Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
afara bilantului. Astfel, vor fi luate n considerare elemente precum performana financiar curent i
revizionat a contrapartidelor; concentrarea expunerilor fata de contrapartide, forma de organizare
juridic, sectoarele n care actioneaz; capacitatea de punere n aplicare, din punct de vedere legal, a
angajamentelor contractuale; capacitatea i posibilitatea creditorului de a executa la nevoie garaniile
n condiiile pieei; angajamentele contractuale ale bncii cu persoanele aflate n relatii speciale cu
banca (personalul propriu, precum si familiile acestuia).
Activitatea de analiz economico-financiar care precede acordarea creditului se va desfsura
n baza unor criterii bine definite referitoare la: destinatia creditului si sursa de rambursare a acestuia;
profilul de risc curent al contrapartidei i garaniile prezentate, precum i senzitivitatea garaniilor la
evoluiile economice i cele ale pietei; istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei si
capacitatea curent si viitoare de rambursare a acesteia, bazat pe evolutiile financiare istorice si
proiectiile viitoarelor fluxuri de numerar; experienta n activitate a contrapartidei si sectorul economic
n care aceasta isi desfasoara activitatea, precum si pozitia sa n cadrul acestui sector, n cazul
creditelor comerciale; termenii si conditiile propuse n contractul de creditare, inclusiv clauzele
destinate sa limiteze modificarile in profilul de risc viitor al contrapartidei; capacitatea bancii de
executare si valorificare a garantiilor, daca este cazul, ntr-un termen cat mai scurt
Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania,
detinand peste 340 sucursale si agentii. Cresterea numarului de unitati a avut un ritm foarte accentuat
mai ales in ultimii doi ani, cand au fost deschise aproximativ 230 de entitati operationale, Banca
Transilvania clasandu-se, in prezent, pe pozitia a patra in topul bancilor din Romania, din punctul de
vedere al numarului de unitati. Intreaga retea teritoriala insemna pentru banca o importanta carte de
vizita si, bineinteles, dovada angajamentului sau de a veni tot mai aproape de clienti. Banca
Transilvania beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care ofera clientilor, ca
principal avantaj, posibilitatea accesarii contului curent din oricare unitate din tara.
Banca Transilvania are acum si trei sub-brand-uri: BT Caf, BT Golf Cup si Academia BT.
Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Caf, prima cafenea
bancara din Romania. Banca detine doua astfel de locatii in Bucuresti, respectiv Constanta, iar
extinderea acestui concept in cateva dintre cele mai importante orase din tara va continua.
Echipa Bancii Transilvania este formata din aproximativ 4.500 de angajati care promoveaz
cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiasi obiectiv:
calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor.
In cei aproape 14 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat ca, prin sprijinul
actionarilor si prin planurile ambitioase dezvoltate, a devenit o banca puternica, deschisa, flexibila si
moderna.
Structura Actionariatului la 31.10.2006
Securities) mai sunt folosite trei sub-brand-uri, care nu sunt din domeniul financiar: BT Cafe, BT Golf
Cup si Academia BT.
BT Cafe este cel mai inedit proiect la Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA, fiind
prima cafenea bancara din Romania. Conceput a fi un mediu informal, dar si de relaxare, BT Cafe
este un loc de intalnire a oamenilor de afaceri. BT Golf Cup reprezinta un turneu cu traditie,
competitie care reuneste, o data pe an, importanti oameni de afaceri romani si straini, pasionati de
golf. Academia BT se adreseaza in exclusivitate angajatilor bancii, obiectivul fiind acela de a satisface
nevoile de dezvoltare profesionala a acestora.
Intreprinderile Mici si Mijlocii - prioritate strategica pentru Banca Transilvania
Banca Transilvania, cea mai dinamica banca romaneasca, manifesta un interes real pentru
nevoile IMM-urilor, dezvoltand o relatie directa cu acestea, prin intermediul unei echipe
profesioniste de specialisti IMM. Rezultatul acestei relatii directe sunt produsele construite in
conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, produse standardizate, rapide si curajoase.
Clubul Intreprinztorului Romn - fondat de Banca Transilvania
CAPITOLUL I
Creditul bancar motorul economiei performante
Legea nr. 58/5 martie 1998 Republicata privind activitatea bancara , publicata in Monitorul Oficial Nr. 78 din 24 ianuarie
2005, modificata si completata cu Legea nr. 485/2003
Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei
ceea ce favorizaeaza concurenta, cu efectele sale pozitive asupra economiei in ansamblul sau.
O alta functie importanta a creditului este cea de emisiune monetara. O data cu diversificarea
tehnicii de plata (virament, cec, etc) s-a ajuns la diminuarea folosirii numerarului si in consecinta la
cresterea in proportii mari a monedei de cont (scripturale).
Regland dimensiunile cererii si ale ofertei de marfuri tocmai prin creditarea consumului pe de
o parte si creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie , alturi de alti factori, la stabilitatea
preturilor. Ca urmare a naturii sale, creditul contribuie la viteza de rotatie a banilor, la multiplicarea
monedei scripturale, la rularea continua a fondurilor. Nu trebuie neglijata nici prezenta din ce in ce
mai masiva a creditului in randul populatiei sub formele sale de credit de consum, credit ipotecar, etc.
Un rol deosebit il are creditul in promovarea relatiilor economice internationale prin creditarea
activitatilor de comet exterior cel mai frecvent cu avantaje deosebite pentru producator.
Nu putem ignora importanta creditului in acoperirea deficitului bugetului de stat prin creditul public.
Pe acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut mult, o data cu dezvoltarea economicosociala, devenind o activitate economica deosebit de importanta. O data cu relevarea acestor functii
importante, trebuie mentionat, in acelasi timp, ca abuzul de credit prezinta si dezavantaje, putand sa
determine pierderi pentru institutiile de credit, falimente ale institutiilor insolvabile sau influente
negative asupra conjuncturii economice.
Daca folosirea creditului este o operatiune necesara pentru agentii economici, mai ales in
conditiile cand capitalul propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte avute in
vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea debitorului care sa-i
creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat sa se realizeze o rentabilitate
satisfacatoare pentru a rambursa la timp creditele, sa plateasca dobanzile aferente, in conditiile
obtinerii de profit.
activitatea comerciala; are la dispozitie o gama larga de servicii bancare si consultanta in domeniul
bancar, datorita legaturii cu banca constituita prin relatia de credit.
9. Piata. Banca trebuie sa ia in considerare factorii externi care pot influenta succesul sau
esecul firmei intr-un mediu economic instabil. Trebuie acordata atentie unor factori cum ar fi:
dimensiunea totala a pietei si nivelul concurentei existente; daca ramura / sectorul de activitate al
firmei este in dezvoltare, in stationare sau decline, stabilitatea ramurii, tipul produselor vandute,
tendinte legislative, sociale si economice.
Metodologia de creditare cuprinde mai multe etape si reprezinta concretizarea elementelor
esentiale in activitatea de creditare.
Etapa preliminara presupune o informare documentare reciproca, baca-agent economic in
vederea identificarii necearului de credit, conditiile de obtinere a creditului, de rambursare, de cost,
etc. Putem spune ca este etapa primei impresii.
Etapa depunerii dosarului cuprinde in principal doua tipuri de documente : unele de ordin
juridic legate de statutul contractului de societate inregistrat la Registrul Comertului, autorizatii
specifice functionarii normale, angajarea legala a creditului, componenta echipei manageriale etc, si
altele de natura economica legate de prezentarea situatiei economico- financiare a societatii, planul
afacerii, contracte, comenzi ferme, situatia obligatiilor de plata, garantiile materiale oferite de agentul
economic.
Etapa analizei documenatiei depuse. Evaluarea cererii de creditare va implica o anliza a
fezabilitatii planului privind rambursarea imprumutului, plan prezentat de solicitant si asupra
posibilitatilor de atingere a scopurilor pentru acre imprumutul a fost cerut. Scopul bancii este acela de
a obtine profit.
Etapa determinarii indicatorilor de apreciere. In urma analizei bilantului debitorului se
calculeaza o serie de indicatori care reflecta starea economico-financiara a acestuia, indicatori care
contribuie la deciza finala de creditare.Principala functie a indicatorilor este redarea dinamicii
evolutiei unei societati de-a lungul timpului. Indicatorii nu se analizeaza in mod izolat, ci grupati si
intercorelati.
Etapa aprobarii creditului. In functie de nivelul de competenta, deciziile privind acordarea
creditului revin sucursalelor sau centralei bancii. In cadrul centralei unei banci, decizia poate fi luata
la nivelul Comitetului de risc si credite , a Comitetului de Directie sau Consiliului de Administratie in
cazul unor credite mari.
Etapa constituirii garantiilor. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in
considerare capacitatea prezenta si viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua
riscul de nerambursare si de a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si chiar personale
societatilor comerciale la acordarea creditelor precum si cesionarea unor efecte de comert, sub forma
cesiunii de creanta. Contractele de garantie confera bancii un grad mai mare de siguranta diminuand
riscul asumat de banca la acordarea creditelor.
Etapa incheierii contractului este etapa final ape baza caruia societatea comerciala va primi
imprumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate atat din banca cat si din partea societatii.
Contractul de credit va stipula conditiile in care a fost aprobat creditul, obligatiile si drepturile partilor
si garantiile materiale.
Etapa urmaririi si derularii creditului. Exista o serie de motive care releva importanta
procesului de urmarire a creditelor. Astfel, aflarea situatiei la zi a afacerii clientului, precum si a
posibilitatii acestuia de a plati in continuare datoria catre banca, urmarirea tendintelor contrare astfel
incat sa se poata lua masuri preventive, confirmarea folosirii creditului in scopul acordarii, infirmarea
sau confirmarea informatiilor date de client, descoperirea practicilor neobisnuite folosite de client si
informarea despre activitatea clientului si a credibilitatii lui, asigurarea ca acest client este inca
solvabil, sunt motive care arata ca, pe langa procesul complex de acordare a creditului, urmarirea
creditului este o etapa deosebit de importanta si absolute necesara in derularea unui credit.
3. Garantarea creditelor
Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta si
viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua riscul de nerambursare a creditelor
si de a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si personale societatilor comerciale.
Garantia este denumirea generica utilizata pentru a desemna orice metoda, instrument sau
angajament accesoriu contractului de imprumut, pus la dispozitia sau emis in favoarea bancii, in
virtutea contractului incheiat, in masura sa asigure banca de realizarea certa a drepturilor garantate,
respectivv recuperarea sumelor imprumutate ( inclusiv dobanzile), in cazul nerambursarii acestora de
catre debitor.
Tipuri de garantii in activitatea bancara
Reglementarile prevazute in legislatia romana in vigoare cuprind doua categorii principale de
garantii:
1. garantii reale (gajul, ipoteca, cesiunea de creante, depozitul bancar)
2. garantii personale ( cautiunea sau fidejusiunea, garantia bancara)
Garantia reala reprezinta un activ acordat de catre debitor unui creditor (banca), astfel incat
datoria sa fie insotita de o anumita siguranta. Garantia reala consta in rezervarea unor bunuri
individuale in scopul garantarii creditului.
Gajul. Contractul de gaj are un caracter accesoriu si da nastere unui drept real pe care
creditorul il dobandeste ca accesoriu al dreptului sau de creanta. Gajul consta in remiterea bunurilor
mobile sau a titlurilor de proprietate asupra acestor bunuri de catre debitor creditorului sau pentru
garantarea unui imprumut sau oricarei alte obligatii. Contractul de gaj poate aparea sub doua forme:
gajul cu deposedare si gajul fara deposedare.
Gajul cu deposedare (amanetul) este un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul
emite creditorului sau un bun mobil in vederea garantarii datoriei sale. Se constituie in situatii mai
deosebite asupra unor bunuri mobile cu valaore mare si volum fizic mic ( metale pretioase, tablouri,
alte obiecte de arta, hartii de valoare).
Gajul fara deposedare reprezinta un contract consensual in baza caruia, bunul ce constituie
obiectul gajului ramane in continuare in posesia debitorului. Bunurile asupra carora se poate constitui
gaj fara deposedare sunt bunuri mobile existente in patrimonial imprumutatului de natura materiilor
prime, materiale, produse finite etc aflate in unitatile de productie sau depozite, daca pe toata perioada
creditarii se poate regasi in aceeasi forma, vor putea fi numerate sau masurate sau bunuri mobile de
natura mijloacelor fixe existente in patrimoniul imprumutatului si care vor putea fi admise in garantie
numai daca sunt in stare de functionare si gradul lor de uzura nu depaseste 50%
Ipoteca. Este o garantie accesorie contractului de credit ce nu deposedeaza pe clientul
proprietar al bunului ipotecat si care da dreptul bancii sa urmareasca si sa execute bunul in scopul de a
recupera creanta cu preferinta fata de ceilalti creditori. Pot constitui obiecte ale ipotecii apartamente,
terenuri intravilane cu acces usor, case de locuit inclusiv terenul aferent, hale industriale de productie,
etc. Acceptarea de catre banca a ipotecii impune indeplinirea urmatoarelor conditii:
-ipoteca sa fie de rangul I, intrucat in caz de faliment cel ce detine o astfel de ipoteca este
despagubit primul si in cea mai mare masura la masa credala in raport cu ceilalti creditori
- valoarea imobilului ipotecat sa fie actualizata in functie de valoarea de piata si marja de risc
aferenta acestui tip de garantie si sa-si conserve valoarea in timp
- durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in momentul stingerii
integrale a obligatiei ce a general ipoteca
- imobilul ipotecat sa fie asigurat impotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sa fie
cesionata in favoarea bancii
- sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate
- bunurile ipotecate sa nu fie afectate de alte sarcini
10
11
12
13
Lege nr.58 Republicata din 5 martie 1998 privind activitatea bancara publicata in MO nr. 78 din 24 ianuarie 2005
14
perioada de rambursare, respectiv de la data rambursarii primei rate de credit pana la data
rambursarii ultimei rate de credit.
n cazul scrisorilor de garantie, durata creditului (angajamentului) este perioada de timp
cuprinsa intre data inceperii valabilitatii i data la care angajamentul asumat de banca isi inceteaza
valabilitatea, conform clauzelor cuprinse n continutul scrisorii de garantie.
Durata creditului se poate exprima n ani, luni sau zile (cazul creditelor acordate pe termen
foarte scurt).
Rescadenarea este operatiunea prin care banca, la solicitarea imprumutatului, poate modifica
scadena uneia/mai multor rate de credit n sold, naintea scadenei acesteia/acestora, fr a se depi
durata iniial de acordare a creditului.
Reealonarea este operatiunea prin care banca, la solicitarea imprumutatului, poate modifica
scadena uneia/mai multor rate de credit n sold, naintea scadenei acesteia/acestora, cu depirea
duratei iniiale de rambursare a creditului.
Reinnoirea (prelungirea) plafonului liniei de credit este operatiunea prin care, la solicitarea
clientului, banca poate modifica scadenta acestuia, inainte de expirarea duratei de creditare pentru
care este aprobat.
Perioada de intarziere este perioada de timp de la scadenta creditului (ratei) pana la
recuperarea efectiva a acesteia, inclusiv prin executarea silita sau lichidarea judiciara a debitorului.
Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe rate de credit, (partiala) sau la intreg imprumutul
(totala)
Clientii persoane juridice sunt: clientii corporate, companiile micro si companiile mici.
Principii de organizare a procesului de creditare
In Banca Transilvania reglementarea activitatii de creditare se realizeaza dupa cum urmeaza:
-principiile, regulile si caracteristicile de baza privind diferitele tipuri de credite sunt stabilite
prin norme de creditare aprobate de catre Comitetul de management / Consiliul de Administratie al
bancii.
-amanunte si specificitati privind fiecare tip de credit pot fi detaliate in cadrul politicilor de
creditare, care au regim de document intern si care sunt flexibile.
Politicile de creditare se propun de directiile de specialitate din centrala implicate, nu depasesc
cadrul aprobat prin norma interna, se aproba de catre Comitetul de management si pot suferi
modificari periodice, in functie de evolutia mediului economic si de oportunitatile pietei.
Prin politicile de creditare se asigura managementul portofoliului de credite, cresterea
eficientei capitalului investit si evaluarea riscurilor aferente.
Creditarea in Banca Transilvania se desfasoara in functie de modelul de afacere al clientului:
-corporate si companii mici,
-microcompanii (micro),
-asociatii familiale si persoane fizice autorizate (PFA)
Incadrarea unei companii in categoria corporate sau mica/micro se face in functie de
politicile de creditare ale bancii.
Separarea clientilor si incadrarea lor in diverse categorii nu este stricta si este adaptata fiecarei
sucursale in functie de mediul economic in care activeaza.
Clientii corporate beneficiaza de o abordare personalizata a relatiei cu banca. La nivelul
sucursalei BT clientilor corporate le este alocat un relationship manager (RM) care raspunde de
atragerea acestora, de pastrarea relatiei si de asigurarea consultingului privind tranzactiilor financiare
ale clientului.
In relatia directa cu acest tip de client este implicat si analistul de credite corporate (ACC),
care raspunde de analiza documentatiei de credit, intocmirea documentatiei de aprobare a creditului si
obtinerea acesteia de la organismele de aprobare.
Clientii corporate pot beneficia de produse de credit standard si/sau nestandard.
15
In cazul companiilor mici si micro, analistul de credite (ACM) din sucursale raspunde de
intreaga relatie cu clientul, atit in ceea ce priveste originarea tranzactiei/creditului cat si de analiza
afacerii acestora, intocmirea documentatiei de aprobare a creditului si sustinerea acesteia la
organismele de aprobare.
Companiile mici si micro beneficiaza de credite standard acordate conform normelor in
vigoare, dupa modele de analiza prevazute in politicile de creditare specifice.
Asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate beneficiaza de credite standard care sunt
analizate si promovate spre aprobare de catre analistul de credite microcredite.
Responsabilitatile specifice procesului de creditare in etapele urmatoare aprobarii creditului
(intocmirea documentelor, introducerea limitelor de creditare, verificarea destinatiei, gestiunea si
monitorizarea creditelor, inchiderea relatiei de creditare) sunt preluate de pozitiile specifice din
sucursale.
La nivelul centralei s-a separat activitatea comerciala de cea de risc si administrare credite.
Activitatea comerciala este coordonata pentru clientii persoane juridice de Directiile Corporate
Banking/ Relationship Management respectiv Directia Credite Persoane Juridice si Management de
Portofoliu.
Directia Corporate Banking din centrala sprijina si coordoneaza forta de vanzari din sucursale
in efortul lor de a atrage / mentine clientii corporate. Ei au responsabilitati pe linia achizitiei de clienti
noi si in promovarea produselor specifice: credite, trezorerie, cash-management (operatiuni curente
lei/valuta ), trade ( finantarea operatiunilor de import / export).
Directia Credite Persoane Juridice si Management de Portofoliu (DCPJ&MP) ofera suport in
coordonarea procesului de structurare, negociere (acolo unde este cazul), acordare si monitorizare a
gamei de produse de creditare oferite clientelei bancii.
Serviciul credite corporate, ofera consultanta la gasirea solutiilor optime pentru finantarea
afacerilor clientilor, sprijina analistii din sucursale in abordarea analizelor specifice pe diferite tipuri
de credite si ii indruma in cunoasterea si insusirea metodologiei de creditare pentru a obtine nivelul
calitativ asteptat al propunerilor de credit. Prin serviciul credite micro si proiecte speciale se urmareste
dezvoltarea si promovrea vanzarii de produse standard pentru microcompanii cu scopul de a genera
volum, in conditii de control al riscului.
Responsabilitatile primare ale Managementului de Portofoliu sunt urmatoarele:
1. asigura un portofoliu de credite performant care sa depinda in mod echilibrat de diversele
categorii de risc, evitand concentrarea acestora;
2. asigura o inalta diversificare a portofoliului in urmatoarele directii: geografic, sectorial,
maturitati si colateral;
3. asigura aportul de valoare adaugata a creditelor noi din portofoliu, crescand astfel eficienta
capitalului investit;
Directia de Management al Riscului are ca principale atributiuni identificarea, evaluarea si
controlul riscurilor implicate in activitatea de creditare. Analiza de risc, impreuna cu recomandarea de
aprobare sau respingerea unui credit, insoteste fiecare propunere de credit de competenta centralei.
Pentru creditele de competenta sucursalei, rolul departamentului de risc este preluat de catre comitetul
de credit si risc al sucursalei.
Directia de Administrare Credite din centrala BT are ca rol principal gestiunea si
administrarea portofoliului de credite si a celui de garantii. Are atributiuni specifice privind
administrarea limitelor de credit aprobate, a documentelor de creditare, in stabilirea politicii de
evaluare a garantiilor si in gestiunea portofoliului de documente legale aferente creditelor;
Tot prin intermediul acestei directii se asigura organizarea bazei de date privind portofoliul de
credite al BT si elaborarea raportarilor specifice din domeniul creditarii.
16
17
percepe in ultima zi bancara lucratoare a lunii. Plata ultimei dobanzi sa va face la data scadentei
creditului, odata cu plata ultimei rate de credit.
b. Dobanda restanta (Dr) este provenita din dobanda curenta neachitata la scadenta si din
dobanda aplicata creditelor restante
c. Dobanda penalizatoare (Dp) se calculeaza ca procent asupra soldului creditului restant pe
perioada de intarziere respectiv asupra dobanzii restante, pan la data recuperrii lor.
In anumite cazuri, la credite nestandard se poate prevedea posibilitatea ca dobanda sa se
perceapa la alte perioade (trimestrial, semestrial sau la finele perioadei de creditare), prin decizia de
aprobare a comitetului de credit.
Nivelul dobanzilor este revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in
contractul de credit incheiat intre banca si imprumutat ( daca nu este prevazut altfel in decizia de
aprobare ).
In conformitate cu art. 37 al Legii 64/19955 (republicata) Nici o dobanda ori cheltuiala nu
va putea fi adaugata creantelor negarantate sau partilor negarantate din creantele garantate, de la
data deschiderii procedurii, in afara de cazul in care, prin programul de plata a creantelor cuprins
in planurile de reorganizare se deroga de la prevederile de mai sus. .
In aplicarea practica a acestui articol se vor lua in calcul datele inscrise in contractele de credit
si de garantie care vor fi comparate cu evaluarea la zi facuta de catre evaluatorul bancii/ agreeat de
sucursala pentru fiecare caz in parte (scriptic faptic).
Daca in urma evaluarii rezulta ca exista creante negarantate sau parti din creante negarantate,
cazul se va prezenta in CCR unde se va aproba stoparea/stornarea calcului dobanzii. Dobanda se va
calcula si inregistra pana la nivelul creantei garantate, de la acest nivel nemaicalculandu-se dobanzi.
Dobanda creditelor n valut se stabilete i se percepe n valuta creditului.
Banca Transilvania practica urmatoarele tipuri de comisioane in activitatea de creditare:
-Comisionul de analiz, (instrumentare) este destinat acoperirii cheltuielilor ocazionate de
analizele premergtoare acordrii/ prelungirii/ rescadenrii/ reealonrii creditului, verificarea
documentatiei necesare, verificarea pe teren a existentei i strii garantiilor, incheierea contractelor de
credit/actelor aditionale i contractelor de garantie. Comisionul este calculat ca procent din valoarea
creditului analizat in vederea acordarii/rescadenarii/reealonarii/reinnoirii i se percepe de regula
integral la data semnrii Contractului de credit sau a Actului adiional, sau in transe, cu aprobarea
expresa a comitetului de credit si risc.
Acest comision se va aplica i suplimentrilor de credite, cu excepia redimensionarii liniei
de credit pana la nivelul initial aprobat pe parcursul duratei de creditare aprobate a plafonului liniei de
credit. Pentru creditele garantate cu documente in curs de incasare comisionul se poate calcula ca
procent din valoarea documentelor cesionate bancii.
-Comisionul de gestiune .Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de gestionarea creditului
(liniei de credit), respectiv: urmrirea scadenelor, a evoluiei financiare a debitorului prin analiza
periodica a balanelor de verificare prezentate, eventuale comunicri i notificri ale acestuia,
imprumutatul va plti bncii un comision de gestiune calculat diferentiat pentru credite si linii de
credit si va fi perceput lunar odat cu dobanda
-Comisionul lunar de gestiune pentru linii de credite .Nivelul comisionului de gestiune este
revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in contractul de credit incheiat
intre banca si imprumutat.
-Comisionul de neutilizare a liniei de credit. Nivelul comisionului de neutilizare este revizuibil
pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in contractul de linie de credit incheiat intre
banca si imprumutat.
-Comisionul de revizie semestriala se calculeaza la soldul creditului la sfarsitul fiecarei
perioade de 6 luni pentru creditele de investitii pe termen mediu si este stabilit prin decizii de dobanzi
si comisioane.
5
Lege Nr. 64 Republicata din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 1066 din 17 noiembrie 2004
19
20
21
6. Evaluarea garantiilor
1. Aspecte juridice i economice
23
La baza activitatii de evaluare garantii sta principiul prudentei, in vederea diminuarii, pe cat
posibil, al riscului bancii.
Toate bunurile propuse a fi luate in garantie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie in circuitul civil
- sa fie sesizabile
- sa fie precis determinate sau determinabile ;
- sa fie in proprietatea exclusiva a imprumutatului, sau dupa caz, a garantului iar acest lucru sa
poata fi dovedit cu documente legal intocmite
- sa fie corect si complet inregistrate in registrele de evidenta publice
- sa nu faca obiectul unor litigii sau urmariri silite
- sa aiba un grad de uzura sub 50%
- sa existe o piata pentru bunurile propuse in garantie, astfel incat sa fie usor valorificabile in caz de
insolvabilitate a debitorului garantat
In cazul in care bunul supus evaluarii si propus ca si garantie bancara nu are piata sau are o
piata extrem de limitata, evaluatorul va aduce acest lucru la cunostinta bancii si va discuta cu
repezentantii acesteia (analistul de credite, directorul sucursalei) posibilitatea acceptarii acestuia ca si
garantie la credit.
In Banca Transilvania se desfasoara urmatoarele activitati privind determinarea valorii juste a
garantiilor reale .
a) Activitatea de evaluare se desfoar avnd la baz Standardele Internaionale de Evaluare
i reglementrile Asociaiei Naionale a Evaluatorilor din Romnia, si are ca si scop determinarea
valorii juste pentru bunurile, mobile si imobile, propuse ca si garantie la creditele acordate clientelei.
Personalul cu atribuii n activitatea de evaluare, trebuie s:
- aib pregtire i experien n evaluare;
- urmeze un program continuu de pregtire profesional in conformitate cu statutul ANEVAR
- fie membru atestat ANEVAR.
b) Activitatea de estimare a valorii juste unor categorii de bunuri este o activitate cu caracter
intern, delimitndu-se de Standardele Internaionale de Evaluare i de reglementrile Asociaiei
Naionale a Evaluatorilor din Romania. Aceast activitate este desfura de ctre personalul bancii
cu atributii in activitatea de inspectie periodica a garantiilor.
Personalul cu atribuii n activitatea de estimare, trebuie s aib pregtire i experien n
activitatea de evaluare garantii sau activitatea de analiza credite.
2. Obiectul si scopul activitii de evaluare/estimare a garaniilor
Obiectul activitii de evaluare/estimare a garaniilor n cadrul Bancii Transilvania l
constituie:
- Evaluarea/estimarea valorii juste a bunurilor imobile i mobile;
- Verificarea evalurilor ntocmite de persoane fizice sau juridice atestate ANEVAR si
acceptate de Banca ca si documente necesare analizei de credit.
Scopul activitatii de evaluare/estimarea a valorii juste a bunurilor imobile si mobile propuse in
garantie la credite este de a stabili o valoare de piata, de garanie i, n unele cazuri, de lichidare
pentru acestea.
Conform prevederilor in vigoare, prin valoarea justa se intelege suma la care ar putea fi
tranzactionat un activ, intre parti interesate, in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii
desfasurate in conditii obiective.Valoarea justa este identica cu valoarea de piata determinata in
rapoartele de evaluare garantii, la data elaborarii raportului de evlauare.Valoarea justa nu este afectata
de TVA.
Valoarea de lichidare este egala cu valoarea de piata determinata in rapoartele de evlauare la
care se aplica un indicator de risc, daca e cazul, de:
- 80% pentru bunuri imobile
24
- nu se fac investigaii i nici nu se inspecteaz acele pri ce sunt acoperite, neexpuse sau
inaccesibile, presupunndu-se c aceste pri sunt n stare tehnic bun;
- nu se efectueaz investigaii referitoare la prezena sau absena substanelor poluante i, prin
urmare, nu se poate oferi nici o asigurare a potenialului lor impact asupra evalurii, presupunndu-se
c proprietatea nu este afectat de substane poluante;
-personalul care ntocmete notele de evaluare/estimare a valorii bunurilor nu este responsabil
de omiterea de ctre client a unor date i informaii referitoare la bunurile care fac obiectul
evalurilor/estimrilor, dar este obligat s ncerce s obin informaii relevante pentru determinarea
valorii;
4. Competene n evaluarea/estimarea valorii bunurilor
Evaluarea bunurilor pentru scopurile menionate la pct.2 poate fi efectuat de ctre:
-colaboratori externi selectai de ctre banc i abilitai la nivelul Direciei Administrare
Credite pentru efectuarea acestui tip de serviciu.
- personalul cu atribuii n evaluare garantii din cadrul Bancii Transilvania.
Acestia pot evalua:
orice categorie de bunuri imobile si mobile propuse a fi acceptate in garantie la credite, si
pentru care se poate determina valoarea justa;
- aportul n natur al clienilor ce solicit credite ipotecare ;
- garaniile la creditele devenite neperformante ;
- activele corporale ale bncii
Procesul de evaluare se va face in baza solicitariii scrise emise de catre proprietarul
bunului.Estimarea valorii bunurilor pentru scopul menionat la pct.2 va fi efectuat de ctre:
-personalul cu atribuii n evaluare garantii din cadrul Bancii Transilvania
-analistii de credite IMM/PF/PJ11
-personalul cu atributii in activitatea de inspectie garantii.
-
26
MOBILE
IMOBILE
Tip proprietate
Apartamente, terenuri intravilane, case,vile
Comerciale, birouri, terenuri extravilane cu potential urban sau turistic
Industriale, teren extravilan
Agricole / speciale
Echipamente maini i instalaii
Autovehicule rutiere (cu excepia autoturismelor)
Autoturisme
Echip. Informatic i birotic
Stocuri cu o viteza de rotatie mai mica de 6 luni
Stocuri cu o viteza de rotatie mai mare de 6 luni
Sursa: Norma BT privind evaluarea garantiilor bancare P.17.10.0
Coeficieni
de risc
0%
10%
30%
50%
70%
30%
20%
60%
50%
80%
IMOBILE
MOBILE
Rezideniale :
-apartamente, terenuri
-case, vile
Comerciale
Industriale
Agricole / Speciale
Echipamente maini i instalaii
Mijloace de transp
Din care:
-autovehicule rutiere
- autoturisme
Echip. Informatic i birotic
Stocuri cu viteza de rotatie sub 6
luni
Stocuri cu viteza de rotatie peste 6 80%
luni
0%
0%
10%
30%
50%
50%
10%
10%
20%
30%
50%
50%
20%
30%
30%
40%
60%
60%
30%
40%
40%
20%
30%
30%
60%
60%
64%
50%
0%
50%
0%
80%
12
Modele de Raport de evaluare simplificat si Nota de opinie sunt disponibile in Anexa 1 a lucrarii de fata
28
29
Monitorizarea acestora se va realize prin calcularea unor indicatori globali in functie de care
Comitetul de Management al bancii va decide masuri concrete de supraveghere
Se vor efectua monitorizari la alte perioade sau in alte situatii decat cele precizate in prezenta
norma daca in decizia de aprobare a CCRS/CCR/CM se prevede acest aspect in mod expres.
Reviziile periodice se intocmesc de catre analistul de credite impreuna cu RM( pentru clientii
care au un RM alocat) avand la baza informatiilor furnizate de administratorul de credite.
Particularitatile proceselor de monitorizare:
Atat revizia trimestriala cat si cea semestriala se realizeaza in baza unui formular denumit
Formular de revizie trimestriala /semestriala/anuala care contine informatii relevante despre:
11. Relatia clientului cu banca
22. Informatii actualizate privind evolutia economica de ansamblu a societatii
Detaliile referitoare la cele 2 aspecte se regasesc in Formular de revizie trimestriala
/semestriala. Spre deosebire de monitorizarea trimestriala cea semestriala include o situatie financiara
actualizata concretizata intr-un model de analiza specific denumit BTF-in14 (acelasi model care sta si
la baza analizei initiale de acordare a creditului) care contine informatii financiare privind dinamica
afacerii creditata pe o perioada de 2 ani incheiati si ultima balanta de verificare lunara.
In afara de prelucrarea datelor pe modelul de analiza BTF-in semestrial analistii de credite vor
prelucra si datele din bilanturile contabile depuse de clientii cu credite in sold la BT, utilizand
modulul de evaluare a performantei financiare Kaperfin 15 - in vederea determinarii categoriei de
performanta si a nivelulului de provizioane conform normelor interne si cele specifice emise de BNR.
Introducerea acestor date va fi urmata de predarea bilanturilor in baza carora s-au introdus datele in
Kaperfin in termen de 24 de ore (zi lucratoare) catre administratorii de credite.
Analistul de credite/RM va efectua o analiza comparativa a situatiei financiare rezultata din
BTF-inul intocmit cu ocazia monitorizarii cu cea existenta la momentul acordarii creditului,
evidentiind aspectele pozitive si negative intervenite precum si concluzia pesonala privind trendul
situatiei financiare in ansamblul ei.
Monitorizarea anuala si cea rezultata ca urmare a inregistrarii de restante cu o vechime de
peste 30 zile se realizeaza intr-un mod similar cu cea semestriala.
In cea de a doua situatie se va insista cu prioritate asupra cauzelor care au generat restantele si
asupra posibilitatilor de recuperare (daca este cazul) si fluentizare a fluxului de numerar.
Fluxul operational si de transmitere a informatiilor catre factorii de decizie
a.Administratorul de credite:
-raporteaza creditele scadente pentru monitorizare;
-completeaza formularul de revizie trimestriala/ semestriala cu informatiile specifice
activitatii lui;
b.Analistul de credite/Relationship managerul (RM) completeaza formularul cu celelate
informatii relevante prevazute de formularul de revizie ,legate de activitatea clientului si evolutia
economico-financiara (daca este cazul)
c.Rapoartele de revizie se analizeaza in CCRS si se transmit impreuna cu minuta CCRS ,
pentru toate tipurile de monitorizare in centrala BT la Departamentul de Revizie si Monitorizare care
in functie de constatarile si concluziile desprinse isi va insusi propunerea sucursalei sau va decide alte
masuri pe care le va inainta spre analiza si decizie CCRC16 sau CM17 .
Procesul de monitorizare se va demara in urma procesarii si furnizarii periodice a informatiilor
de catre Directia de Administrare Credite sub forma unor rapoarte care sunt transmise in mod operativ
14
BTF-in este denumirea data modelului de analiza financiara utilizat de banca in prelucrarea datelor financiare in cazul
companiilor corporate.
15
Kperfin este denumirea data modelului de analiza financiara utilizat de banca in prelucrarea datelor financiare in
principal in cazul intreprinderilor mici si mijlocii , dar si pentru firmele corporate . Abrevierea vine de la categoria
performantei financiare
16
CCRS Comitet de Credit si Risc al Sucursalei
17
CM Comitetul de Management
30
unitatilor BT si care vor indica data scadentei monitorizarii si tipul acesteia in functie de criteriile mai
sus amintite.
Selectarea creditelor din lista de rapoarte primite de la DAC 18 se va face tinand cont de
criteriile enuntate in prezentul capitol.
Daca pe parcursul derularii unui credit apar solicitari din partea clientului care impun
necesitatea unei noi analize pe baza de BTF-in , noua data de efectuare a monitorizarii se va stabili in
functie de momentul ultimei analize.
Recuperarea creditelor restante
1. Urmarirea lunara a incasarii ratelor, dobanzilor, comisioanelor scadente la plata se
realizeaza de catre administratorul de credit. Acesta este obligat sa anunte imediat RM/analistul de
credit , de fiecare data cand se inregistreaza intarzieri la plata ratelor sau a dobanzilor.
2. Ratele de credit si dobanzile neachitate la scadenta devin credite si dobanzi restante.
3. In cazul creditelor restante rezultate ca urmare a intarzierii la plata (intarzieri constatate si
urmarite de administratorul de credit) se va proceda astfel:
Administratorul de credit in a 16-a zi de la inregistrarea restantei va pregati o adresa catre
client prin care i se va reaminti si explica detaliat datoria restanta de plata precum si solicitarea de a o
achita in cel mai scurt timp.Aceasta adresa va fi comunicata de RM sau trimisa prin posta.
4. Pana in a 32-a zi analistul de credit va efectua o revizie (cu intocmirea formularului de
revizie adecvat) si impreuna cu RM functie de rezultatele reviziei - vor propune actiunile de
intreprins pentru perioada urmatoare. Raportul de revizie (impreuna cu propunerile RM/analistului de
credit) va fi analizat in CCRS (tot pana in a 32-a zi) ale carui deliberari, concluzii si masuri/propuneri
vor fi consemnate in minuta. Aceste rapoarte de revizie impreuna cu propunerile CCRS vor fi remise
Departamenului Revizie si Monitorizare pana in a 35 a zi. Reprezentantii Departamenutlui de
monitorizare isi vor putea insusi propunerea CCRS privin modul de recuperare a restantelor sau vor
putea formula alte conditii de recuperare a acestora , in acest caz concluziile fiind materializate intr-o
nota de opinie ce se va supune aprobarii CCRC 19 /CM (dupa caz in functie de valoarea creditului in
sold).
CAPITOLUL II
Riscul n activitatea de creditare
31
politica fiscala
balanta de plati
1. Riscul financiar (RF) reflecta dificultatile ce pot aparea in activitatea financiara a firmei
legate mai ales de posibilitatile de rambursare la termen a obligatiilor catre banca. Documentele care
contin datele necesare desfasurarii acestei analize sunt: situatiile financiare ale firmei, date statistice
oficiale, evidentele bancii. Datele de referinta la care se vor efectua aceste analize vor fi finele
ultimului an, precum si luna anterioara solicitarii creditului. Pentru societatile comerciale cu activitate
mai mica de un an, datele de referinta sunt finele ultimului semestru si luna anterioara solicitarii
creditului.
Analiza riscului financiar se efectueaza cu ajutorul metodei punctajelor (Z) bazata pe modelul
J.Conan si M.Holder, care permite evaluarea riscului de faliment si are la baza urmatoarea formula de
calcul:
Z = 0,24X1 +0,22 X2 +0,16X3 -0,87X4 -0,10X5
in care variabilele X1X5 sunt indicatori economico-financiari, iar constantele cu care sunt
amplificati acestia sunt indicatori de natura statistica, exprimand ponderea variabilelor in evaluarea
riscului de faliment.
X1 = Excedent brut de exploatare / Datorii totale,
Excedent brut de exploatare = venituri din expl cheltuieli din expl
unde
unde
extern. De aici, necesitatea analizei senzitivitatii variantelor studiate fata de schimbarile probabile
precum si a coeficientului de risc sub influenta factorilor ce nu au putut fi luati in considerare in mod
explicit. Asemenea schimbari pot fi:
- Cresterea pretului materiilor prime
- Cresterea costului echipamentului (intre momentul elaborarii proiectului si
achizitionarea acestuia)
- Cresterea salariilor
- Cresterea valorii investitiei pe parcursul realizarii acesteia
- Majorarea costurilor de productie
- Neatingerea capacitatii de productie proiectata
- Prelungirea nejustificata a duratei de executie fata de prevederile proiectului
- Riscul concurentei externe etc
In analiza senzitivitatii se folosesc doi indicatori:
RIRB = rata de rentabilitate financiara calculate pe baza fluxului de disponibilitati monetare pentru
varianta de baza
RIR F = rata de rentabilitate financiara calculate pe baza aceluiasi flux de disponibilitati, la care se
aplica o crestere de 1% a costurilor de productie fata de venituri, ca urmare a actiunii cumulate a
factorilor sus-mentionati.
Coeficientul de risc fata de varianta de baza (r) se calculeaza dupa formula:
r = (RIRB - RIRF) / RIRB x 100%
Conditiile care se cer indeplinite sunt urmatoarele:
- RIR F sa fie mai mare dcat rata dobanzii aferenta creditului propus spre aprobare
- R < 75%
RIR ofera imaginea globala a eficientei in orice moment a proiectului de investitii si este rata
de actualizare pentru acre VNA este zero, adica fluxul de venituri actualizat egaleaza fluxul de
cheltuieli actualizat.
Riscul total (RT) de credit se va teremina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc
prevazut in tabelul urmator.
RT = RF + RC + RG + RM + RS
Clasele de risc:
clasa I
100 80 puncte
Clasa II
79 - 65 puncte
Clasa III
0 - 65 puncte
Clasa de risc I societatile comerciale din aceasta clasa au performante financiare foarte bune, fapt
acre permite achitarea la scadenta a obligatiilor fata de banca. Se prefigureaza mentinerea si in
perspective a performantelor financiare, iar garantiile oferite de acesti clienti asigura siguranta
maxima. Riscul de creditare este minim.
Clasa de risc II performantele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelul present nu
poate fi mentinut in perspective. Garantiile oferite de client confera o siguranta medie. Riscul de
credit este mediu, avizul favorabil fiind dat numai cu indeplinirea unor conditii suplimentare privind
indicatorii financiari , garantii etc.
36
Clasa de risc III performantele financiare sunt scazute sau indica pierdere, nu pot fi platite datoriile
catre banca, iar garantiile prezentate nu asigura posibilitati de transformare rapida in lichiditati. Riscul
de credit este foarte mare.
Evaluarea riscului total de credit
-agenti economici persoane juridiceCategorii de risc
1. Riscul financiar
Indicatori
Z>0,16
0,13 <Z < 0,16
0,10 <Z< 0,13
0,04<Z< 0,10
Punctaj
50
40
30
10
PIC<PPF
PIC=PPF
PIC>PPF
20
16
2
-garantii sigure
-garantii cu siguranta medie
-garantii nesigure
20
10
2
2. Riscul comercial
3. Riscul de garantie
5
2
1
5
3
1
5. Riscul de senzitivitate
r<75%
10
r> 75%
0
Sursa: Gestiunea Financiara a Intreprinderii Stancu Ion, Editura Economica, Bucuresti, 2003
dobanzii, iar rata dobanzii pe piata are o tendinta de scadere, banca are, de asemenea, o pierdere
potentiala.
O analiza a trendului ratei dobanzii pe piata este foarte importanta pentru a stabili tipul de rata
a dobanzii pe care banca o solicita in activitatea de creditare: fixa sau variabila, pentru a nu induce
pierderi prin riscul de rata a dobanzii.
De asemenea, este foarte important de a corela tipul de rata a dobanzii solicitate la plasamente
(credite), cu tipul de rata a dobanzii pasive platite pentru atragerea de fonduri (rata fixa sau variabila).
Bancile pot acorda credite si in alte valute decat valuta nationala , iar in momentul acordarii
acestor credite in valuta se activeaza riscul de curs valutar, care trebuie gestionat de catre banci.
1. Riscul de rata a dobanzii. Analiza Gap.
Reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a profiturilor prognozate
datorita variatiei dobanzii pe piata intr-un sens nefavorabil pentru banca.
Pentru gestionarea acestui risc, banca trebuie sa analizeze sructura activelor si pasivelor,
determinand dependenta acestora fata de schimbarile ratei dobanzii.
Analiza sensibilitatii activelor si pasivelor bancare la variatia ratei dobanzii
(analiza Gap)
In cazul acestei analize, toate activele si pasivele sunt clasificate in doua categorii:
a. active si pasive sensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
b. active si pasive insensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
Analiza de sensibilitate ia in calcul variatiile de dobanda incasata (in cazul activelor) si de
dobanda platita (in cazul pasivelor) in functie de schimbarile ratelor dobanzii pe piata, luand in
consideratie efectul schimbarii ratelor dobanzii asupra valorii activului respectiv.
Activele/ pasivele sensibile sunt considerate acelea ale caror venituri/ costuri prin dobanda
variaza functie de nivelul ratei dobanzii existente pe piata, intr-un anumit interval de timp.
Activele/ pasivele insensibile sunt considerate acelea ale caror venituri/ costuri prin dobanda
nu variaza functie de nivelul ratei dobanzii pe piata, intr-un anumit interval de timp.Alegerea
intervalului de timp pentru care se masoara sensibilitatea activelor si pasivelor este foarte important.
Intr-un orizont de timp suficient de mare (sa zicem peste 1 an), toate activele si pasivele sunt
sensibile. Intr-un interval de timp foarte scurt (exemplu: o zi), marea majoritate a activelor si pasivelor
sunt insensibile la variatia ratei dobanzii pe piata..
In clasificarea activelor si pasivelor in sensibile si insensibile la variatiile ratelor dobanzii, se
tine cont de scadenta acestora. Pot fi considerate active sensibile la rata dobanzii numai acele
plasamente ale caror venituri se vor incasa in intervalul de timp pentru care se face analiza. De
asemenea, pot fi considerate pasive sensibile la rata dobanzii acele surse de finantare ale caror costuri
vor fi platite in perioada de timp pentru care se face analiza. De obicei aceasta perioada este de 1 an.
Astfel, sunt considerate active sensibile la rata dobanzii toate acele active care au scadenta sub
1 an (titluri de valoare, credite pe termen scurt), precum si creditele acordate cu rata variabila a
dobanzii indiferent de termen. Toate celelalte active sunt considerate nesensibile la variatiile ratei
dobanzii (titluri de valoare pe termen lung, credite pe termen lung, disponibil in conturi curente, alte
active)
Sunt considerate pasive sensibile la rata dobanzii acele pasive care au scadenta pe termen scurt
(depozite la termen sub 1 an, depozite atrase de pe piata monetara interbancara, certificate de deposit
pe termen scurt). Celelalte pasive sunt considerate a fi nesensibile la rata dobanzii (depozite pe termen
lung, certificate de deposit pe termen lung).
Efectul pe care il poate avea variatia ratelor dobanzii pe piata asupra marjei nete de dobanda
si, deci, implicit asupra profitabilitatii institutiei financiare se cuantifica prin diferentele dintre
activele sensibile si pasivele sensibile la dobanda (gap) .
Aceasta diferenta poate fi exprimata in mai multe moduri:
38
in valoare absoluta
GAP= ASD PSD
in valoare relativa (raportata la total active)
GAPrel = GAP / Total active
indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii
ISD = ASD / PSD
Ultimele doua forme de reprezentare a gap permit compararea sensibilitatii pentru diferite
institurii financiare. Daca valoare gap este pozitiva, institutia financiara are o sensibilitate fata de
active. In acest caz si GAPrelativ este pozitiv, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii este mai
mare ca 1.
Daca valoarea gap este negative, institutia financiara are o sensibilitate fata de passive. In
acest caz, GAPrelativ este negativ, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobanzii este mai mic ca 1.
Instituriile financiare care sunt sensibile la active vor inregistra o crestere a marjei nete de
dobanda cand rata dobanzii pe piata creste, si vor inregistra o scadere a marjei nete de dobanda cand
ratele dobanzii scad pe piata.
In oglinda, institutiile financiare care sunt sensibile la passive, vor inregistra o scadere a marjei
nete de dobanda cand creste rata dobanzii pe piata, deoarece prin cresterea ratei dobanzii pe piata
creste costul surselor de finantare. De asemenea, institutiile financiare care sunt sensibile la passive
vor inregistra o crestere a marjei nete de dobanda cand scade dobanda pe piata ( scade costul surselor
de finantare).
Managementul sensibilitatii activelor si pasivelor (gap management)
Aceasta metoda poate fi abordata in management ofensiv sau defensiv.
A. In cazul unui management ofensiv al activelor si pasivelor, strategia include doua etape:
Previzionarea schimbarilor ratelor dobanzii pe piata
Ajustarea portofoliului de active si passive sensibile la dobanda, pentru a profita de
schimbarile de rata a dobanzii pe piata. Astfel, previzionarea unei cresteri a ratelor
dobanzii pe piata conduce la trecerea societatii bancare catre un gap pozitiv (sensibilitate
fata de active; rezulta o crestere a marjei nete cand cresc ratele de dobanda pe piata). In caz
contrar, cand este previzionata o scadere a ratelor dobanzilor pe piata, societatea bancara
se va orienta catre un gap negative (sensibilitate fata de pasive; rezulta o crestere a marjei
nete cand scad ratele de dobanda pe piata)
In cazul previziunii de crestere a ratelor de dobanda pe piata, o institutie financiara cu un gap
pozitiv (mai multe active sensibile la dobanda fata de pasive sensibile la dobanda) va inregistra o
crestere a marjei nete. Profitul va creste deoarece veniturile obtinute pe baza activelor sensibile la
dobanda vor creste mai mult decat costurile de atragere a resurselor (pasive sensibile la dobanda).
Ar putea sa scurteze scadenta activelor sale prin vanzarea titlurilor de valoare pe termen lung
folosind fondurile obtinute pentru a cumpara titluri de valoare pe termen scurt. De asemenea, poate
creste nivelul creditelor acordate cu rate variabile ale dobanzii. Aceste ajustari de portofoliu vor creste
volumul activelor sensibile la dobanda, ceea ce se va reflecta in cresterea veniturilor prin aceste
active.
O alta strategie, in cazul cresterilor de rata a dobanzii ar putea fi marirea exigibilitatii surselor
de finantare (pasive). Acest lucru se poate efectua prin vanzarea de certificate de deposit pe termen
lung. Folosind o astfel de strategie, efectul de crestere a ratei dobanzii pe piata asupra costurilor
surselor de finantare va fi mai redus, contribuind la crestrerea marjei nete.
39
B. In cazul unui management defensiv, nu se urmareste obtinerea unui profit din schimbarile
de rata a dobanzii pe piata, ci prevenirea unor efecte negative asupra profitabilitatii existente. Astfel,
bancile isi gestioneaza riscul de rata a dobanzii. In acest caz, GAP = 0 (ASD=PSD)
Un management ofensiv urmareste o crestere a profitului, iar un management defensiv
urmareste reducererea volatilitatii marjei nete de dobanda (gestionarea riscului de rata a dobanzii).In
managementul defensive principalul obiectiv il reprezinta mentinerea unui echilibru intre activele si
pasivele sensibile la dobanda. Cresterea ratelor dobanzii pe piata va produce cresteri egale ale
veniturilor si cheltuielilor astfel incat marja neta sa ramana practice neschimbata.
In mod similar, scaderile de rata a dobanzii pe piata vor produce reduceri ale veniturilor si
cheltuielilor aproximativ egale ceea ce va conduce la mentinererea aceleiasi marje nete.
In contextual activitatii financiar-bancare din tara noastra, in absenta unor instrumente
financiare care sa permita adaptarea rapida a structurii activelor si pasivelor sensibile la dobanda, la
variatiile de pe piata a ratei dobanzii, consider ca trebuie folosita de catre banci varianta
managementului defensive (GAP=0), pentru a evita riscuri suplimentare prin restructurarea
portofoliului.
Dupa cum este cunoscut, unul dintre rolurile importante ale unor banci este transformarea
scadentelor, in sensul ca bancile atrag resurse pe termene mai scurte decat fac plasamente. Acest lucru
este posibil numai prin corelarea permanenta a scadentelor activelor si pasivelor pentru a nu intra in
criza de lichiditate.
Trendul ascendant, in anumite perioade, a ratei dobanzii pe piata este benefic penrtu
indeplinirea acestui rol de transformare a scadentelor, deoarece se atrag surse la dobanzi mai mici si
se plaseaza la dobanzi mai mari.
Trendul descendent al ratei dobanzii pe piata este mai putin favorabil activitatii financiar
bancare, deoarece face mai dificila corelarea scadentelor, inducand posibilitatea unor crize de
lichiditate, prin scaderea marjei de dobanda.
Pentru a face fata acestei situatii, pentru a nu inregistra scaderi marjei nete de dobanda, bancile
pot alege 2 solutii:
a.
conservarea marjei nete de dobanda, prin planificarea si ajustarea
permanenta a activelor sensibile la dobanda si a pasivelor sensibile la
dobanda, astfel incat GAP 0 (management defensiv)
b.
cresterea marjei nete de dobanda (management ofensiv). In acest caz, fiind
prognozata o scadere a ratei dobanzii pe piataq conform teoriei GAP,
portofoliul de active si passive trebuie ajustat prin scaderea activelor
sensibile la dobanda si/sau prin crestrea pasivelor sensibile la dobanda, pe
perioada analizata.
Scaderea activelor sensibile la dobanda se poate face prin marirea plasamentelor cu dobanda
fixa si prin marirea activelor cu decontare pe termen lung (nu se deconteaza in perioada analizata).
Cresterea pasivelor sensibile la rata dobanzii presupune atragerea mai multor depozite cu
dobanda variabila si/sau micsorarea perioadei de decontare a surselor (micsorarea exigibilitatii
pasivelor).
Bancile care doresc un management ofensiv al activelor si pasivelor, datorita trendului in
scadere a ratei dobanzii, ar trebui sa-si mareasca plasamentele (creditele) cu dobanda fixa sis a atraga
mai multe surse cu dobanda variabila.
Pentru gestionarea acestui risc, banca trebuie sa analizeze permanent structura activelor si
pasivelor sale in diferite valute (de exemplu USD, EUR, GBP, CHF). Trebuie intocmita o structura a
activelor (credite) si pasivelor pentru fiecare dintre valutele implicate in tranzactii de atragere si
plasare fonduri.
Pentru acoperirea riscului de curs valutar se utilizeaza un indicator denumit pozitia valutara
individuala, care se calculeaza, pentru fiecare valuta in care banca efectueaza tranzactii, prin
compararea activelor ( venituri ce se vor obtine) si a pasivelor ( costurile ce se vor plati).
Exista doua moduri de interpretare a pozitiei valutare:
a) pozitia valutara lunga, cand valoarea activelor depaseste valoarea pasivelor in valuta respectiva
ACTIVE
PASIVE
Valuta X
b) pozitia valutara scurta, cand valoarea pasivelor depaseste valoarea activelor in valuta respective
ValutaX
ACTIVE
PASIVE
O anumita pozitie valutara poate deveni favorabila sau nefavorabila pentru banca in functie de
evolutia cursului valutar.
Aceasta relatie, intre tipul de pozitie valutara si variatia cursului valutar este prezentata in
urmatorul tabel.
Pozitia valutara
LUNGA
SCURTA
Astfel, daca valuta X se apreciaza fata de moneda tarii respective, pozitia valutara lunga
pentru valuta X va fi favorabila pentru banca, deoarece diferenta dintre venituri de incasat si costuri
de achitat fiind pozitiva, urmeaza sa creasca. Invers, in cazul unei pozitii valutare scurte, aprecierea
valutei X duce la pierderi (pozitia nefavorabila), deoarece costurile de achitat sunt mai mari decat
veniturile de incasat.
In cazul in care valuta X se depreciaza fata de moneda tarii respective, pozitia valutara lunga
devine nefavorabila pentru banca care are de incasat un exces de venituri la un curs mai slab. In acest
caz, pozitia valutei scurte este cea favorabila.
Acordarea unui credit intr-o valuta, in exces fata de sursele atrase in valuta respective ( USD,
EUR, ), poate provoca pierdere pentru banca daca valuta se depreciaza in raport cu moneda
nationala.
Bancile, conform reglementarilor in vigoare trebuie sa calculeze si pozitia valutara totala ca
suma a tuturor pozitiilor valutare individuale. Si aceasta pozitie valutara totala poate fi lunga sau
scurta, folosind aceleasi considerente.
Pentru a limita expunerea bancilor la riscul de curs valutar, autoritatile de reglementare prevad
limite minime si maxime intre care poate varia pozitia valutara totala a unei banci. In tara noastra,
41
aceste limite reprezinta + sau 10% din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara
individuala si + sau 20% din fondurile proprii pentru pozitia valutara totala.
In afara prevederii riscului de curs valutar, aceste limite impuse pentru pozitia valutara totala
impiedica folosirea excesiva a monedelor straine pentru incasari si plati in economie .
20
42
La finele anului 2005, BNR a emis noi acte normative care vizeaza gestionarea riscului de
credit si masuri de limitare a creditarii in valuta, aparute in Monitorul Oficial Nr. 840 / 16 septembrie
2005.
A fost aprobat Regulamnetul pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a
Roamniei nr. 5/ 2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea,
regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile
ulterioare. Modificarile introduce prin noul Regulament BNR nr. 8 /2005 vizeaza aplicarea criteriului
performantei financiare in cazul creditelor acordate persoanelor fizice.
Astfel, performanta financiara a persoanelor fizice urmeaza sa fie incadrata in categorii de la A
la E, in ordinea descrescatoare a calitatii acesteia, potrivit criteriilor stabilite de institutiile de credit
prin norme interne. Performanta financiara a persoanelor fizice nu va putea fi incadrata in categoria A
decat daca, pentru oricare dintre imprumuturile luate, persoanele respective dispun de venituri carte cu
character de permanenta, exprimate in aceeasi moneda ca cea a imprumutului, al caror nivel, in urma
deducerii tututror celorlalte obligatii de plata, sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate
( principal si dobanda). In orice alta situatie in care nu este indeplinita aceasta conditie, performanta
financiara va fi incadrata cel mult in categoria B.In cazul clientelei din sectorul institutiilor de credit
performanta financiara va fi incadrata in categoria A.
Normele BNR nr.11 din 8 septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a
expunerilor din credite in valuta.
Potrivit prevederilor normei,expunerea unei institutii de credit (persoana juridical romana sau
sucursala a unei institutii de credit straine, autorizata sa functioneze in Romania) din credite in valuta
acordate persoanelor fizice si juridice, altele decat institutiile de credit, inainte de deducerea
provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depasi 300% fata de fondurile proprii, in cazul
institutiilor de credit, personae juridice romane, sau fata de capitalul initial, in cazul sucursalelor
institutiilor de credit straine, determinate pentru luna anterioara celei pentru care se efectueaza
raportarea.
Aceasta limita trebuie respectata atat la nivel individual, cat si la nivel consolidate,
corespunzator activitatii desfasurate pe teritoriul Rimaniei. La determinarea expunerii unei institutii
de credit nu se vor lua in calcul expunerile din credite in valuta acordate acelor personae juridice si
fizice care sunt acoperite in mod natural la riscul valutar (hedged borrowers) care induce risc de credit
institutiilor finantatoare. Se considera ca o persoana este acoperita in mod natural la riscul valutar in
cazul in care aceasta genereaza fluxuri de numerar nete positive in valutat cotata, care sa permita
rambursarea la fiecare termen a ratei de credit. Intrarile de numerar vor fi ajustate in functie de gradul
de certitudine si de caracterul de permanenta al acestora.
In urma intrarii in vigoare a acestor norme, institutiile de credit au urmatoarele obligatii:
- institutiile de credit bancar care, la data intrarii in vigoare a acestor norme inregistreaza
depasiri ale pragului de 300%, urmeaza sa se incadreze in aceasta limita intr-o perioada
stabilita de BNR, pe parcursul careia le este interzis sa acorde noi credite in valuta, cu
exceptia celor orientate catre personae juridice si fizice acoperite in mod natural de
riscul valutar
- in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a noilor norme, institutiile de credit
bancar trebuie sa transmita Directiei de supraveghere planul de actiuni care sa duca la
respectarea limitei de creditare, plan ce va fi aprobat de BNR
- institutiile de credit vor raporta lunar, in termen de cel mult 17 zile calendaristice de la
finele lunii pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite in valuta
acordate, cu defalcare pe personae fizice si persoane juridice
- depasirea procentului de 300 % se deduce din fondurile proprii/ capitalul initial
aferente lunii pentru care se intocmeste raportarea.
43
In aplicarea dispoziiilor articolului 25 din Legea privind statutul Bncii Naionale nr.
101/199821, care autorizeaz BNR s colecteze date i informaii privind incidentele de pli i
riscurile bancare nregistrate n sistemul bancar din Romnia, au fost nfiinate doua structuri
specializate: Centrala Riscurilor Bancare i Centrala Incidentelor de Pli.
Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o structur specializat in colectarea, stocarea
si centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei bnci din sistemul bancar romnesc fa de
acei debitori care au beneficiat de credite al cror nivel depete suma limit de raportare. Actuala
sum limit de raportare a fost stabilit prin Ordinul Guvernatorului nr. 27 din 18 ianuarie 2000 la
nivelul de 20.000 lei.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizat n dou fisiere:
1. Registrul central al creditelor (RCC) i
2. Registrul creditelor restante (RCR)
Procedura de raportare a debitorilor este folosit n cazul raportrii pentru prima dat la
Centrala Riscurilor Bancare a unui debitor de catre banca respectiv sau n cazul in care datele de
identificare a unor debitori raportati anterior de ctre aceeasi banca declaranta au suferit modificri.
Procedura de raportare a riscurilor individuale este folosita n cazul in care debitorul, raportat anterior
la Centrala Riscurilor Bancare indeplineste conditia de risc de a fi raportat.
Procedura de stergere a riscurilor aferente unui debitor este folosit n cazul n care un risc
raportat anterior nu mai este nregistrat n evidenele contabile ale bancii creditoare si debitorul
respectiv ndeplinete conditia de a fi raportat la Centrala Riscurilor Bancare. Procedura de tergere a
unui debitor trebuie folosita n cazul n care un debitor raportat nu mai indeplineste conditia de a fi
meninut n baza de date RCC. Inscrierea n Registrul central al creditelor poate fi efectuat dac
informaia de risc bancar transmis n condiiile mentionate anterior de ctre o banca creditoare
declarant indeplinete cumulativ urmtoarele condiii de validare: respect standardele de continut si
modul de completare a formularelor prevazute in regulament; este n concordanta, conform criteriilor
stabilite de Centrala Riscurilor Bancare n acest sens, cu informatia de risc bancar cuprinsa n
raportrile anterioare. Centrala Riscurilor Bancare nu poate modifica din proprie initiativ informatia
de risc bancar transmis de ctre persoanele declarante.
Registrul creditelor restante (RCR) conine informaii de risc bancar referitoare la abaterile de
la graficele de rambursare a creditelor contractate de bnci din cel mult ultimii sapte ani si este
alimentat lunar de Registrul central al creditelor.
Informaiile de risc bancar vor fi meninute n Registrul central al creditelor i n Registrul
creditelor restante pe o perioad de 2 ani de la data nscrierii, dup care vor fi arhivate. Utilizatorii
informaiilor existente n baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt bncile i Banca Naional
a Romaniei. Schimbul de informaii de risc bancar se realizeaz electronic prin Reteaua de
Comunicatii Interbancara organizata la nivelul Bancii Nationale a Romniei. Raportrile transmise de
bnci conin informaii despre datele de identificare a debitorilor fata de care banca inregistreaza o
expunere mai mare sau egala cu limita de raportare, precum i informaii privind fiecare din creditele
i angajamentele de care debitorul beneficiaz: tipul creditului, termenul de acordare, tipul garaniei,
serviciul datoriei, data acordrii si data scadentei, suma acordata, suma datorat la momentul
raportrii, suma restant.
Difuzarea informaiilor de Centrala Riscurilor Bancare ctre bnci se face, pe de o parte, prin
rapoarte lunare care cuprind informaii privind toti debitorii pe care banca i-a raportat n luna
respectiv, cu toate informaiile disponibile la CRB referitoare la creditele i angajamentele de care
acetia au beneficiat de la toate bncile, fr a se preciza identitatea bancilor creditoare. Rapoartele
respective reflect o situaie a riscului global a debitorilor raportati anterior de banca creditoare. Pe de
alta parte difuzarea informaiilor se face ca rspuns la interogrile on line n care bncile pot solicita
prin cereri de consultare dou tipuri de informaii: situaia riscului global i situaia creditelor restante,
aceasta din urm pe o perioad de 7 ani anteriori datei interogrii.
21
Legea Nr. 101 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei din 26 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
, Partea I, nr.203 din 1 iunie 1998
44
poate afla daca seria si numarul cecului pe care ar urma sa-l primeasca face parte dintr-un set de
instrumente de plata avizate de B.N.R. sau daca cecul a fost declarat anterior la CIP ca
pierdut/furat/distrus sau retras din circulatie.
Biroul de credit
Informatiile de risc bancar oferite de Centrala Riscurilor Bancare i de Centrala Incidentelor
de Plati sunt utilizate de bncile comerciale in procesul de analiza a solicitarilor de credit din partea
clienilor. Una din limitele acestor dou structuri ale sistemului bancar romanesc este aceea c ele
administreaz i furnizeaz doar informaii despre clienii bncilor comerciale. Ele nu dispun de date
referitoare la persoane fizice sau juridice care i-au derulat anterior sau care au n curs de rambursare
credite prin intermediul altor entiti din afara sistemului bancar cum ar fi cooperativele de credit,
reelele de magazine care vnd mrfuri cu plata n rate. n plus, reteaua Centralei Riscurilor Bancare
opereaz doar cu date referitoare la credite n valoare de peste 20.000 lei. n aceste condiii se impune
completarea informaiilor specifice de risc de credit, una dintre soluii fiind biroul de credit.
Necesitatea infiintarii unui birou de credit n tara noastra a fcut obiectul preocuprilor presei de
specialitate, a comunitii bancare romanesti si a organelor judiciare dupa inceperea negocierilor de
aderare a Romniei la Uniunea European..
S-a decis ca acest organism sa functioneze pe principiile unei societati comerciale, ca o agentie
de monitorizare a utilizatorilor de credite, persoane fizice i persoane fizice autorizate care practic
profesii liberale. Baza de date necesar monitorizarii, care va fi disponibil tuturor bncilor, se va
baza pe principiul bunei credine, presupunnd c toate informatiile furnizate biroului sunt corecte.
Biroul Roman de Credit transmite raportri frecvente Bancii Naionale a Romniei, respectiv
Centralei Riscurilor Bancare. n acest mod se realizeaz dezideratul unei complementariti ntre cele
dou structuri de management al riscului de credit cu ndeplinirea unor conditii suplimentare. La
Biroul Roman de Credit tebuie se evideniaz i creditele bancare neonorate la termen cu o valoare
mai mica de 20.000 lei, tinand cont de faptul ca, asa cum s-a prezentat anterior, n prezent, CRB
colecteaz i monitorizeaz informaiile privind expunerile bncilor care depsesc 200 milioane lei
pentru fiecare debitor. Baza de date a Biroului Roman de Credit primete informatii inclusiv de la
societi de leasing, credit ipotecar, firme de asigurri si chiar de la furnizorii de utiliti, urmnd ca
acest organism sa puna la dispozitie atat informatii privind creditele restante, cat si informatii privind
gradul de indatorare.
46
modificat semnificativ fata de valoarea din raportul de evaluare, evaluarea se actualizeaza, urmand a
se stabili valoarea de piata actualizata a garantiilor inscrise in contabilitate.
Valoarea garantiilor reale nemonetare este de obicei egala cu valoarea de piata a acestora.
Valoarea garantiilor in cazul cesiunii documentelor in curs de incasare (in termen scurt) este
chiar valoarea acestora.
Evaluatorii urmaresc reactualizarea valorilor garantiilor cel putin la termenele prevazute la
Capitolul Controlul existentei si conservarii garantiilor din Manualul de Creditare al Bancii.
In cazul bunurilor mobiliare noi, finantate de banca, achizitionate de catre debitori direct de la
producatori sau dealeri autorizati, si acceptate in garantie, valoarea de piata este egala cu valoare
facturata, fara T.V.A.
In cazul societatilor de leasing, pentru bunurile mobiliare finantate de banca si luate in
garantie, valoarea de piata se considera a fi egala cu valoarea de factura fara T.V.A.
III. Indicatorii de performanta specifici activitii de creditare
A. Pentru evaluarea performantei financiare a clientelei nebancare persoane juridice cu scop
patrimonial care intocmesc situatii financiare, Banca Transilvania utilizeaza urmatorii indicatori
(cantativi si calitativi) :
Indicatorii cantitativi:
Rentabilitatea economica este un indicator de profitabilitate care reflecta capacitatea firmei de a
genera profit cu activele ce le exploateaza.
Rentabilitatea economica (%) = Rda / A *365 / T * 100 , unde :
Rda = Rezultatul inainte de a scadea dobanzile si amortizarile, adica rezultatul brut minus
rezultatul exceptional / extraordinar, plus cheltuieli cu dobanzile, plus amortizarile si
provizioanele.
A = Total active
T = perioada scursa (in zile) de la inceputul anului pana la data pentru care se face
incadrarea in categoria de performanta financiara.
Rata curenta (%) arata capacitatea firmei de a acoperi obligatiile scadente pe o perioada scurta, de
regula pana la 1 an, cu elementele patrimoniale de activ care se pot transforma in mijloace banesti.
Rata curenta = As / Pe * 100, unde :
As = Active circulante total + Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an
Pe = Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an.
Gradul de indatorare (%) arata ponderea datoriilor totale in total pasiv bilantier.
Indicatorul surprinde faptul ca riscul financiar al unei entitati economice creste o data cu indatorarea
acesteia.
Gradul de indatorare = D / P * 100, unde :
D = Total datorii
P = Total pasiv
48
Solvabilitatea releva ponderea capitalurilor proprii ale clientului in capitalurile investite in firma.
Solvabilitatea (%) = Cp / Cang * 100, unde :
Cp = Capitaluri proprii
Cang = Capitaluri proprii + imprumuturi si datorii financiare
Nota:Indicele de solvabilitate pentru societati de asigurare membre ale grupului financiar BT, va fi
considerat ca fiind cel calculat si raportat de acestea, conform legislatiei in vigoare
In tabelul 2 se indica explicit provenienta fiecarei componente a indicatorilor utilizati in
formulele de calcul de mai sus.
Indicele de acoperire a riscului valutar (indicator cantitativ care reflecta gradul de acoperire a
riscului valutar generat de expunerea pe debitor )
Se considera acoperit de riscul valutar debitorul, persoana juridica, care realizeaza un flux de
numerar pozitiv in valuta in care este acordat creditul, deci veniturile sale certe, cu caracter permanent
realizate in aceeasi valuta cu valuta in care se acorda creditul, si incasate in conturile deschise la
Banca Transilvania, ii permit achitarea, la scadenta, a principalului si dobanzii rezultate din credit.
Indicatorii cantitativi se calculeaza pe baza situatiilor financiare ale entitatilor economice
intocmite si operate conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice sau de autoritati
cu competente similare din alte tari.
Indicatorii calitativi . Privesc calitatea conducerii si pozitia in piata.
Calitatea conducerii
Acest indicator se evalueaza in functie de pregatirea profesionala (direct legata de domeniul de
activitate al firmei), experienta in domeniu , abilitatea , calitati profesionale, etc. , apreciate ca atare de
analistul de credite.
Conditii de piata
Indicatorul se evalueaza in functie de : stabilitatea si perspectiva afacerii, procentul de piata
detinut, numarul clientilor, amplasarea punctelor de desfacere, calitatea produselor/serviciilor etc.
apreciate ca atare de analistul de credit .
Evaluarea performantei financiare efective pentru clientela nebancara (A-E) se face prin
incadrarea valorilor indicatorilor obtinuti (cantitativi si calitativi) in grilele de apreciere prevazute in
anexa 1 la prezenta norma, cu observatia ca indicatorii calitativi nu sunt luati in considerare daca
entitatea economica a obtinut zero puncte la indicatorii cantitativi.
Categoria de performanta va fi data in principal de indicatorii cantitativi, entitatea economica
evaluata avand posibilitatea sa treaca cel mult in categoria imediat superioara pe baza indicatorilor
calitativi.
Punctaj
50
peste 5 ani
2
3 5 ani
5
1 3 ani
8
Sub 1 an
10
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
In functie de punctajul total obtinut, persoana fizica autorizata / ONG se incadreaza in
categoria de performanta astfel:
Punctaj total
Categoria de
performanta
20 - 30
A
12 - 19
B
6 - 11
C
5 - 10
D
04
E
nedeterminabil
F
Fara bilant
Sursa: Norma BT privind evaluarea performantelor financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc N.1.47.6
C. Administratiile publice locale se incadreaza in categoria de performanta prin punctarea
urmatorilor factori:
Rate scadente in totalul veniturilor curente, care se calculeaza prin raportarea ratelor
scadente (aferente imprumuturilor aflate in sold si pentru care exista cerere de creditare) la veniturile
curente ale administratiei publice. Elementele se refera la ultimul an bugetar pentru care exista
aprobat un cont de executie bugetara sau pentru o perioada viitoare daca exista un buget aprobat.
Indicatorul se apreciaza, tinand cont de prevederile art.51 al.(1) din Legea nr. 189 / 199822
modificata privind finantele publice locale, astfel :
Indicator
<= 8%
(8 13%]
(13 17%]
(17 - 20%]
Punctaj
10
8
5
2
Legea Nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul official nr. 404 din 22
octombrie 1998
51
Punctaj
0
2
5
8
10
Categoria de
performanta
A
B
C
D
E
53
Anexa 1
Indicat
cantita
+
INDICATORI CANTITATIVI
1
Rentabilitate economica
Rata curenta
Grad de indatorare
Solvabilitate
Acoperire
valutar
Valoare
indicator
punctaj
Valoare
indicator
punctaj
Alte
domenii
Toate
domeniile
Leasing
<= 0%
<= 0%
< 80%
(0 - 2)
(0 - 1.75)
13
[2 - 4)
[1.75 - 3.5)
19
[4 - 8)
24
>= 8
Valoare
indicator
punctaj
Valoare
indicator
punctaj
Alte
domenii
Alte
domenii
Leasing
Leasing
> 90%
> 95%
< 15%
< 10
[80 85)
(85 - 90]
(90 - 95]
[15 - 25)
[10 - 15)
13
[85 95)
13
(75 - 85]
(82 - 90]
13
[25 - 35)
[15 - 22)
[3.5 - 7)
19
[95 - 105)
19
(60 - 75]
(70 - 82]
19
[35 - 45)
[22 - 30)
>= 7
24
>= 105
24
<= 60
<= 70
24
>= 45
>= 30
rsic
Punctaj
Valoare
indicator
Nu
Indicat
calitati
Puncta
total *
0
(0 - 22
[22 - 4
4
Da
[46 - 7
[72 - 1
INDICATORI CALITATIVI
1
Calitatea
conducerii
Conditii
de piata
punctaj
Valoare
indicator
in formare 0
1
2
3
4
1
2
3
4
medie
buna
punctaj
Valoare
indicator
precare
medii
Nota:
1) Indicatorii calitativi nu se iau in considerare daca in urma evaluarii
indicatorilor cantitativi se obtin zero puncte.
2) Punctajul total va fi se maxim 100 puncte
bune
54
Tabel 2
Provenienta componentelor din formulele de calcul a indicatorilor cantitativi
Nr Denumire
Formular Rand
Rentabilitate economica
1 Rezultat brut
- profit
20
- pierdere
20
2 Rezultat exceptional / extraordinar
- profit
20
- pierdere
20
3 Cheltuieli cu dobanzile
20
4 Amortizari si provizioane
20
5 Total active/pasive = Active imobilizate
10
+Active circulante + Cheltuieli in avans
Rata curenta
6 Active circulante total
10
7 Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an balanta
8 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada
10
de pana la 1 an.
Grad de indatorare
9 Datorii total
10
10 Total active/pasive = Active imobilizate
10
+Active circulante + Cheltuieli in avans
Solvabilitate
11 Capitaluri proprii
10
12 Imprumuturi si datorii financiare
balanta
Coloana
Rd 65
Rd 66
2
2
2
2
2
2
Rd09
Cont 267
Rd11
Rd11 + Rd14
Rd32
2
Conturile 161,162,166,167,168,169,519,5186,4551,4558
Aceasta Anexa va fi revizuita periodic o data cu modificarea formularelor de raportare contabila elaborate de Ministerul
Finantelor.
55
Tabel 3 a
Clasificarea creditelor acordate persoanelor fizice functie de categoria de performanta
PerFin Determinata Serv datoriei
(zile)
A
0 15
B
Incadrarea
A
B
Tip credit
NU
Provizion
Standard
In Observatie
0
5%
5%
20%
A
B
16 30
B
C
NU
In Observatie
Substandard
A
B
31 60
C
D
NU
Substandard
Indoielnic
20%
50%
A
B
61 - 90
D
E
NU
Indoielnic
Pierdere
50%
100%
A
B
>90
E
E
indiferent
Pierdere
100%
56
Incadrarea
Tip credit
Tabel 3 b
Provizion
(zile)
A
B
C
D
E
0 15
A
B
C
D
E
NU
Standard
In Observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere
0
5%
20%
50%
100%
A
B
C
D
E
16 30
B
C
D
E
E
NU
In Observatie
Substabdard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
5%
20%
50%
100%
100%
A
B
C
D
E
31 60
C
D
E
E
E
NU
Substandard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
20%
50%
100%
100%
100%
A
B
C
D
E
61 90
D
E
E
E
E
NU
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
50%
100%
100%
100%
100%
A
B
C
D
E
>90
E
E
E
E
E
NU
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
100%
100%
100%
100%
100%
F ( lipsa bilant)
indiferent
NU
Pierdere
NU
In Observatie
100%
5%
57
58
2. Experienta specifica
2 = Clientul/managerul are o experienta mai lunga de 3 ani si cunoaste in profunzime partile
administrative, financiare si tehnice ale afacerii sale. Managementul afacerii este bine fundamentat.
1 = Clientul/managerul are o experienta intre 1-3 ani si se pricepe bine la partile administrative,
financiare si tehnice.
0 = Clientul/managerul are o experienta in afaceri de sub 1 an
3. Capacitate de analiza/prognoza a pietei
2 = Intelege in profunzime piata specifica (ex. concurenti, furnizori, clienti, etc) si ia masuri pentru asi atinge obiectivele si/sau pentru a-si extinde segmentul de piata vizat.Are planuri pe termen mediu
legate de evolutia afacerii sale in contextul pietei specifice.
1 = Intelege piata specifica, a identificat un segment de clienti carora incearca sa li se adreseze, dar nu
isi pune in mod constient problema evolutiei afacerii pe termen mediu
0 = Nici un fel de intelegere a mediului de afaceri si nici nu este interesat de evolutia pietei.Managerul
fructifica o oportunitate , fara a intelege piata respectiva.
4. Politica de investitii
2 = Politica managerului a fost/este de a reinvesti in afacere profiturile obtinute intr-o proportie ma
mare de 50%.
1 = Politica managerului a fost/este de a reinvesti in afacere o cota semnificativa din profit, adica 20
pana la 50% .
0 = Politica managerului a fost/este de a nu reinvesti in afacere profiturile obtinute.
A.2. Evaluarea afacerii
1. Intensitatea concurentei
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
3. Dependenta de clienti/furnizori
4. Vechimea afacerii finantate
Media
Max. 2
Explicatie:
1. Intensitatea concurentei
2 = Nu exista concurenta sau este nesemnificativa.
1 = Exista concurenta , dar si avantaje competitive, astfel incat firma are posibilitatea sa reziste
acesteia.
0 = Concurenta este foarte puternica.
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
2 = cifra de afaceri in crestere constanta,neafectata de sezonalitate
1 = cifra de afaceri se mentine constanta sau in crestere.
0 = cifra de afaceri volatila sau in scadere.
3. Dependenta fata de clienti/furnizori
59
B. Criteriile obiective
60
Criteriile obiective sunt notate cu un total de 50 puncte, acestea evaluand performantele financiare ale
companiei prin urmatorii indicatori:
B.1. Lichiditate curenta ( rata curenta)
B.2. Rotatia furnizorilor
B.3. Rotatia creantelor ( clientilor)
B.4. Rotatia stocurilor
B.5 Grad indatorare
B.6.Rata contributiei
B.7. Acoperirea creditului (1) (suma creditului/ vanzari lunare)
B.8.Acoperirea creditului (2) (rata lunara/ incasari lunare)
B.9.. Marja neta
B.10. Marja din exploatare
TOTAL: 50 puncte
1
1. Lichiditate curenta -exprima capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt cu
elementele patrimoniale de activ usor convertibile in cash
2
2. Rotatia stocurilor-exprima numarul de zile in care se innoiesc stocurile
3
3. Rotatia creantelor- exprima numarul de zile in care se incaseaza creantele
4
4. Rotatia furnizorilor- exprima numarul de zile in care se onoreaza obligatiile catre furnizori
( furnizori si decontari )
5
5. Grad de indatorare (anterior creditului) -exprima gradul de acoperire a obligatiilor firmei in
activele patrimoniale (anterior demararii proiectului pentru care se solicita finantare)
6
6. Acoperirea creditului(1) (Suma creditului/vanzari lunare)- exprima numarul de zile de
vanzari necesare pentru acoperirea creditului
7
7. Acoperirea creditului(2) (Rata lunara/incasari lunare) -exprima numarul de zile de vanzari
necesare pentru acoperirea ratei lunare a creditului
8
8. Rata contributiei -exprima ponderea contributiei proprii a clientului la proiectul finantat
9
9. Rata profitului din exploatare- reflecta ponderea profitului din exploatare in vanzari.
10
10. Rata profitului net- reflecta ponderea profitului net in vanzari
Toate aceste date sunt generate de o macheta Excel in care sunt introduse datele din balantele
celor doua perioade la care se refera analiza, iar indicatorii se regasesc in sheet-ul Grila de punctaj
din modelul de analiza financiara AF Micro. Atribuirea punctajului, precum si diagnosticarea
categoriei de performanta se realizeaza automat in toate cazurile, indiferent de sursa si valuta
creditului.
Punctajul maxim ce poate fi obtinut de catre o companie, este de 90 puncte (40 subiectiv,
respectiv 50 obiectiv )
Companiile care obtin sub 50 puncte si/sau sub 15 puncte la criteriile subiective, se resping de
la creditarea in baza acestui model de analiza .
61
Daca afacerea prezinta potential de dezvoltare se poate detalia analiza pe baza procedurii
standard . Pentru finantarile sub forma de linii de credit si capital de lucru (stocuri, furnizori) se va
intocmi cash-flow simplificat iar pentru creditele de investitii cash-flow standard.
62
b) are dreptul s numeasc sau s revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau
de control ori majoritatea conductorilor unei alte entiti, denumit n continuare filial, i este n
acelai timp acionar sau asociat al acelei entiti;
c) are dreptul de a exercita o influen dominant asupra unei entiti, denumit n continuare
filial, la care este acionar sau asociat, n virtutea unor clauze cuprinse n contracte ncheiate cu
entitatea respectiv sau a unor prevederi cuprinse n actul constitutiv al acestei entiti, n situaia n
care legislaia care guverneaz statutul filialei permite existena unor astfel de clauze ori prevederi;
d) este acionar sau asociat al unei entiti, denumit n continuare filial, i n ultimii 2 ani a
numit singur, ca rezultat al exercitrii drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de
administrare sau de control ori majoritatea conductorilor filialei;
e) este acionar sau asociat al unei entiti, denumit n continuare filial, i controleaz singur,
n baza unui acord ncheiat cu ceilali acionari sau asociai, majoritatea drepturilor de vot n acea
filial;
De asemenea controlul este detinut daca exista puterea de a influenta majoritatea voturilor, fara
a detine majoritatea voturilor in cazul in care exista un actionar/asociat important, iar ceilalti
actionari/asociati detin ponderi cu totul nesemnificative in raport cu actionarul/asociatul important.
Grup de persoane aflate in relatii speciale cu banca . Norma BNR nr.12/2003 (modificata)
art. 2 pct. 18 defineste notiunea de grup de persoane aflate in relatii speciale cu un membru al grupului
institutiei de credit, ca fiind:
a) Ceilalti membri ai grupului institutiei de credit
b) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor asupra caruia grupul institutiei de
credit are sau exercita o influenta semnificativa
c) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor care are sau exercita o influenta
semnificativa asupra grupului institutiei de credit.
d) Membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor impreuna cu care grupul institutiei de
credit intreprinde o activitate economica in participatie.
63
64
- grupul persoanelor aflate in relatii speciale sa nu depaseasca 25% din fondurile proprii, iar
peste 10% din fondurile proprii se considera expunere mare, din care:
expunerea fata de o persoana membra a propriului grup este considerata
expunere mare daca depaseste 5% din fondurile proprii; expunerea fata de ceilalati membri ai
propriului grup nu va depasi 20% din fondurile proprii;
expunerea fata de o persoana aflata in relatii speciale cu banca, alta decat cele din grupul
institutiei de credit, este considerata ca fiind expunere mare cand valoarea absoluta a acesteia
este egala sau mai mare decat suma de ........ mil lei dar nu va depasii suma de ........... mil. lei
In plus fata de limitele de mai sus, expunerile totale fata de persoanele aflate in relatii speciale
cu banca care au o influenta semnificativa asupra acesteia nu vor depasi limita de 15% din fondurile
proprii. (limite stabilite de banca) ;
- un singur debitor nu va depasi 25% din fondurile proprii, iar peste 10% din acestea,se
considera expunere mare.
Conform Normei B.N.R. nr.12/2003 (modificata), institutia de credit trebuie sa respecte in
permanenta limitele cu referire la expunerile mari, iar daca intr-un caz exceptional expunerile depasesc
aceste limite, este necesara raportarea imediata a acestei situatii la B.N.R.
Orice operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri mari, sau la majorarea unei
expuneri mari deja inregistrata, se poate face cu numai cu aprobarea Comitetului de Management,
urmata de validarea acesteia de catre Consiliului de Administratie al bancii.
Directia Administrare Credite va prezenta, lunar, Consiliului de Administratie al bancii, spre
analiza si aprobare, toate acordarile de credite care vizeaza expuneri mari sau expuneri pe debitori
aflati in relatii speciale cu Banca Transilvania S.A, operate in baza aprobarii prealabile date de
Comitetul de Management.
La calcularea fondurilor proprii, care stau la baza determinarii acestor expuneri, se va avea in
vedere deducerea sumelor rezultate din operatiuni in conditii de favoare, iar la grupuri se va avea in
vedere ca persoanele se iau considerare o singura data, daca acestea fac parte din mai multe grupuri
65
66
Durata standard a unei misiuni este de o saptamana. Echipele de inspectie vor fi alcatuite din 23 referenti de specialitate din cadrul Departamentului Inspectie Risc.
II. Rolul i importana inspectiilor de risc
Evaluarea riscului de credit, pentru creditele acordate persoanelor juridice va cuprinde
urmatoarele aspecte:
1.1.Verificarea analizei de credit;
1.2.Verificarea documentelor juridice & contractuale;
1.3.Controlul administrarii creditelor;
1.4.Continutul si securitatea dosarelor de credit.
1.1. Verificarea analizei de credit
In aceasta etapa se va verifica respectarea politicii de analiza a creditelor in functie de modelul
afacere si tipul de credit. Se va verifica utilizarea modelului de analiza financiara si a referatului
adecvat.
Echipa de control va evalua calitatea analizei, in functie de existenta si credibilitatea
elementelor prezentate, insistand asupra principalelor aspecte, cum ar fi:
- calcul punctajului si al marjei de dobanda;
- calculul ratingului BNR;
- existenta surselor de rambursare;
- obiectivitatea si calitatea proiectiilor financiare;
- analiza proiectelor de investitii, prezentarea contributiei proprii a imprumutatului;
- fundamentarea nevoii de capital de lucru;
- analiza afacerii si a managementului;
- utilizarea surselor de informatii disponibile (CRB, CIP, certificate de atestare fiscala etc);
- in cazul creditelor de nevoi temporare garantate cu instrumente certificate conformitatea
acestor documente;
- identificarea si efectuarea analizei consolidate in cazul debitorilor care constituie
grup (daca este cazul);
- realizarea gradului de acoperire cu garantii prevazut in norme;
- calitatea si accesibilitatea informatiei prezentate.
Pentru fiecare tranzactie analizata se va urmari incadrarea in limita de competenta a sucursalei,
respectarea tuturor limitarilor din norma (tip de produs, grup de debitori, structura de garantii etc).
1.2.Verificarea documentelor juridice & contractuale
In aceasta etapa se vor verifica:
- existenta documentelor de aprobare (PV/minuta sedintei);
- existenta opiniei consilierului juridic;
- existenta hotararii organului statutar al debitorilor/garantilor privind contractarea creditului,
cu toate elementele necesare (valoare credit/garantii/persoana imputernicita);
- dovada inscrierii garantiilor;
- dovada notificarii debitorilor cedati in cazul cesiunii de creante;
67
- indeplinirea conditiilor de aprobare date de CCRS (rang prioritate, clauze speciale solicitate
in aprobare, modificari clauze contractuale,etc);
- indeplinirea conditiilor de validitate a documentelor necertificate;
- descrierea identica a bunurilor acceptate in garantie in contractele de credit, garantii, actele de
proprietate, precizarea valorii de piata si a obligatiei totale de plata in contractele de garantie;
- asigurarea bunurilor, in conditiile prevazute in normele BT (inclusiv utilizarea asiguratorilor
agreati);
- durata de valabilitate a politelor de asigurare;
- vizarea contractelor de jurist.
O atentie deosebita se va acorda verificarii rangului de prioritate a garantiilor; se va solicita
prezentarea extraselor CF original -pentru imobile, respectiv se va verifica AEGRM23- pentru bunurile
mobile -care sa ateste inexistenta unor sarcini de rang superior asupra bunurilor acceptate in garantie
de BT (cu exceptia cazurilor in care prin aprobare se prevede altfel).
De asemenea, daca echipa de inspectie considera necesar poate recomanda o reevaluare a
garantiilor (daca se constata majorari semnificative in urma unor reeevaluari succesive) si/sau vizite la
fata locului pentru a verifica starea faptica a garantiilor conforma cu descrierea din rapoartele de
evaluare. In cazul garantiilor de tip stoc/cesiune de creante verificarea gradului de acoperire se va
realiza prin compararea valorilor inscrise in ultima balanta de verificare cu cele considerate la
evaluare.
1.3.Controlul gestionrii i administrarii creditelor
Verificarea adminstrarii creditelor va cuprinde urmatoarele aspecte:
-indeplinirea conditiilor precedente angajarii creditului, impuse prin aprobare;
-urmarirea destinatiei platilor efectuate din credit;
-evolutia situatiei financiare a debitorului (prezentarea lunara a balantelor de verificare, a
bilanturilor semestriale, a altor documente necesare);
-tragerile in cadrul pafoanelor revolving aprobate in centrala pentru creditele pentru nevoi
temporare garantate cu instrumennte de plata nercertificate;
-urmarirea respectarii conditiilor de derulare impuse prin aprobare (realizarea nivelului minim
de rulaj conform contractului etc);
- evaluarea serviciului datoriei in derularea relatiei de credit, achitarea ratelor la scadentele
prevazute, sursele de rambursare (inexistenta unor credite roll-over);
- reinnoirea politelor de asigurare expirate, plata ratelor scadente;
- calculul ratingului BNR, semestrial;
- efectuarea reviziilor facilitatilor la termenele planificate;
- mentinerea relatiei cu debitorul, rapoarte de vizita, corespondenta (instiintari privind obligatia
de achitarea a ratelor, a sumelor restante etc).
Urmarirea destinatiei creditului reprezinta un aspect deosebit de important, se va verifica
respectarea utilizarii in conformitate cu prevederile contractuale analizandudu-se documentele
relevante (documente de plata, documente justificative: facturi, contracte etc).
23
68
69
70
71
CAPITOLUL III
Analiza riscului de credit n activitatea de creditare
Studiu de caz : Banca Transilvania, Sucursala Constanta
72
Pentru acoperirea impotriva riscului de credit, aceste produse au insa conditii stricte de
eligibilitate pe care solicitantii trebuie sa le indeplineasca:
1. Sa inregistreze o perioada minima de functionare de 12 luni (de la data inmatricularii
firmei, cu conditia sa fi incheiat cel putin un bilant semestrial sau anual) ;
2. Conform ultimului bilant contabil (semestrial si/sau anual) evolutia cifrei de afaceri a
imprumutatului sa fie pozitiva (comparatia se realizeaza fie luand in considerare
valorile absolute ale cifrei de afaceri din bilanturile contabile semestriale/anuale fie
luand in considerare media lunara a cifrei de afaceri din bilantul semestrial fata de
media lunara a cifrei de afaceri din bilantul anual) ;
3. Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual) imprumutatul inregistreaza
profit din exploatare . Cu titlu de exceptie, in cazul companiilor care lucreaza cu
discounturi, inregistrate la venituri/cheltuieli financiare, este considerat indeplinit acest
criteriu daca imprumutatul inregistreaza profit net conform ultimului bilant contabil.
4. Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele
6 luni si nu este in interdictie de a emite CEC-uri bancare
5. La creditele contractate figureaza in CRB cu serviciul datoriei A, in ultimele 12 luni;
6. Compania sa fie stabila financiar (respectiv se clasifica in categoria A sau B conform
Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc)
7. Nu au inregistrat restante( rate de capital si dobanda) pe o perioada mai mare de 7 zile
calendaristice la alte tipuri de credite contractate de la BT, in ultimele 3 luni
8. este obligatorie consultarea Biroului de Credit pentru asociatii/administratorii
imprumutatilor (cel putin a celor mandatati sa reprezinte firma in relatia cu banca) in
vederea verificarii serviciului datoriei prestat de acestia in calitate de persoane fizice. In
cazul in care acestia inregistreaza la data solicitarii creditului restante cu o vechime de :
- pana la 60 de zile -acest aspect va fi mentionat in referatul de aprobare a creditului,
urmand ca CCR dedicat al unitatii operative BT sa decida in privinta aprobarii/
respingerii creditului ;
- peste 60 de zile- se va solicita aprobarea Comitetului de Management al BT prin
transmiterea referatului si a sustinerii unitatii operative BT catre Divizia IMM ( nota :
la prelungirea, suplimentarea unui credit aflat in sold ,in aceasta situatie, aprobarea este
de competenta Diviziei IMM)
Pentru stabilirea categoriei de performanta financiara in care se incadreaza clientul pentru
indeplinirea conditiei nr 6, datele financiare din ultimul bilant contabil depus la Administratia
Financiara se vor introduce intr-o macheta ce va genera un punctaj in urma caruia fiecare agent
economic cu personalitate juridical va fi incadrat intr-una din urmatoarele categorii de bonitate, astfel:
Categoria A
Categoria B
Categoria C
Categoria D
Categoria E
80 - 100
53 - 80
30 - 53
15 - 30
0 - 15
puncte
puncte
puncte
puncte
puncte
73
74
75
Tipuri de credite :
linii de credit pentru activitatea curenta
credite pentru constituire de stocuri si/sau plata furnizori
scrisori de garantie bancara
credite de investitii
In situatia de fata o sa studiem cazul unei linii de credit clasice, pentru a putea face o
comparatie cu cazul creditului 1 ORA prezentat anterior.
Liniile de credit se pot acorda companiilor, in lei si valuta, pentru completarea capitalului de
lucru necesar sustinerii activitatii curente.
Nivelul aprobat al liniei de credit stabileste un plafon maxim de credit, n limita caruia se pot
efectua acordri i rambursri succesive pe toat durata de valabilitate a facilitatii, cu condiia ca
soldul debitor zilnic al contului de linie de credit s nu depeasc nivelul maxim al plafonului
aprobat.
Destinatia liniilor de credit este satisfacerea nevoilor curente de capital de lucru al societatilor
comerciale. Sumele trase din linia de credit nu se utilizeaza pentru plata dividende, plata datorii catre
asociati daca hotararea de aprobare nu prevede astfel.
Nivelul liniei de credit va fi corelat cu necesarul de capital de lucru al companiei, cu ciclul
financiar al acesteia si cu capacitatea de rambursare a imprumutatului.
Termenul de acordare a liniei de credit. Linia de credit nu poate fi acordata pe o perioada mai
scurta de 1 luna si nici pe o perioada mai lunga de 12 luni.
Dobanzi si comisioane. Pentru liniile de credit acordate, banca practic urmtoarele costuri:
Dobanda: 14, 5% /an
a. comision de analiza / acordare : 1,5%
b. comision de gestiune lunar : 0,1% la sold
c. comision pentru neutilizarea liniei de credit: 5% / an
Analiza documentatiei de credit
In analiza documentatiei se va tine cont de cerintele generale de analiza enuntate in capitolul
anterior si de cele specifice solicitate prin referatul de credit. Se va da o importanta speciala analizei
posturilor bilantiere ce privesc mijloacele si datoriile curente, a indicatorilor de lichiditate si rotatiile
activitatii, a evolutiei fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment.
In referat se va mentiona rezultatul consultarii CIP, CRB.
Se utilizeaza modelul de referat de credit standard.
Utilizarea liniei de credit. Linia de credit trebuie utilizata in conformitate cu destinatia
aprobata. Plile dispuse de client se acoper, cu prioritate, din disponibilittile existente in contul
curent al clientului pltitor. Pe msura epuizrii disponibilittilor din contul curent, efectuarea plilor
conform documentelor de plat vizate de analistul de credite/ RM, inclusiv comisioanele aferente
acestora, se realizeaz prin angajarea liniei de credit.
Virrile de sume din linia de credit aprobat in contul curent al imprumutatului se pot face in
toat perioada de valabilitate a liniei de credit, cu conditia ca soldul debitor al contului liniei de credit
s nu depseasc plafonul aprobat.
76
77
PLAST SRL
Date din situatiile Financiare
Active imobilizate total
Active circulante total
Cheltuieli in avans
Datorii scadente in termen de 1 an
Datorii cu scadenta peste 1 an
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Venituri in avans
Capitaluri proprii
Patrimoniul public
Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an
Imprumuturi si datorii financiare
Cifra de afaceri neta
Variatia stocurilor (+ / -)
Productia imobilizata
Alte venituri din exploatare
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu personalul
Amortizari
si
provizioane
aferente
exploatarii
Alte cheltuieli din exploatare
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Venituri financiare total
Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
Cheltuieli cu dobanzile
Alte cheltuieli financiare
Rezultat extraordinar (+ / -)
Impozit pe profit /venit
Profit net ( +/ -)
Numar mediu de angajati
Calitatea conducerii
Calitatea pietei
Acoperire Risc Valutar
Bilant 30/06/2006
175820
507997
0
551803
40756
0
0
91258
0
0
258550
828780
0
0
2
720845
15615
23882
Indicatori
Rentabilitate economica
Rata curenta
Grad de indatorare
Solvabilitatea
Calitatea conducerii
Calitatea pietei
Acoperire risc valutar
Punctaj obtinut
Performanta
Valoare
21,898%
92,061%
86,655%
26,088%
Punctaj
22
13
7
13
4
4
4
67
B
30240
0
11159
0
8504
-604
0
6905
34554
4
4
4
4
78
Deal ID:
36186289
Sucursala clientului:
Constanta
Agentia analistului /
consilierului bancar:
Agentia Tomis
Tip credit:
Rapid
Produs de credit:
Tip tranzactie:
acordare
Valoare credit:
30.000
Moneda:
RON
Durata:
12 luni
Existent
Destinatie:
CAPITAL DE LUCRU
Client:
PLAST SRL
Adresa:
Nr Reg Com:
Atribut Fiscal:
Cod Kindle:
xxxxxx
J13/103/05
Cod unic de
inregistrare:
xxxxxxxx
CAEN:
5190
Reprezentanti legali
Nume reprezentant Calitate reprezentant
Ion Popescu
ADMINISTRATOR
SI ASOCIAT UNIC
Garantii creditului
Tip garant Nume / Denumire Domiciliu / Sediu CNP / Nr Reg Com CI / CUI Reprezentanti garant
..........
..........
Dobanda:
..........
..........
..........
..........
17
Comision de analiza:
2.5
COF:
9.5
Comision de
neutilizare:
..........
Marja:
7.5
Comision de revizie:
31/01/2007 12:24:00 PM
Comision de gestiune:
0.1
Comision de risc:
..........
Comision de
administrare:
..........
Alte comisioane:
Nr
CONDITIA
..........
APRECIERE
Se bifeaza
daca
conditia
este
79
indeplinita
1
138.130 RON
38.200 RON
Nu figureaza in CIP
10
Nu
Este clientul in relatii speciale cu banca? (Selectati Da daca clientul este in relatii speciale cu banca)
Informatii relevante despre grupul de apartenta
(optional):
Id
93980
Nume
grup
Cod
PLAST
88870
SRL
..........
Tip
Id. persoana
reprezentativa
Data
adaugare
pentru
raportare
182609
Tue Jan 16
Mon Jan 15
13:40:44 EET 00:00:00 EET 0
2007
2007
Nume Persoana
Id
PLAST SRL
182609 1
Ion Popescu
Maria Popescu
Data
expunere
Expunere
Numar
Expunere
ultima luna
componenti
Tip CUI
Info
-32839.11 3
Expunere
Data expunere
17128854
2007/01/16
182612 0
1720125131245
-28964.11
2007/01/16
182613 0
2770506131260
-3875
2007/01/16
Au fost / nu au fost depuse toate documentele necesare: (Se bifeaza daca au fost depuse toate documentele
necesare)
80
Categoria de performanta a creditului (conform Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor
in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc):
Solicitantul indeplineste / nu indeplineste criteriile de eligibilitate:(Se bifeaza automat daca solicitantul indeplineste
criteriile de eligibilitate)
Propunere:
..........
Da
..........
Da
Analist:
Data completarii:
17/01/2007 5:39:42 PM
Director Sucursala:
Data aprobarii:
17/01/2007 5:39:00 PM
In urma intocmirii acestui referat, clientul va primi o vizita din partea bancii la sediul firmei
pentru intocmirea Fisei Clientului ce va fi accesibila pe suport electronic tuturor celor implicati in
activitatea de creditare a Bancii Transilvania. Aceasta vizita va fi repetata la fiecare 6 luni de la
acordarea creditului, in acest fel tinandu-se legatura cu clientul pentru intampinarea nevoilor acestuia,
precum si pentru limitarea sau anticiparea riscurilor unor eventuale probleme de rambursare a
imprumuturilor. Aceste vizite fac parte din procesul de monitorizare a imprumutului dupa acordare,
dar si pentru urmarirea evolutiei afacerii creditate
Raportul consilierului de clientele completat in urma vizitei la client are urmatoarea structura:
PLAST SRL
Grup
81
Sucursala
Constanta
Regiune
Andrei Baican
Modificat de
Daniela Grigore
FISA CLIENTULUI
Adresa
Categorie client
Activ. de baza
N/A
Codul CAEN
5190
Importator
Nu
Cod client
566402
CIF
Actionariat
J13/103/05
Ion Popescu - asociat unic
100%
Xxxx
Xxxx
Xxxxx
Stare
Existent
Industrie
Exportator
Nu
CUI
Cifra de afaceri
zzzzzzz
828.780 ron la iun 2006
Banci
LIBRA BANK S.A.
Banca Transilvania S.A.
82
Iani Zoia
Locatie
Efectuat la
Scopul intalnirii
Client
2007-01-15
Solicitare credit "1 ORA". Actuala solicitare de credit este determinata de iminenta unei
perioade de decalaj intre incasari si plati.
Descrierea intalnirii
Intalnirea a avut loc la sediul firmei, reprezentantii BT fiind primiti de catre asociatul unic Ion Popescu. Erau
clienti de fata interesati de produsele oferite de societate care au si achizitionat cateva articole. S-a discutat
despre abonamentul bancar si despre creditul " Propietatii imobiliare pe firma" in vederea cumpararii unui
sediu (dupa inchiderea exercitiului financiar 2006) si despre o linie de credit pentru capital de lucru.
Data limita
Stare
Deschis
Nota
Completarea dosarului pentru credit "1 ORA"
83
Pentru dezvoltarea acestui tip de finantare voi lua in analiza situatia financiara a clientului LOCAS
SRL ce a solicitat o linie de credit in suma de 135.000 RON pentru evitarea unui blocaj financiar si
continuarea in bune conditii a activitatii. Aceasta solicitare de credit a venit in perioada imediat urmatoare
unei investitii prin care firma a achizitionat un complex ( spalatorie auto, sala fitness, aerobic, coafor, masaj) in
Constanta.
Ca si in cazul creditelor rapide, o prima evaluare a societatii se face in urma analizei datelor
financiare cuprinse in situatiile puse la dispozitia bancii de catre firma. Documentele solicitate sunt analizate
si verificate in ceea ce priveste actualitatea, corectitudinea si acuratetea lor de catre analistul de credite si de
catre consilierul juridic in ceea ce priveste legalitatea acestora daca e cazul. Daca firma se incadreaza la o
prima vedere in termenii impusi de normele bancii, analistul de credit se va deplasa la sediul firmei si la
punctele de lucru unde isi desfasoara aceasta activitatea pentru adunarea informatiilor referitoare la
desfasurarea afacerilor, dar si despre piata pe care actioneaza societatea respectiva, despre concurenti,
precum si despre echipa de management . Creditul se acorda pe baza unei analize detaliate a unor aspecte
relevante privind afacerea creditata si managementul acesteia, in urma careia trebuie sa rezulte capacitatea
de rambursare a imprumutului, respectiv riscurile potentiale associate.
Datele si concluziile analizei efectuate, impreuna cu structura si conditiile finantarii se prezinta intrun referat de analiza si propuneri, denumit Referat de credit. Acestuia ii voi atasa modelul de analiza micro
prezentat in Cap II al lucrarii, partea a patra, precum si modelul de cash-flow simplificat.
Dosarul de credit ce va insoti Referatul de credit trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
Cererea de credit in original
Avize, autorizatii, acorduri copie
Alte documente solicitate clientului ( fluxul de numerar, acordul CRB, declaratia de apartenenta la
grupuri de debitori, extrase de carte funciara, inregistrari AEGRM etc)
Referatul de credit
Nota evaluatorului pentru bunurile luate in garantie
Opinia legala a consilierului juridic
Aprobarea/ avizarea creditului / copie dupa minuta CCRS
Rezultatul consultarii CRB, CIP
Dupa aprobarea creditului, atasat Dosarului de analiza a creditului se intocmeste Dosarul de acordare
a creditului care va fi pastrat de catre administratorul de credite si care va cuprinde contractile de credit si de
garantie, precum sibbilanturile, balantele depuse ulterior acordarii creditului sau solicitari diverse ale
clientului sau bancii in legatura cu creditul acordat.
84
Sucursala/Agentia
Numele firmei SC LOCAS SRL
Adresa firmei Str. XXX nr. 8,
bl.A1, sc.D, ap.35,
Constanta
Telefonul firmei 0745 SSSSSS
85
86
150.000 Ron. La 31.12.2005 soldul creditelor contractate de la Eurombank este de 350.884 RON, din
situatiile financiare rezultand ca in anul 2005 sumele achitate catre Eurombank, reprezentand rate si
dobanzi aferente, au totalizat 315.830 RON, fapt ce demonstreaza o buna capacitate financiara a
societatii.
Acest efort financiar a fost realizat pe fondul urmatorilor indicatori economici ai societatii:
INDICATOR
cifra de afaceri (ron)
profit din exploatare
(ron)
Nr. angajati:
31.12.2003
97.887
(51.171)
31.12.2004
176.127
19.541
30.12.2005
594.263
118.555
30.06.2006
514.787
399.670
28
87
specializat (coafeze, maseoze, barman, anternor pentru sala fitness si aerobic) a amenajat spatiu pentru
copii cu posibilitatea de organizare aniversari, a imbunatatit aria pentru spalatoria auto pentru care a
obtinut pentru inceput oferte de la : SC TRAVEL DANTRANS SRL, SC RTC HOLDING SA, ARIES
SHIPPING AGENCY, FAIR PLAY MARITIME LTD. Investitiile efectuate la complexul din
Constanta se ridica pana in prezent la nivelul a 14.100 Ron, excluzand chiria platita in avans pe 6 luni
(21.000 Ron), conform contractului de inchiriere. Aceasta investitie, insa se preconizeaza a aduce
venituri societatii in de aproximativ 115.000 Ron/luna, astfel :
Ron
- spalatorie masini :
40 masini/zi x 15 Ron x 30 zile lucratoare = 18.000
- bar :
300 ron/zi x 30 zile
= 9.000
- fitness :
40 pers/zi x 50 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 50.000
- aerobic :
30 pers/zi x 35 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 26.550
- masaj :
6 pers/zi x 30 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 4.500
- coafor :
300 Ron/zi x 20 zile lucratoare
= 6.000
- sp.joaca pentru copii : 10 Ron/zi x 15 copii x 15 zile lucratoare
= 750
- organizare aniversari copii : 20 Ron/zi x 15 copii x 4 ori/luna
= 120
114.920 Ron
SC LOCAS SRL are fata de BT urmatoarea expunere :
- 100.000 Ron credit deinvestitii contractat in luna februarie 2006 pentru finalizarea amenajarii
unui apartament din cadrul pensiunii, apartament ce face parte din ultima investitie, precum si pentru
extinderea bucatariei in spatiul adiacent acesteia, spatiu alocat pana acum unui birou. Extinderea
bucatariei a aparut ca o necesitate stringenta demonstrata de afluxul peste asteptari de clienti externi
pensiunii inregistrat sezonul trecut, fie turisti din cadrul grupurilor inscrisi in excursii organizate de
agentii de turism, fie de clienti persoane fizice cazati in imprejurimi. In aceste conditii, managerul a
dorit sa evite situatia de a pierde o sursa importanta de venit, aducatoare chiar de clienti permanenti.
- 261.200 Ron - preluarea a 2 credite aflate in sold la Eurom Bank. Perioada mai lunga de 5 ani (la
Eurombank perioada de creditare este de 3 ani cu scadente in 2007 si 2008) este motivul care a
determinat SC LOCAS SRL sa se orienteze catre BT in conditiile in care in ultima perioada a facut un
efort financiar extraordinar prin preluarea complexului din Constanta.
Societatea mai are in derulare un contractat un leasing, astfel:
contract nr. DF 7521/07.04.2005 incheiat cu MOTORACTIVE LEASING, pentru achizitionarea unui
autoturism Citroen C4, cu o anuitate de 164.42 eur/ luna si cu o rata reziduala de 2.111,60 scadent la
01.06.2009.
In prezent, datorita dezvoltarii activitatii prin deschiderea restaurantului aferent pensiunii si preluarea
complexului din Constanta (spalatorie auto, sala fitness, aerobic, coafor, masaj) cifra de afaceri a
societatii a crescut substantial (total an 2005: 378.863 Ron, luna iunie 2006: 334.124 Ron), necesitand
un capitalul de lucru proportional. Intrucat societatea se afla in perioada imediat urmatoare unei
investitii deosebite, nu dispune in totalitate de resursele financiare necesare noului nivel al activitatii.
Pentru evitarea unui blocaj financiar si continuarea in bune conditii a activitatii, societatea solicita BT
o linie de credit in suma de 135.000 Ron.
88
Valoare de lichidare
645 %
2* 8 = 16p
1,8* 7 = 12,6p
2* 5 = 10p
89
2
2
2
2
2,0
Comentarii:
Clientul este foarte deschis, ofera toate detaliile afacerii, a pus la dispozitie toate datele financiare de la
prima vizita.
Managerul firmei are o experienta mai mare de 3 ani (din anul 1997) si cunoaste in profunzime partile
administrative, financiare si tehnice ale afacerii.
Managerul ia masuri pentru a-si atinge obiectivele, are planuri pe termen mediu legate de evolutia
afacerii sale.
Politica este de a reinvesti in afacere profiturile obtinute in proportie mai mare de 50%.
A.2. Evaluarea afacerii
1. Intensitatea concurentei
2. Stabilitatea vanzarilor/incasarilor
3. Dependenta de clienti/furnizori
4. Vechimea afacerii finantate
Media
1
2
2
2
1,8
Comentarii:
Exista concurenta, dar si avantaje competitive, astfel incat firma are posibilitatea sa reziste acesteia
printr-un marketing bine pus la punct: oferirea de pachete complete de servicii la preturi avantajoase
cu discounturi si bonusuri atractive atat la complexul din Constanta, cat si pensiunea din Eforie Nord.
Cifra de afaceri se mentine relativ constanta, neafectata de sezonalitate.
Afacerea nu depinde de un numar mic de furnizori/clienti.
Durata de activitate a firmei este mai mare de 3 ani ( din anul 1997).
A.3. Evaluarea altor elemente
1. Istoricul de creditare al clientului
2.Ponderea CA rulabila bancar
3. Natura si valoarea psihologica a garantiilor
4. Existenta unor surse de rambursare alternative
Media
2
2
2
2
2.0
Comentarii:
Firma are in derulare la BT un credit de investitie in sold de 98.000 Ron la care a inregistrat un
serviciu al datoriei foarte bun.
Peste 80% din cifra de afaceri este rulata prin conturi bancare.
Garantiile propuse sunt integral imobiliare.
Exista alte surse de rambursare .
90
B. Elemente obiective:
B.1. Lichiditate curenta
B.2. Rotatia stocurilor
B.3. Rotatia creantelor
B.4. Rotatia furnizorilor
B.5. Grad indatorare
B.6. Acoperirea creditului (1)
B.7. Acoperirea creditului (2)
B.8. Rata contributiei
B.9. Rata profitului din exploatare
B.10. Rata profitului net
TOTAL
75
39 zile
0 zile
127
1p
62%
47.20
0
0%
77.64%
70.93%
1p
4p
5p
zile
1p
2p
5p
1p
5p
5p
32 p -
B
TOTAL PUNCTAJ ELEMENTE OBIECTIVE: 32 puncte B
COMENTARII BILANT & CPP
La 30.06.2006 conform analizei micro firma se incadreaza in grupa B de bonitate.
Active imobilizate in suma de 579.902 RON din care :
mobilier si alte active mobile 39.989 RON
echipament 38.764 RON (utilaje specifice bucatarie, centrala termica, etc)
cladiri si amenajari 321.125 RON (pensiune)
Alte active necirculante 180.023 RON (imobilizari corporale in curs)
Activele circulante sunt in suma de 354.096 RON din care:
numerar si echivalenti 251.743 RON ;
creante neincasate
433 RON
ch.inreg. in avans
18.195 (chirie aferenta a 6 luni pentruu complexul din Constanta, RCA
platit in avans, leasing)
articole inventar
- 10.187 RON
alte creante
37.657 RON (TVA de recuperat)
stocuri
24.775 RON (din care produse finite: 11.856 RON si materii prime si
semifabricate: 12.919 RON)
Datoriile curente 469.219 RON:
facturi neplatite
- 81.505 RON
taxe de plata
6.891 RON (impozit pe profit in termen)
91
salarii de plata
- 8.021 RON (din luna)
venituri inreg. In avans
- 46.008 RON (avansuri facturate ce pentru servicii in turism ce
urmeaza a fi prestate)
p.crt.a dat.pe term.lung - 326.793 RON (credit investitie Eurombank)
Datoriile pe termen lung 98.000 RON (credit investitie BT):
Capitaluri asociati - 359.476 RON
capital social
- 210 RON
profit reinvestit
- 359.224 RON
Alte fonduri
- 42 RON
Profit net
- 365.131 RON
Rata curenta la 30.06.2006 fata de 31.12.2005 este in crestere (de 0,75 fata de 0,15).
Rulajul incasarii creantelor este 0 zile.
Rulajul furnizorilor este de 127 zile.
Rulajul stocurilor este de 39 zile.
Necesarul de fond de rulment este de(40.072) RON.
VIZITA LA SEDIUL FIRMEI:
1.
Data vizitei ; participanti
Descrierea sediului; marime? Stare?
Spatiul este inchiriat sau proprietatea firmei? Exista
contracte de inchiriere pe toata durata creditului?
Observatii :
Laiber Victor- 06.02.2006,
Pensiune
Proprietate a societatii, construit initial
din surse proprii completate apoi cu
credit contractat de la Eurombank.
Erau si clienti de fata? Daca da, cumparau ceva? Functioneaza, avand clienti atat in timpul
Angajatii aveau o atitudine profesionala ?
sezonului estival (capacitate 100%), cat
si in extrasezon (capacitate 40%)
Situatia stocului de marfa /marfii expuse in cazul Stoc de produse chimice detergenti
comerciantilor
dispuse intr-un depozit amenajat la
adresa pensiunii.
2.
Observatii :
Data vizitei ; participanti
Teodorescu Luminita 19.06.2006
Descrierea sediului; marime? Stare?
Complex str. Poporului nr.22,
Constanta
92
Spatiul este inchiriat sau proprietatea firmei? Exista contractului de inchiriere autentificat sub
contracte de inchiriere pe toata durata creditului?
nr. 1422/11.05.2006 la Birou Notarial
Eugenia Trifu (chiria salii de spalatorie
auto parter si sala fitness etaj II)
modificat ulterior prin Actul Aditional
autentificat sub.nr. 1704/06.06.2006
(inchiriere spatiul comercial si birourile
de la etajul I). chirie : echivalent a
1.000 eur/luna platibili din 6 in 6 luni.
Erau si clienti de fata? Daca da, cumparau ceva? Functioneaza, avand clienti in mod
Angajatii aveau o atitudine profesionala ?
constant la parter- spalatoria auto, iar la
etaj spatiul pentru sala de fitness si
aerobic ce a fost imbunatatit prin
amenajari noi este folosit la capacitate
maxima.
Situatia stocului de marfa /marfii expuse in cazul Un e cazul.
comerciantilor
CONCLUZII REFERITOARE LA FLUXUL DE NUMERAR
In previziuni estimam o crestere semnificativa a cifrei anulale de afaceri cu marje ale profiturilor
asemanatoare cu cele din perioada istorica.
Am tinut cont de marirea capacitatii de servire a resturantului si de contractele incheiate pentru cazare,
in paralel cu activitatea de distributie de detergenti si in plus fata de acestea, activitatea desfasurata in
cadrul complexului luat in chirie in Constanta, astfel:
Pensiune:
- in lunile de sezon:
- 11 camere x 120 Ron/noapte x 30 zile
= 39.600 Ron
- 24 pers x 70 Ron/masa x 30 zile
= 50.400 Ron
- Tur litoral: 20 pers x 15 Ron/pers x 4/luna = 1.200 Ron
91.200 Ron
- in lunile de extra-sezon:
- 4 camere x 40 Ron/noapte x 30 zile = 4.800 Ron
- 4 pers x 30ron/masa x 30 zile
= 3.600 Ron
8.400 Ron
Detergenti: - in lunile de sezon: 8.000 Ron
- in lunile de extra-sezon: 1.500 Ron
Complex Constanta:
Ron
- spalatorie masini :
40 masini/zi x 15 Ron x 30 zile lucratoare = 18.000
- bar :
300 ron/zi x 30 zile
= 9.000
- fitness :
40 pers/zi x 50 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 50.000
- aerobic :
30 pers/zi x 35 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 26.550
- masaj :
6 pers/zi x 30 Ron/abonament x 25 zile lucrat.
= 4.500
- coafor :
300 Ron/zi x 20 zile lucratoare
= 6.000
- sp.joaca pentru copii : 10 Ron/zi x 15 copii x 15 zile lucratoare
= 750
- organizare aniversari copii : 20 Ron/zi x 15 copii x 4 ori/luna
= 120
93
114.920 Ron
- cheltuieli exploatare: pensiune, complexul din Constanta.
- Plati dobanzi BT dobanzi aferente creditului preluat de la Eurombank in suma de 261.200 Ron si a
liniei de credit de 135.000 Ron.
- Rambursare credite BT- credite de investitii de 359.200 Ron si a liniei de credit de 135.000 Ron.
- Plati leasing conform scadentarului preliminar aferent contractului nr.DF 7521/07.04.2005 incheiat
cu MOTORACTIVE LEASING, pentru finantarea unui autoturism Citroen C4, scadent la 01.06.2008
cu un sold de 34.011 ron. inregistrat in balanta la 31.12.2005.
CLF 60392/15.03.2004), contract ce prevede rate lunare de aproximativ 120 euro/ rata si aproximativ
45 euro/dobanda, calculate de la data de 01.02.2006 pana la data de 01.06.2008, fara rata reziduala.
RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE:
Licente, autorizatii are toate autorizatiile necesare functionarii
Relatii speciale NU E CAZUL
Nu figureaza in CIP cu incidente
Figureaza in CRB cu serviciul datoriei A
RECOMANDARILE ANALISTULUI DE CREDIT
Tip credit : Linie de credit
Valoare credit: 135.000 RON
Durata: 12 luni
Destinatia: capital de lucru pentru activitate curenta
Cost proiect:
Dobanda: 13 %
Comision de acordare: 1,5% din valoarea creditului
Comision de gestiune: 0.1% lunar la soldul mediu zilnic
Comision de neutilizare: 5% / soldul mediu zilnic
Garantii:
Ipoteca de rang II asupra
- pensiune situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot 327+351, proprietate a SC LOCAS
SRL, evaluata de evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de opinie nr.
432/27.01.2006, imobil la care ipoteca de rang I este constituita tot in favoarea BT
Alte conditii: Rulaj minim 100% din cifra de afaceri prin BT;
Neridicarea sumelor ce constituie imprumuturi asociati decat cu acordul prealabil al BT
Se ataseaza :
- opinia legala
- opinie evaluator
Analist credite
Teodorescu Luminita
Consilier juridic
94
xxxxx
Pentru a evidentia cat mai bine modul in care este analizat riscul de credit in Banca Transilvania, am
ales cele doua tipuri de credit care in principiu au aceeasi destinatie si se adreseaza aceleiasi categorii de
clienti. Dar totusi banca prefera sa trateze diferit cele doua cazuri. Acest mod de abordare diferit in analiza si
tratarea celor doua cartegorii de solicitanti de credit este in primul rand justificat de suma ceruta de client si
apoi de bonitatea financiara.
Pentru creditele din platforma rapida suma maxima ce poate fi accesata pentru sustinerea activitatii
curente este de 35.000 RON. In schimb, pentru linia de credit acordata in conditii de analiza clasica,
plafonul maxim poate urca pana la suma de 100.000 EUR si echivalent in lei. Bineinteles, aceste sume
depend de situatia fiecarei firme analizate si de capacitatea de rambursare. Tinand cont numai de elementul
plafonului maxim, este normal ca cele doua credite sa aiba tratament diferentiat.
Sa analizam procesul de analiza in cazul concret al creditului 1 ORA. Asa cum am precizat in
capitolele anterioare, analiza riscul de credit se imparte in doua directii: analiza non-finaciara si analiza
financiara.
Analiza non-financiara
Indiferent de tipul de finantare solicitat de catre client, banca este interesata in cunoasterea si
intelegerea activitatii acestuia. In ambele cazuri, procedura cere un call-report intocmit de catre analistul de
credit sau a persoanei expres desemnata sa viziteze afacerea solicitantului.
In primul rand se urmareste calitatea conducerii, pregatirea profesionala si experienta in domeniu.
In cazul firmei PLAST SRL, administratorul societatii are o experienta destul de redusa in administrarea
firmei, avand doar 2 ani de la demararea activitatii. Increderea acordata insa acestui client vine din
expunerea pe care o are dnul Popescu Ion fata de Banca Transilvania in calitate de client persoana fizica.
Atat administratorul firmei Plast SRL , cat si sotia sa au credite contractate ca persoane fizice pentru care nu
s-au inregistrat restante sau intarzieri la rambursare. Cei doi au dat dovada de seriozitate si promtitudine in
relatia cu banca si au apreciat serviciile de care au beneficiat. Acesta din urma este motivul pentru care
administratorul Popescu Ion a preferat colaborarea si ca persoana juridical tot cu Banca Transilvania.
Analizand cazul firmei LOCAS SRL, constatam ca activitatea firmei a inceput in 1997 sub acelasi
management ca si in present. Administratorul societatii are o vasta experienta si relatii in domeniul
turismului, activand ca ghid pentru diferite firme de turism din Constanta. Eforturile depuse de conducere au
ajutat firma sa se dezvolte, beneficiind de activitate si in extrasezon, gratie implicarii doamnei Mirela
Ionescu in atragerea unor contracte cu firme de turism straine si cu bazele de tratament de pe litoral. Asa
cum este detaliat in referatul de credit, turismul nu este singura activitate a societatii Locas SRL. Comertul
cu ridicata al produselor chimice reprezinta o pondere importanta din cifra de afaceri a firmei. Relatiile de
afaceri cu diferitii parteneri au fost dezvoltate de asociatul unic, Dorel Ionescu si au la baza aproape 10 ani
de colaborare.
In cadrul analizei non-financiare sunt evidentiate si alte aspecte legate de istoricul de creditare al
societatii, existenta unor surse de rambursare alternative (cum ar fi chirii, venituri suplimentare ale
asociatilor) sau vechimea afacerii. Istoricul de creditare al societatii se verifica in Centrala Riscurilor
Bancare, unde se urmareste daca firma solicitanta figureaza cu serviciul datoriei A, adica nu a fost
inregistrata cu intarzieri mai mari de 15 zile in achitarea creditelor contractate pana in present. De asemenea,
95
asociatii si administratorii celor doua societati au fost verificati in Biroul de Credite care furnizeaza
informatii cu privire la intarzierile inregistrate la creditele contractate pe persoana . Nici unul dintre cei
interogati in baza de date nu a fost raportat cu informatie negativa. Centrala Incidentelor de Plati ofera
informatii despre indeplinirea obligatiilor asumate de societate prin emiterea de documente certificate, dar si
daca este in interdictie de a emite cec-uri. Aceste 3 verificari (CIP, CRB si BC) elimina riscul de a acorda
credite unor firme cu situatie indoielnica sau care are in conducere persoane ce nu si-au respectat
angajamentele de plata ca si persoane fizice.
In cazul creditului standard (linie de credit 135.000 ron) este obligatorie si evaluarea pea curt a
afacerii, urmarind urmatoarele aspecte: intensitatea concurentei, stabilitatea vanzarilor / incasarilor si
dependenta de clienti / furnizori. De exemplu, in cazul Locas SRL, concurenta exista deoarece activitatea de
turism se desfasoara intr-o statiune de pe litoral unde majoritatea intreprinzatorilor ofera servicii turistice.
Principalul vanzarilor si al incasarilor din acest gen de activitate sunt sezoniere, cu toate ca si in extrasezon
sunt in derulare contracte cu diferite baze de tratament din zona. Este necesar a se evidentia principalii
furnizori pentru a analiza posibilitatea de a ingreuna activitatea Locas SRL in cazul unei retrageri a unuia
dintre acestia de pe piata. In cazul creditului rapid, pentru usurarea fluxului de aprobare, nu sunt obligatorii
aceste detalii, dar este de preferat ca aceste aspecte sa se regaseasca in Call-reportul intocmit de catre
consilierul IMM si salvat in baza de date a bancii.
In ceea ce priveste analiza financiara, indicatorii de performanta sunt determinati prin cele doua
metode: analiza micro in cazul liniei de credit in suma de 135.000 RON si o analiza simplificata in cazul
creditului rapid 1 ORA .
In cazul firmei Plast SRL, indicatorii sunt determinati numai pe baza cifrelor din ultimul bilant
contabil, si anume cel de la 30.iunie 2006.Dupa cum s-a precizat si in capitolele anetrioare, la acest tip de
creditare se doreste un raspuns pe loc asupra sumei si a eligibilitatii pentru finantare. De aceea,
introducerera datelor in machete si raspunsul nu ar trebui sa dureze mai mult de 15 minute. Clientul poate
aplica imediat pentru credit, completand documentatia necesara. Indicatorii vizati sunt: Rentabilitatea
economica, rata curenta, gradul de indatorare, solvabilitatea si acoperirea riscului valutar. Se considera
acoperit de riscul de riscul de curs valutar persoana juridical care realizeaza un flux de numerar pozitiv in
valuta in care este acordat creditul, adica veniturile cu character permanent si incasate in conturile deschise
la BT vor permite achitarea la scadenta a obligatiilor fata de banca. Firmei Plast SRL i s-au acordat maximul
de puncte, adica 4, pentru ca valuta creditului este RON iar incasarile sunt de asemenea in RON. In total,
firma a obtinut 57 de puncte, incadrandu-se in categoria de bonitate B, ceea ce ii confera dreptul de a
beneficia de acest credit rapid.
Acest tip de credit este garantat cu 3 bilete la ordin emise de firma si avalizate de administrator si
cesiune pe soldul contului curent deschis la creditor.Pentru creditele rapide destinate finantarii activitatii
curente nu sunt necesare garantii materiale.
Datorita incadrarii in categoria B de bonitate si a lipsei garantei materiale, provizionul constituit de
banca, conform normelor BNR, va fi de 5% din valoarea creditului. Acest procent este valabil pana la
introducerea in macheta a datelor din urmatorul bilant contabil al firmei, in cazul de fata bilantul de la 31
decembrie 2006 ce va avea ca termen de depunere la banca sfarsitul lunii martie. Clientul este obligat prin
contractul de credit sa prezinte bancii semestrial documentele contabile depuse la Administratia Financiara.
Spre deosebire de referatul simplificat utilizat pentru creditele rapide, referatul creditului standard
cumprinde mai multe elemente de analiza financiara si nu numai, fiind prezentate garantiile si evaluarea
acestora si date despre creditul propus. Sunt comentate pe rand elementele din bilant si din contul de profit
si pierdere cu relevanta in evolutia si dezvoltarea afacerii ( active imobilizate echipament, mobilier; active
96
circulante numerar , clienti, articole inventar, cheltuieli inregistrate in avans, stocuri; datorii curente
furnizori, taxe de plata, salarii, imprumuturi asociati). In urma analizei pe date istorice se intocmeste un flux
de numerar viitor ce evidentiaza evolutia afacerii in urmatoarea perioada si sursele de rambursare ale
creditului. In cazul Locas SRL am estimat o crestere semnificativa a cifrei anulale de afaceri cu marje ale
profiturilor asemantoare perioadei istorice. Am tinut cont de marirea capacitatii de servire a restaurantului si
de contractele de cazare incheiate, in paralel cu activitatea de distributie detergenti.
Pentru linia de credit solicitata la BT, clientul vine in garantie cu Ipoteca de rang II asupra unei
pensiuni situata in Eforie Nord, str. Y nr. 30, zona C, lot 327+351, proprietate a SC LOCAS SRL, evaluata
de evaluatorul BT la valoarea de 904.350 RON cf. Notei de opinie nr. 432/27.01.2006, imobil la care ipoteca
de rang I este constituita tot in favoarea BT. Suma ce trebuie garantata este constituita din valoarea
creditului, la care se adauga dobanda pe 3 luni, adica 140.231 ron. Deci gradul de acoperire cu garantii este
de 645%. In aceasta situatie, banca este acoperita de riscul de credit in primul rand datorita situatiei
financiare bune a clientului evidentiate din actele contabile prezentate de acesta si a posibilitatilor de
crestere a afacerii, dar si prin garantia imobiliara ce ofera un grad in plus de siguranta. Datorita acestei
garantii ce ofera siguranta maxima , banca nu este nevoita sa constituie provizioane.
O alta problema vizata in procesul de analiza a riscurilor de credit este cea a grupurilor. Se doreste
limitarea riscului de credit al bancii fata de un singur debitor in situatia in care solicitantul finantarii face
parte dintr-un grup de firme ce se considera a fi un singur risc, deoarece una dintre persoanele juridice
detine direct sau indirect controlul asupra celorlalte. De asemenea, daca una dintre ele s-ar confrunta cu
probleme financiare, toate celelalte firme din grup vor avea dificultati de rambursare. In cazul celor doua
firme analizate in studiul de fata nu au fost identificate probleme de grup.
Tragand linie la cele prezentate mai sus, constatam ca in cazul creditelor rapide , riscul de creditare
este mai pronuntat datorita constructiei produsului care presupune o rapididate in analiza si acordare. Acest
tip de credite vin in ajutorul clientilor IMM sau corporate, care au nevoie urgenta de o suma relativ mica de
bani pentru satisfacerea unor nevoi curente si eliminarea unui blocaj temporar de lichiditate din firma.
Criteriul principal pentru acordare este considerat situatia financiara curenta a solicitantului ( ultimul bilant
contabil), iar daca indicatorii nu se incadreaza in anumiti parametrii, banca este obligate sa constituie
provizioane. Ideea de la care a pornit acest gen de finantare are la baza dorinta clientelei de a avea acces
rapid si fara multa documentatie la sume de bani, dar si intentia Bancii Transilvania de a atrage cat mai
multi clienti din segmentul IMM. Aceste credite sunt asigurate la total credite acordate la BT Asigurari.
Creditele standard sunt acoperite din puctul de vedere al riscului din toate punctele de vedere, in
primul rand beneficiind de o analiza riguroasa a datelor financiare, dar si a aspectelor ce tin de desfasurarea
si bunul mers al afacerilor. Garantiile ce se constituie acopera cel putin 130% din valoarea creditului.In
general, asa cum s-a intamplat si in cazul firmei Locas SRL, se prefera garantiile imobiliare, datorita
sigurantei pe care o ofera, celelalte tipuri de garantii, cum ar fi gajurile, fiind mai predispuse riscurilor, chiar
daca sunt asigurate.
97
Concluzie
Principala idee ce se desprinde din aspectele prezentate in lucrarea de fata este aceea ca riscul bancar
trebuei sa fie o componenta importanta a managementului si a strategiei oricarei banci. In conformitate cu
strategia adoptata, obiectivul financiar major al institutiei de credit este obtinerea de profituri la un nivel
scontat, actiune a carei realizare presupune existenta anumitor conditii de incertitudine, respectiv asumarea
unui risc.
Sub aspect general, riscul este definit de trei activitati principale. Prima activitate este de a analiza,
care presupune identificarea riscurilor existente si evaluarea consecintelor posibile, directe si indirecte. A
doua activitate ce defineste riscul este de a reduce , adica prevenirea riscurilor pentru a le diminua efectele
sau chiar de a le inlatura. A finanta presupune a stapani ansamblul consturilor si pierderilor potentiale
generate de riscuri.
In aceste conditii, banca urmareste maximizarea profitului sau, odata cu mentinerea riscului la un
nivel acceptabil. Asa cum am subliniat in capitolele anterioare, administrarea riscurilor se efectuaza printrun complex de decizii, realizat n structura organizatorica a bancii de catre factorii de decizie n cadrul bazei
normative, regulamentelor, procedurilor elaborate privind efectuarea diverselor operatiuni. Banca
monitorizeaza permanent riscul si toate pozitiile din bilant , n special riscul de creditare, riscul de piata,
(inclusiv riscul ratei dobnzii, riscul scadentei, riscul valutar), riscul de lichiditate, riscul operational si
informational, riscul politic, etc.
In vederea limitarii riscului de credit,a este oportun bancile comerciale din sistem sa-si stabileasca o
strategie de management a riscurilor cat mai bine elaborata. Teoria managementului riscurilor este, in
momentul actual, unul dintre cei mai importanti factori generatori de performante economice la nivel de
banca.
Obiectivul managemetului riscului este mentinerea nivelului de risc intre limitele in care riscul este
suportabil, iar costul acoperirii riscului care s-ar produce nu diminueaza rentabilitatea institutiei de credit.
In mod concret, si intr-o abordare moderna, gestionarea riscului de creditare se bazeaza pe
necesitatea interventiei inainte ca incidentul sa aiba loc, anticipand riscurile si reactualizand in permanenta
situatia portofoliului in functie de informatiile la zi. De asemenea, prin actiunea anticipativa a institutiei de
credit, se intareste imaginea acesteia de consilier si sustinator al clientilor sai.
In problema riscului de creditare, se poate spune ca principiul general ce trebuie avut in vedere la
estimarea oportunitatii fiecarei operatiuni de credit , conditia prima si fundamentala, o reprezinta capacitatea
de a produce venituri a potentialului beneficiar de credit. Aceasta capacitate are o mai mare importanta decat
aducerea de garantii, in masura in care executarea silita a garantiilor este un mijloc extrem pe care banca, a
priori, il are in vedere pentru recuperarea creditului acordat.
Ca atare, prudenta si intuitia bancherului au un rol principal de jucat, iar de exactitatea datelor culese
in stadiul analizei creditului depinde rezultatul favorabil al operatiunii de creditare.
In concluzie, analiza atenta a tuturor aspectelor riscului de creditare, din momentul primirii solicitarii
de credit pana la rambursarea integrala a acestuia, sunt esentiale pentru stabilitatea portofoliului unei
institutii de credit si a sistemului bancar in ansamblu.
98
Bibliografie
Grigorut Cornel Moned i credit, Editura BREN, CNCSIS, Bucureti, 2004
Grigorut Cornel, Leoveanu Valentin Asigurarea creditelor, Editura BREN, CNCSIS,
Bucureti, 2005
Hoarta Nicolae Bani si Banci, Editura Economica, Bucuresti, 2001
Roxin Luminita - Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1997;
Basno C., Dardac N., Floricel C., - Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2000;
Diaconescu M. - Banci, sisteme de plati, riscuri, Editura Economica, Bucuresti, 2000.
Radu C. Radut - Principii de creditare Institutul Bancar Roman , 2006
Cerna Silviu Banii si creditul in economiile contemporane, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1994
Ionescu Lucian Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica, Bucuresti, 1996
***
Regulament nr. 1 din 23.02.2001 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din
9.03.2001 privind organizarea i functionarea la Banca Naional a Romniei a
Centralei Incidentelor de Plati.
* * * Regulamentul 5 /2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor
* * * Regulamentul nr 8/2005 pentru modificarea Regulamentului 5/2002
* * * Norma BNR nr. 12/2002 si Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor i
plasamentelor precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice
de risc de credit, art. 1.
* * * Norma BNR nr. 10 din 27/07/2005 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din
29/07/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice
* * * Legea nr. 58 din 5 martie 1998 privind activitatea bancara , Publicata in Monitorul
Oficial Nr. 78 din 24 ianuarie 2005, modificat si completat cu Legea nr. 485 din 19 noiembrie 2003
, publicata in Monitorul Oficial Nr. 876 din 10 decembrie 2003
* * * Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, Publicata in Monitorul Oficial Nr. 582 din
30 iunie 2004 a abrogat Legea nr. 101/1998
* * * www.banknews.ro
* * * www.bnr.ro
* * * www.bmedia.ro
* * * www.bancatransilvania.ro
99