedere al riscului asumat de banca.
Aceste facilitati de credit se acorda microcompaniilor si IMM-urilor , a caror cifra de afaceri anuala
este de pana la 2.000.000 RON si care, prin volumul de activitate si complexitatea afacerii, nu necesita
tratament personalizat (cu RM/ACC).
Pentru acestea se prevede o abordare standardizata a procesului de analiza a creditului si
intocmire a referatului cu propunerea de creditare, scopul acestei standardizari fiind de simplificare si
eficientizare a acestui proces, pentru urgentarea decizei de aprobare / respingere a unui imprumut mic.
Prin urmare, prin aceasta abordare se urmareste generarea de volume, in conditii de evaluare corecta
a riscurilor
Pentru acest sector, Banca Transilvania ofera produse de creditare pe platforma rapida si
produse de creditare standard (prin procedura micro).
A. Produsele de creditare rapida. Conditii generale
Creditele rapide sunt special concepute pentru a facilita accesul la finantare al clientilor de tip
IMM, in baza unui set de criterii de eligibilitate care surprind in mod sintetic evolutia financiara,
bonitatea si comportamentul financiar al acestora pe parcursul unui an de zile, anterior formularii
solicitarii de finantare.
Aceste credite au drept caracteristici principale:
- rapiditatea in furnizarea unui raspuns privind posibilitatea clientului de a se califica la
finantare,
- faptul ca in baza intrunirii criteriilor generale clientul poate opta pentru unul sau un
pachet de credite de acest tip
- sunt diversificate, astfel incat pot satisface atat nevoi de capital de lucru cat si nevoi de
finantare in vederea completarii resurselor necesare in dezvoltarea unor proiecte
investitionale
- sumele acordate pentru capital de lucru nu necesita garantii, iar cele pentru investitii
necesita acoperirea cu garantii in procent de 100% fata de 120% cum se obisnuieste la
creditele clasice.

72

Pentru acoperirea impotriva riscului de credit, aceste produse au insa conditii stricte de
eligibilitate pe care solicitantii trebuie sa le indeplineasca:
1. Sa inregistreze o perioada minima de functionare de 12 luni (de la data inmatricularii
firmei, cu conditia sa fi incheiat cel putin un bilant semestrial sau anual) ;
2. Conform ultimului bilant contabil (semestrial si/sau anual) evolutia cifrei de afaceri a
imprumutatului sa fie pozitiva (comparatia se realizeaza fie luand in considerare
valorile absolute ale cifrei de afaceri din bilanturile contabile semestriale/anuale fie
luand in considerare media lunara a cifrei de afaceri din bilantul semestrial fata de
media lunara a cifrei de afaceri din bilantul anual) ;
3. Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual) imprumutatul inregistreaza
profit din exploatare . Cu titlu de exceptie, in cazul companiilor care lucreaza cu
discounturi, inregistrate la venituri/cheltuieli financiare, este considerat indeplinit acest
criteriu daca imprumutatul inregistreaza profit net conform ultimului bilant contabil.
4. Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele
6 luni si nu este in interdictie de a emite CEC-uri bancare
5. La creditele contractate figureaza in CRB cu serviciul datoriei A, in ultimele 12 luni;
6. Compania sa fie stabila financiar (respectiv se clasifica in categoria A sau B conform
Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc)
7. Nu au inregistrat restante( rate de capital si dobanda) pe o perioada mai mare de 7 zile
calendaristice la alte tipuri de credite contractate de la BT, in ultimele 3 luni
8. este obligatorie consultarea Biroului de Credit pentru asociatii/administratorii
imprumutatilor (cel putin a celor mandatati sa reprezinte firma in relatia cu banca) in
vederea verificarii serviciului datoriei prestat de acestia in calitate de persoane fizice. In
cazul in care acestia inregistreaza la data solicitarii creditului restante cu o vechime de :
- pana la 60 de zile -acest aspect va fi mentionat in referatul de aprobare a creditului,
urmand ca CCR dedicat al unitatii operative BT sa decida in privinta aprobarii/
respingerii creditului ;
- peste 60 de zile- se va solicita aprobarea Comitetului de Management al BT prin
transmiterea referatului si a sustinerii unitatii operative BT catre Divizia IMM ( nota :
la prelungirea, suplimentarea unui credit aflat in sold ,in aceasta situatie, aprobarea este
de competenta Diviziei IMM)
Pentru stabilirea categoriei de performanta financiara in care se incadreaza clientul pentru
indeplinirea conditiei nr 6, datele financiare din ultimul bilant contabil depus la Administratia
Financiara se vor introduce intr-o macheta ce va genera un punctaj in urma caruia fiecare agent
economic cu personalitate juridical va fi incadrat intr-una din urmatoarele categorii de bonitate, astfel:
Categoria A
Categoria B
Categoria C
Categoria D
Categoria E

80 - 100
53 - 80
30 - 53
15 - 30
0 - 15

puncte
puncte
puncte
puncte
puncte

73

Interpretarea incadrarii pe categorii de bonitate:

Categoria A - Performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si
a ratei. Totodata se prefigureaza mentionarea si in perspective a performantelor financiare la un nivel
ridicat
Categoria B Performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel in
perspective mai indelungata
Categoria C Performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o tendinta de inrautatire
Categoria D Performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate, la intervale scurte de
timp
Categoria E Performantele financiare arata pierderi si exista o probabilitate ridicata ca nu pot fi
platite nici ratele scadente , nici dobanzile
Printre produsele ce se incadreaza pe platforma rapida detaliata mai sus amintesc: Creditul
pentru capital de lucru 1ORA, Creditul cu dobanda 0%, Creditul Scontare 100%, Creditul penrtu
investitii fara aport propriu, Creditul pentru achizitia de proprietati imobiliare. Prezentarea acestor
produse este accesibila in anexa acestei lucrari
Creditul pentru completarea capitalului de lucru 1 ORA
Pentu o prima analiza a modului in care este tratat riscul de creditare in Banca Transilvania, mam oprit asupra creditului pentru completarea capitalului de lucru 1 ORA. Segmentul tinta al
acestei facilitati de credit, asa cum am precizat si la prezentarea creditelor rapide, il constituie afacerile
de anvergura mica si mijlocie gestionate de companii a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste
2.000.000 RON si care au o perioada minima de functionare de 12 luni.
Scopul imprumutului este de a permite accesul cat mai facil si rapid la finantare pentru
companiile de talia mai sus mentionata , furnizandu-le pe perioade scurte de timp capitalul necesar
pentru fluentizarea activitatii curente. Creditul se acorda pentru activitatea curenta (plata facturi
furnizori, utilitati, salarii din luna, datorii catre buget din luna, dar nu si leasing-uri sau achizitii de
active mobile si immobile) in limita sumei de 30.000 RON.
Termenul de rambursare este de 12 luni la acordarea initiala, cu posibilitatea prelungirii pe
perioade successive de inca maxim 12 luni.
Prelungirea termenului de rambursare
Prin prelungirea termenului de rambursare cu o perioada de pana la 12 luni acest tip de credit
isi va pastra caracterul de credit pe termen scurt. Prelungirea termenului de rambursare se poate realiza
la solicitarea beneficiarului de credit si in urma verificarii indeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru
creditele rapide stipulate mai sus , dupa cum urmeaza :
- pe termen de inca max 12 luni daca sunt indeplinite toate criteriile de eligibilitate
- pe termen de inca max 12 luni daca sunt indeplinite criteriile de eligibilitate mentionate,
mai putin cel de la pct. 2. Daca cifra de afaceri a imprumutatului evidentiata la perioada
curenta din ultimul bilant a scazut cu maxim 10 % fata de cea aferenta perioadei
precedente criteriul enuntat la pct.2 se considera indeplinit
- pe termen de inca maxim 12 luni , cu rate stabilite de comun acord cu debitorul sau rate
stabilite de banca daca unul sau mai multe dintre criterii nu sunt indeplinite

74

Documentele necesare analizei sunt:

- cerere de credit ( in original cu semnatura si stampila solicitantului)
- certificate constatator obtinut de catre banca sau cu o vechime de maxim 30 zile daca
este prezentat de catre client
- declaratia privind relatiile de grup
- actele juridice de infiintare si CUI
- copie dupa ultimul bilant contabil (anual sau semestrial), vizat de organismele abilitate,
balanta de verificare aferenta bilantului si ultima balanta de verificare incheiata ( nu
mai veche de 2 luni)
- aprobarea legala / constitutive privind contractarea creditului si persoanele
imputernicite sa angajeze societatea
Garantii: -cesiunea incasarilor prezente si viitoare din conturile BT ale imprumutatului
-1-3 bilete la ordin, in alb, emise de societatea beneficiara a creditului in favoarea
BT, stipulate fara protest si avalizate in calitate de persoane fizice de catre asociatii sau administratorii
societatii .Odata cu BO se depune la dosar si o copie dupa BI/CI al avalistului.
Costuri: - dobanda 17%
- comision de acordare/ prelungire 2.5%
- comision de gestiune lunar 0.1 % la sold
- comision de analiza semestriala 2% din valoarea creditului in sold ( se incaseaza la 6
luni de la acordare / prelungire)
B. Credite micro
Ca si in cazul creditelor standard, creditele micro sunt acele credite ce se adreseaza
companiilor cu o cifra de afaceri anuala pana la 2.000.000 RON si care indeplinesc, cumulativ,
urmatoarele conditii :
Valoarea creditului este de pana la 100.000 EUR respectiv echivalentul acestei sume in
USD/ROL( la cursul BNR din data de 1 a lunii in curs)
Sunt garantate dupa cum urmeaza :
1 ) pana la 2.000 EUR respectiv echivalentul acestei sume in USD/ROL cu giranti persoane fizice.
In cazul acestui tip de garantie se accepta persoane al caror venit net lunar este mai mare de
echivalentul a 150 EUR.Venitul net este calculat ca salariul net din care se scad toate angajamentele
contractuale ( rate la credite si/sau leasing-uri).Valoarea la care este cuantificata garantia asupra
veniturilor prezente si viitoare ale tertului girant este egala cu o treime din venitul net multiplicata cu
numarul de luni pe care este acordat creditul;
2) intre 2.001 si 100.000 EUR integral cu colaterale de tipul : imobile rezidentiale, imobile sedii
de firma, spatii de desfacere, magazine de prezentare, hale de productie, depozite,terenuri intravilane,
autoturisme cu o vechime de max. 3 ani, alte mijloace de transport cu o vechime de max. 5 ani, utilaje,
echipamente .
Orice combinatie dintre acestea este acceptata, de asemenea si o combinatie cu colateral de tip
cash, depozit sau SGB.
Nivelul valoric al creditului precum si intervalele in functie de care se constituie diferitele
tipuri de garantii se poate modifica periodic prin hotarari ale Comitetului de Management

75

Tipuri de credite :
linii de credit pentru activitatea curenta
credite pentru constituire de stocuri si/sau plata furnizori
scrisori de garantie bancara
credite de investitii

In situatia de fata o sa studiem cazul unei linii de credit clasice, pentru a putea face o
comparatie cu cazul creditului 1 ORA prezentat anterior.
Liniile de credit se pot acorda companiilor, in lei si valuta, pentru completarea capitalului de
lucru necesar sustinerii activitatii curente.
Nivelul aprobat al liniei de credit stabileste un plafon maxim de credit, n limita caruia se pot
efectua acordri i rambursri succesive pe toat durata de valabilitate a facilitatii, cu condiia ca
soldul debitor zilnic al contului de linie de credit s nu depeasc nivelul maxim al plafonului
aprobat.
Destinatia liniilor de credit este satisfacerea nevoilor curente de capital de lucru al societatilor
comerciale. Sumele trase din linia de credit nu se utilizeaza pentru plata dividende, plata datorii catre
asociati daca hotararea de aprobare nu prevede astfel.
Nivelul liniei de credit va fi corelat cu necesarul de capital de lucru al companiei, cu ciclul
financiar al acesteia si cu capacitatea de rambursare a imprumutatului.
Termenul de acordare a liniei de credit. Linia de credit nu poate fi acordata pe o perioada mai
scurta de 1 luna si nici pe o perioada mai lunga de 12 luni.
Dobanzi si comisioane. Pentru liniile de credit acordate, banca practic urmtoarele costuri:
Dobanda: 14, 5% /an
a. comision de analiza / acordare : 1,5%
b. comision de gestiune lunar : 0,1% la sold
c. comision pentru neutilizarea liniei de credit: 5% / an
Analiza documentatiei de credit
In analiza documentatiei se va tine cont de cerintele generale de analiza enuntate in capitolul
anterior si de cele specifice solicitate prin referatul de credit. Se va da o importanta speciala analizei
posturilor bilantiere ce privesc mijloacele si datoriile curente, a indicatorilor de lichiditate si rotatiile
activitatii, a evolutiei fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment.
In referat se va mentiona rezultatul consultarii CIP, CRB.
Se utilizeaza modelul de referat de credit standard.
Utilizarea liniei de credit. Linia de credit trebuie utilizata in conformitate cu destinatia
aprobata. Plile dispuse de client se acoper, cu prioritate, din disponibilittile existente in contul
curent al clientului pltitor. Pe msura epuizrii disponibilittilor din contul curent, efectuarea plilor
conform documentelor de plat vizate de analistul de credite/ RM, inclusiv comisioanele aferente
acestora, se realizeaz prin angajarea liniei de credit.
Virrile de sume din linia de credit aprobat in contul curent al imprumutatului se pot face in
toat perioada de valabilitate a liniei de credit, cu conditia ca soldul debitor al contului liniei de credit
s nu depseasc plafonul aprobat.

76

Urmarirea respectarii destinatiei liniei de credit. Analistul de credit/ RM va urmri, prin

viza data pe documentele de plata, ca pan la prima utilizare integral a plafonului aprobat al liniei de
credit, din acesta s nu se angajeze sume pentru alte destinaii decat cele aprobate conform contractului
de linie de credit.
Analistul de credit sau RM-ul va controla destinatia platilor pana cand suma acestor plati
atinge valoarea plafonului aprobat. Se vor considera plati aferente creditului transferurile care au ca
efect imediat intrarea pe debit a contului liniei.
Pana la prima utilizare integrala a liniei de credit, plati cu alte destinatii decat cele aprobate
prin contractul de credit se vor putea accepta doar din soldul creditor initial al contului curent la care
se adauga sumele cu care s-a creditat contul de disponibil cu exceptia celor provenite din linia de
credit, de la data acordarii liniei de credit neutilizate pentru plati cu alte destinatii
Schimbarea destinatiei liniei de credit da dreptul BT de a lua unele masuri corelate cu
prevederile contractului de linie de credit.

2. Documentaia specific activitii de creditare

A. Creditul rapid 1 ORA pentru capital de lucru

Situatia firmei Plast SRL prezentata in continuare, cu toate ca este o afacere de dimensiuni
reduse si la limita incadrarii pentru credite rapide, ne ofera posibilitatea analizarii etapelor de
diminuare a riscului de credit.
Plast SRL are ca obiect principal de activitate distributia en-gros de produse din material
plastic si articole de menaj : mese, scaune, perii etc.
Procesul de analiza a cererii ce credit incepe in urma prezentarii la banca de catre client a
situatiilor sale financiare (ultimul bilant contabil depus la Administratia Financiara, balanta aferenta
bilantului si ultima balanta incheiata), precum si a documentelor juridice de infiintare ale firmei.
Sunt verificate conditiile de incadrare pe platforma rapida a firmei PLAST SRL, si intocmirea
referatului de analiza ce va fi prezentat Comitetului de Credit si Risc al Sucursalei.
La acest tip de credit, clientul poate beneficia de un raspuns pe loc, tinand cont doar de datele
financiare ale firmei. In cursul aceleiasi zile, solicitantul creditului va fi instiintat de aprobarea sau
respingerea dosarului sau. In momentul prezentarii la banca a actelor contabile, analistul de credit
introduce datele intr-un program ce va genera automat indicatorii societatii respective, iar in functie de
punctajul obtinut in urma acestui procedeu, clientul este anuntat daca poate aplica sau nu pentru un
credit rapid.
Elementele urmarite de banca in ultimul bilant contabil pentru calculul Performantei
Financiare sunt:

77

PLAST SRL
Date din situatiile Financiare
Active imobilizate total
Active circulante total
Cheltuieli in avans
Datorii scadente in termen de 1 an
Datorii cu scadenta peste 1 an
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Venituri in avans
Capitaluri proprii
Patrimoniul public
Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an
Imprumuturi si datorii financiare
Cifra de afaceri neta
Variatia stocurilor (+ / -)
Productia imobilizata
Alte venituri din exploatare
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu personalul
Amortizari
si
provizioane
aferente
exploatarii
Alte cheltuieli din exploatare
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Venituri financiare total
Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
Cheltuieli cu dobanzile
Alte cheltuieli financiare
Rezultat extraordinar (+ / -)
Impozit pe profit /venit
Profit net ( +/ -)
Numar mediu de angajati
Calitatea conducerii
Calitatea pietei
Acoperire Risc Valutar

Bilant 30/06/2006
175820
507997
0
551803
40756
0
0
91258
0
0
258550
828780
0
0
2
720845
15615
23882

Indicatori
Rentabilitate economica
Rata curenta
Grad de indatorare
Solvabilitatea
Calitatea conducerii
Calitatea pietei
Acoperire risc valutar
Punctaj obtinut
Performanta

Valoare
21,898%
92,061%
86,655%
26,088%

Punctaj
22
13
7
13
4
4
4
67
B

30240
0
11159
0
8504
-604
0
6905
34554
4
4
4
4

Referatul de credit ce se intocmeste in urma studierii documentelor depuse de client cuprinde

date ce furnizeaza Comitetului de Credit informatii despre solicitant si despre afacerea acestuia. Se
evidentiaza de asemenea indeplinirea de catre client a conditiilor de eligibilitate pentru creditul rapid 1
ORA. Referatul pentru firma Plast SRL este prezentat in continuare:

78

Referat Credit Rapid

Deal ID:

36186289

Sucursala clientului:

Constanta

Agentia analistului /
consilierului bancar:

Agentia Tomis

Tip credit:

Rapid

Produs de credit:

1 ora - capital de lucru

Tip tranzactie:

acordare

Valoare credit:

30.000

Moneda:

RON

Durata:

12 luni

Perioada utilizare pana

01/03/2007 12:21:00 PM
la:

Client nou / existent?:

Existent

Destinatie:

CAPITAL DE LUCRU

Client:

PLAST SRL

Adresa:

CONSTANTA;STR 8 MARTIE NR.3

Nr Reg Com:
Atribut Fiscal:

Cod Kindle:

xxxxxx

J13/103/05

Cod unic de
inregistrare:

xxxxxxxx

CAEN:

5190

Reprezentanti legali
Nume reprezentant Calitate reprezentant
Ion Popescu

ADMINISTRATOR
SI ASOCIAT UNIC

Garantii creditului
Tip garant Nume / Denumire Domiciliu / Sediu CNP / Nr Reg Com CI / CUI Reprezentanti garant
..........

..........

Dobanda:

..........

..........

..........

..........

17

Comision de analiza:

2.5

COF:

9.5

Comision de
neutilizare:

..........

Marja:

7.5

Comision de revizie:

Data plata dobanda:

31/01/2007 12:24:00 PM

Comision de gestiune:

0.1

Comision de risc:

..........

Comision de
administrare:

..........

Data stabilire dobanda: 16/01/2007 12:24:00 PM

Alte comisioane:
Nr

CONDITIA

..........
APRECIERE

Se bifeaza
daca
conditia
este

79

indeplinita
1

Durata de functionare a firmei (in luni ): (perioda minima

24 LUNI
de functionare: 12 luni):

Evolutia cifrei de afaceri: (evolutia cifrei de afaceri sa fie

30.06.2006: 828.780 RON
pozitiva). - Cifra de afaceri conform ultimului bilant
contabil, la finele perioadei de raportare - Cifra de afaceri
30.06.2005: 561.141 RON
confirm bilantului contabil, la perioada precedenta Procentul de scadere a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri medie lunara (RON): (cifra de afaceri

medie lunara sa fie cel putin egala cu valoarea
creditului).

138.130 RON

Rezultat din exploatare conform ultimului bilant contabil

(RON): (Societatea trebuie sa inregistreze profit din
exploatare pe ultima perioada de raportare).

38.200 RON

Numarul de incidente cu care Societatea a fost

inregistrata in CIP in ultimele 6 luni: (Societatea a fost
inregistrata in CIP cu maxim 3 incidente majore in
ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite cecuri
bancare.

Nu figureaza in CIP

Restante in derularea altor credite (in urma consultarii

CRB): (Societatea figureaza in CRB cu serviciul datoriei
A pentru plata altor credite).

Nu figureaza in baza de date CRB

Societatea este stabila financiar: (Societatea se clasifica

in categoria A sau B conform Normelor Interne privind
Conform ultimului bilant contabil la 30.06.2006, firma se
evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea incadreaza in grupa B de bonitate cu 53 puncte
constituirii provizioanelor specifice de risc).

(Vcdz+Vc1h+Vlc ) fata de cifra de afaceri medie lunara:

Numarul de incidente cu care emitentii instrumentelor de

plata au fost inregistrati in CIP in ultimele 12 luni precum
Nu se aplica pentru acest tip de credit
si daca acestia fac grup cu beneficiarul creditului (doar
pentru scontare 100%)

10

Restante inregistrate la alte tipuri de credite pentru

capital de lucru contractate de la BT , in ultimele 3 luni
(Numarul de zile de restante sa fie mai mic de 7 zile
calendaristice)

30.000 lei<131.130 lei

Clientul nu are alte angajamente la BT sau la alte banci

Nu

Este clientul in relatii speciale cu banca? (Selectati Da daca clientul este in relatii speciale cu banca)
Informatii relevante despre grupul de apartenta
(optional):
Id

93980

Nume
grup

Cod

PLAST
88870
SRL

..........

Tip

Id. persoana
reprezentativa

Data
adaugare

pentru
raportare

182609

Tue Jan 16
Mon Jan 15
13:40:44 EET 00:00:00 EET 0
2007
2007

Nume Persoana

Id

PLAST SRL

182609 1

Ion Popescu
Maria Popescu

Data
expunere

Expunere
Numar
Expunere
ultima luna
componenti

Tip CUI

Info

-32839.11 3
Expunere

Data expunere

17128854

2007/01/16

182612 0

1720125131245

-28964.11

2007/01/16

182613 0

2770506131260

-3875

2007/01/16

Au fost / nu au fost depuse toate documentele necesare: (Se bifeaza daca au fost depuse toate documentele
necesare)

80

Categoria de performanta a creditului (conform Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor
in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc):

Solicitantul indeplineste / nu indeplineste criteriile de eligibilitate:(Se bifeaza automat daca solicitantul indeplineste
criteriile de eligibilitate)

Alte aspecte (se vor mentiona creditele pe care clientul le

Societatea nu are alte angajamente in BT sau in alte banci conform
mai are in sold la Banca Transilvania si, acolo unde este
consultarii bazei de date CRB din 16/01/2007
cazul, se vor descrie pe scurt garantiile):
Restante in derularea altor credite inregistrate de
persoana fizica: de asociatii/administratorii societatii (in
urma consultarii Biroului de Credit) :

Nu se inregistreaza restante conform consultarii Biroului de Credit

din 16/01/2007
Acordare credit 1 ORA : 30.000 RON, Perioada: 12 luni, cu o
dobanda de 17% pe an, com.acordare de 2,5% din valoarea
creditului, comision de gestiune 0,1 % / lunar la sold si comision
revizie semestriala 2%.

Propunere:

(pentru creditul de investitii se vor detalia termenii si conditiile de acordare):

Aviz Coordonator credite IMM

..........

Da

Aprobare Director Sucursala:

..........

Da

Analist:

Teodorescu Luminita analist credite Sucursala

Data completarii:

17/01/2007 5:39:42 PM

Director Sucursala:

Ichim Mihaela (Constanta; Director Sucursala)

Data aprobarii:

17/01/2007 5:39:00 PM

In urma intocmirii acestui referat, clientul va primi o vizita din partea bancii la sediul firmei
pentru intocmirea Fisei Clientului ce va fi accesibila pe suport electronic tuturor celor implicati in
activitatea de creditare a Bancii Transilvania. Aceasta vizita va fi repetata la fiecare 6 luni de la
acordarea creditului, in acest fel tinandu-se legatura cu clientul pentru intampinarea nevoilor acestuia,
precum si pentru limitarea sau anticiparea riscurilor unor eventuale probleme de rambursare a
imprumuturilor. Aceste vizite fac parte din procesul de monitorizare a imprumutului dupa acordare,
dar si pentru urmarirea evolutiei afacerii creditate
Raportul consilierului de clientele completat in urma vizitei la client are urmatoarea structura:

PLAST SRL

Grup

Nu exista grupuri de risc pentru acest

client.

81

Sucursala

Constanta

Regiune

Andrei Baican

Modificat de

Daniela Grigore

FISA CLIENTULUI
Adresa

CONSTANTA;STR 8 MARTIE Telefon

NR.3
Fax
E-mail

Categorie client
Activ. de baza

N/A

Codul CAEN

5190

Importator

Nu

Cod client

566402

CIF
Actionariat

J13/103/05
Ion Popescu - asociat unic
100%

Xxxx

Xxxx
Xxxxx

Stare

Existent

Industrie

5190 (Comert cu ridicata al altor

produse)

Exportator

Nu

CUI
Cifra de afaceri

zzzzzzz
828.780 ron la iun 2006

Banci
LIBRA BANK S.A.
Banca Transilvania S.A.

Istoricul si descrierea afacerii clientului

Obiectul de activitate a firmei este distributia de produse din material plastic si articole de menaj :
mese,scaune,bidoane, galeti, europubele, perii etc.
Activitatea firmei se desfasoara la sediul firmei din str.8 Martie, nr.3 - spatiu in comodat.
Nomenclatorul de produse cuprinde aproximativ 350 de articole.
Principalii furnizori sunt:
- Pergo SA Oradea : perii, maturi etc.
- Plastor SA Oradea: butoaie, bidoane, mese, scaune, etc.
- Harplast SA Miercurea Ciuc: pubele, navete, galeti ligheane
Principalii clienti:
- Telena SRL Tulcea
- Artemiza RC SRL Tulcea
- Geomar Grup SRL Tulcea
- Maxiland HGB Constanta

82

- Smart Plast Constanta

- Tehno-Met Import Export SRL Calarasi
Distributia se desfasoara in 3 judete: Constanta, Calarasi, Tulcea.
Transportul catre clienti este asigurat de catre Plast SRL, in timp ce furnizorii asigura transportul marfii
pana la depozitul firmei Plast.
Societatea nu are alte angajamente la BT sau la alte banci.

CallReport: SEAPLAST SRL =>2007-01-15 (36186146)

Modificat de

Iani Zoia

Locatie
Efectuat la
Scopul intalnirii

Client
2007-01-15
Solicitare credit "1 ORA". Actuala solicitare de credit este determinata de iminenta unei
perioade de decalaj intre incasari si plati.

Descrierea intalnirii
Intalnirea a avut loc la sediul firmei, reprezentantii BT fiind primiti de catre asociatul unic Ion Popescu. Erau
clienti de fata interesati de produsele oferite de societate care au si achizitionat cateva articole. S-a discutat
despre abonamentul bancar si despre creditul " Propietatii imobiliare pe firma" in vederea cumpararii unui
sediu (dupa inchiderea exercitiului financiar 2006) si despre o linie de credit pentru capital de lucru.

Call Reports follow up

Responsabil
Iani Zoia

Data limita

Stare
Deschis

Nota
Completarea dosarului pentru credit "1 ORA"

B. Linia de credit pentru microintreprinderi

83

Pentru dezvoltarea acestui tip de finantare voi lua in analiza situatia financiara a clientului LOCAS
SRL ce a solicitat o linie de credit in suma de 135.000 RON pentru evitarea unui blocaj financiar si
continuarea in bune conditii a activitatii. Aceasta solicitare de credit a venit in perioada imediat urmatoare
unei investitii prin care firma a achizitionat un complex ( spalatorie auto, sala fitness, aerobic, coafor, masaj) in
Constanta.

Ca si in cazul creditelor rapide, o prima evaluare a societatii se face in urma analizei datelor
financiare cuprinse in situatiile puse la dispozitia bancii de catre firma. Documentele solicitate sunt analizate
si verificate in ceea ce priveste actualitatea, corectitudinea si acuratetea lor de catre analistul de credite si de
catre consilierul juridic in ceea ce priveste legalitatea acestora daca e cazul. Daca firma se incadreaza la o
prima vedere in termenii impusi de normele bancii, analistul de credit se va deplasa la sediul firmei si la
punctele de lucru unde isi desfasoara aceasta activitatea pentru adunarea informatiilor referitoare la
desfasurarea afacerilor, dar si despre piata pe care actioneaza societatea respectiva, despre concurenti,
precum si despre echipa de management . Creditul se acorda pe baza unei analize detaliate a unor aspecte
relevante privind afacerea creditata si managementul acesteia, in urma careia trebuie sa rezulte capacitatea
de rambursare a imprumutului, respectiv riscurile potentiale associate.
Datele si concluziile analizei efectuate, impreuna cu structura si conditiile finantarii se prezinta intrun referat de analiza si propuneri, denumit Referat de credit. Acestuia ii voi atasa modelul de analiza micro
prezentat in Cap II al lucrarii, partea a patra, precum si modelul de cash-flow simplificat.
Dosarul de credit ce va insoti Referatul de credit trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
Cererea de credit in original
Avize, autorizatii, acorduri copie
Alte documente solicitate clientului ( fluxul de numerar, acordul CRB, declaratia de apartenenta la
grupuri de debitori, extrase de carte funciara, inregistrari AEGRM etc)
Referatul de credit
Nota evaluatorului pentru bunurile luate in garantie
Opinia legala a consilierului juridic
Aprobarea/ avizarea creditului / copie dupa minuta CCRS
Rezultatul consultarii CRB, CIP
Dupa aprobarea creditului, atasat Dosarului de analiza a creditului se intocmeste Dosarul de acordare
a creditului care va fi pastrat de catre administratorul de credite si care va cuprinde contractile de credit si de
garantie, precum sibbilanturile, balantele depuse ulterior acordarii creditului sau solicitari diverse ale
clientului sau bancii in legatura cu creditul acordat.

Referat de credit micro

84

Sucursala/Agentia
Numele firmei SC LOCAS SRL
Adresa firmei Str. XXX nr. 8,
bl.A1, sc.D, ap.35,
Constanta
Telefonul firmei 0745 SSSSSS

Numele SC LOCAS SRL

Imprumutatului
Adresa Str. XXX nr. 8, bl.A1,
Imprumutatului sc.D, ap.35, Constanta

Telefonul IONESCU DOREL

Imprumutatului (asociat unic) SSSSS
Alte nume si telefoane de IONESCU MIRELA (adminitrator) 0744 SSSSSSS
contact
Structura de organizare SRL
Anul infiintarii : 2005
Tipul afacerii/obiectul de Servicii turism si comert en-gross detergenti si produse de curatatorie
activitate
Personal (prezent/viitor) 8/28
Tipul si scopul Linie credit capital de lucru pentru activitate curenta
imprumutului
Suma imprumutului Total 135.000 RON
Contributia imprumutatului
Procent, valoare si sursa
Rata dobinzii 13% / an
Termenul imprumutului/ 12 luni
data rambursarii finale
Analist credite Teodorescu Luminita
Categoria imprumutului B
(conform anexei)
Rezultat scoring 70,25 puncte
Tip garantii Ipoteca de rang II asupra
- pensiune situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot
327+351, proprietate a SC LOCAS SRL, evaluata de
evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de
opinie nr. 432/27.01.2006, imobil la care ipoteca de rang I este
constituita tot in favoarea BT.
AFACEREA SI CREDITUL PROPUS:
Scurta descriere a echipei manageriale :
Societatea comerciala SC LOCAS SRL a fost infiintata in anul 1997, avand ca obiect principal de
activitate comert cu ridicata al produselor chimice.
Capitalul social subscris al societatii este de 210 RON, capital divizat in 21 de parti sociale a 10 RON
fiecare, detinute de catre asociatul unic IONESCU DOREL si este administrata din anul 2000, in baza
actului aditional nr.1 la statut, de catre d-na IONESCU MIRELA.

85

Scurta descriere a afacerii :

Societatea si-a desfasurat activitatea in perioada 1997-2002 in domeniul comertului cu ridicata al
produselor chimice detergenti, activitate pe care o desfasoara si in prezent si de care se ocupa in
special asociatul unic, dl Ionescu Dorel. Furnizorii de produsele chimce sunt producatori romani de
detergenti si produse de curatenie si intretinere dintre care cei mai importanti sunt:
- SC INTERMAR LTD
- SC HITIT TOUR SRL
- SC EMLIN SRL
Beneficiarii acestor produse sunt societati din Constanta si o singura societate din Eforie, respectiv SC
PROD PREST SA - cea mai mare spalatorie chimica ce deserveste hoteluri si pensiuni din Eforie si
Mangalia. Dintre societatile constantene enumeram:
- SC SILVIAN STAR SRL
- SC LASCU BROS SRL (restaurant pizzerie SCOICA)
- COMPLEX HOTELIER DOBROGEA
- SC CONFORT URBAN SA restaurant CAZINO Constanta
- SC SIMPATY patiserie
- SPALATORIA OXIGEN
- FUNDATIA ANGLO-ROMANA COPII SPERANTEI
Initial, societatea a avut inchiriat un spatiu situat in Constanta de la SC CLASS SRL, dar in prezent
depozitul se afla dispus intr-un spatiu proprietate a societatii aflat in Eforie.
Intrucat se lucreaza pe baza de comenzi telefonice periodice, societatea nu distribuie cantitati mari
beneficiarilor, acestea fiind transportate in ziua respectiva sau a doua zi cu autoturismul propriu al
asociatului unic. In cazul comenzilor unor cantitati mai mari (cazul spalatoriei SC PROD PREST SRL
pe timp de vara), societatea colaboreaza cu SC INTERMAR LTD. Se constituie numai in perioada
sarbatorilor un stoc-tampon pentru zilele nelucratoare.
De mentionat este faptul ca administratorul societatii, d-na IONESCU MIRELA, are o experienta
bogata in domeniul turismului, ocupand de-a lungul timpului functii de ghid permanent la ONT
LITORAL pentru turistii de limba franceza si germana, profesor de limba franceza si limba germana la
centrul de perfectionare a lucratorilor in turism Constanta, ghid interpret la agentia de turism Latina
pentru sejur cu turistii francezi ai firmelor CVM, HORA, SALAUN INTERTOURING. In acest
context, incepand cu anul 2001 SC LOCAS SRL se orienteaza in paralel si spre acest domeniu,
concesionand de la Primaria orasului Eforie un teren in suprafata de 700 mp pe care incepe
construirea, din surse proprii, a unei pensiuni. Concesionarea terenului este realizata pe toata perioada
contructiei viitoare si se ridica la o suma modica anuala de aproximativ 100 USD. Totodata
completeaza obiectul de activitate cu agentii de turism si asistenta turistica, restaurante si alte
mijloace de cazare ... pensiuni....
In anul 2003 societatea primeste de la Ministerul Transporturilor, Turismului si Constructiilor
clasificarea pensiunii ANCORA la categoria de 3 stele, conform HGR 1328/2001 si isi incepe sa isi
desfasoare activitatea de turism.
In septembrie 2004 se incepe construirea unei noi aripi cu ajutorul unui credit de investitii pe termen
de 36 luni in suma de 100.000 Ron contractat de la EUROMBANK Constanta. Creditul este
suplimentat in decembrie 2004 la suma de 250.000 Ron, iar in mai 2005 societatea contracteaza tot de
la Eurombank un credit pe echipament pe o perioada de 36 luni in vderea utilarii pensiunii in suma de

86

150.000 Ron. La 31.12.2005 soldul creditelor contractate de la Eurombank este de 350.884 RON, din
situatiile financiare rezultand ca in anul 2005 sumele achitate catre Eurombank, reprezentand rate si
dobanzi aferente, au totalizat 315.830 RON, fapt ce demonstreaza o buna capacitate financiara a
societatii.
Acest efort financiar a fost realizat pe fondul urmatorilor indicatori economici ai societatii:
INDICATOR
cifra de afaceri (ron)
profit din exploatare
(ron)
Nr. angajati:

31.12.2003
97.887
(51.171)

31.12.2004
176.127
19.541

30.12.2005
594.263
118.555

30.06.2006
514.787
399.670

28

Rezultatele in continua crestere se datoreaza in special managementului si conditiilor pe care

societatea le-a exploatat la maxim. Atat in timpul sezonului estival, cat si in tot restul anului,
beneficiaza de contracte cu turisti straini si romani, angajati ai unor companii cu puncte de lucru
situate in imprejurimi, persoane venite la tratament balnear in extrasezon (cand hotelurile traditionale
nu functioneaza la capacitatea lor sau deloc). Societatea aplica o politica publicitara agresiva si
eficienta (site-uri in strainatate ex: EuRoSite, participare la targuri interne si internationale, contactare
directa a firmelor de turism cu care administratorul a avut relatii de colaborare de-a lungul carierei
profesionale. In plus, societatea s-a orientat si care presarile de servicii de catering pentru societatile ce
functioneaza in imprejurimi si, de asemeni, a pus accent pe serviciile de restaurant care reprezinta un
important potential pentru afacere.
In acest sens, enumarem principalii PARTENERI:
- ASOCIATIA NATIONALA DE TURISM RURAL, ECOLOGIC SI CULTURAL ANTRECRIMANIA (agroturism)
- HDR UTA VOYAGES
- SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE,MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE
- EURO TRAVEL GUIDE SRL
- SC AGRECOM CONSTANTA - cazare si demipensiune pentru perioada ian-mai 2006
- SC ARIES SHIPPING AGENCY catering perioada 01.01.2006-31.05.2006
- INTERMAR LTD SRL
- SC STEAUA DE MARE SA
- SC AGROEXPORT SA pentru personalul angajat
La data de 11.05.2006 Societatea Locas a preluat in chirie de la unul dintre clientii sai in domeniul
produselor chimice-detergenti un complex cuprinzand o spalatorie auto, sala de fitness si bar in cadrul
unei cladiri construite pe doua etaje in Str. Poporului nr. 22, Constanta. Aceasta preluare s-a realizat in
conditiile in care proprietarul paraseste tara si s-a orientat catre inchirierea acestei cladiri pe o perioada
de 3,5 ani cu posibilitate de prelungire. Tranzactia s-a realizat conform contractului de inchiriere
autentificat sub nr. 1422/11.05.2006 la Birou Notarial Eugenia xxxxx (chiria salii de spalatorie auto
parter si sala fitness etaj II) modificat ulterior prin Actul Aditional autentificat sub.nr.
1704/06.06.2006 (inchiriere spatiul comercial si birourile de la etajul I).
Precizam ca SC LOCAS s-a orientat catre aceasta inchiriere in conditiile in care ii cunostea
potentialul, fiind unul dintre furnizorii sai de materii prime si a fost constienta de vadul bun al afacerii.
Astfel, de la preluare a facut o serie de investitii in reamenajarea si imbunatatirea folosirii spatiului
pentru a-l eficientiza la maxim : a achizitionat aparataura noua pentru coafor, a angajat personal nou

87

specializat (coafeze, maseoze, barman, anternor pentru sala fitness si aerobic) a amenajat spatiu pentru
copii cu posibilitatea de organizare aniversari, a imbunatatit aria pentru spalatoria auto pentru care a
obtinut pentru inceput oferte de la : SC TRAVEL DANTRANS SRL, SC RTC HOLDING SA, ARIES
SHIPPING AGENCY, FAIR PLAY MARITIME LTD. Investitiile efectuate la complexul din
Constanta se ridica pana in prezent la nivelul a 14.100 Ron, excluzand chiria platita in avans pe 6 luni
(21.000 Ron), conform contractului de inchiriere. Aceasta investitie, insa se preconizeaza a aduce
venituri societatii in de aproximativ 115.000 Ron/luna, astfel :
Ron
- spalatorie masini :
40 masini/zi x 15 Ron x 30 zile lucratoare = 18.000
- bar :
300 ron/zi x 30 zile
= 9.000
- fitness :
40 pers/zi x 50 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 50.000
- aerobic :
30 pers/zi x 35 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 26.550
- masaj :
6 pers/zi x 30 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 4.500
- coafor :
300 Ron/zi x 20 zile lucratoare
= 6.000
- sp.joaca pentru copii : 10 Ron/zi x 15 copii x 15 zile lucratoare
= 750
- organizare aniversari copii : 20 Ron/zi x 15 copii x 4 ori/luna
= 120
114.920 Ron
SC LOCAS SRL are fata de BT urmatoarea expunere :
- 100.000 Ron credit deinvestitii contractat in luna februarie 2006 pentru finalizarea amenajarii
unui apartament din cadrul pensiunii, apartament ce face parte din ultima investitie, precum si pentru
extinderea bucatariei in spatiul adiacent acesteia, spatiu alocat pana acum unui birou. Extinderea
bucatariei a aparut ca o necesitate stringenta demonstrata de afluxul peste asteptari de clienti externi
pensiunii inregistrat sezonul trecut, fie turisti din cadrul grupurilor inscrisi in excursii organizate de
agentii de turism, fie de clienti persoane fizice cazati in imprejurimi. In aceste conditii, managerul a
dorit sa evite situatia de a pierde o sursa importanta de venit, aducatoare chiar de clienti permanenti.
- 261.200 Ron - preluarea a 2 credite aflate in sold la Eurom Bank. Perioada mai lunga de 5 ani (la
Eurombank perioada de creditare este de 3 ani cu scadente in 2007 si 2008) este motivul care a
determinat SC LOCAS SRL sa se orienteze catre BT in conditiile in care in ultima perioada a facut un
efort financiar extraordinar prin preluarea complexului din Constanta.
Societatea mai are in derulare un contractat un leasing, astfel:
contract nr. DF 7521/07.04.2005 incheiat cu MOTORACTIVE LEASING, pentru achizitionarea unui
autoturism Citroen C4, cu o anuitate de 164.42 eur/ luna si cu o rata reziduala de 2.111,60 scadent la
01.06.2009.
In prezent, datorita dezvoltarii activitatii prin deschiderea restaurantului aferent pensiunii si preluarea
complexului din Constanta (spalatorie auto, sala fitness, aerobic, coafor, masaj) cifra de afaceri a
societatii a crescut substantial (total an 2005: 378.863 Ron, luna iunie 2006: 334.124 Ron), necesitand
un capitalul de lucru proportional. Intrucat societatea se afla in perioada imediat urmatoare unei
investitii deosebite, nu dispune in totalitate de resursele financiare necesare noului nivel al activitatii.
Pentru evitarea unui blocaj financiar si continuarea in bune conditii a activitatii, societatea solicita BT
o linie de credit in suma de 135.000 Ron.

88

Mentionam ca SC LOCAS a inregistrat un serviciu al datoriei bun ca si client BT, neinregistrand

restante fata de banca, iar rulajul acestuia in primul trimestru al anului 2006 s-a derulat prin BT in
proportie de 82% din cifra de afaceri.
Creditul propus :
Tip credit : Linie de credit
Valoare credit: 135.000 RON
Durata: 12 luni
Destinatia: capital de lucru pentru activitate curenta
Cost proiect:
Dobanda: 13%
Comision de acordare: 1,5% din valoarea creditului
Comision de gestiune: 0.1% lunar la soldul mediu zilnic
Comision de neutilizare: 5% / soldul mediu zilnic
GARANTII
%
lichida
re

Bun (denumire, valoare evaluata)

Valoare de lichidare

Ipoteca de rang II asupra

904.350 RON
- pensiune situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot
327+351, proprietate a SC LOCAS SRL, evaluata de
evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de
opinie nr. 432/27.01.2006, imobil la care ipoteca de rang I
este constituita tot in favoarea BT.
Valoare totala de lichidare
Credit + Dobinda aferenta pe 3 luni
140.231 RON
Acoperire cu garantii

645 %

EVALUAREA IMPRUMUTULUI (SCORINGUL): - TOTAL PUNCTAJ

Scoringul creditului la data de 30.12.2005 (Anexa): 70.25 p
elemente subiective : 38.25 p
elemente obiective : 32 p
A. Elemente subiective
A.1. Evaluarea managementului
A.2. Evaluarea afacerii
A.3. Evaluarea altor elemente

2* 8 = 16p
1,8* 7 = 12,6p
2* 5 = 10p

A.1. Evaluarea managementului

89

1. Atitudine manager fata de banca

2. Experienta specifica
3. Capacitate de analiza/prognoza a pietei
4. Politica de investitii
Media aritmetica

2
2
2
2
2,0

Comentarii:
Clientul este foarte deschis, ofera toate detaliile afacerii, a pus la dispozitie toate datele financiare de la
prima vizita.
Managerul firmei are o experienta mai mare de 3 ani (din anul 1997) si cunoaste in profunzime partile
administrative, financiare si tehnice ale afacerii.
Managerul ia masuri pentru a-si atinge obiectivele, are planuri pe termen mediu legate de evolutia
afacerii sale.
Politica este de a reinvesti in afacere profiturile obtinute in proportie mai mare de 50%.
A.2. Evaluarea afacerii
1. Intensitatea concurentei
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
3. Dependenta de clienti/furnizori
4. Vechimea afacerii finantate
Media

1
2
2
2
1,8

Comentarii:
Exista concurenta, dar si avantaje competitive, astfel incat firma are posibilitatea sa reziste acesteia
printr-un marketing bine pus la punct: oferirea de pachete complete de servicii la preturi avantajoase
cu discounturi si bonusuri atractive atat la complexul din Constanta, cat si pensiunea din Eforie Nord.
Cifra de afaceri se mentine relativ constanta, neafectata de sezonalitate.
Afacerea nu depinde de un numar mic de furnizori/clienti.
Durata de activitate a firmei este mai mare de 3 ani ( din anul 1997).
A.3. Evaluarea altor elemente
1. Istoricul de creditare al clientului
2.Ponderea CA rulabila bancar
3. Natura si valoarea psihologica a garantiilor
4. Existenta unor surse de rambursare alternative
Media

2
2
2
2
2.0

Comentarii:
Firma are in derulare la BT un credit de investitie in sold de 98.000 Ron la care a inregistrat un
serviciu al datoriei foarte bun.
Peste 80% din cifra de afaceri este rulata prin conturi bancare.
Garantiile propuse sunt integral imobiliare.
Exista alte surse de rambursare .

90

B. Elemente obiective:
B.1. Lichiditate curenta
B.2. Rotatia stocurilor
B.3. Rotatia creantelor
B.4. Rotatia furnizorilor
B.5. Grad indatorare
B.6. Acoperirea creditului (1)
B.7. Acoperirea creditului (2)
B.8. Rata contributiei
B.9. Rata profitului din exploatare
B.10. Rata profitului net
TOTAL

75
39 zile
0 zile
127
1p
62%
47.20
0
0%
77.64%
70.93%

1p
4p
5p
zile
1p
2p
5p
1p
5p
5p
32 p -

B
TOTAL PUNCTAJ ELEMENTE OBIECTIVE: 32 puncte B
COMENTARII BILANT & CPP
La 30.06.2006 conform analizei micro firma se incadreaza in grupa B de bonitate.
Active imobilizate in suma de 579.902 RON din care :
mobilier si alte active mobile 39.989 RON
echipament 38.764 RON (utilaje specifice bucatarie, centrala termica, etc)
cladiri si amenajari 321.125 RON (pensiune)
Alte active necirculante 180.023 RON (imobilizari corporale in curs)
Activele circulante sunt in suma de 354.096 RON din care:
numerar si echivalenti 251.743 RON ;
creante neincasate
433 RON
ch.inreg. in avans
18.195 (chirie aferenta a 6 luni pentruu complexul din Constanta, RCA
platit in avans, leasing)
articole inventar
- 10.187 RON
alte creante
37.657 RON (TVA de recuperat)
stocuri
24.775 RON (din care produse finite: 11.856 RON si materii prime si
semifabricate: 12.919 RON)
Datoriile curente 469.219 RON:
facturi neplatite
- 81.505 RON
taxe de plata
6.891 RON (impozit pe profit in termen)

91

 salarii de plata
- 8.021 RON (din luna)
venituri inreg. In avans
- 46.008 RON (avansuri facturate ce pentru servicii in turism ce
urmeaza a fi prestate)
p.crt.a dat.pe term.lung - 326.793 RON (credit investitie Eurombank)
Datoriile pe termen lung 98.000 RON (credit investitie BT):
Capitaluri asociati - 359.476 RON
capital social
- 210 RON
profit reinvestit
- 359.224 RON
Alte fonduri
- 42 RON
Profit net
- 365.131 RON
Rata curenta la 30.06.2006 fata de 31.12.2005 este in crestere (de 0,75 fata de 0,15).
Rulajul incasarii creantelor este 0 zile.
Rulajul furnizorilor este de 127 zile.
Rulajul stocurilor este de 39 zile.
Necesarul de fond de rulment este de(40.072) RON.
VIZITA LA SEDIUL FIRMEI:
1.
Data vizitei ; participanti
Descrierea sediului; marime? Stare?
Spatiul este inchiriat sau proprietatea firmei? Exista
contracte de inchiriere pe toata durata creditului?

Observatii :
Laiber Victor- 06.02.2006,
Pensiune
Proprietate a societatii, construit initial
din surse proprii completate apoi cu
credit contractat de la Eurombank.
Erau si clienti de fata? Daca da, cumparau ceva? Functioneaza, avand clienti atat in timpul
Angajatii aveau o atitudine profesionala ?
sezonului estival (capacitate 100%), cat
si in extrasezon (capacitate 40%)
Situatia stocului de marfa /marfii expuse in cazul Stoc de produse chimice detergenti
comerciantilor
dispuse intr-un depozit amenajat la
adresa pensiunii.
2.
Observatii :
Data vizitei ; participanti
Teodorescu Luminita 19.06.2006
Descrierea sediului; marime? Stare?
Complex str. Poporului nr.22,
Constanta

92

Spatiul este inchiriat sau proprietatea firmei? Exista contractului de inchiriere autentificat sub
contracte de inchiriere pe toata durata creditului?
nr. 1422/11.05.2006 la Birou Notarial
Eugenia Trifu (chiria salii de spalatorie
auto parter si sala fitness etaj II)
modificat ulterior prin Actul Aditional
autentificat sub.nr. 1704/06.06.2006
(inchiriere spatiul comercial si birourile
de la etajul I). chirie : echivalent a
1.000 eur/luna platibili din 6 in 6 luni.
Erau si clienti de fata? Daca da, cumparau ceva? Functioneaza, avand clienti in mod
Angajatii aveau o atitudine profesionala ?
constant la parter- spalatoria auto, iar la
etaj spatiul pentru sala de fitness si
aerobic ce a fost imbunatatit prin
amenajari noi este folosit la capacitate
maxima.
Situatia stocului de marfa /marfii expuse in cazul Un e cazul.
comerciantilor
CONCLUZII REFERITOARE LA FLUXUL DE NUMERAR
In previziuni estimam o crestere semnificativa a cifrei anulale de afaceri cu marje ale profiturilor
asemanatoare cu cele din perioada istorica.
Am tinut cont de marirea capacitatii de servire a resturantului si de contractele incheiate pentru cazare,
in paralel cu activitatea de distributie de detergenti si in plus fata de acestea, activitatea desfasurata in
cadrul complexului luat in chirie in Constanta, astfel:
Pensiune:
- in lunile de sezon:
- 11 camere x 120 Ron/noapte x 30 zile
= 39.600 Ron
- 24 pers x 70 Ron/masa x 30 zile
= 50.400 Ron
- Tur litoral: 20 pers x 15 Ron/pers x 4/luna = 1.200 Ron
91.200 Ron
- in lunile de extra-sezon:
- 4 camere x 40 Ron/noapte x 30 zile = 4.800 Ron
- 4 pers x 30ron/masa x 30 zile
= 3.600 Ron
8.400 Ron
Detergenti: - in lunile de sezon: 8.000 Ron
- in lunile de extra-sezon: 1.500 Ron
Complex Constanta:
Ron
- spalatorie masini :
40 masini/zi x 15 Ron x 30 zile lucratoare = 18.000
- bar :
300 ron/zi x 30 zile
= 9.000
- fitness :
40 pers/zi x 50 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 50.000
- aerobic :
30 pers/zi x 35 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 26.550
- masaj :
6 pers/zi x 30 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 4.500
- coafor :
300 Ron/zi x 20 zile lucratoare
= 6.000
- sp.joaca pentru copii : 10 Ron/zi x 15 copii x 15 zile lucratoare
= 750
- organizare aniversari copii : 20 Ron/zi x 15 copii x 4 ori/luna
= 120
93

114.920 Ron
- cheltuieli exploatare: pensiune, complexul din Constanta.
- Plati dobanzi BT dobanzi aferente creditului preluat de la Eurombank in suma de 261.200 Ron si a
liniei de credit de 135.000 Ron.
- Rambursare credite BT- credite de investitii de 359.200 Ron si a liniei de credit de 135.000 Ron.
- Plati leasing conform scadentarului preliminar aferent contractului nr.DF 7521/07.04.2005 incheiat
cu MOTORACTIVE LEASING, pentru finantarea unui autoturism Citroen C4, scadent la 01.06.2008
cu un sold de 34.011 ron. inregistrat in balanta la 31.12.2005.
CLF 60392/15.03.2004), contract ce prevede rate lunare de aproximativ 120 euro/ rata si aproximativ
45 euro/dobanda, calculate de la data de 01.02.2006 pana la data de 01.06.2008, fara rata reziduala.
RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE:
Licente, autorizatii are toate autorizatiile necesare functionarii
Relatii speciale NU E CAZUL
Nu figureaza in CIP cu incidente
Figureaza in CRB cu serviciul datoriei A
RECOMANDARILE ANALISTULUI DE CREDIT
Tip credit : Linie de credit
Valoare credit: 135.000 RON
Durata: 12 luni
Destinatia: capital de lucru pentru activitate curenta
Cost proiect:
Dobanda: 13 %
Comision de acordare: 1,5% din valoarea creditului
Comision de gestiune: 0.1% lunar la soldul mediu zilnic
Comision de neutilizare: 5% / soldul mediu zilnic
Garantii:
Ipoteca de rang II asupra
- pensiune situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot 327+351, proprietate a SC LOCAS
SRL, evaluata de evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de opinie nr.
432/27.01.2006, imobil la care ipoteca de rang I este constituita tot in favoarea BT
Alte conditii: Rulaj minim 100% din cifra de afaceri prin BT;
Neridicarea sumelor ce constituie imprumuturi asociati decat cu acordul prealabil al BT
Se ataseaza :
- opinia legala
- opinie evaluator
Analist credite
Teodorescu Luminita
Consilier juridic

Comitetul de Credit si Risc al Sucursalei

xxxxx - director
Xxxxx director adjunct
xxxxx analist credite corporate

94

xxxxx

3. Predicia riscurilor bancare n activitatea de creditare

Studiu de caz: Produsele i serviciile bancare BT

Pentru a evidentia cat mai bine modul in care este analizat riscul de credit in Banca Transilvania, am
ales cele doua tipuri de credit care in principiu au aceeasi destinatie si se adreseaza aceleiasi categorii de
clienti. Dar totusi banca prefera sa trateze diferit cele doua cazuri. Acest mod de abordare diferit in analiza si
tratarea celor doua cartegorii de solicitanti de credit este in primul rand justificat de suma ceruta de client si
apoi de bonitatea financiara.
Pentru creditele din platforma rapida suma maxima ce poate fi accesata pentru sustinerea activitatii
curente este de 35.000 RON. In schimb, pentru linia de credit acordata in conditii de analiza clasica,
plafonul maxim poate urca pana la suma de 100.000 EUR si echivalent in lei. Bineinteles, aceste sume
depend de situatia fiecarei firme analizate si de capacitatea de rambursare. Tinand cont numai de elementul
plafonului maxim, este normal ca cele doua credite sa aiba tratament diferentiat.
Sa analizam procesul de analiza in cazul concret al creditului 1 ORA. Asa cum am precizat in
capitolele anterioare, analiza riscul de credit se imparte in doua directii: analiza non-finaciara si analiza
financiara.
Analiza non-financiara
Indiferent de tipul de finantare solicitat de catre client, banca este interesata in cunoasterea si
intelegerea activitatii acestuia. In ambele cazuri, procedura cere un call-report intocmit de catre analistul de
credit sau a persoanei expres desemnata sa viziteze afacerea solicitantului.
In primul rand se urmareste calitatea conducerii, pregatirea profesionala si experienta in domeniu.
In cazul firmei PLAST SRL, administratorul societatii are o experienta destul de redusa in administrarea
firmei, avand doar 2 ani de la demararea activitatii. Increderea acordata insa acestui client vine din
expunerea pe care o are dnul Popescu Ion fata de Banca Transilvania in calitate de client persoana fizica.
Atat administratorul firmei Plast SRL , cat si sotia sa au credite contractate ca persoane fizice pentru care nu
s-au inregistrat restante sau intarzieri la rambursare. Cei doi au dat dovada de seriozitate si promtitudine in
relatia cu banca si au apreciat serviciile de care au beneficiat. Acesta din urma este motivul pentru care
administratorul Popescu Ion a preferat colaborarea si ca persoana juridical tot cu Banca Transilvania.
Analizand cazul firmei LOCAS SRL, constatam ca activitatea firmei a inceput in 1997 sub acelasi
management ca si in present. Administratorul societatii are o vasta experienta si relatii in domeniul
turismului, activand ca ghid pentru diferite firme de turism din Constanta. Eforturile depuse de conducere au
ajutat firma sa se dezvolte, beneficiind de activitate si in extrasezon, gratie implicarii doamnei Mirela
Ionescu in atragerea unor contracte cu firme de turism straine si cu bazele de tratament de pe litoral. Asa
cum este detaliat in referatul de credit, turismul nu este singura activitate a societatii Locas SRL. Comertul
cu ridicata al produselor chimice reprezinta o pondere importanta din cifra de afaceri a firmei. Relatiile de
afaceri cu diferitii parteneri au fost dezvoltate de asociatul unic, Dorel Ionescu si au la baza aproape 10 ani
de colaborare.
In cadrul analizei non-financiare sunt evidentiate si alte aspecte legate de istoricul de creditare al
societatii, existenta unor surse de rambursare alternative (cum ar fi chirii, venituri suplimentare ale
asociatilor) sau vechimea afacerii. Istoricul de creditare al societatii se verifica in Centrala Riscurilor
Bancare, unde se urmareste daca firma solicitanta figureaza cu serviciul datoriei A, adica nu a fost
inregistrata cu intarzieri mai mari de 15 zile in achitarea creditelor contractate pana in present. De asemenea,

95

asociatii si administratorii celor doua societati au fost verificati in Biroul de Credite care furnizeaza
informatii cu privire la intarzierile inregistrate la creditele contractate pe persoana . Nici unul dintre cei
interogati in baza de date nu a fost raportat cu informatie negativa. Centrala Incidentelor de Plati ofera
informatii despre indeplinirea obligatiilor asumate de societate prin emiterea de documente certificate, dar si
daca este in interdictie de a emite cec-uri. Aceste 3 verificari (CIP, CRB si BC) elimina riscul de a acorda
credite unor firme cu situatie indoielnica sau care are in conducere persoane ce nu si-au respectat
angajamentele de plata ca si persoane fizice.
In cazul creditului standard (linie de credit 135.000 ron) este obligatorie si evaluarea pea curt a
afacerii, urmarind urmatoarele aspecte: intensitatea concurentei, stabilitatea vanzarilor / incasarilor si
dependenta de clienti / furnizori. De exemplu, in cazul Locas SRL, concurenta exista deoarece activitatea de
turism se desfasoara intr-o statiune de pe litoral unde majoritatea intreprinzatorilor ofera servicii turistice.
Principalul vanzarilor si al incasarilor din acest gen de activitate sunt sezoniere, cu toate ca si in extrasezon
sunt in derulare contracte cu diferite baze de tratament din zona. Este necesar a se evidentia principalii
furnizori pentru a analiza posibilitatea de a ingreuna activitatea Locas SRL in cazul unei retrageri a unuia
dintre acestia de pe piata. In cazul creditului rapid, pentru usurarea fluxului de aprobare, nu sunt obligatorii
aceste detalii, dar este de preferat ca aceste aspecte sa se regaseasca in Call-reportul intocmit de catre
consilierul IMM si salvat in baza de date a bancii.
In ceea ce priveste analiza financiara, indicatorii de performanta sunt determinati prin cele doua
metode: analiza micro in cazul liniei de credit in suma de 135.000 RON si o analiza simplificata in cazul
creditului rapid 1 ORA .
In cazul firmei Plast SRL, indicatorii sunt determinati numai pe baza cifrelor din ultimul bilant
contabil, si anume cel de la 30.iunie 2006.Dupa cum s-a precizat si in capitolele anetrioare, la acest tip de
creditare se doreste un raspuns pe loc asupra sumei si a eligibilitatii pentru finantare. De aceea,
introducerera datelor in machete si raspunsul nu ar trebui sa dureze mai mult de 15 minute. Clientul poate
aplica imediat pentru credit, completand documentatia necesara. Indicatorii vizati sunt: Rentabilitatea
economica, rata curenta, gradul de indatorare, solvabilitatea si acoperirea riscului valutar. Se considera
acoperit de riscul de riscul de curs valutar persoana juridical care realizeaza un flux de numerar pozitiv in
valuta in care este acordat creditul, adica veniturile cu character permanent si incasate in conturile deschise
la BT vor permite achitarea la scadenta a obligatiilor fata de banca. Firmei Plast SRL i s-au acordat maximul
de puncte, adica 4, pentru ca valuta creditului este RON iar incasarile sunt de asemenea in RON. In total,
firma a obtinut 57 de puncte, incadrandu-se in categoria de bonitate B, ceea ce ii confera dreptul de a
beneficia de acest credit rapid.
Acest tip de credit este garantat cu 3 bilete la ordin emise de firma si avalizate de administrator si
cesiune pe soldul contului curent deschis la creditor.Pentru creditele rapide destinate finantarii activitatii
curente nu sunt necesare garantii materiale.
Datorita incadrarii in categoria B de bonitate si a lipsei garantei materiale, provizionul constituit de
banca, conform normelor BNR, va fi de 5% din valoarea creditului. Acest procent este valabil pana la
introducerea in macheta a datelor din urmatorul bilant contabil al firmei, in cazul de fata bilantul de la 31
decembrie 2006 ce va avea ca termen de depunere la banca sfarsitul lunii martie. Clientul este obligat prin
contractul de credit sa prezinte bancii semestrial documentele contabile depuse la Administratia Financiara.
Spre deosebire de referatul simplificat utilizat pentru creditele rapide, referatul creditului standard
cumprinde mai multe elemente de analiza financiara si nu numai, fiind prezentate garantiile si evaluarea
acestora si date despre creditul propus. Sunt comentate pe rand elementele din bilant si din contul de profit
si pierdere cu relevanta in evolutia si dezvoltarea afacerii ( active imobilizate echipament, mobilier; active

96

circulante numerar , clienti, articole inventar, cheltuieli inregistrate in avans, stocuri; datorii curente
furnizori, taxe de plata, salarii, imprumuturi asociati). In urma analizei pe date istorice se intocmeste un flux
de numerar viitor ce evidentiaza evolutia afacerii in urmatoarea perioada si sursele de rambursare ale
creditului. In cazul Locas SRL am estimat o crestere semnificativa a cifrei anulale de afaceri cu marje ale
profiturilor asemantoare perioadei istorice. Am tinut cont de marirea capacitatii de servire a restaurantului si
de contractele de cazare incheiate, in paralel cu activitatea de distributie detergenti.
Pentru linia de credit solicitata la BT, clientul vine in garantie cu Ipoteca de rang II asupra unei
pensiuni situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot 327+351, proprietate a SC LOCAS SRL, evaluata
de evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de opinie nr. 432/27.01.2006, imobil la care ipoteca
de rang I este constituita tot in favoarea BT. Suma ce trebuie garantata este constituita din valoarea
creditului, la care se adauga dobanda pe 3 luni, adica 140.231 ron. Deci gradul de acoperire cu garantii este
de 645%. In aceasta situatie, banca este acoperita de riscul de credit in primul rand datorita situatiei
financiare bune a clientului evidentiate din actele contabile prezentate de acesta si a posibilitatilor de
crestere a afacerii, dar si prin garantia imobiliara ce ofera un grad in plus de siguranta. Datorita acestei
garantii ce ofera siguranta maxima , banca nu este nevoita sa constituie provizioane.
O alta problema vizata in procesul de analiza a riscurilor de credit este cea a grupurilor. Se doreste
limitarea riscului de credit al bancii fata de un singur debitor in situatia in care solicitantul finantarii face
parte dintr-un grup de firme ce se considera a fi un singur risc, deoarece una dintre persoanele juridice
detine direct sau indirect controlul asupra celorlalte. De asemenea, daca una dintre ele s-ar confrunta cu
probleme financiare, toate celelalte firme din grup vor avea dificultati de rambursare. In cazul celor doua
firme analizate in studiul de fata nu au fost identificate probleme de grup.
Tragand linie la cele prezentate mai sus, constatam ca in cazul creditelor rapide , riscul de creditare
este mai pronuntat datorita constructiei produsului care presupune o rapididate in analiza si acordare. Acest
tip de credite vin in ajutorul clientilor IMM sau corporate, care au nevoie urgenta de o suma relativ mica de
bani pentru satisfacerea unor nevoi curente si eliminarea unui blocaj temporar de lichiditate din firma.
Criteriul principal pentru acordare este considerat situatia financiara curenta a solicitantului ( ultimul bilant
contabil), iar daca indicatorii nu se incadreaza in anumiti parametrii, banca este obligate sa constituie
provizioane. Ideea de la care a pornit acest gen de finantare are la baza dorinta clientelei de a avea acces
rapid si fara multa documentatie la sume de bani, dar si intentia Bancii Transilvania de a atrage cat mai
multi clienti din segmentul IMM. Aceste credite sunt asigurate la total credite acordate la BT Asigurari.
Creditele standard sunt acoperite din puctul de vedere al riscului din toate punctele de vedere, in
primul rand beneficiind de o analiza riguroasa a datelor financiare, dar si a aspectelor ce tin de desfasurarea
si bunul mers al afacerilor. Garantiile ce se constituie acopera cel putin 130% din valoarea creditului.In
general, asa cum s-a intamplat si in cazul firmei Locas SRL, se prefera garantiile imobiliare, datorita
sigurantei pe care o ofera, celelalte tipuri de garantii, cum ar fi gajurile, fiind mai predispuse riscurilor, chiar
daca sunt asigurate.

97

Concluzie
Principala idee ce se desprinde din aspectele prezentate in lucrarea de fata este aceea ca riscul bancar
trebuei sa fie o componenta importanta a managementului si a strategiei oricarei banci. In conformitate cu
strategia adoptata, obiectivul financiar major al institutiei de credit este obtinerea de profituri la un nivel
scontat, actiune a carei realizare presupune existenta anumitor conditii de incertitudine, respectiv asumarea
unui risc.
Sub aspect general, riscul este definit de trei activitati principale. Prima activitate este de a analiza,
care presupune identificarea riscurilor existente si evaluarea consecintelor posibile, directe si indirecte. A
doua activitate ce defineste riscul este de a reduce , adica prevenirea riscurilor pentru a le diminua efectele
sau chiar de a le inlatura. A finanta presupune a stapani ansamblul consturilor si pierderilor potentiale
generate de riscuri.
In aceste conditii, banca urmareste maximizarea profitului sau, odata cu mentinerea riscului la un
nivel acceptabil. Asa cum am subliniat in capitolele anterioare, administrarea riscurilor se efectuaza printrun complex de decizii, realizat n structura organizatorica a bancii de catre factorii de decizie n cadrul bazei
normative, regulamentelor, procedurilor elaborate privind efectuarea diverselor operatiuni. Banca
monitorizeaza permanent riscul si toate pozitiile din bilant , n special riscul de creditare, riscul de piata,
(inclusiv riscul ratei dobnzii, riscul scadentei, riscul valutar), riscul de lichiditate, riscul operational si
informational, riscul politic, etc.
In vederea limitarii riscului de credit,a este oportun bancile comerciale din sistem sa-si stabileasca o
strategie de management a riscurilor cat mai bine elaborata. Teoria managementului riscurilor este, in
momentul actual, unul dintre cei mai importanti factori generatori de performante economice la nivel de
banca.
Obiectivul managemetului riscului este mentinerea nivelului de risc intre limitele in care riscul este
suportabil, iar costul acoperirii riscului care s-ar produce nu diminueaza rentabilitatea institutiei de credit.
In mod concret, si intr-o abordare moderna, gestionarea riscului de creditare se bazeaza pe
necesitatea interventiei inainte ca incidentul sa aiba loc, anticipand riscurile si reactualizand in permanenta
situatia portofoliului in functie de informatiile la zi. De asemenea, prin actiunea anticipativa a institutiei de
credit, se intareste imaginea acesteia de consilier si sustinator al clientilor sai.
In problema riscului de creditare, se poate spune ca principiul general ce trebuie avut in vedere la
estimarea oportunitatii fiecarei operatiuni de credit , conditia prima si fundamentala, o reprezinta capacitatea
de a produce venituri a potentialului beneficiar de credit. Aceasta capacitate are o mai mare importanta decat
aducerea de garantii, in masura in care executarea silita a garantiilor este un mijloc extrem pe care banca, a
priori, il are in vedere pentru recuperarea creditului acordat.
Ca atare, prudenta si intuitia bancherului au un rol principal de jucat, iar de exactitatea datelor culese
in stadiul analizei creditului depinde rezultatul favorabil al operatiunii de creditare.
In concluzie, analiza atenta a tuturor aspectelor riscului de creditare, din momentul primirii solicitarii
de credit pana la rambursarea integrala a acestuia, sunt esentiale pentru stabilitatea portofoliului unei
institutii de credit si a sistemului bancar in ansamblu.

98

Bibliografie
Grigorut Cornel Moned i credit, Editura BREN, CNCSIS, Bucureti, 2004
Grigorut Cornel, Leoveanu Valentin Asigurarea creditelor, Editura BREN, CNCSIS,
Bucureti, 2005
Hoarta Nicolae Bani si Banci, Editura Economica, Bucuresti, 2001
Roxin Luminita - Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1997;
Basno C., Dardac N., Floricel C., - Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2000;
Diaconescu M. - Banci, sisteme de plati, riscuri, Editura Economica, Bucuresti, 2000.
Radu C. Radut - Principii de creditare Institutul Bancar Roman , 2006
Cerna Silviu Banii si creditul in economiile contemporane, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1994
Ionescu Lucian Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica, Bucuresti, 1996
***

Regulament nr. 1 din 23.02.2001 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din
9.03.2001 privind organizarea i functionarea la Banca Naional a Romniei a
Centralei Incidentelor de Plati.
* * * Regulamentul 5 /2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor
* * * Regulamentul nr 8/2005 pentru modificarea Regulamentului 5/2002
* * * Norma BNR nr. 12/2002 si Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor i
plasamentelor precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice
de risc de credit, art. 1.
* * * Norma BNR nr. 10 din 27/07/2005 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din
29/07/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice
* * * Legea nr. 58 din 5 martie 1998 privind activitatea bancara , Publicata in Monitorul
Oficial Nr. 78 din 24 ianuarie 2005, modificat si completat cu Legea nr. 485 din 19 noiembrie 2003
, publicata in Monitorul Oficial Nr. 876 din 10 decembrie 2003
* * * Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, Publicata in Monitorul Oficial Nr. 582 din
30 iunie 2004 a abrogat Legea nr. 101/1998
* * * www.banknews.ro
* * * www.bnr.ro
* * * www.bmedia.ro
* * * www.bancatransilvania.ro

99