Sunteți pe pagina 1din 7

OPINIA STUDENTILOR

Consimtamantul Informat
Vlad Bredetean, Lacramioara Gheorghe
Se ofera spre comentariu aspectele etice care se regasesc in urmatoarele doua cazuri clinice:
1. Dna X si-a dat consimtamantul pentru anestezie inaintea unei interventii chirurgicale minore.
In cadrul discutiilor din acest proces nu s-a mentionat insa nimic referitor la anestezia caudala
realizata ulterior, dupa ce pacienta fusese deja anesteziata. La finalul operatiei, pacienta a
mentinut o tulburare vezicala minora dar nesemnificativa precum si tulburari senzoriale la
nivelul piciorului stang care au disparut in 3 zile. Ca urmare au facut o plangere sustinand ca
nu a fost informata despre acest efect secundar pentru care, avertizata fiind, nu si-ar fi dat
consimtamantul.
2. In timpul unei anestezii pentru o interventie chirurgicala stomatologica, anestezistul
consultant a administrat un supozitor pentru realizarea analgeziei postoperatorii. Desi pacienta
si-a dat consimtamantul pentru anestezie, ei nu i s-a cerut acordul si pentru administrarea
supozitorului, medicul explicand ca obisnuieste sa isi informeze pacientii la finalul interventiei
despre evolutia procedurii. Ca urmare, pacienta a depus o plangere impotriva medicului,
acuzandu-l de malpraxis prin furnizarea unui consimtamant informat neadecvat.
Vlad Bredetean
An III Faculatea de Medicina Generala U.M.F. ?Gr.T. Popa? Iasi
Principalele aspecte etice
Cele doua evenimente enuntate mai sus si propuse spre discutie sunt generate de un conflict
medic-pacient. La prima vedere se poate ridica o singura problema de bioetica si anume
neinformarea pacientului sau informarea incompleta a lui. Problemele de mai sus pot fi abordate
foarte eficient in spiritul: ?avocatul acuzarii-avocatul apararii?.
In general, in practica medicala, ne confruntam cu o reticenta darza din partea pacientilor, mai
ales daca aceasta provine din neintelegerea meseriei in sine. Medicilor din cazurile prezentate li
se poate reprosa un singur lucru: lipsa unui concept, daca doriti, de piata si anume absenta
?orientarii catre pacient?. Acest concept este oarecum inspirat din Marketing si este omologul
medical al ?orientarii catre client?. Aceasta carenta se datoreste, dupa parerea mea, in Romania,
lipsei unui mediu concurential sanatos in cadrul sistemului sanitar, un mediu concurential de tip
economic, in care sa nu existe ?monopoluri clinice?, in care pacientul sa poata alege medicii, in
care recrutarea de personal sanitar sa se faca pe criterii de performanta profesionala.
In cazurile de mai sus, greseala medicilor este una discreta, nepalpabila, nu poate fi subiectul
unui proces de malpraxis. Eu nu percep o greseala sau eroare medicala.
Informatii suplimentare ar putea fi oferite pentru a se face lumina, cum ar fi: alternativele pentru
anestezia caudala din primul caz: daca avem un caz cu ?sens unic? atunci medicul nu avea de ce
sa ofere detalii si sa ceara acorduri peste acorduri; daca in acest caz este sa fim ?pro-pacient?,
putem la fel de bine sa ridicam problema urmatoare: ?de ce nu s-a solicitat acordul pacientului
pentru numarul de degete cu care s-a introdus supozitorul, in mod sigur el nu si-ar fi dat acordul
pentru 2 ci numai pentru 1?;

Atunci cand un pacient isi da un consimtamant, acesta din urma este pentru un pachet larg de
proceduri ulterioare si nu s-ar justifica cate un acord pentru fiecare etapa din pachetul mare.
Pacientul isi da acordul pentru anestezie, de aici tine de medic sa aleaga varianta optima, in acord
cu ?orientarea catre pacient?.
Plangerea realizata de pacient este binevenita pentru un sistem ce vrea sa se perfectioneze. Cu
ocazia acestei plangeri, se evalueaza diferite actiuni si atitudini, se imbunatateste sistemul.
Sistemul medical trebuie sa manifeste beanta pentru aceste plangeri, pentru reactiunea
pacientilor in general, aceasta in fond realizand un veritabil sistem de feed-back. In acelasi timp,
trebuie consolidate institutii care sa ?forteze? intr-o anumita masura aceasta beanta.
Disponibilitatea sectorului sanitar pentru o astfel de atitudine de feed-back se va accentua pe
masura ce sectorul sanitar se va organiza din ce in ce mai pregnant pe principiile economice si de
concurenta, mai exact acest sector va fi fortat sa implementeze metode de evaluare a
performantelor pentru a evita pierderi de natura economica.
Consimtamantul medical informat intr-o societate in tranzitie
O societate in tranzitie (ex: Romania) are o caracteristica esentiala si anume ? miscarea
browniana ? adica o miscare de mare viteza dar neordonata, miscare ce va genera ciocniri ce nu
pot fi anticipate.
Consimtamantul medical informat tinde sa devina o raritate intr-o astfel de societate (ma refer
aici mai ales la acele consimtaminte legate de ?pachete mari? de proceduri cum ar fi
discriminarea intre o nastere normala si cezariana de exemplu); diluarea acestui fenomen se
datoreste unor carente ca nereglementarea (la nivel de societate) in acord cu ?neprocedurarea? (la
nivel de institutii ? spitale, ambulatorii etc.) actului medical.
Un stat in tranzitie va fi un stat masculin si nu din punctul de vedere al orientarii pur sexuale.
Aceasta notiune de stat masculin/feminin este un concept al Management-ului Intercultural si
cuprinde acele clase de orientari specifice dintr-un stat:
? statul feminin ? va manifesta o atentie sporita pentru natura, drepturi ale omului, familia ca
nucleu al societatii, timpul de lucru sa fie mai redus pentru ca cetateanul sa aiba timp pentru
formarea sa; un stat feminin va centra colectivitatea in politica sa;
? statul masculin este un stat de viteza, politica va centra individul, promovarile vor surveni in
valuri, intinderea cetateanului este maxima, evolutia acestui stat este rapida, se neglijeaza
aspectele pacifiste ale vietii sociale, vor fi centrate valorile materiale.
In plus de aceste trasaturi, intr-un stat in tranzitie, legea este o anecdota, institutiile sunt
neconsolidate, lipseste o matca de desfasurare a proceselor.
Statul in tranzitie are o carenta in ceea ce priveste economia. Sectorul medical are un sector fara
productivitate directa de aici si diversele lipsuri.
Intr-o astfel de tara, consimtamantul medical informat tinde sa devina o utopie.
Consimtamant informat neadecvat si/sau malpraxis?
Malpraxis-ul are o sfera mai larga de cuprindere, include foarte mult din profesionalismul
medicului, din corectitudinea cu care acesta a executat procedurile din timpul tratamentului.
Malpraxisul implica repercursiuni grave asupra starii de sanatate a pacientului. Granita dintre
cele doua concepte nu este una reglementata. In functie de lege, consimtamantul informat
neadecvat poate deveni subiectul unui proces de malpraxis dar gravitatea celor doua nu este
echivalenta.
Consimtamantul informat neadecvat nu ar trebui sa atraga in mod singular dupa sine un caz de

malpraxis decat in masura in care se asociaza cu efecte distructive asupra pacientului.


Consimtamant informat neadecvat: eroare sau greseala medicala?
Consimtamant informat neadecvat poate fi inclus im ambele categorii; el va fi o eroare cand este
comis in urma lipsei unor proceduri, poate deveni greseala cand pentru acelasi tip de caz este
repetata aceeasi eroare, cand este rezultatul neprofesionalismului.
Conceptul statistic de eroare este acela ca poate fi estimata, se produce datorita unor artefacte
depistabile si corectabile. Greseala este aceea care apare in urma neglijentei sau a nerespectarii
instructiunilor (procedurilor).
?Reactiunea? individuala
La plangerile de mai sus, ca manager, as fi deschis o ancheta locala, as fi evaluat alternativele
colegului meu, inferior pe scara ierarhica, as fi elaborat concluziile, as fi modificat politica de
personal a institutiei pe care o conduc pentru a evita un nou eveniment de acelasi tip. In masura
in care as fi gasit colegul vinovat l-as fi atentionat personal si intre patru ochi fara sanctiuni. In
orice caz as fi aplanat conflictul cu calmarea pacientului. Pe parcursul investigatiei, as
contentiona problema cat de mult as putea, in cadrul institutiei si la nivel restrans de personal. Ca
medic direct implicat, mi-as informa repede superiorii in masura in care acestia sunt proinstitutie.
?Reactiunea? fata de coleg
La astfel de acuze as fi sceptic in ceea ce priveste pacientul, mai ales datorita lipsei de cunostinte
ale acestuia in acest domeniu; nu as avea o pozitie clara doar pe baza acestor urme de informatii.
In masura in care as fi implicat oficial as procura maximum-ul de informatii si as elabora o
concluzie obiectiva. Daca aceasta ar fi in defavoarea colegului, as contentiona problema si totul
s-ar reduce la o discutie profesionista cu colegul; daca respectiva concluzie ar fi in defavoarea
pacientului as proceda cu discretie la dezamorsarea conflictului.
As fi adeptul: ?institutia nu trebuie sa aiba de suferit?.
Relatia medic-pacient
Relatia medic-pacient este complexa si se poate spune ca este una personalizata adica: medic X ?
pacient Y. Cand se produce unul din fenomenele de mai sus prezentate spre discutie, reactia este
una suficient de explosiva, mai ales datorita faptului ca legatura medic-pacient se apropie undeva
de o legatura si spirituala, unde predomina ca liant increderea mai ales din partea pacientului. Un
astfel de eveniment vine sa produca urmatoarele: pacientul se va simti tradat, inselat, si el va
realiza ruptura de medic, medicul va avea de suferit de pe urma reclamei nefavorabile, va simti
totodata si o zdruncinare a increderii in propriile forte. Pacientul va resimti un permanent
scepticism care eventual intr-o alta situatie, la alt medic, se va insuma. Un astfel de eveniment va
putea aduce cu el o perfectionare a medicului in sensul imbunatatirii atitudinii de ?orientare catre
pacient?, considerand ca medicul este totusi un bastion al inteligentei si perfectionismului intr-o
societate.
Nu as gresi prea mult spunand ca deceptia pacientului se apropie de cea din dragoste, in relatia
medic-pacient fiind implicata multa incredere din partea pacientului. De aici si delicatetea actului
medical, de aici si particularitatile psihologice ale acestui proces si de ce nu si cele economice.
Este bine pana la un punct sa comparam serviciul medical cu oricare altul. Acest lucru se poate

realiza de catre managerul de spital, el putand evalua performante profesionale prin simpli
indicatori matematici, dar nu se poate aborda acest mod de gandire de catre ?medicul din teren?.
Prin atitudinea sa, medicul insufla incredere pacientului, atitudinea medicului generand in
majoritatea cazurilor ?efectul placebo? in mintea pacientului, efect care pana nu de mult a fost
neglijat ba chiar ridicolizat de catre oamenii de profesie, dar care incepe sa-si intre-n drepturi, ca
si realitatea stiintifica, chiar gratie cercetarii medicale fundamentale.
De cele mai multe ori, se depaseste bariera cumpararii unui produs sau solicitarii unui simplu
serviciu, pe de o parte din dificultatea evaluarii calitatii actului medical de catre beneficiar
(pacient) ? daca lucrurile post-tratament decurg bine nu inseamna ca decurg pe cat de bine s-ar fi
putut, iar daca evolutia pacientului e negativa nu inseamna ca este in majoritate vina medicului ?
si pe de alta parte gratie caracterului psihologic al legaturii medic-pacient.

Lacramioara Gheorghe
An III Faculatea de Medicina Generala U.M.F. ?Gr.T.Popa? Iasi
In legatura cu modul in care un individ decide daca are sau nu are nevoie de un medic pentru o
anumita stare de disconfort, circula butada urmatoare: ?De unde stie cineva daca trebuie sau nu
sa mearga la medic??
Raspunsul este: ?Merge la medic!?.
In mod firesc, apar limite ale acestei libertati atunci cand se incalca libertatea semenilor cu
motivatia libertatii individului de a-si urmari propriul interes. Societatea este obligata sa
intervina, stabilind limite ale libertatilor individuale, limite general acceptate sau considerate
normale.
Cererea de ingrijiri de sanatate este nereglata si deci greu predictibila. Totodata boala nu este
doar riscanta pentru individ, ci si costisitoare pentru semenii sai. La aceasta se adauga
incertitudinile referitoare la calitatea ingrijirilor medicale. Deseori este greu de apreciat daca
boala se agraveaza datorita lipsei de calitate a ingrijirilor, a unei particularitati a organismului
bolnavului sau nerespectarii ad litteram a prescriptiilor medicale sau a consumului unor alimente
contraindicate.
Pacientul se afla in centrul oricarui sistem de sanatate care se respecta, iar imbunatatirea si/sau
mentinerea starii lui de sanatate trebuie sa fie scopul activitatilor medicale.
Relatia medic-pacient este deosebit de importanta si foarte complexa, ea stand la baza activitatii
medicale. De regula, in orice parteneriat sau act de vanzare-cumparare sau incheiere de
contracte, intre cele doua parti exista un decalaj informational numit de specialisti ASIMETRIE
INFORMATIONALA.
Se poate spune ca, daca in doctrinele de stanga se sublinia a fi decalajul material dintre bogati si
saraci, in actualele teorii informationale se vorbeste despre diferenta de bogatie informationala.
O dimensiune exagerata a asimetriei informationale, concept bine exemplificat in domeniul
practicii medicale, este riscanta deoarece poate bloca comunicarea sau cel putin o face dificila.
Necunoasterea unor elemente fundamentale legate de sanatate si boala a facut din profesiunea
medicala o superelita care intr-o anumita perioada a pastrat acest decalaj informational ca pe un
atu pe piata serviciilor de sanatate. Actualmente, acest tip de decalaj este in continua descrestere,
cu consecinta fireasca a eliminarii monopolului puterii de decizie din mainile profesionistilor
medicali.

Informatia precara a dus la consumul sporit de servicii de tip curativ in randul claselor sociale ca
un nivel scazut de educatie, in timp ce persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat apeleaza
mai frecvent la profilaxie si la preventie.
In ERA INFORMATIONALA, asimetria informationala specifica domeniului medical a scazut
foarte mult, ca urmare a ?ofensivei? educationale si informatice. Inainte de a se prezenta la
medic, omul zilelor noastre poate consulta informatii bine structurate prezente pe Internet.
In cele doua cazuri medicale prezentate apar aspecte ale asimetriei informationale existente intre
furnizorii de servicii de sanatate si pacienti.
In primul caz, procedurile actului medical sunt prezentate pacientei partial, fiind omise cu buna
stiinta sau din intamplare informatii despre o procedura simpla care insa, a avut, din pacate,
efecte secundare. Pentru a preintampina aceste cazuri in care pacientul poate avea de suferit cu
consimtamant in regula, iar profesionalismul medicului poate fi pus sub semnul intrebarii, este
bine ca inainte de fiecare interventie medicala, pacientul sa fie informat corect si complet.
Informatiile privind actul medical pe care urmeaza sa-l suporte, pot fi furnizate pacientului de
care medicul curant sau de catre o persoana abilitata. Acestea trebuie sa fie prezentate astfel incat
pacientul sa inteleaga despre ce este vorba si, mai ales, sa fie constient de eventualele efecte
secundare pe care le poate avea interventia medicala si sa-si dea consimtamantul in cunostinta de
cauza.
Plangerea pacientei este fondata in acest caz, desi, din fericire, efectele secundare nu sunt grave.
In cel de al doilea caz, medicul ar fi trebuit sa-si informeze pacienta de evolutia procedurii la
inceputul interventiei si, intr-adevar, pentru acordarea consimtamantului, pacienta a fost
informata neadecvat (dupa interventie), dar nu cred ca este vorba de malpraxis. Acest medic ar
trebui sa ia in considerare si faptul ca pacientii trebuie respectati si informati corect.
Sistemul de sanatate din tara noastra se afla inca intr-o perioada de tranzitie. In prezent se
incearca adoptarea unor legi prezente si in Uniunea Europeana si atingerea inaltelor standarde de
calitate impuse de aceasta. Din aceste puncte de vedere, consimtamantul medical informat are un
rol foarte important atat pentru imbunatatirea relatiei medic-pacient, dar si pentru eficientizarea
actului medical in sine. Ghidurile de practica au un rol important in aceasta privinta,
standardizarea procedurilor venind in ajutorul realizarii consimtamantului medical informat.
Totusi ar trebui sa se tina cont si de unicitatea fiecarui pacient in parte in ceea ce priveste
raspunsul la protocoalele terapeutice.
Consimtamantul informat neadecvat reprezinta obtinerea acordului pacientului cu privire la
aplicarea procedurilor interventiei medicale, fara ca acestea sa-i fie prezentate in totalitate sau in
detaliu.
O procedura efectuata incorect sau fara sa se tina seama de antecedentele pacientului sau de
anamneza etc., din motive diferite, dar constiente care duc si la inrautatirea starii de sanatate a
bolnavului reprezinta malpraxis.
Dupa parerea mea, intre aceste doua notiuni exista o diferenta evidenta desi ambele tin de
profesionalismul si responsabilitatea furnizorului de ingrijiri medicale. Este posibil ca, in cazul
consimtamantului informat neadecvat, sa nu existe urmari grave prin lezarea sanatatii pacientului
si chiar pacientul sa nu stie ca si-a dat consimtamantul pentru o interventie medicala despre care
nu a fost informat in totalitate. In cazurile de malpraxis urmarile sunt destul de grave, din
moment ce au fost catalogate astfel, iar repercusiunile sunt de asemenea importante in ceea ce

priveste medicul.
Consimtamantul informat neadecvat este o greseala, nu o eroare medicala, o omitere din partea
medicului in prezentarea interventiei, facuta din intamplare sau cu buna stiinta (unii pacienti intra
foarte usor in panica, situatie care poate compromite rezultatele positive scontate ale interventiei
medicale efectuate).
Ca viitor medic, sper sa nu primesc niciodata astfel de plangeri, dar daca totusi s-ar intampla, as
incerca sa rezolv situatia in primul rand in favoarea pacientului, sa-i explic ca procedura pe care
am omis sa i-o prezint nu ar fi avut repercusiuni asupra starii sale de sanatate si sa-i promit ca
data viitoare nu se va mai intampla. Toata situatia trebuie privita cu foarte mult calm si tratata cu
multa diplomatie.
Uneori plangerile din partea pacientilor pot fi nefondate (pacienti dificili) si aceste situatii trebuie
tratate cu foarte multa diplomatie pentru ca relatia medic-pacient sa nu aiba de suferit si reputatia
medicului sa ramana intacta.
Nu mi-as permite sa ma implic in activitatea unui coleg de-al meu, contestandu-i hotararile in
ceea ce priveste un act medical, decat atunci cand erorile sunt majore si urmarile pot fi deosebit
de grave. Colegii trebuie respectati si sustinuti.
Pentru mine relatia medic-pacient este extrem de importanta, de ea depinzand atat reusita actului
medical dar si reputatia mea ca medic.
Aceasta relatie trebuie sa fie bazata pe respect reciproc si sa fie conform juramantului pe care il
vom face la sfarsitul facultatii.
Pacientul are dreptul sa fie informat corect si complet de catre medicul curant despre tot ceea ce i
se intampla:
? diagnosticul trebuie explicat cu tot ceea ce implica afectiunea medicala (reactii secundare,
colaterale) si scris citet;
? procedurile pe care le sufera pe parcursul interventiei medicale trebuie prezentate corect,
explicit, pe intelesul pacientului, fara omiteri;
? medicamentele prescrise trebuie prezentate de asemenea, scotand in evidenta actiunea curativa
pe care le au, dar si reactiile secundare care pot aparea. Protocolul tratamentului trebuie prezentat
detaliat si explicit pentru ca acesta sa fie aplicat corect de catre pacient si astfel sa aiba efectele
scontate;
Relatia medic-pacient, intr-o colaborare eficienta prin care sa fie imbunatatita starea de sanatate a
celui de-al doilea trebuie sa aiba continuitate.
Consider ?Pacientul roman? unul alarmist, emotional si, din acest punct de vedere, credibil. El
este mult mai clar, pentru ca pune ?degetul pe rana?, iar reflexul primar, in acest caz, este sa tipi
(de durere).
Discursul medicilor a fost construit pe mai multe tehnici:
? discurs emotional: ?avem in grija bolnavi cronici, bolnavii primesc numai alimentatie
vegetariana, datoriile se ridica la sute de miliarde de lei, din insuficienta bugetelor?;
? discurs interpelativ: ?Medicii hematologi acuza Ministerul Sanatatii de indiferenta fata de
medicamente care ar scapa Romania de criza de sange?;
? discurs constructiv: ?rectificarea bugetului ar fi o solutie?.
Prin opozitie, acest tip de discurs este clar si direct, mult mai structurat decat primul, ceea ce i-a
asigurat un succes mult mai mare.

Sanatatea presupune un mijloc major de a duce o viata satisfacatoare, exploatand din plin
potentialul de sanatate, integral sau rezidual pentru a infrunta toate situatiile vietii.
Dupa Schopenhauer, ?sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic?.
Resurse Internet
Bioethics
... Center for Bioethics at the University of Pennsylvania Medical Center. ...
www.ability.org.uk/bioethic.html
Nuffield Council on Bioethics
... The Nuffield Council on Bioethics is an independent body established by the Trustees of the
Nuffield Foundation in 1991 ...
www.nuffieldfoundation.org/bioethics
Medical Ethics
search / help / staff Ethics in Biomedicine Bioethics Ethics in Science [V Hamner] - Virginia
Tech Chemistry Department (US) Ethics on the World Wide Web [PM Lester] - School of
Comm.,CSU/Fullerton (US) Applied Ethics Resources on WWW [C MacDonald]
www.mic.ki.se/Diseases/k1.316.html
American Bioethics Advisory Commission
Defending the human being, his innate dignity and his unique nature ?2003 American Bioethics
Advisory Commission A division of American Life League, Inc.
www.all.org/abac
ASBH
Read the quarterly publication of The American Society of Bioethics and Humanities. View
membership and annual meeting information. ... The American Society for Bioethics and
Humanities (ASBH) is a professional society of more than 1,500 individuals, ...
www.asbh.org