Sunteți pe pagina 1din 9

Spondilita anchilopoetica

Spondilita anchilozanta este o boala inflamatorie cronica care afecteaza


predominant coloana vertebrala, procesul inflamator debutand frecvent la nivelul
articulatiilor sacroiliace si progresind ascendent. Boala evolueaza spre fibroza,
osificare si anchiloza a coloanei vertebrale. 1
Boala debuteaza in jurul decadelor a doua si a treia de viata, prevalenta fiind de trei
ori mai mare la barbati decit la femei. 2
Boala mai este cunoscuta si sub numele de boala Marie-Strumpell sau boala
Bechterew. 1
Cauze si incidenta
Cauza spondilitei anchilozante este necunoscuta dar considera ca ar fi determinata
de o combinatie intre anumiti factori de mediu, genetici si ai sistemului imun. 3
Factorii genetici joac un rol important, tiparul HLA B27(Human Leucocyte Antigen
B27 )fiind ntlnit la 90-95% dintre pacieni.Distribuia geografic a bolii urmeaz
distribuia HLA B27 n populaie. Astfel boala este mai rar la negri i japonezi unde
tiparul HLA B27 variaz n populaie ntre 1-4%. In Romnia fenotipul HLA B27 este
ntlnit la 8-9% din populaie.1
Boala incepe cel mai adesea la persoane cu varste cuprinse intre 20 si 40 de
ani,.Ea afecteaza mai mult barbatii decat femeile. 2
Factori de risc
Cercetatorii au identificat un numar de factori de risc care cresc sansa unei
persoane de a dezvolta aceasta afectiune.Insa, prezenta lor nu garanteaza ca
respectiva persoana va face boala ci doar creste riscul de a o dezvolta.
Acestia sunt:
-prezenta bolii la alti membrii ai familiei
-sexul masculin
-prezenta unor factori genetici
-virsta tinara
-istoric pozitiv pentru anumite infectii. 3
Simptome
La debutul bolii cea care domina tabloul clinic este durerea lombar sau fesier,
expresie a afectrii articulaiei sacroiliace n special la adulii tineri sub 40 ani n
aproximativ 80% din cazuri. Aceasta prezint caracterele durerii tipice de cauz
inflamatorie. Ea debuteaz insidios, este persistent, cu o durat de cel puin 3 luni,
recidivant. Apare de regul n partea a doua a nopii trezind bolnavul din somn i e
insotita de redoare matinal. Durerea se amelioreaz dup exerciiu fizic i se
agraveaz dup repaus prelungit.
Uneori durerii lombare i se asociaz o radiculolgie sciatic cu iradiere pn n spaiul
popliteu, recidivant, bilateral, aprnd alternant (sciatic n bascul).
Durerea sau redoarea se inrautatesc dimineata si tin pina la 30 de minute.
Artritele periferice sunt localizate n special la old, umeri i genunchi si apar la
debutul bolii ntr-un procent mic de cazuri (20-30%) i mai ales la femei i copii.
Afectarea articulaiei oldului este frecvent bilateral, cu debut insidios. 1
Semnele generale ca anorexia, febra, pierderea ponderala, transpiraiile nocturne
sunt prezente in special n formele cu debut timpuriu, n adolescena. 1
Debutul clasic cu afectarea articulaiei sacroiliace este urmat n timp de afectarea
segmentului toracal manifestat prin dureri toracice, accentuate de tuse sau de

inspirul profund i sunt determinate de afectarea articulaiei costovertebrale i a


inflamaiei la locul inseriei muchilor costosternali i costovertebrali. 1
Poate fi afectata si functia respiratorie, datorita curburii anterioare accentuate a
coloanei vertebrale superioare si a rigiditatii cutiei toracice; spondilita anchilozanta
severa poate, de asemenea, sa produca o cicatrizare la nivelul plamanilor
(numita fibroza pulmonara) ceea ce poate creste riscul de aparitie a infectiilor
pulmonare; acestea pot sa accentueze si mai mult problemele fumatorilor intrucat
plamanii acestora sunt deja predispusi la infectii si cicatrizari pulmonare. 4
Durerea cervical i redoarea indic afectarea segmentului cervical i survine de
regul tardiv n evoluie. La 10% dintre pacieni pot fi afectate i articulaiile
temporomandibulare. 1
Manifestarile extraarticulare sunt variate.
Afectrile oculare sunt cele mai frecvente survenind la o treime dintre pacieni.
Episoade de uveit acut anterioar denumite irit sau iridociclit pot precede sau
pot fi prezente n timpul sau dup manifestrile articulare inflamatoare.
Sunt frecvent unilaterale cu tendin la recurene care pot regresa spontan sau pot
duce la orbire. Debuteaz de regul acut cu dureri oculare, fotofobie, hiperlacrimaie.
Se produce congestia corneei, irisul este edemaiat i apare decolorat comparativ cu
cel contralateral. Pupila este mic i poate apare uneori neregulat. 1
Afectarea cardiovascular este relativ rar. Aortita ca urmare a infiamaiei valvei
i rdcinii aortei poate induce insuficien aortic. Aceasta este ntlnit la 3,5% din
pacienii cu spondilit anchilozant dup o evoluie a bolii de cel puin 15 ani. 1
Afectarea pulmonar se exprim prin fibroza pulmonar localizat mai ales la
nivelul lobului superior. 1
Afectrile renale sunt rare i sunt urmarea amiloidozei cu dezvoltarea
sindromului nefrotic sau a unei glomerulonefrite mezangiale cu depunere de IgA. 1
Manifestrile neurologice sunt urmarea fracturilor pe o coloana rigid,
subluxaiilor atlantoaxiale sau sindromului de coad de cal. Fracturile apar de regul
la nivelul coloanei cervicale cu producerea unei paraplegii, complicaie extrem de
grav cu mortalitate crescut. Sindromul de "coada de cal" poate fi i rezultatul unei
arahnoidite cronice. 1
Forme clinice
Spondilit anchilozant se poate prezenta sub mai multe aspecte clinice. Cteva
dintre acestea ar fi urmtoarele:
- forma tipic cu debut lombosacrat i evoluie ascendent;
- forma descendent cu debut cervical;
- forma bipolar cu afectarea coloanei cervicale i a articulaiei sacroiliace;
- forma periferic cu modificri discrete la nivelul coloanei lombare, numit i forma
rizomelic sau scandinav;
- forma fr sacroiliit.
Vrsta debutului bolii are mare importan asupra formei clinice. Astfel debuturile
timpurii n copilrie i adolescen sunt dominate de afectarea articulaiilor periferice
i n special a articulaiei coxofemurale. 1
Explorari paraclinice
Examenul radiologic reflect modificrile anatomopatologice care sunt
precoce la articulaiile sacroiliace i jonciunea dorsolombar. Modificrile sacroiliace
pot fi prezente chiar la bolnavii fr durere, sau la cei cu manifestri articulare
periferice. Sacroiliita bilateral este principalul criteriu de diagnostic radiologie. n

funcie de stadiul de evoluie al bolii se descriu 4 grade de sacroiliita astfel:


. gradul 0 - articulaiile sacroiliace sunt normale;
. gradul I - suspiciunea de sacroiliita eu aspectul mai nceoat al articulaiei;
. gradul II - sacroiliita minim caracterizat prin pseudolrgirea spaiului articular
datorit eroziunilor subcondrale pe ambele versante;
. gradul III- sacroiliita moderat caracterizat prin scleroz
periarticular(osteocondensare) cu diminuarea interliniului articular;
. gradul IV- anchiloza articulaiilor sacroiliace (puni osoase ntre osul
sacru i osul iliac cu fuziunea complet i dispariia spaiului articular.
Dintre modificrile vertebrale precoce sunt de menionat:
-prezena sindesmofitului indus de calcificarea inelului fibros;
-aspectul ptrat al vertebrelor pe radiografia lombar de profil datorit pierderii
concavitilor prin eroziunea marginilor anterioar, superioar i inferioar ale
corpilor vertebrali;
-rectitudinea coloanei lombare.
Imaginea de coloan "de bambus" apare tardiv i este datorat prezenei
sindesmofitelor, anchilozei osoase a articulaiilor interapofizare i calcificrii
ligamentelor interspinoase. 1
Ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in
stadii initiale ale bolii. 4

Se poate efectua si un test de sange pentru a determina prezenta genei


specifice HLA-B27.Prin acest test se cauta o proteina care se gaseste la
suprafata celulelor albe din sange.Aceasta proteina este denumita antigen
uman de leucocite B27. 5
Proteina HLA ajuta sistemul imunitar al organismului sa diferentieze propriile
celule de substantele starine si daunatoare.
Rezultatul normal al acestui test scoate la iveala absenta HLA-B27(rezultat
negativ). 5
Se mai poate efectua un test complete blood count(CBC) cu care se determina:
-nr de celule rosii din sange
-nr de celule albe din sange
-valoarea totala a hemoglobinei in sange
-media dimensiunilor celulelor rosii din sange
-suma hemoglobinei pe celula rosie din sange 6
Diagnostic pozitiv
Acesta se face innd cont de tabloul clinic dominat iniial de durerea
lombosacrat persistenta cu caracterele durerii de cauz inflamatoare, asociat cu
limitarea mobilitii coloanei lombare i ulterior de limitarea expansiunii cutiei
toracice asociat modificrilor radiologice sau tomografice de sacroiliit bilateral
toate survenind pe un teren HLA B27 . 1
Criteriile pentru diagnosticul spondilitei anchilozante sunt:
1.Cinice
a. Durere lombar joasa i redoare de mai mult de 3 luni care se amelioreaz cu
efortul si nu dispare n repaus;
b. Limitarea micrii coloanei lombare n plan sagital i frontal;
C. Limitarea expansiunii cutiei toracice, fa de valorile normale corectate
2.Radiologice
Sacroiliit > gradul 2, bilaterala sau sacroiliit unilaterala gradul 3-4 unilaterala
Astfel diagnosticul va fi de:

1. Spondilit anchilozant definita dac criteriul radiologie se asociaz cu cel puin un


criteriu clinic
2. Spondilit anchilozant probabil
a. Sunt prezente trei criterii clinice
b. Criteriul radiologie este prezent fr nici un semn sau simptom inclus in criteriile
clinice. 1
Evolutie
Boala are o evoluie ndelungat cu exacerbri i remisiuni spontane sau
terapeutice. Uneori evoluia este grav i progresiv spre anchiloz.
Cu ct debutul bolii este mai precoce cu att evoluia esre mai sever, debuturile n
adolescen fiind marcate de afectarea articulaiilor periferice. Astfel 15% dintre
bolnavii cu spondilit debutat la vrsta de 15-16 ani vor necesita n urmtorii 15 ani
protez de old.
Prezena manifestrilor extraarticulare ca irita acut, amiloidoza secundar, sau o
evoluie rezistenta la tratament ntunec prognosticul bolii. 1
Tratament
Obiectivele tratamentului pentru aceasta boala sunt:reducerea durerii si
rigiditatii,reducerea inflamatiei, impiedicarea agravarii bolii,mentinerea mobilitatii
coloanei vertebrale si mentinerea unei activitati zilnice normale. 1
Pentru meninerea mobilitii coloanei se recomand gimnastic medical,
hidroterapie i practicarea unor sporturi ca notul. Pacientul trebuie sftuit s
doarm pe pat tare, fr pern pentru a evita anchiloza coloanei vertebrale n
anteflexie. 1
Tratamentele pentru spondilita anchilozanta includ:
-schimbarea stilului de viata
-medicatie
-chirurgie
-monitorizare permanenta. 3
Schimbarea stilului de viata ca parte a incercarii de a controla evolutia bolii,
cuprinde anumite activitati care ajuta la imbunatatirea abilitatii persoanei de a
functiona independent si de a pastra o atitudine psihica pozitiva. Acestea sunt:
-terapie fizica special adaptata
-exercitii
-reducerea stressului
-o dieta sanatoasa
-mutarea in alta zona climatica. 3
Terapia fizica este o parte importanta a tratamentului, demonstrindu-se ca
aceasta imbunatateste simptomele bolii.In timpul acestei terapii, medicul specialist
va personifica pentru fiecare pacient un program de exercitii fizice , ce au scopul de a:
-reduce durerea
-sa protejeze articulatiile
-sa conserve energia.
Exercitiile sunt importante pentru a mentine muschii puternici prevenind atrofia lor,
si pentru a mentine flexibilitatea articulatiilor, acestea cuprind: flexii, extensii,
intinderi si aerobica. 3
Tratamentul chirurgical
Eecul terapiei farmacologice i nonfarmacologice la pacienii cu boal agresiv
impune corectarea chirurgical a ankilozelor osoase, complicaiilor.
Artroplastia total de old are ca indicaie durerea intens,

refractar, la nivelul oldului, asociind impoten funcional marcat i distrucii


severe la acest nivel, evideniate radiologic. 7

Medicatie
Exista diferite tipuri de medicamente care sunt eficiente in gestionarea
simptomelor ale spondilitei anchilozante.Insa pacientii raspund in mod diferit la
medicamente.De aceea poate dura ceva timp pentru a gasi cele mai eficiente
medicamente pentru tratarea unei persoane cu spondilita. 8
1.Antiinflamatoare nesteroidiene
AINS au fost primele i pentru mult timp singurele medicamente folosite n
tratamentul pacienilor cu spondilit. Administrate pe termen scurt amelioreaz
durerea lombar si articular.
Cele mai utilizate AINS sunt indometacinul, naproxenul, ibuprofenul, diclofenacul,
meloxicamul, iar dintre coxibi- celecoxibul.
n alegerea unui AINS se va ine cont de factori individuali ai pacientului (afeciuni
gastrointestinale, astm,afeciuni hepatice, insuficien renal, boli cardiovasculare). 7
AINS va fi administrat seara pentru ameliorarea simptomatologiei nocturne. Se
recomand reevaluarea la 6 sptmni a dozelor, complianei, toleranei. 7
Reactii adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene:
La nivelul tractului gastrointestinal:fenomenele de iritatie
gastrica(epigastralgii,gastrita,ulcer gastric,hemoragie digestiva
superioara,perforatie gastrica)-sunt accentuate daca AINS se administreaza
inainte de masa si reduse in cazul preparatelor enterosolubile sau a celor
pentru administrare injectabila sau intrarectala.Pentru prevenirea acestor
reactii adverse exista combinatii de antiinflamatoare+pansament gastric
La nivelul aparatului reno-urinar:scaderea fluxului sanguin renal cu scaderea
ratei filtrarii glomerulare,retentie hidrosalina,necroza papilara
acuta,nefropatie analgetica in special la derivatii de
paraaminofenol(fenacetina)
La nivelul aparatului cardiovascular:cresterea tensiunii arteriale(datorita
retentiei hidrosaline)
La nivelul aparatului respirator:bronhoconstrictie,inducerea sau agravarea
unui astm bronsic(prin devierea metabolizarii acidului arahidonic catre calea
LOX,cu formarea de leucotriene care sunt demonstrate a fi implicate in
patogenia astmului bronsic). 9
In astmul indus de aspirina de electie sunt inhibitoarele de leucotriene de tipul
montelukast sau zafirlukast(inhibitori ai receptorilor leucotrienelor) sau
zileuton(inhibitor al LOX)
Reactii de tip anafilactoid(eruptii cutanate,bronhospasm,edem Quinke,colaps
hemodinamic) apar mai frecvent la astmatici,la cei cu teren atopic( eczeme
,urticarie,conjunctivita,rinita)
Toxicitate hepatica (pronuntata la paracetamol)
Infertilitate masculina(prin afectarea motilitatii spermatozoizilor) 9
Contraindicatii ale inflamatoarelor:
Inhibitoarele neselective sunt contraindicate la persoanele cu boala ulceroasa
activa.

La persoanele cu antecedente de ulcer gastric gastroduodenal se administreaza


sub protectie gastrica(antiacide,blocant H2,inhibitoare de pompa
protonica,analogi de prostaglandina)
Pacienti cu insuficienta renala ( scad perfuzia renala si rata filtrarii
glomerulare)
Pacienti cu insuficienta hepatica
Pacienti cu astm bronsic 9
Desi AINS sunt de obicei prima linie de medicamente utilizate pentru a trata
spondilita anchilozant i boli asociate, uneori, acestea nu sunt suficiente pentru a
controla simptomele.
Este important de remarcat totusi,ca aceasta poate dura mai multe saptamani pentru
unele AINS pentru a vedea rezultate pozitive.In cazurile severe de spondilita
anchilozanta AINS poate fi doar partial eficace sau da efecte secundare prea severe
pentru a continua utilizarea lor.
n acest caz, medicul poate prescrie unul dintre urmtoarele medicamente. 8
2. Medicamentele ce modifica evolutia bolilor reumatice- DMARDs
a. Sulfasalazina-este un tip de medicament care poate fi de ajutor unuo
persoane cu boala severa.Ea se gaseste sub forma de tablete si se administreaza pe
cale orala. 8
Doza eficient de sulfasalazin este de 2-3g/zi oral, tratamentul fiind iniiat cu
500mg/zi i crescut progresiv pna la doza eficient.Sulfasalazina este bine tolerat. 7
Reaciile adverse care pot aprea sunt: intolerana digestiv (great, vrsturi,
dureri abdominale), citoliz hepatic, anomalii hematologice (leucopenie,
trombopenie, agranulocitoz, anemie aplastic, hemoliz- subiectii cu deficit de G6PD), rash cutanat. Acestea impun o monitorizare riguroas a tratamentului prin
hemogram i transaminaze la interval de 2-4 sptmni in primele 3 luni, ulterior la
3 luni. 7
Contraindicatiile medicamentului :nu este recomandat persoanelor hipersensibile
(alergice) la sulfasalazina, sulfonamide, salicilati sau la oricare dintre excipientii
medicamentului,persoanelor cu porfirie acuta intermitentasi nici copiilor cu varsta
sub 2 ani. 10
b. Metotrexatul-initial a fost dezvoltat pentru a trata cancerul.
Pentru tratarea spondilitei anchilozante se va lua in doze mici (7,5- 25mg/sapt), oral
sau injectabil. 7
Reaciile adverse cele mai frecvente sunt: intolerana digestiv, cresterea
enzimelor hepatice, anomalii hematologice (anemie, leucopenie, trombocitopenie),
reacii cutaneomucoase (rash cutanat, aftoz bucal , alopecie), pulmonare (dispnee,
tuse, fibroz pulmonar) i renale (la doze mari poate determina insuficien renal
acut prin precipitarea n tubi). Acestea impun monitorizare lunar TGO, TGP,
hemogram i creatinin n primele 6 luni, apoi la 1-2 luni , radiografie pulmonar la
iniierea terapiei apoi la un an/n funcie de simptomatologia pacienilor.
Administrarea concomitent a acidului folic 1mg/zi scade toxicitatea metotrexatului.
7

Contraindicatii: femei gravide deoarece poate genera anomalii congenitale,


tulburari functionale hepatice sau renale, precum si in cazurile de afectare a maduvei
hematogene. 11
3.Corticosteroizii
In opinia experilor administrarea local a corticosteroizilor poate fi util pentru

remiterea entezitelor .De asemenea administrarea sub forma injectrilor


intra- i periarticular n articulaiile sacroiliace sau periferice poate fi benefica. 7
Pentru articulaiile mici sunt preferate hidrocortizonul i prednisolonul, pentru
articulaiile mari sunt de preferat triamcinolonul i metilprednisolonul. 7
Efectele adverse locale ale corticosteroizilor pot fi:Infectii,trofie
subcutanata,depigmentari cutanate,rupturi tendinoase. 12
Aceste complicatii rezulta adesea dintr o tehnica deficitara, doze prea mari sau prea
frecvente sau esecul prepararii si dizolvarii preparatului. 12
Contraindicatii in efectuarea terapiei cu corticosteroizi:
- Neuropatii periferice;
- Infectii;
- Tumori;
- Tuberculoza;
- Boli imunosupresive;
- Hipotiroidism;
- Tulburari de cuagulare a sangelui;
- Diabet insulinodependent;
- Proteza articulara;
- Osteoporoza marcata;
- Tendinopatii achilene sau patelare (risc de viitoare ruptura). 12
4.Analgezice
Analgezicele de tipul paracetamolului, opioidelor pot fi luate n considerare
pentru ameliorarea simptomatologiei la pacieni la care AINS sunt
contraindicate/prost tolerate/ineficiente.
Este recomandat evitarea opioidelor puternice (morfin, petidin) datorit riscului
de dependen.Opioidele slabe sau combinaia opioide-paracetamol nu i-a dovedit
superioritatea fa de paracetamol, fiind n plus grefat de multe efecte secundare. 7
5.Terapia biologica
a.Inhibitorii de TNF-alfa
Studii de imunohistochimie au demonstrat c citokina major care ntreine
procesul inflamator cronic n spondilit este TNF, la fel ca n poliartrita reumatoid,
ceea ce a dus la ncercarea utilizrii terapiei anti TNF i la pacienii cu spondilit. 7
Exista trei tipuri de inhibitori de TNF care sunt aprobai pentru utilizarea in cazul
pacienilor cu spondilit:
Infliximab
Etanercept
Adalimumab
Doze:
Infliximab 5 mg/kg perfuzie iv lent la 0,2,6, apoi 6-8 sptmni
Etanercept 25 mg sc. de 2 ori pe sptmn
Adalimumab 40 mg sc la 2 sptmni.
Efectele clinice se instaleaz rapid ( 2 sptmni), iar efectul terapeutic persist
mai mult de 3 ani sub terapie continu. ntreruperea terapiei este urmat frecvent de
recderi. 7
Indicaiile terapiei biologice:
Diagnostic cert de spondilit (conform criteriilor modificate New YorK 1984)
Boal activ - BASDAI 4 timp de cel puin 4 sptmni
Ineficiena terapiei de prim intenie :
AINS cel puin 2 AINS, pe o durat de minim 3 luni fiecare la doza maxim

recomandat sau tolerat ; sau mai puin de 3 luni dac medicamentul a fost retras
datorit intoleranei, toxicitii sau contraindicaiilor
Pacienii cu afectare axiala nu au nevoie de DMARDs (sulfasalazina) inainte
de terapia biologica
Pacienii cu artrite periferice simptomatice- rspuns ineficient la cel puin o
administrare de corticosteroid injectabil local
Pacienii cu artrite periferice persistente- ineficiena sulfasalaxinei la doza
maxim tolerat minim 3 luni
Pacienii cu entezite simptomatice- ineficiena tratamentului local adecvat 7
Contraindicaiile terapiei biologice :
Perioada de sarcin/lactaie (terapia biologic impune contracepie eficient)
Infecii active
Pacieni cu risc crescut de infecie :
- leziuni ulcerative cronice membre inferioare
- antecedente de tuberculoz
- antecedente de artrit septic pe articulaie nativ in ultimele 12 luni
- antecedente de infecie pe o articulaie protezat in ultimele 12 luni sau
indefinit dac proteza rmne in situ
- infectii pulmonare persistente sau recurente
Antecedente de lupus sau scleroza multipla
Status malign sau premalign, cu excepia carcinomului bazocelular sau a unei
afeciuni maligne diagnosticat i tratat n urm cu cel puin 10 ani (n cazul n care
probabilitatea de vindecare este foarte mare). 7
Reacii adverse ale terapie anti TNF:
reacii adverse acute legate de perfuzie (febr, frison, urticarie, prurit,
hipotensiune, dispnee) sau reacii adverse la locul injectrii
creterea frecvenei infeciilor, n special reactivarea unei tuberculoze latente
apariia anticorpilor antimolecul chimeric cu creterea reaciilor adverse
legate de perfizie i pierderea n timp a eficacitii
fenomene autoimune, inclusiv lupus-like
fenomene cardiovasculare(agravarea insuficienei cardiace, aritmii,
tromboflebite)
fenomene digestive (grea, diaree, dureri abdominale)
fenomene neurologice (sindrome deielinizante)
fenomene hematologice (anemie, trmbocitopenie, leucopenie, afeciuni
limfoproliferative) 7
Una dintre problemele majore legate de utilizarea terapiei biologice este legat
de reactivarea tuberculozei latente, n condiii n care Romnia este una dintre rile
cu o prevalen ridicat a tuberculozei. 7
Acestea impun la iniierea tratamentului efectuarea unui screening corect pentru
decelarea TBC active sau latente:
istoric corect (antecedente de Tbc, factori de risc) ,
examen fizic, examen radiologic (mai recent de 3 luni) 7
Eficacitatea agentilor anti TNF in sondilita anchilozanta cu :
-Afectarea axial: administrarea inhibitorilor de TNF determin ameliorare rapid
a durerii vertebrale i a statusului funciona
-Afectarea ocular: s-au raportat scderea incidenei i recurenei uveitei la
pacienii cu spondilit tratati cu infliximab .
-Efectul pe densitatea osoas: dou studii, unul cu Infliximab, altul cu Etanercept
au evaluat efectul terapiei biologice asupra densitii minerale osoase. ncetinirea
procesului inflamator determin cretere semnificativ statistic a DMO la nivelul

coloanei i oldului. n paralel cu creterea densitii minerale osoase la aceste nivele,


s-a observat creterea nivelului seric al osteocalcinei fr o modificare
corespunztoare a markerilor de resorbie osoas.
-Efectul pe progresia radiologic: evaluarea procesului inflamator prin RMN
nainte i dup iniierea terapiei biologice a demonstrat un efect rapid (chiar la 48 de
ore) i semnificativ statistic al acesteia asupra progresiei leziunilor structurale (att
asupra markerilor de inflamaie activ- edemul mduvei osoase-, ct i supra
leziunilor cronice)
- Efectul asupra markerilor histologici de inflamaie: biopsia sinovialei efectuat
nainte de tratament, la 2 i ulterior 12 sptmni a evideniat reducerea grosimii
sinovialei, reducerea vascularizatiei,reducerea numrului de neutrofile i macrofage .
Criterii de ntrerupere a terapiei biologice:
dezvoltarea unor reactii adverse severe
absena rspunsului susinut la 12 sptmni 7
b. Inhibitorii de IL 1
Anakinra este singurul agent biologic non-TNF care a fost ncercat n tratamentul
pacienilor cu spondilit. S-au raportat ameliorarea durerii lombare, statusului
functional (BASFI, BASDAI),a parametrilor biologici ai inflamaiei i calitii
vieii. 7

Bibliografie:
1. http://www.mediculmeu.com/boli-sitratamente/oftalmologie/raumatologie/spondilita-anchilozanta.php
2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0001457/
3. http://www.romedic.ro/spondilita-anchilozanta
4. http://www.sfatulmedicului.ro/Spondilita-anchilozanta/spondilitaanchilozanta_1664#Tratament
5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0004019/
6. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0004108/
7. http://www.rcrd.ro/downloads/Ghid_tratament_in_spondilita1.pdf
8. http://www.spondylitis.org/about/medications.aspx
9. http://www.mymed.ro/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains.html
10. http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/sulfasalazincomprimate_10164
11. http://www.medicament.news20.ro/prospect/METOTREXAT,_pulbere_liofil
izata_pentru_solutie_injectabila.html
12. http://www.infiltratii.ro/cortizon.php