Sunteți pe pagina 1din 51

Metode de investigatie in

pediatrie

Cuprind totalitatea procedeelor care


furnizeaza informatii asupra
functionalitatii diferitelor
organe/sisteme ale organismului (starea
de sanatate)
evolutia unei stari patologice

dr. Ioana Ardeleanu

Se efectueaza
profilactic (periodic/la intrarea in
colectivitate)
la solicitarea medicului de familie/a
medicului specialist in caz de
suspiciune/confirmare a unei afectiuni
in conditii de spitalizare pt o stare
patologica
dr. Ioana Ardeleanu

Analize de sange (hematologie, chimie, imunologie,


hormonologie)
Analize bacteriologice (culturi secretii normale/
patologice)
Investigatii imagistice (ecografii, radiografii,
tomografii, RMN, scintigrafii)
Aspirat de maduva hematopoietica
ECG
EEG
Teste functionale (respiratorii, renale,
gastrointestinale)
dr. Ioana Ardeleanu

Analizele de sange
Se interpreteaza in functie de:
valorile normale stabilite statistic in
functie de varsta, sex
Context clinic/epidemiologic
Pe toate recipientele se lipeste eticheta
cu cod de bare identic cu cel de pe
cerere
dr. Ioana Ardeleanu

Analizele de sange

Recoltarea probei de sange se face prin venopunctie


la nivelul venei antecubitale folosindu-se recipiente
speciale cu/fara anticoagulant
La copilul mic, recoltarea probei de sange se poate
face si prin punctie in deget/lobul urechii
Recoltarea probei de sange pentru hemocultura
trebuie facuta inainte de initierea tratamentului cu
antibiotice (risc ca germenii sa nu creasca)

dr. Ioana Ardeleanu

Majoritatea analizelor de sange nu necesita pregatiri


speciale in ceea ce priveste regimul alimentar,
putand fi efectuate independent de orarul meselor
Unele analize necesita
perioada de inanitie/dieta
Interdictie in consumul unor substante (alcool,
medicamente)
Interdictie in efectuarea unui efort fizic intens
inainte

dr. Ioana Ardeleanu

Copii necesita o pregatire speciala in vederea


recoltarii probelor de sange pt reducerea stresului.
pentru a diminua starea de frica, trebuie explicata
importanta actului medical si evitata impresia ca actul
medical este o pedeapsa
Se pot initia jocuri cu papusi in care copilul vede
concret actul medical/efectueaza el manevrele
prezenta parintelui in momentul recoltarii poate
diminua uneori senzatia de frica.
nu se reprima plansul
La sugari/copii mici e necesara imobilizarea
dr. Ioana Ardeleanu

Tehnica

Ac cu cap dublu/epiflex steril (se desigileaza in fata


pacientului/apartinatorilor) cu care se punctioneaza
vena pacientului.
Recipientul pentru recoltare este vidat; prin
perforarea dopului se realizeaza depresiune cu
aspirarea sangelui.
Oprirea recoltarii se realizeaza prin retragerea acului
din vena; se exercita o usoara presiune 5 minute, cu
pozitia bratului complet intins, pentru a evita formarea
de hematoame
Dupa recoltare, recipientul este etichetat cu datele
pacientului si analizele de sange care trebuie
efectuate din proba.
dr. Ioana Ardeleanu

Hemograma
Test screening de baza, fiind unul din
cele mai frecvent cerute teste de
laborator
se poate recolta jeun (pe nemancate)
sau postprandial (trebuie totusi evitate
mesele bogate in lipide care pot
interfera cu anumiti parametri ai
hemogramei).

dr. Ioana Ardeleanu

Se recolteaza sange venos pe


anticoagulant (EDTA)
Se amesteca continutul prin inversiunea
usoara a tubului de cateva ori
Tubul trebuie sa fie umplut cel putin trei
sferturi pentru ca raportul
sange/anticoagulant sa fie optim

dr. Ioana Ardeleanu

se recomanda ca proba sa fie analizata


in primele 6 ore de la recoltare
Proba se poate pastra 36-48 ore la
frigider (28C), dar inainte de a fi
lucrata, trebuie adusa la temperatura
camerei

dr. Ioana Ardeleanu

Parametrii hemogramei

numar de leucocite formula leucocitara


numar de eritrocite
concentratia de hemoglobina
hematocrit
indici eritrocitari (volumul eritrocitar mediu,
hemoglobina eritrocitara medie, concentratia medie
de hemoglobina, largimea distributiei eritrocitare)
numar de trombocite si indici trombocitari: (volumul
trombocitar mediu, largimea distributiei trombocitare)
+/- numar de reticulocite
dr. Ioana Ardeleanu

Numarul de eritrocite (RBC)

test de baza pentru evaluarea eritropoiezei (in


detectarea si monitorizarea anemiei si policitemiei
Eritrocitele
cele mai numeroase celule din sange,
anucleate, in forma de disc biconcav
cele mai specializate celule ale organismului
(principala functie consta in transportul 02 de la
plaman la tesuturi si transferul CO2 de la tesuturi
la plaman prin intermediul hemoglobinei
continute)
dr. Ioana Ardeleanu

Hematocritul (Ht)

masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocite


si volumul sanguin total.
In general modificarile Ht sunt concordante cu
numarul de eritrocite, dar in talasemie Ht scade in
timp ce numarul de eritrocite poate fi normal/crescut
(hematiile microcitare ocupa un volum mai mic)
Hct <20% poate determina insuficienta cardiaca si
deces
Hct >60% determina coagularea spontana a sangelui

dr. Ioana Ardeleanu

Hemoglobina (Hb)

componentul principal al eritrocitelor care


asigura transportul O2 si CO2.
Reprezinta unul dintre sistemele-tampon ale
lichidului extracelular.
Forme de Hb prezente in mod normal in
circulatie
deoxihemoglobina (HHb),
oxihemoglobina (O2Hb),
carboxihemoglobina (COHb) si
methemoglobina (metHb),
dr. Ioana Ardeleanu

Scaderea Hb sub nivelul normal pt varsta si


sex determina aparitia anemiei
La nou-nascut nr de eritrocite este mai mare
decat la adult si scade continuu in primele
luni, Hb poate ajunge pana la 9 g/dL in
saptamanile 1112 de viata (anemie
fiziologica). La prematuri scaderea apare mai
precoce si este mai mare. Valorile de la adult
sunt atinse in jurul varstei de 14 ani
dr. Ioana Ardeleanu

Hb <5g/dL determina insuficienta


cardiaca uneori letala
Hb >20 g/dL poate duce la blocarea
capilarelor ca urmare a
hemoconcentratiei

dr. Ioana Ardeleanu

INDICI ERITROCITARI
1.Volumul eritrocitar mediu (VEM)
volumul ocupat de un eritrocit.
indice util pentru clasificarea anemiilor
normocitare cu VEM normal
microcitare cu VEM scazut (<80 fL)
macrocitare cu VEM crescut (>100 fL)

dr. Ioana Ardeleanu

INDICI ERITROCITARI
2.Hemoglobina eritrocitara medie
(HEM)
continutul mediu de Hb pe eritrocit
anemiile microcitare sunt in general
hipocrome (HEM scazut)
anemiile normocitare sunt normocrome
(HEM normal)
dr. Ioana Ardeleanu

INDICI ERITROCITARI
3.Concentratia eritrocitara medie de
hemoglobina (CHEM)
masoara concentratia medie de Hb dintr-un
volum dat de eritrocite (raportul dintre masa
de Hb si volumul de eritrocite).
Largimea distributiei eritrocitare (RDW)
indice eritrocitar care cuantifica
heterogenitatea volumului celular (gradul de
anizocitoza).
dr. Ioana Ardeleanu

Reticulocite

eritrocite anucleate, imature, care se maturizeaza


complet in circulatia periferica
numarul lor ofera informatii despre capacitatea
maduvei osoase de a sintetiza hematii ca raspuns la
scaderea acestora (in anemie)
sub stimulare maxima maduva poate produce de 6-8
ori mai multe eritrocite fata de rata normala
Valori normale
Adult: 0,5-2% din nr. total de eritrocite
Nou-nascut: 2,5-6,5% din nr. total de eritrocite
(scade la nivelul de la adult din a doua saptamana
de viata).
dr. Ioana Ardeleanu

Numar crescut de reticulocite


(reticulocitoza): indicator de
eritropoieza regenerativa (cresterea
productiei eritrocitare medulare sub
actiunea eritropoietinei)
Numar scazut de reticulocite
(reticulocitopenia): in anemii nonregenerative

dr. Ioana Ardeleanu

Trombocitele
fragmente citoplasmatice anucleate,
plate, in forma de disc, cu diametrul de
2-4
Trombopoieza are loc in maduva osoasa
2/3 din nr de trombocite se gasesc in
circulatie, iar 1/3 sunt stocate in splina
Valori normale 150-450 x 103/L

dr. Ioana Ardeleanu

Cresterea numarului de trombocite


(trombocitoza/trombocitemie) - risc de
tromboza
Scaderea numarului de trombocite
(trombocitopenia)

prin distructie crescuta/productie redusa


cea mai frecventa cauza de hemoragie
interna/externa (risc de hemoragii
intracraniene)
dr. Ioana Ardeleanu

Volum trombocitar mediu (VTM)


indica uniformitatea de marime a
populatiei trombocitare
Largimea distributiei trombocitare
(PDW)

dr. Ioana Ardeleanu

Numarul de leucocite (WBC)

Leucocitele se impart in doua grupe


principale:
granulocite (neutrofile, eozinofile si
bazofile)
agranulocite (limfocite si monocite)
La nou-nascuti si copii nr de leucocite este
crescut, cu atingerea valorilor de la adult intre
18-21 ani
dr. Ioana Ardeleanu

Leucocitoza (L >10000/L) in special


in infectii bacteriene
Leucopenia (<4000/L) - in infectii
virale, infectii bacteriene severe,
hipersplenism, depresie medulara

dr. Ioana Ardeleanu

Formula leucocitara

diferentierea numarului total de


leucocite circulante in cele cinci tipuri
exprimate procentual si in numar
absolut

dr. Ioana Ardeleanu

1.Neutrofilele (granulocitele
polimorfonucleare PMN)
cel mai numeros tip de leucocite,
rol major in apararea antiinfectioasa a
organismului prin fagocitarea si digestia
microorganismelor
Scaderea nr <200/L/agranulocitoza
risc de infectii sistemice fatale.
dr. Ioana Ardeleanu

2.Limfocitele
65-80% sunt celule T (implicate in raspunsul imun
mediat celular)
8-15% sunt celule B (controleaza raspunsul imun
umoral mediat de anticorpi specifici pt un antigen.
Celulele B cu memorie au durata lunga de viata si
produc anticorpi doar in momentul restimularii
antigenice)
~10% sunt celule natural killer (NK)
Plasmocitele reprezinta celule B complet diferentiate
care nu sunt prezente in mod normal in sange.
dr. Ioana Ardeleanu

3.Monocitele
cele mai mari celule din sange
eliberate in sange, dupa un scurt timp in circulatie,
migreaza in diferite tesuturi, unde se diferentiaza in
macrofage tisulare
Functii
distrugerea particulelor straine si celulelor
moarte/alterate (tumorale)
reglarea functiilor altor celule,
procesarea si prezentarea de antigene in reactiile
imune
participarea in diferite reactii inflamatorii
dr. Ioana Ardeleanu

4.Eozinofilele
La indivizii sanatosi se gasesc in numar
mic in sange, dar devin predominante in
sange si tesuturi in diferite boli alergice,
parazitoze sau boli maligne
5.Bazofilele
produc citokine,
rol in procese inflamatorii
dr. Ioana Ardeleanu

Teste de coagulare
masoara timpul necesar sangelui unui
pacient de a coagula in conditii
standard
Indicatii

inaintea unei interventii chirugicale, in


vederea aprecierii tendintei la sangerare
diagnosticarea bolilor de sange
monitorizarea tratamentului anticoagulant
dr. Ioana Ardeleanu

se recolteaza in eprubete care contin


citrat de sodiu
se lucreaza la maximum 8 ore de la
recoltare si la temperatura camerei.
probele congelate la 20 C pot fi stabile
doar pentru unii factori, dar nu pentru
majoritatea .

dr. Ioana Ardeleanu

Teste generale
Nr trombocite
Timpul de protrombina (timpul Quick, INR) - perioada
necesara formarii chegului de fibrina (valori normale
sunt cuprinse intre 11 13 sec)
Timpul de sangerare - se masoara timpul scurs intre
practicarea unei mici incizii si oprirea completa a
sangerarii
Timpul de trombina (plasmatica) - masoara viteza
formarii cheagului de fibrina
Fibrinogenul plasmaticmasoara nivelul fibrinogenului
in sange
dr. Ioana Ardeleanu

Teste diferentiate
Timpul de generare al tromboplastinei permite diferentierea tulburarilor de
coagulare produse de deficitul de FVIII
(hemofilia tip A) sau FIX (hemofilia tip
B)

dr. Ioana Ardeleanu

Probele pentru biochimie

se lucreaza din ser (recoltarea de sange pe


eprubete fara anticoagulant ) obtinut dupa
centrifugarea sangelui.
Probele recoltate se lucreaza in max 6 ore de
la recoltare si nu se pastreaza de pe o zi pe
alta
nu se lucreaza probe hemolizate,
serul hiperlipemic/icteric este trecut pe
raportul final de analiza.
dr. Ioana Ardeleanu

Probele pentru determinari


hormonale

se recolteaza pe eprubete cu aditivi/gel


separator.
Probele recoltate sunt stabile la frigider 14
zile la 2-8 C (in eprubete cu gel separator)
sau 6 luni la -20C, scoase de pe depozitul de
hematii (nici o proba nu se congeleaza pe
depozit de hematii)
se noteaza faza ciclului menstrual/trimestrul
de sarcina/menopauza.
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea urinii

dupa toaleta zonei genitale cu apa si sapun


probele de urina nu se pot conserva
Pentru ex obisnuit de urina (biochimie si sediment)
recoltarea din prima urina de dimineata, in recipient de
unica folosinta, cu capac etans
la sugari se folosesc pungi cu banda adeziva care se
ataseaza de zona genito-urinar
Pentru determinari cantitative (glucoza, proteine urinare)
se recolteaza urina din 24 ore (in dimineata inceperii
recoltei prima urina se arunca, apoi se colecteaza toate
urinile intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si la
intuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceesi
ora la care a inceput recoltarea. Se masoara cantitatea
totala de urina din care se iau 100 ml care se aduce la
laborator)
dr. Ioana Ardeleanu

Pentru urocultura recoltarea se face tot din prima


urina de dimineata/la cel putin 4 ore de la ultima
mictiune in recipient de recoltare steril, inainte de
initierea tratamentului cu antibiotice, antiseptice,
antifungice
Transportul recipientului la laborator trebuie s se
faca in mai putin de 1 ora de la recoltare
Din cauza eliminrii intermitente a germenilor, se
recomand 3 uroculturi succesive.
in cazul urmaririi eficientei tratamentului cu
antibiotice, recoltarea se repeta dup 48-96 ore.
Urocultura de control se va efectua dupa 3-5 zile de
la intreruperea tratamentului.
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea materiilor fecale

se face in recipiente speciale (coprocultoare de


plastic cu lingurita) din materii fecale emise spontan,
fara utilizarea de purgative,
Se preleveaza fragmente din diferite parti/orice
fragment suspect, mucozitati, produse nedigerate
Pt ex. coproparazitologic/teste rapide - coprocultor
fara mediu de cultura
coprocultura - in coprocultor cu mediu de cultura
pt test de digestie - dieta speciala
pt depistarea hemoragiilor oculte se foloseste metoda
imunologica si nu este necesara dieta
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea secretiilor provenite din zona


genitala impune incetarea administrarii
tratamentelor endovaginale, a irigatiilor
vaginale, precum si a contactului sexual cu
48 de ore inaintea de prelevarea probelor.
n cazul secretiei uretrale, pacientul nu
trebuie sa urineze cu o ora inainte de
recoltare.

dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea secretii

pentru examene bacteriologice, micologice si


microscopice
recoltarea se face obligatoriu in recipiente sterile
Se evita contactul secretiilor cu substante bactericide
sau bacteriostatice
Se evita contaminarea mediului/ personalului
Recoltarea exsudat faringian - dimineata, pe
nemancate, inainte de efectuarea toaletei orale cu
ajutorul unui tampon cu vata steril (o amigdala, bolta
palatina, cealalta amigdala, partea posterioara a
faringelui. Nu se ating peretii laterali ai faringelui)
- se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim
12 h
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea secretiilor nazale

se realizeaza din fiecare nara,


se introduce tamponul in cavitatea nazala, cu
atentie, si se roteste tamponul
dupa recoltare se extrage tamponul
recoltarea trebuie sa se faca din fiecare nara
cu un alt tampon.
se pastreaza la temperatura camerei, se
insamanteaza in maxim 12 h

dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea secretiilor conjunctivale

Cu policele sting cu o compresa sterila se coboara


pleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sac
conjunctival; cu indexul cu o compresa sterila se
ridica pleoapa superioara
Se recolteaza cu tampon umezit in ser fiziologic
steril, din fundul de sac conjunctival, dinspre unghiul
interior spre unghiul exterior al ochiului.
tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu
pe care se noteaza de la care ochi este recoltat
Se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea din secretii otice

Se introduce un tampon in conductul auditiv


extern si se roteste usor. Daca secretia este
abundenta se recomanda stergerea secretiei
scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi
recoltarea secretiei.Pe tuburile de exsudat se specifica din care
ureche este recoltat
Se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h;
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltarea din secretii purulente


Nu se recomanda recoltarea din colectii
purulente deschise dupa efectuarea
tratamentelor locale cu
antiseptice/antibiotice.
se pastreaza la temperatura camerei,
se insamanteaza in maxim 12 h;

dr. Ioana Ardeleanu

Cariotip

In momentul recoltarii pacientul nu trebuie sa


fie sub tratament cu antibiotic/minim la 2
saptamani de la terminarea tratamentului
(antibioticele influenteaza tehnica de lucru si
obtinerea rezultatului).
recoltarea se face prin punctie venoasa in
eprubete cu heparina sodica
Imediat dupa recoltare, sangele se
omogenizeaza cu heparina printr-o miscare
de inversare a tubului de cateva ori (pentru
evitarea coagularii)
dr. Ioana Ardeleanu

Recoltare celule stem

Cordonul ombilical - sursa importanta de celule stem


mezenchimale (celule capabile sa dea nastere altor
categorii de celule)
pregatire cordon ombilical pentru recoltare - spalare
cu ser fiziologic si pulverizare cu solutie dezinfectanta
(pentru reducerea contaminarii cu microorganisme
existente in mod normal in flora vaginala sau,
patologic, in lichidul amniotic).
Se punctioneaza vena ombilicala si se recolteaza
sangele ramas la nivelul cordonului ombilical
(cantitatea de sange prelevata variaza intre 20 si 200
ml)
dr. Ioana Ardeleanu

Sangele din cordonul ombilical se separa cu ajutorul


unei centrifuge, iar globulele rosii si plasma sunt
eliminate
se selecteaza celulele stem viabile, care se stocheaza
la temperaturi < -160C, (in faza gazoasa a azotului
lichid)
Contraindicatii absolute ale recoltarii:
infectia materna cu HIV
sifilis activ
infectie activa cu HVB, HCV, CMV.
dr. Ioana Ardeleanu