Tema 7) Societatea civila

1) conceptul de societate civila, nivelurile, componenta, functiile

2) Interactiunea dintre societatea civila si societatea politica

Sub1) In literatura de specialitate sunt 2 tendinte de interpretare a societatii civile:

1) societatea civila reprezinta o sfera anumita a societatii incluzand institutii , structuri, si relatiii neguvernamentale, In acest context societatea civila este contrapusa statului si problema acestei abordari
consta in definirea hotarelor societatilor civile. Aceasta conceptie a fost efectuata de Alex de Toquiville.
2) Societatea civila reprezinta o stare a societatii in intregime, identificand in acest caz, statul de drept si
societatea civila ca o unitate integra. Aceasta conceptie a fost impartasita de Hegel.
Desi termenul de societas civilis apare inca in Roma antica, aceasta reprezentand antiteza pentru
dreptul natural, bazele teoretice ale societatii civile sunt puse in lucrarile savantilor di sec VII VIII cand in
europa se instaurea relatiile capitaliste . In elaborarea ideii de societate civila un rol important ii
apartuine lui Thomas Hobbes. Care sublinia necesitatea trecerii de la starea naturala la o alta societate si
legi civile, ulterior numita ----societate civila. Hobbes leaga aceasta noua stare de lucruri de aparitia
proprietatii private. Anume aparitia proprietatii si odata cu ea a statului (in baza contractului social)
inseamna sustine Hobees formarea societatii civice, adica o uniune de cetateni care si-au transmis o
parte din drepturi si libertati statului, care foloseste legile pentru reglarea relatiilor dintre cetateni cu
drepturi egale.
Filozoful englez John Locke , reiesind din dreptul natural al omului la apararea vietii, elibertatii si
proprietatii sale, imparte comunitatea umana in 2: 1) comunitate naturala si 2) comunitatea politica
(civila).
Charles de Montesqueu evidentiaza societatea si statul ca doua notiuni diferite. Pentru el societatea
civila este un rezultat al dezvoltarii istorice, ea apare inaintea statului si are destinatia neutralizarii
relatiilor de dusmanie dintre oameni. Si doar aparitia legilor civile pot reglementa relatiile de proprietate
si diferite reuniuni benevole ale indivizilor. Filozoful german Kant sustine ca miscarea spre o societate
civila este o miscare spre realizarea deplina a normelor libertatii si egalitatii cetatenilor. Kant
coenstientizeaza necesitatea seprarii societatii civile de stat. Si sustinea ca functionarea societatii civile
depinde de functionarea statului de drept.
Majoritatea savantilor din aceasta perioada au delimitat urmatoarele caracteristici ale societatii civile :
* in legatura cu statul de drept
* caracterul istoric al formarii societatii civile
* structurarea societatii in clase si preponderenta clasei de mijloc

* indivizi , i nstitutii, uniuni, asociatii independente una de alta si idependente fata de stat- surse de
venit autonome, altfel dominarea formerol de proprietate privata.
In literatura de specialitate a fost definitivat urmatorul concept a societatii civile:( def) ..... Reprezinta un
domeniu al vietii sociale reglementata de o anumita ordine legala dar autonoma in raport cu statul in
care se manifesta initiativa voluntara a indivizilor si grupurilor umane in vederea satisfacerii intereselor ,
aspiratiilor private si de grup, reprezentand concomitent diversitatea formelor de organizare ( de
asociere) prin care se exprima public si se incearca promovarea acestor interese, de la cele economice ,
culturale , informationale, educaionale si profesionale pana la cele civice.
Societatea civila este reprezentata de institutiile si organizatiile sociale si civice, care constituie temelia
unei democratii functionale. Societatea civila este o notiune care descrie forme asociative de tip apolitic,
exemple de institutii fiind:
* sindicate
* organizatiile non-guvernamentale
* asociatiile obstesti ( legea RM numarul 837 si 17.05.1996)
* asociatiile profesionale
* cluburile civice
* organizatiile politice ( de exemplu partidele politice extra-parlamentare)
* organizatiile religioase
* mijloacele de informare mass-media statale
Structura ( nivelurile societatii civile) :
1) nivelul economic---- il constituie patronatul, sindicqtele, asociatiile consumatorilor, firmele si bancile
private
2) nivelul social --- il constituie diverse asociatii sociale , care se divizeaza in :
a) teritoriale --ex comitetele locatarilor
b) sectoriale--- ex asociatiile de tineret , cluburile veteranilor, comitetele parintesti etc.
c) problemative--- persoanele care au o problema comuna ( ex. Asociatia victimelor staliniste
d) valorice --- ex. Organizatiile ecologiste , filantropice, pacifiste
3) nivelul cultural --- este reprezentat de biserica, mass-media, institutii de invatamant private

4) nivelul social politic: este reprezentat de partidele extra-parlamentare , grupurile de presiune,

cluburile politice
Functiile:
1) integrativa
2) distributiva
3) comunicativa
4) instrumentala--- asigura realizarea scopurilor colective
Sub2) Intre statul democratic si societatea civila exista multiple mecanisme de interactiune:
1) contactele cu componentele societatilor civile--- prezinta pentru stat un furnizor de informatie
referitor la starea societatii
2) atata timp cat se realizeaz controlul societatii civile asupra statului, statul see poate baza pe
societatea civila in perioadele de criza deoarece anume societatea civila este izvorul legitimitatii puterii
3) societatea civila joaca rolul mecanismului democratic chemat sa organize puterea in stat,
4) protestele societatii civile pot crea temeri ( frica) fata de instabilitate si deci conditioneaza raspunsul
guvernului
5) asociatiile societatii civile impun membrilor sai, cooperarea solidaritatea si constiinta publica, jucand
un rol integrativ in societate prin participarea activa a cetatenilor ei la functionarea ei
6) reteaua densa de asociatii civile contribuie la o guvernare democratica, axanduse pe separarea
puterilor, alegerile libere si pluripartidism
7) atunci cand indivizii apartin unor grupuri care au scopuri diferite, atitudinile , or fata de putere tind sa
devina mai moderate, ca urmare interactiunii de grup si a presiunilor concurente
8) in conditiile unui stat slab cu o scuza eficacitate de guvernare, societatea civila reprezinta o masa
amorfa de indivizi
Referitor la problema raporturilor stat- societate civila putem afirma ca societatea civila, reprezinta un
mecanism complex de echilibre si retineri ale tendintei puterii politice catre dominare.

Tema8)))) Cultura Politica

1)
2)

3)
Sub1))) Cu referire la definitia culturii politice, in literratura de specialitate, exista mai multe opinii,
americanul
G. ALMOND sustine ca cultura politica reprezinta reteaua orientarilor atitutdinilor, valorilor, si
convingerilor prin care individul se raporteaza la sistemul politic.
S. Verba considera cultura politica drept un sistem de credinte impirice , simboluri expresive si valori
care carecterizeaza situatia in care are loc actiunea politica.
G.patrick mentioneaza ca prin cultura politica se intelege modelul specific al
standartelor
autoritare , care fixeaza sfera sau delimiteaza sfera comportamentului acceptabil pentru participantii
oricarui sistem politic; Aceasta constand intr-o serie de convingeri si idei despre structura autoritatii, de
norme valori si simboluri.
Polonezul W. Markiewicz considera cultura politica ca fiind alcatuita din elemente istorice formate in
cultura la nivel global, care vizeaza valorile recunoscute si acceptate de catre o colectivitate si care se
refera la sistemul puterii de stat. Drept componente ale culturii politice autorul polonez considera
constiinta istorica , atitudinile si comportamentele politice , regulile jocului politic.
Francezul V. Schemeil foloseste p.uralul culturii politice deoarece sustine el nu exista o cultura politica
unica, in care sa se regaseasca toate caracteristicile politice ale unei societati, iar factorul comun al
pluralismului cultural este atitudinea fata de sistemul politic.
cercetatorul rus F. Burlatki anali zeaza cultura politica sub aspectul cunoasterii si perceperii
fenomenului puterii politice. Politologul american W. Resenbaun apreciaza cultura politica, drept model
de orientare si comportare in politica.
Analiza acestor definitii implica concluzia ca cultura politica este realizarea cunostintelor politice a
orientarilor valorice , este un model de comportament a individului sau grupului social intr-un sistem
complet istoric de relatii si activitati politice , incluzand experienta politica a societatii, care este fixata in
traditii , obifeiuri, legi, in ideile persoanelor si grupurilor despre putere si relatiile politice, posibilitatea
aprecierii juste a vietii sociale.
Geneza culturii politice coincide cu aparitia claselor si a statului
Surse ale culturii politice:

Aparitia cunostintelor despre politica, stat

arta guvernarii

Insusi termenul cultura politica a fost introdus in circuitul stiintific de remarcabilul cugetator al epocii
moderne I.G. Herder.

Sub2))) In lucrarea cultura civica editata la New York 1963 , americanii Almond si Verba au evieentiat 3
dimensiuni ale culturii politice:
1) dimensiunea cognitiva---- se refera la cunostintele despre sistemul politic si faptele politice,
cunostintele despre sistemul politic modeleaza(influenteaza) sentimentele individului fata institutiile de
stat.
2) dimensiunea afectiva---- include sentimentele de atasament, de angajare sau refuz fata de institutiile
politice. Deci reprezinta partea emotionala a atitudinilor politice.
3) dimensiunea evaluativa---- se refera la judecatile de valoare la opiniile exprimate asupra sistemului
politic si fenomenului politic.
Tipologie
In aceeasi lucrare a fost prezentata si o tipologie a culturii politice:
1.) cultura politica-parohiala ---- cetatenii nu coenstientizeaza existenta sistemului politic , deoarece nu
influenteaza adoptarea deciziilor politice, intitutii de referinta fiind la nivel local ( ex. Biserica scoala)
Acest tip al culturii politice se refera la societatile traditionale ( ex. Cele tribale africane) , unde nu exista
roluri politice specializate.
2) cultura politica dependenta -----individul este constient de autoritatea guvernamentala specializata ,
dar manifesta o atitudine pasiva fata de fenomenul politic
3) cultura politica-participativa: membrii societatii sunt orientati constienti catre sistemul politic, joaca
un rol activ in viata politica.
Aceasta clasificare a culturilor politice nu exclude existenta altor tipuri de culturi politice mixte de
ex.cultura politica parodial dependenta .
Sub3))))))
Tranzitia de la regimul politic totalitar la cel democratic in RM este insotita de importante mutatii la
nivelul culturii politice. O parte din populatie a republicii mai manifesta stereotipuri si dogmatism in
gandire. Pentru indiferenta fata de sistemul politic. Societatea moldoveneasca se caracterizeaza printr-o
cultura politica fragmentata uneori conflictuala care se caracterizeaza prin sciziune , lipsa unui acord ,
consens intre purtatorii diferitelor subculturi in ceea ce priveste valorile fundamentale ale statului,
idealurile si scopurile urmarite, esenta regimului politic. Concomitent se manifesta izolarea sociala si
lipsa increderii intre elite si mase intre diferite grupuri si categorii sociale. Cultura politica din RM
prezinta astazi o sinteza a diverselor valori politice, orientari si standarte ale activitatii politice.
Experienta istorica a tarilor din Europa de Est care au implementat cu succes principiile statului de drept
si relatiile economiei de piata demostreaza ca includerea activa a populatiei in aceste procese deseori a
fost franata de stereotipuri graditionale din constiinta social de exemplu psihologia dependenei fata
de stat, paternalismul ca forma al raportului dintre stat si individ, egalitarismul ca forma a echitatii

sociale . La fel dependenta nivelului culturii politice ce prosperitate materiala a concetatenilor creeaza
dificultati pentru existenta unui dialog dintre putere si societate, respectiv institutiile statului nu sunt
capabile sa realizeze integrarea intereselor diferitelor grupuri sociale in jurul scopurilelor de importanta
nationala.