UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Sociologie i Asisten Social

Catedra Sociologie

Lucrul individual nr. 1

TEMA:
Sinuciderea

A elaborat: Minciucova Iulia

Sociologie, anul II
A verificat: Oxana Isac,
dr., conf.univ.

CHIINU 2014

Contents
Aspecte definitorii ............................................................................................................................................... 3
Tipuri de sinucidere E.Durkheim ........................................................................................................................ 4
Cauzele i metode de prevenire a suicidului ....................................................................................................... 5
Metode de prevenire ........................................................................................................................................ 7
Oamenii celebri care s-au sinucis ........................................................................................................................ 8
Eutanasia ............................................................................................................................................................. 9
Concluzie...........................................................................................................................................................10

Aspecte definitorii

Termenul apare in 1737 (Desfontaines).Baldwin o defineste drept ,,o crima intentionala

asupra propriei persoane . Suicidul (n latin suicidium, de la sui caedere, a se omor) reprezint
aciunea unei persoane de a-i cauza propria moarte.
Suicidul, numit de asemenea i sinucidere finalizat, reprezint aciunea de a-i lua
viaa.Tentativa de suicid sau comportamentul suicidal non-fatal se refer la auto-rnire cu scopul
de a-i lua viaa, ns care nu duce la moarte.
Sinuciderea asistat este atunci cnd o persoan o ajut pe alta s-i pun capt vieii, n
mod indirect, furnizndu-i sfaturi sau mijloace pentru a se omor. Aceasta se deosebete de
eutanasie, n care o alt persoan joac un rol mai activ n cauzarea decesului cuiva. Ideaia
suicidar se refer la gndurile unei persoane de a-i lua viaa.
O alta semnificatie a suicidului este aceea a ,,mentinerii onoarei (ilustrata prin procedeul
harakiri intalnit la popoarele orientale). Prerile privind sinuciderea au fost influenate de teme
fundamentale ale existenei, cum ar fi religia, onoarea i sensul vieii. Religiile avraamice consider
n mod tradiional sinuciderea drept o ofens adus lui Dumnezeu ca urmare a credinei n
sanctitatea vieii.
n timpul erei samurailor n Japonia, seppuku era considerat drept o modalitate de ispire n
caz de eec sau o form de protest. Sati, practica funerar hindus, ilegal n prezent, presupunea ca
vduva s se auto-incendieze pe rugul funerar al soului su, de bun voie sau sub presiunea familiei
i societii.

Tipuri de sinucidere E.Durkheim

In lucrarea ,,Sinuciderea,Durkheim porneste de la ideea ca diferitele dintre diferitele forme

de moarte,sinuciderea se deosebeste ,in primul rand ,prin aceea ca este produsul personal al victimei
care suporta consecintele faptelor sale.El considera ca singurul element explicativ este mediul social
in cadrul caruia se pot identifica factorii ce alcatuiesc ceea ce Durkheim denumea curente
suicidogene.Exista pentru orice grup social o tendinta specifica de sinucidere,in baza careia ,daca ii
evidentiem trasaturile si ii determinam cauzele ,putem alcatui tipuri sociale distincte de sinucidere.
1.

Sinuciderea egoist . Omul caut s se instruiasc i ajunge la sinucidere

pentru c societatea religioas din care face parte i-a pierdut coeziunea; nu se omoar pentru
c este cult. i nu nevoia de instruire dezorganizeaz religia, ci invers, tulburarea ultimei d
natere primei. Protestantul crede n Dumnezeu i n nemurirea sufletului la fel de mult ca i
catolicul. Urmarind indeaproape trasaturile sinuciderii egoiste Durkheim ofera si alte
exemple prelucrate ,cu precadere din domeniul vietii societatii domestice si celor
politice.imunitatea fata de sinucidere pe care o prezinta cei casatoriti in raport cu celibatarii
sau vaduvii se datoreaza societatii familiale tot asa cum frecventa mai scazuta a
sinuciderilor in perioada de criza politica se datoreaza afirmarii mai puternice a constiintei
colective si cresterii gradului de integrare sociala .
2.

Sinuciderea altruist . n acest caz, omul se sinucide fr s fie nevoie. Ba

chiar este ludat sau proslvit. Aceast decizie ine de caracterul fundamental al moralei n
societile inferioare. Aceasta nu pune mare pre pe viaa fizic; se insist pe bucuria
sacrificiului, pe renunarea de sine (India ). Sinuciderea altruist apare i la civilizaiile mai
recente (moartea unor martiri cretini). Prin acesta forma de sinucidere sacrificiul suprem e
considerat ca fiind o datorie fata de societate , fie o chestiune de onoare ,fie un act
supravalorizat ,materializat .
Din acest punct de vedere , altruismul isi gaseste corespondentul in solidaritatea
mecanica care cere indivizilor sa dezvolte conduoite si actiuni similare si sa-si subordoneze
individualitatea comunitatii.
3.

Sinuciderea anomic ocupandu-se de cel de-al treilea tip de sinucidere

Durkheim analizeaza mai intai influenta crizelor economice asupra ratelor de sinucidere.
4

In ceea ce priveste clasificarea sinuciderilor alienatilor,specialistii au considerat ,totusi,ca

cele 4 tipuri de suicid care urmeaza formeaza speciile cele mai importante.Trasaturile esentiale ale
acestei clasificari din perspectiva psihopatologica ,sunt preluate de la Jousset si Moureau de Tours.
1.

Sinuciderea maniac. Se datoreaz fie halucinaiilor, fie concepiilor

delirante . Bolnavul se omoar pentru a scpa de un pericol imminent sau de o ruine

imaginar ori pentru a asculta de un ordin misterios primit de sus .
2.

Sinuciderea melancolic. E legat de o stare general de extrem depresie,

de tristee exagerat care-l determin pe bolnav s nu mai aprecieze corect relaiile sale cu
oamenii i lucrurile din jur. Bolnavii i pregtesc mijloacele de execuie; n urmrirea elului
dovedesc o perseveren i o ingeniozitate incredibil.
3.

Sinuciderea obsesiv. Sinuciderea nu are un motiv, real sau imaginar, ci e

dat de ideea fix a morii, care, fr un motiv palpabil, domin spiritul bolnavului. El e
obsedat de dorina de a muri, chiar dac tie c nu are nici un motiv s-o fac. E o nevoie
instinctiv asupra creia la nceput ncearc s lupte dar apoi acesta l cucerete cu totul.
Dac tentativa eueaz, ea e suficient uneori pentru a micora dorina sa maladiv. S-ar
putea spune c subiectul i-a depit obsesia.
4.

Sinuciderea impulsiv sau autonom. Nu e justificat nici n realitate, nici

n imaginaia bolnavului. Provine dintr-un impuls brusc i imediat, irezistibil.

Cauzele i metode de prevenire a suicidului

Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a crei cauz este adesea atribuit
unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolar, schizofrenia, alcoolismul sau dependena
de droguri. Adesea joac un rol i factorii de stres ca problemele financiare sau problemele ivite n
relaiile interpersonale. Metodele cele mai comune includ: spnzurarea, otrvirea cu pesticide i
armele de foc.
Cercetrile au artat clar c un comportament suicidar constituie o problem foarte
complex, aflat sub influena unei multitudini de factori. Comportamentul suicidar nu are niciodat
doar o singur cauz i ntotdeauna se dezvolt datorit interaciunii dintre factorii de risc n
5

combinaie cu lipsa factorilor de protecie. Factorii de risc includ caracteristici care cresc
probabilitatea ca un individ s ia n considerare suicidul, s aib o tentativ de suicid sau s comit
suicidul.
Factorii de risc includ: o boal psihiatric (de ex.: tulburare depresiv, tulburare privind
abuzul de substane), o boal somatic (de ex.: afeciune edical care provoac durere cronic),
experiene de via negative n copilrie (de ex.: pierderea unui printe la o vrst fraged, abuz),
caracteristici personale (de ex.: lipsa de speran, impulsivitate) i comportament suicidar anterior.
Factorii de risc nu sunt statici i pot s difere de la o ar la alta. Factorii de protecie includ
caracteristici care reduc probabilitatea ca indivizii s ia n considerare suicidul, s aib o tentativ de
suicid sau s comit suicidul. Exemple de factori de protecie poteniali sunt: imagine de sine
pozitiv, comportament adecvat de rezolvare a problemelor, comportament de cutare a ajutorului,
suport social.
Modelul descris n figura 3 arat un model bio-psiho-social integrat. Se bazeaz pe impactul
pe care factorii de risc biologici, psihologici i psihiatrici l pot avea asupra dezvoltrii
comportamentului suicidar.
Modelul se concentreaz pe trei factori cheie:
1.

Factori care depind de trsturi, cum ar fi factorii genetici,

biologici i psihologici de ex.: serotonin, disfuncii psihologice de

personalitate i cognitive);
2.

Caracteristici care depind de stare, cum ar fi depresia i lipsa

de speran, influenate de factorii de stres din via (de ex.: criza economic,
problemele sociale, violena domestic) sau de o tulburare psihiatric;
3.

Factori de prag, care pot crete riscul sau care pot avea un efect

de protecie. De exemplu, accesul la mijloace letale poate reduce pragul de

comportament suicidar, n timp ce accesibilitatea sistemului de sntate poate
avea un efect protectiv i poate ine persoanele departe de a dezvolta
comportamente suicidare.

Metode de prevenire
n ultimele dou decenii, s-a elaborat un numr substanial de strategii de prevenire a
suicidului n Europa. Acest document descrie strategiile cel mai des utilizate i care s-au dovedit
eficace n reducerea ratelor de suicid.
Strategiile de prevenire pot fi clasificate pe unul din cele trei niveluri n funcie de populaia
creia i se adreseaz. Modelul USI (Universal-Selectiv-Indicat) definete trei niveluri de prevenie:
universal, selectiv i indicat (Gordon, 1983; Nordentoft, 2011). Pentru a asigura o politic de
prevenie eficace, se recomand s se acioneze la toate cele trei niveluri datorit faptului c
prevenirea suicidului necesit o abordare multisectorial care presupune activiti variate la diferite
niveluri de intervenie.
Strategii de prevenire:
1. Strategiile de promovare a sntii mintale pot contribui la prevenirea suicidului, deoarece
aceste strategii sunt adesea eficace n ceea ce privete mbuntirea factorilor cum ar fi
rezistena, incluziunea social, mediile sigure (de ex., mediile colare i de munc sigure),
care sunt factori de protecie pentru comportamentul suicidar.
2. Strategiile care mbuntesc accesibilitatea la ajutor pentru persoanele suicidare pot fi de
mare ajutor n prevenirea suicidului. n timpul ultimelor decade, un numr crescut de ri i
regiuni au nceput s ofere ajutor prin intermediul liniilor telefonice i on-line, care par a fi
canale bune prin care se ajunge la persoanele suicidare, n plus fa de serviciile de sntate
de prim linie.
3. Programele destinate grupurilor cu grad de risc ridicat au ca obiectiv elaborarea strategiilor
de screening, ngrijire i tratament al persoanelor cu un grad de risc ridicat de suicid.
Grupurile cu cel mai ridicat grad de risc n dezvoltarea de gnduri i planuri suicidare sunt
cele care au tentative de suicid i persoanele cu tulburri psihiatrice.

Oamenii celebri care s-au sinucis

Serghei Esenin (3 octombrie 1895-27 decembrie1925).

Fire sensibila si romantica, a fost casatorit de cinci
ori, una dintre sotii fiind celebra dansatoare Isadora Duncan.
Ultimii ani au fost marcati tragic de alcoolism si
comportament scandalos. Cu cateva zile inaintea externarii
din ospiciul de boli mintale, Esenin isi taie venele de la mana
si scrie un poem de adio cu propriul sange, dupa care se
spnzura.
Ernest Hemingway(21 iulie 1899- 2 iulie 1961)
A primit Premiul Pulitzer in 1953 pentru Batranul si marea si
Premiul Nobel pentru Literatura in 1954. A fost unul dintre veteranii
Primului Razboi Mondial, ororile de pe front tulburandu-l profund. Iubea
pescuitul de rechini, vanatoarea de lei, femeile, pisicile si vinul.
Oamenii cei mai dragi se sinucid: tatal si fratele se impusca in cap,
iar a treia sotie, Martha Gellhorn, se omoara cu otrava. Aventurier si
insetat de experiente inedite(a calatorit in aproape toata lumea si a scapat
ca prin minune dintr-un teribil accident de avion), manifesta insa si iesiri
temperamentale violente. Se sinucide la 62 de ani cu o pusca de vanatoare,
cand isi da seama ca boala de care suferea il impiedica sa mai scrie.

Vincent van Gogh (30 martie 1853- 29 iulie 1890)

Considerat cel mai mare pictor olandez dupa
Rembrandt. Trece prin crize mistice, este descris ca
taciturn, orgolios si impulsiv. Episodul conflictului cu
pictorul Gaugain, cand isi taie o ureche si o trimite
unei prostituate, a devenit celebru. Internat in azil de
alienati, se impusca.

Eutanasia
Termenul euthanasia (moarte uoar) provine din limba greac, din eu ca element de
compunere, care exprim ideea de bine, bun, perfect, uor i thanatos, care nseamn moarte.
Dicionarele enciclopedice definesc eutanasia, ca: moarte, fr suferin, provocat intenionat
unui bolnav incurabil, n faza terminal, pentru a-i curma o suferin grea i prelungit.

Anual se sinucid ntre 800,000 i un milion de oameni, aceasta fiind a

zecea cauz a mortalitii la nivel mondial!!!

Concluzie

Filosofia suicidului ridic o serie de ntrebri, inclusiv ce anume constituie suicid, dac
suicidul poate reprezenta o alegere raional, precum i ntrebri legate de permisivitatea moral a
suicidului. Argumentele filosofice privind acceptabilitatea moral a suicidului variaz de la opoziie
puternic (suicidul fiind considerat ca neetic i imoral) la percepia conform creia suicidul este un
drept sacrosanct al oricrei persoane (chiar i al persoanelor tinere i sntoase) care decide n mod
raional i contient s i ia viaa.

10