Sunteți pe pagina 1din 496

Prof. dr. ing. IOAN ARON

A!PA~RATE

D.E

BORD

PEN~J·Ru

AERONAVE

dr. ing. IOAN ARON A!PA~RATE D.E BORD PEN~J·Ru AERONAVE . tffA.·.·. . ·.· - ·.·····_·< ··~

.

tffA.·.·.

.

·.·

-

·.·····_·< ··~

EDITURA. TEHNICA

81JCU~Şti 1984

D.E BORD PEN~J·Ru AERONAVE . tffA.·.·. . ·.· - ·.·····_·< ··~ EDITURA. TEHNICA 81JCU~Şti 1984
D.E BORD PEN~J·Ru AERONAVE . tffA.·.·. . ·.· - ·.·····_·< ··~ EDITURA. TEHNICA 81JCU~Şti 1984
D.E BORD PEN~J·Ru AERONAVE . tffA.·.·. . ·.· - ·.·····_·< ··~ EDITURA. TEHNICA 81JCU~Şti 1984
Importanţa echipării aeronavelor cu aparate de bord tot mai perlecţion,ate.a crescut in ultimii ani datorită
Importanţa echipării aeronavelor cu aparate de bord tot mai perlecţion,ate.a crescut in ultimii ani datorită

Importanţa echipării aeronavelor cu aparate de bord tot mai perlecţion,ate.a crescut in ultimii ani datorită faptu- lui că, fără informaţii precise asupra regimurilor de funcţio­ nare a sistemelor de propulsie şi asupra parametrilor ce ca-

racterizează evoluţia spaţial-temporală a vehiculelor aeriene,

nu este :Posibilă obţinerea unor performanţe superioare de

zbor. şi nici navigaţia de înaltă eficienţă, in condiţiile unui

trafic· aeri'an tot thai int~ns şi cu restricţii tot mai numeroase. Lucrarea prezintă principiile funcţionale, teoria şi con- strucţia aJ)a.ratelor de bord pentru controlul sistemelor de

. propulsie şi p~tţu p~lotaj şi navigaţie. O atenţie mai mare

este acordată aparatelor giroscopice şi sistemelor autonome

de navigaţie.

Car,tea este adresată piloţilor, navigatorilor, inginerîlor de diferite specialităţi, tehnicienilor de înaltă calificare, ca-

drelor cu pregătire superioară care lucrează în industria aeronautică, fiind utilă tuturor celor care, prin preocupările

lor, au tangenţă cu problemele generale ale măsurării mări­ milor neelectrice ~i ale automatizărilor. Ea constituie totodată un material documentar extrem de folositor pentru cadrele didacti.ce, studenţii şi elevii din învăţămîntul aeronautic.

studenţii şi elevii din învăţămîntul aeronautic. Control ştiinţific: dr. ing. Ulm SpiJ:1eanu prof; dr.

Control ştiinţific: dr. ing. Ulm SpiJ:1eanu prof; dr. ing. M: Niţă Redactor: ing. Nicolae Voicu Tehnoredactor: Elena Geru Coperta şi supracoperta: Mihail Boitor ~

Bun de tipar: 27.IX.1984. Coli de tipar: 31,5.

c.z

629.13.05/.06.

iparul executat' sub comanda nr. 149/1984,

la Intreprinderea .:;Poligrafică "Crişana",

Oradea, str. Moscovei nr. 5.

R"ubtie> •

Rom.Wu

149/1984, la Intreprinderea .:;Poligrafică "Crişana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. R"ubtie> • Rom.Wu
149/1984, la Intreprinderea .:;Poligrafică "Crişana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. R"ubtie> • Rom.Wu
149/1984, la Intreprinderea .:;Poligrafică "Crişana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. R"ubtie> • Rom.Wu
149/1984, la Intreprinderea .:;Poligrafică "Crişana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. R"ubtie> • Rom.Wu
. }n· 'lţlti'T'!Jete :desenii aer<;~iwu.tica s: .· ~ezvoltat în . mod exploziv . şi a

.

}n· 'lţlti'T'!Jete :desenii aer<;~iwu.tica s: ~ezvoltat în . mod exploziv . şi a

a

i~tţn,ţ·î~}'ţlr'eoc;tlipctrile curente ale· o~n,itii prin aplicaţiile sale spectacu-

larte; cop,trlbuind tn aceSt fetla civilizaţia u1'11leină.

. >Drept urma,re, aerO'fWUtica a

determi111Jit. mutaţii importante ·.·într'-O

serţ~·· de domefl:ii .ştiinţific~ 'J?toderne, precum şi în Q

?tivJţllţiljj·

ro_ciâZ-cuZ-:

tufal~~: Gonstrucţîa unor vehicule aeriene. c:u performanţe'tot mai tnalte~

ca'l".e ·au 'ţJţftut satisface exţgenţele severrt·ir.ecesar-e tn cucerirea văZduhu­

lui Şi spati~l'LLi ?osmic, a stimu1at în ciceraşî timp Şi progrese T"e'Jnarţabile

în d~tifuz."'me~icii, ~l~ctrotehniCii, electroiiîcii şi tehnicii · de cazc-uz~ concretiZate prin echipa'l'nente · de riwre rafinament tehnic, fără ţie care

nu se, ~~ j:q~pe pţoî~'ctpred rwilqr jţerret:aţii de aeronave, cart: .&:.e-

buie' să facă Jafltzbor'ului. fO!lrte ·complex cUn ziiele

.· .

De citfels.f/nţ::(:i d,e ta începuţurile aeronauticiî, cu atît inaLmuli acum~

s-a constatat_ că· vehiculele aeriene nu pot fi pilotate corect şi sigur fără ajutoru~ unor instrumente de bord care iruiice în fiecare moment pa- rametrii zboruJui avioanelor mo~. Desi!J4.~·~mele aer~ g:u, ~~­

dotate c1t ~~pte de ,bdţţl re!Qtiv ~'!ii#~ ~f'};>fi,ţ~fi· ~~~s~.: :!!~fecţiq~

na.rea continuO:'a aeronavelor a solicitat echîparea for cu a,parate, âe 'bord extrem de complexe din punct de vedere constructiv, care ·să asigUre zborul acesto'r~L.Q'Wlve ziua şi noaptea, în orice condiţii meteorologice. Cunoştinţele referitoore lq. teoria şi constructia aparatelor .de bord s-au constituit înt'l"-un siStem. de domenii ştiinţifice formîr"d un ·ansamblu interdisciplinar avînd multiple implicaţii în ştiinţa şi tehrwlogia contem- porană. Cele mai recente cuceriri ale tehnicii .moderne, dintre ca'l"e se pot menţiona mîC'I"oprocesoarele, laserul, fibrele optice şi holografia îşi găsesc aplicaţii imediate sau viitoare de mare utilitate în aparatele şi echipamentele de la bordul aeronavelor actuale şi de perspectivă. Sintetizînd cu competenţă un vast material. doc:;u,mentar, precu,m şi popriile sale contribuţii în acest domeniu, autorul cărţii"Aparate de bord

aeronave" a reuşit să elaboreze o lucrare valoroasă, de tnaltă ţi­ r••~ şi cu o multitudine de informaţii. Vom semnala în acelaşi

·
·

liirirţij'ică

de tnaltă ţi­ r••~ şi cu o multitudine de informaţii. Vom semnala în acelaşi · liirirţij'ică

5

de tnaltă ţi­ r••~ şi cu o multitudine de informaţii. Vom semnala în acelaşi · liirirţij'ică

j

de tnaltă ţi­ r••~ şi cu o multitudine de informaţii. Vom semnala în acelaşi · liirirţij'ică
timp modul judicios în care autorul a structurat întreaga lucrare. Astfel, în cadrul primului capitol

timp modul judicios în care autorul a structurat întreaga lucrare. Astfel, în cadrul primului capitol se prezintă cititorului noţiunile esenţiale pe care se fundamentează studiul aparatelor de bord. In continuare, fiecare capitol constituie o tratare unitară a unor categorii de aparate, expunîn- du-se concis atît bazele teoretice ale domeniului, cît şi · date concrete asupra variantelor constructive realizate. Vom remarca în acelaşi timp o meritorie .orientare a autorului de a acorda o extensie deosebită apara- telor de bord moderne, de complexitate sporită, aşa cum este cazul apa- ratelor giroscopice şi sistemelor de direcţie sau centralelor aerodinamice şi sistemelor autonome de navigaţie. Prin specificul ei, carteq. se adresează în primul rînd celor care lu- crează în domeniul aeronauticil - ingineri, piloţi, navigatori. Totodată, ea prezintă interes pentru cei <Xire '!dul~enţă cu problemele tehnicilor · de măsurare a mărimilor neelectrice, apoi cu construcţia aparatelor giro- scopice şi a: micromaşinilor electrice. 1nfornwţiile referitoare la construc- ţia aparatelor de bord sînt utile şi celor care se interesează de echipa- mentul electric al vehiculelor de pŢice fel. Cartea reprezintă un material documentar de.· bază penţru cadrele di,dactic;e din învăţămîntul tehnic superior în general, şi pentru cursânţii Şi c<i.drele ţ{idactice din învăţă-

m.întul aeronautic în

·

.

·

.

·

.

.

.

.

·

.

·

.

.

·. Apariţia· (Lcestei lucrări ·repre~intă. jără îndoială un eveniment edito-

rial de .mult aşteptat de cititori{c(Lre mi:mifestjf ~nte

în domeniul activităţilor aerospaţiale.şi care decurg de .ilUfel şi din minu:.

natele traditii

industriei aeronautice

preocupări

ani

a

ale ,aeronauticii românesti. Dezvoltarea . în ultimii

române,a trans~lui aerian şi a învăţămîntului

avi[Ltic. de . toate gradele (1 făcut să. crească mult numărul selor care_l'J.ţ­

crează în acest domeniu. Interesul jaţă de· lucrarea ~,Apqra.te de bord

pentru aeronave" este cu atît mai inare, cu cît pînă în prezent nY a. apărut

nici o carte autohtonă care

acopere integral, de o manieră unitară şi

la un nivel tehnic-ştii'(Lţific adecvaţ, te01'fa şi · construcţia dpc!ratelor

de ·bord Qa.re ech~pează aeronavele moderne ·

g<:tta

cititorii, la care ne-4m referit mai sus, var primi cu un interes .deosebit

această carte.

Acad. ELIE CARAFOLI

.

.

. ·.

şi pe11,tru

· .·.·

·

Felicitînd

pe autor

pentru

lucrarea ~laborată

aparatelor de

îndelu;t-

sa activitate în. domeniul

bord, stntem convinşi că

pe autor pentru lucrarea ~laborată aparatelor de îndelu;t- sa activitate în. domeniul bord, stntem convinşi că
CUPRINSUL 11 37 37 37 45 48 50 51 .5!1 67 74 83 94 94
CUPRINSUL 11 37 37 37 45 48 50 51 .5!1 67 74 83 94 94

CUPRINSUL

11

37

37

37

45

48

50

51

.5!1

67

74

83

94

94

94

96

96

98

101

103

105

105

3.2.

ţă

Introducere

Termometre cu termorezisten- .

termorezis-

termometrelor cu

Q")Elemente . comJ)Onente

.

ale

.

3.2.1. Caracteristicile

107

107

108

110

112

113

113

118

120

122

122

124

124

129

129

133

133

134

136.

136

137

apa~

rate,o,r <Je bord

Mecanisme

mişcării

.

.

,

.

,

de

.

.

,

1.2.2. Aparate

1.2.3.

1.2.4.

.•

toarelor

1.1. Componentele mecanice ale aparatelor de bord 1.1.1. Elemente sensibile elastice

1.1.2

multiplicare 1.1.3, Elemente pentru, ghidarea

3.2.2, Schemele

termometrelor

3.2.4. Erbrile termometrelor cu ter-

Jtermorezistentă

3.2.3. Constructia

de

bord

·

morezistenţă

telor

.

.

.

.

termocupluri .

.

transmisie

.

.

,

.

şi

şi

1.1.4.' EÎernente>amortizoare , ., .

CornpQnente. eiectrice şi elec-

tronice ale aparatelor de bord . 1.2.1. Traductoare şi convertoare

electrice

ele-

mente de prelucrare a semnale- ·

lor analogice

CircUite de măsurare utili-

zate in aparatele de bord

1.2.

Termometre cu termocuplurL.

3.3<1. Caracteristicile .termoelemen-

.

3.3.2: Construcţia termcimetrelor cu

.

3.3.3. Erorile termometrelor cu ter-

mocupluri

3.3.4. Calculul

termometrelor cu

3.3.

.

.

.

indicatoare

\

termocupluri

~~j:kr:a:~~:~r~i~bOr~

4.2.

Tabometre

magnetoinductive

tahometrtilui

toinductiv 4.2.2. ·Erorile tahometrelor . toinductive

4.2.3. Constructia

4.2.1. Teoria

magne-

magne-

tahometrelor

magnetoinductive Tahometre electrice

4.3.

4.3.'1. Tăhometre electrice de cu-

continuu

4.3.2. Tahometre

cu-

rent

electrice

de

rent alternativ

·

5. Aparate

şi sisteme pentru mă­

surarea cantităţii şi debitului de

combustibil

5.1.

5.2.

.

.

Consideratii generale

Măsurarea cantităţii de com-

bustibil

Trânsmisii la distanţă şi sis-.

teme de urmărire

€}.iăsUrarea presiunîlor, la bord .

2.1.

2.2.

COnsideraţii generale

Man0111etre

mecanice .

,

• .

2.3.

2.3.1.

Manometre traductOr potenţiometric rezistiv

Manometru electric la

. Manometru cu transmisie po" ·

in-

.

dis-

elţ>ctromecanice cu

tantă unificat

2.3.2.

tenţiometrică·

2.4.

Manometru

•.

.

.

.

.

traductor

cu

ductiv

2.5. Calculul

tromecanice

manometrelor

.

elec-

.

·~ temperatţtrilor la

'='

3.1. Omsideraţii generale

ductiv 2.5. Calculul tromecanice manometrelor . elec- . ·~ temperatţtrilor la '=' 3.1. Omsideraţii generale
ductiv 2.5. Calculul tromecanice manometrelor . elec- . ·~ temperatţtrilor la '=' 3.1. Omsideraţii generale
ductiv 2.5. Calculul tromecanice manometrelor . elec- . ·~ temperatţtrilor la '=' 3.1. Omsideraţii generale
ductiv 2.5. Calculul tromecanice manometrelor . elec- . ·~ temperatţtrilor la '=' 3.1. Omsideraţii generale
5.2.1. Clasificarea litrometrelor 5.2.2. Litrometre electromecanice cu flotor . . 5.2.3. Litrometre 5.3. Măsurarea

5.2.1. Clasificarea litrometrelor

5.2.2. Litrometre electromecanice

cu flotor

.

.

5.2.3. Litrometre

5.3. Măsurarea debitului bustibil

5.3.1. Clasificarea debitmetrelor

5.3.2. Debitmetre de viteză

5.3.3. Debitmetru

capacitive

de

de

com-

viteză totali-

zator

5.3.4. Particularităţile constructive

ale debitmetrelor de bord .

5.3.5. Erorile

teză

debitmetrelor de

vi-

6. Măsurarea altitudinii de zbor .

6.1. Metode de măsurare a altitu-

dinii 6:2. Teoria altimetrului barome-

tric

6.3. Construcţia altimetrelor baro- metrice

6.3.1. Altimetre. cu un ac indicator

6.3.2. Altimetre cu două ace indi-

catoare

6.3.3. Altimetre cu corector a pre-

siunii

statice

6.4. Erorile al timetrelor

6.4.1. Erorile metodice ale altime-

trelor

6.4.2. Erorile instrumentale ale al-

timetrelor

6.5. Calculul altimetrelor

6.6. Altimetrul de cabină

7. Măsurarea vitezei de zbor

7.1. Definirea

vitezelor

de

zbor .

7.2. Metode de măsurare a

vitezei

7.2.1. Metoda manometrică

7.2.2. Metoda termodinamică

7.2.3. Metoda anemometrică

7.2.4. Metoda rezolvării triunghiu-

lui vitezelor

7.2.5. Metoda vizării reperelor te-

aerodi-

7.4. Construcţia prizelor de pre- siuni

7.5. Construcţia şi calculul vitezo- metrelor pentru viteză indicată

Necesitatea cunoasterii vite- ·

indicate Calculul vitezometrului pen- viteza

7 .6. Construcţia şi calculul mano-

7.3. Teoria

restre

namice

7.5.1.

zei

7.5.2.

tru

vitezometrelor

indicată

metrelor

pentru

măsurarea vi-

tezei adevărate şi a numărului

Mach

7.6.1. Vit~zometre mecanice fără

traductor de temperatură

8

137

7.6.2. Vitezometrul

combinat

 

196

7.6.3. Transmiţător de viteză ade-

137

197

142

7.6.4.

Indicatorul numărului Mach

199

7.7.

Calculul

erorilor

metodice

si

151

instrumentale

·

199

151

7.7.1.

Erorile datorate prizei de

151

presiuni

200

7.7.2.

Erorile de măsurare a pre-

154

siunii

200

7.7.3.

Erori metodice de presiune

155

200

 

7.8.

Metodica

de

calcul

a

vitezo-

158

metrelor

203

159

7.9.

Măsurarea unghiurilor

de

in-

cidenţă şi de glisadă .

 

204

159

8. Măsurarea vitezei

verticale

 

206

8.1. Consideraţii generale

 

206

161

8.2. Teoria aproximativă a

vario-

metrelor

206

164

8.3.

Erorile metodice ale variome-

164

trelor

.

.

.

.

209

8:3.1. Eroarea dinamică datorată

166

inertiei

209

8.3.2.

Eroarea datorată variaţiei

167

temperaturii T 1

 

210

J. 70

8.3.3.

Eroarea

datorată temperatu-

170

rilor .Te' T 1, Tmed

 

210

8.4. Constructia variometrelor

 

211

172

175

176

8.5. Calculul 'variometrelor

8.5.1. Calculul capilarului

8.5.2. Calculul capsulei manome-

213

213

trice

.

.

.

213

178

8.5.3.

Calculul mecanismului de

178

transmitere

213

179

9. Centrale

aerodinamice

 

216

:179

 

180

181

9.1.

Consideraţii generale

Relaţiile de etalonare ale cen- tralelor

9.2.

216

217

182

Structura centralelor aerodina- mice

9.3.

218

182

9.4.

Particularităţile constructive

ale

centralelor

aerodinamice

 

2120

182

9.4.1. Transmiţătorul de presiuni . 220

9.4.2. Transmiţătorul pentru tem-

 

1186

peratura

aerului

frînat

 

223

9.4.3.

Rezolvarea ecuaţiilor de eta-

191

lonare

224

9.5.

Erorile

centralelor

 

de

altitu-

191

 

229

9.5.1.

Erorile

metodice

 

229

 

9.5.2. Erorile instrumentale

 

230

192

9.6.

Particularitătile constructive

ale

centralelo~ de altitudine şi

-

230

193

10. Determinarea direcţiei de zbor

234

10.1. Noţiuni introductive

234

194

10,2. Metode de măsurare a capu~

direcţiei de zbor 234 10.1. Noţiuni introductive 234 194 10,2. Metode de măsurare a capu~

lui

gismentelor

.

.

.•.

.

.

.

.

.

10.3.1. Magnetismul terestru

1().3,2. Acul magnetic ca element

.

compasului

. Erorile compasului magne- .

.

10.3. Compasul magnetic

şi

.

.

,,

.

.

.

.

.

sensibil

10.3.3. Construcţia

magnetic

10.3.4.

tic

.

.

.

10.4. Compasul magnetic de induc-

.

10.4.1. Principiul de funcţionare

10.4.2. Construcţia compasului qe

.

ţie electromagnetică

inducţie

.

.

.

.

.

.

.

.

10.4.3. Observaţii asupra

erorilor

<compasurilor de indw:ţie

.

10.5. Compasuri astronomice

.

.

.

.

236

237

237

241

242

243

246

246

251

252

,253

10.5.1. Metoda astronomică de mă~

surare

a .capului

10.5.2. Construcţia compasurilor as-

.

11. Noţiuni de teoria giroscopUlui

tronomice

,

.

.

.

.

,

.

11.1. Consid~raţi-i generale

.

11.2. Relaţiile principale ale miş.,

cării solidului cu punct fix

.

.

11.3.

Dinamica

solidului

cu punct

fix

.

·

11.3.'1. Ecuaţiile lUi Euler

11.3.2. Ecuaţiile lui

cate

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Etiler modifi-

.

11.3.3 Ecuaţiile lui Euler modifi-

.

.

.

.

cate

in

cazul devjaţiilor: mici

11.3.4 Ecuaţiile giroscopqlui

suspensie ·cardanică

cu

253

2.55

260

260

263

266

266

267

268

270

11.3.5. Consecinţele variaţiei vite-·

zei

proprii

de rotaţie

.

.

.

.

27 4

12.

Giroscoape

de viteză şi. giro-

scoape Integratoare 12.1. Giroscoape l'le viteză

. 12.Ll. Construcţia giroscoapelor de .

12.1.2. Teoria giroscop:ului• de vi- ·· .

·

. 276

276

276

278

viteză

teză

.

.

.

.

.

.

.

.

.

gi-

grad de liber-

vi:-

.

12.1.5. Construcţia aparatelor gi:ro-:

.

12.1.4. Erorile

12.1

3.

Generalizarea

roscopulO.i cu un

tate

.

.

teză

.

.

scopice de vHeză

teoriei

.

giroscopului de

.

.

.

.

.

., . •·

.

-'· .

.

·

giroscopu

12.2. Giroscoape . integrato~:~re. , . ··

12.2.1. Caracteristicile

279

280

284

291

 

lui integrator

 

.

.

.

.

.

291

12.2.2.

Constructia

giroscoapelor

integratoare

'

293

13.

Giroscoape poziţionale· de ver.o

 

296

 
.· '1\3

.· '1\3

1.

Consideraţii gener&le

 

296

'1\3 1. Consideraţii gener&le   296 1 3 . 1 . 1 . Destinaţia giroscoapelor po-
'1\3 1. Consideraţii gener&le   296 1 3 . 1 . 1 . Destinaţia giroscoapelor po-

13.1.1. Destinaţia giroscoapelor po-

.

13.1.2. Principiul de funcţionare a

.

13.1.3. Ecuaţiile caracteristicilor de

.

13,1.4. Considerarea mîntului şi a deplasării aerona-

vei în ecuaţiile de mişcare a gi-

.

vertical

ziţionale de verticală

•giroorizontului

corecţie

.

.

.

.

.

rosoopului

rotaţiei

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Pă­

13.2. Giroorizont cu caracteristică

·· de corecţie proporţională

13.2.,1. Ecuaţiile giroorizontului cu caracteristica de corecţie pro- .

o

13.2,2. Giroorizont

porţională

.

.

.

montat

.

.

.

pe

platformă fixă în raport cu Pă­

mîntul

13.2.3. Giroorizont

montat

pe

o

296

297

301

302

307

307

308

. platformă .·ce se . deplasează cu

·

13.2.4. Erorile giroorizontului da-'

torate acceleraţiei longitudir:iale

in

zbor rectiliniu orizontal cu .os.ci-

.

13.2.6. Erorile de viraj ale. giroori-

zontului cu corecţie proporţio-

nală

13.3. Giroorizont cu caracteristică

viteza

V=const;

.

·

13.2.5~ Erorile

giroori,zontului

:laţii lente de. vţte~ă

de corectie

de

tip releu

.

311

312

313

313

317

13.3•1. Forma ecuaţiilor de mişca-

·

13.3.2. Giroorizont cu corectie con,.

re

·

·

317

stantă montat pe o pl~tformă

fixă fată de PălTiînt

13.3.3. Erorile

zbor

stantă

.în

cu viteză con-

cu

corectie de tip releu în zbor .rec'-

tiliniu accelerat

. giroorizontului cu

corectie de tip releu in viraj .

girooi'izontului

.

rectiliniu

.

13.3.4. Erorile

13.3.5. Erorile

giroorizontului

13.4. Gi.roorizont

cu. caracteristică

de corectie mixtă

13.5.

. Metode de micşorare a erori-

.

.

.

.

.

.

.

dor

lor

în

viraj

.

.

.

13.6. Alte erori ale giroorizontui'i-

.

avi-

1•3.7.2. Girove.rtical

giroorizonturilor

13.8. Constructia

ae;-

13.7. Giroverticaluri

13.7.1. Giroverticaluri

precizie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

perfecţionate.

pentru

.

pentru

pentru ae!'O-

.

oane de ina1tă acrobaţie

inaltă

.

.

.

.

de

şi giroverticalurilor

ronave

.

nave grele

13.8.1. Giroorizonturi

.

.

.

.

323

324

32s;

32!.)

331

33t

332

332

333

334

33!

9

giroverticalurilor ronave . nave grele 13.8.1. Giroorizonturi . . . . 323 324 32s; 32!.) 331

13.8.z.,·Giroori.-;ontul

oane acrobatice

.

pentru

.

,

,

338

13,8.3:.Giroori;w-nful•.·

•.·la .distanţă .•

 

340

113.8.4.

Girqorizontul . combinat

.

344

14., Aparate

gitoscopice

de

direc-

 

.

.

,

.

.

346

14.1

Corişideraţiî··generale

346

14

2.

Q:irosemicompaS1Jri

de

avia-

 

347

-tie.

.

·.·

.

··

.

.

.

.

14.2.1.

Principiul de fuiJ.ctionare a

 

girosemîcorppasului

.

·

.

.

.

.

347

14.2

:2~ Oiroş~micompas. c:u. corec-

 

ţie după cad.cu în miş~re pe

 

349

:

.

.

.

.

.

.

.

.

14.2.3.

Girosem.~coblpas.cu. corecţie

 

pendulară in mişcar~ pe orto"

 

353

. 14.2.4,. Erorile· ·gJ.rosemicompasul'i- ·

.

.

lor •

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.· 356

14.3.

Constructia giroşemicompa~

 

··

sului

·.

.

.

al

362

f4;4. CaJ,culul prelimii1ar

girOc

 

semieoinpas1.1ri!or

··

364

15.

SisteJile de miîsurare a

direc-

 

ţîei de

zbor

367

15

.1.

Consideraţii . generale .

367

15.2.

Sisteme de cur-S eu două ca~·

· nale

 

·

 

368

15.3.

Sisteme

de

curs

cu trei

ca"-

 

nale

.

,

372

15.4. Sisteme· de

curs

multicanal.

373

15.5. (:op.ştrucţia şistemelor

de

cun;;.· ·.:.

• .

.

.

.• • .

.

374

15.5.1.

,

Particularitătile sistemelor·

de curs pentru aeronave

.

.

.

374

15.5.2.

Sisteme de curs pentru avi-

 

oane grele KS

·

:

·

·

375

.

.

.

.

155.3•. Sistemed~•·curs pentru aVi-

oane acrob'lotice KSI ·.

. 15.5.4~ Sisteme de CU:rS de precizie

.

.

.

·381

TKS

16~ Pripeipiîle · stabilizării girosco•

385

piee

.

.

.

390

16,1: Consideraţii generale

.

390

16.2.

Girostabilizator de fortă mo~

 

noaxial. ·.

.

.

.

.

.

.

.•

·

.

.

.

391

16.3.

Teoria.· simplificată· a ·girosta-

!bilizatorului

. 16A Girostabilizator biaX:ial

.

.

.

.

393

399

16.5; Centraia

giroscopică de

ver-

. 16.6, Platforma stabilizată girosco--

.

ticală ŢGV-4 ·.

.

.

.

.

.

.

400

pic . triaxială

.

.

.

.

.

.

.

16.7. 'Centrale

giroscopice

de

cap

 

de verti-cală .

:

.

,

.

.

· .

406

17.

1\feţodel-e. aeroduiamică. şi Dop-

pJer de navigaţie

.

.

.

.

.

416

11:1. Consideraţii

generale

17.2. Principiul. metodei

.

aerodina-

.

.

416

I1lice de navigaţie

 

.

.

.

.

 

.

.

4'1.7

17;3. Erorile' sistemelor

 

aerodina-

 

mice de navigaţie

 

.

.

.

.

125

17.4.

Sistemeautomate:Doppler de

 
 

427

 

.

.

17.5.

Construcţia sistemelor

a'liltD-

 

mate de navigaţie

 

433

18.

438

18.1.

Metoda

 

navigatiei

 

in~ţial~·

438

18.Ll. Accelerometrui

 

si· semnifi-

 

caţia1ndicaţiilor sale

 

.

.

.

.

438

18.1.2.

Principiul

 

.navigatiei

 

iner-

 
 

·

· .

 

.

.

.

439

18.1.3.

Influenta rotatiei vehiculu-

 

lui

.

 

.

:

.

.

·.

.

.

.

.

.

441

18.L4; Determinarea

coordonatelor

în ·raport cu .un referential ne-

inerţial .

 

.

:

 

.'

.

.

.

.

44l

,

.:

 

.

443

18.2.

Constructia

 

sistemelor

 

imir,.

ţiale de navigatie

 

.

:

.

.

.

.

445

18.2.1.

Clasificarea' sistemelor iner.:. ·

 

.

.

·

.

.

.

.

.

445

18.2.2.

Procedee de

corectie

a

 
 

·

.

446

18.2.3

lor

C9I'lstrtiCţla accelerometre.:.

.

·

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

447

18.2.4.'Principii de construcţie

 

a

sistemelor inerţiale monodime'n.:.

 

siotlale

de navigaţie

 

.

.

.

450

18.2.5.

Principii

 

de construcţie . a

sistemelor

inertia le bîdimensi~

 
 

nale de navigaţie

 

455

18.3.Erorile sistemelor

 

inertiale de

 

.

.

.

.

·

.

.

·

.

;

.

459

18.3.1. Studiul. oscilaţiilor platfor-

mei

 

•'

 

459

'461

18.3.2.

EcUaţia er-orilor

 

.

.

.

,

18.4.

Alinierea

platformei ·

.

.

463

19.

Sisteme

 

complexe

 

de

 

naviga•.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

467

19.1.

Consideraţii generale Şi cla-

 

sificarea SCN

 

.

.

.

.

467

19.2.

Amortizarea oscilaţiilor plat;.

 

formei·

 

.

.

469

19.3.

Sisteme inertiale

cu

asistare

 
 

·

473

20. Sisteme

directoare de

zbor

 

482

20.1.

Consideraţii generale

.

.

.

48.2

20,2. Relaţii intre parametrii

 
 

aeronavei

 

parametrii

 

traiectoriei' impuse

 

·

483

 

.

.

.

20.3. Teoria sis.temelor directoare

486

20.4. Constructia sistemelor direc :

toare

de

zbor ·

493

Bibliografie

.

.

.

.

,

500

Constructia sistemelor direc : toare de zbor · 493 Bibliografie • . . . . ,
ţp~rateLe. de' bord sint de~ tinate: măsl!tării~,cgnye,rşiei,;tfap~tni terii la distfU).ţă
ţp~rateLe. de' bord sint de~ tinate: măsl!tării~,cgnye,rşiei,;tfap~tni terii la distfU).ţă

ţp~rateLe.de' bord sint de~tinate: măsl!tării~,cgnye,rşiei,;tfap~tniterii la

distfU).ţă §i.q;fişării~m~ril:Qi}pr.f}z.i~icare cg,r~cte~ize~;evolt,J.ţia·aerona-

velor şicacagregatelor'cde·bord; Dispozitivele similare aparatelor de bord,

dar ca:i~'}lU;.asi~ră afişareainfbrrriaţiilor,·d elaborează la ieşire semnale

electri~~ şe numesc tmnsmiţătoare: Se poatespune atît aparatele de

bord·. dt şi transn1Îţătoarele sînt. di~pozitive dinamice care. asigură con-

altă mărime fizică numită mărime de• ieşire, y(t), care poate fi percepută de

versiamăriW.îi·de, ·măsurat :Q:Umită mărime de intrare,

x(t)

într-o

om prin organele sale de simţ sau· care poate fi utilizată direct pentru comanda aeronavei sau ·agregatelor acesteia: Îrt componenţa aparatelor

de b(}rtllntra .{ţig.l) elementit- csetrsibile ES

tr~ductoare T, scheme de

măsurare ·SM,··alfiplîffcato~~ A·.·şi.·.uispozitive de' afişare.sau .deindicare

DA. în afară de sem11,alul util x{t)

-- asupra aparatului acţionează şi sem~

, :-.presiuni,

X+~

temperaturi, viteza etc.

nale parazite

Y) (t) numite Şi zgomote,

viteza etc. nale parazite Y) (t) numite Şi zgomote, - 1. Schema bloc a upui aparat

-

1.

Schema

bloc a

upui

aparat

.

.

element

de bord:

sensibil;

T

-

traduc-

SM

-

senema: de-măsurare.; A -

care cauzează apariţia erorilor. între

aceste mărimi există r~laţi<l[39]:

-,

y(s), Y(s) x(~)4-Yt(S}'l'J(st,·

['·----::•! .;_-.-;~~_;,;.-;_:~-:~_,-~::-?:o

:-·,_,~·-.-

o--··_-

.;_-.-;~~_;,;.-;_:~-:~_,-~::-?:o :-·,_,~·-.- o--··_- în care: Y{s) şi Y.'l(s) sînt fu:ncţiile de·

în care: Y{s) şi Y.'l(s) sînt fu:ncţiile de·

transfer· ale api1r:1:ţţului în. rl'I.POŢL cu

semnalul util x(s)

şi, respectiv,

în ra-·.

port CU zgomotul SaU perturbaţiaT).

·

Fig.

fES

teP;

Funcţionarea aparatelor dec bord· · amPlificator;~~'!<m~~~.zitiv de afi-

. ai mediului ambiant şi ai interaCţiunii cuaeronava, parametri care pro- ·

mai este influenţată şi de parâmetrii '(

.

··.

.

.

voacă, de asemenea~ apariţia urior erorrde măsurare.

Totalitateaeoinpone#telqr. nntii

?parat

de

bord

care

contribuie

la

măsurarea mărimilor fizice se numesc în general elemente de măsurare.

Numărul şi natura acestord'poate ~ţ mai Il1Îc sau mai mare în funcţie de aetoda şi
Numărul şi natura acestord'poate ~ţ mai Il1Îc sau mai mare în funcţie de
aetoda şi principiul de mă&urar~ ·~d.optate. Din acestea fac
parte .ele-
11

Tabelul 1

Cîteva tipuri de traductoare uzuale

Nr.

crt.

Denumirea traductorului

Denumirea functiei traductorului şi observaţii

 
 

1

Sonde (detectori)

 

Dispozitive

de captare a

mărimii de măsurat,

 
   

care trebuie să aibă o structură sensibilă la

acţiunea acesteia. Pot sesizeze un semnal de natură oarecare optim adaptat operaţiei de

măsurare (sondă Hali, sondă magnetică etc.)

2

Traductoare. in. general

Dispozitive care modifică structura semnalului primit de la sonde. Se numesc uneori şi con- vertori de măsură

3

Dispozitive de mărire sau

a) Cele ce se limitează la amplificarea semna- lului, la energie constantă (transformatoare). b) Cele care furnizează energie luată de la o

de

micsorare

a semnalu-

lui

·

 

sursă separată de circuitul de măsurare.

 

Ele se numesc in general amplificatoare

4

Filtre

 

Dispozitive ce modifică forma semnalului pen- tru a reţine anumite caracteristici, sau care schimbă răspunsul traductorului (filtre· de co- rectie)

5

a) Codificatori b) Transcodificatori c) Decodificatori.

 

a) Transformă o măr1me de intrare analogic~ in mărime de ieşire numerică. Se numesc şi

 

convertori analog-numerici. b) Asigură trecerea de la un cod la altul.

 
 

c) Transformă o mărime numerică într-o mă­

 

rime

(convertor

numeric-analo-

gic)

6

Înregistratori

sau

memorii

Dispozitive

care

păstrează semnalul

de

 

(valoarea măsurată) intre

momentul

cînd

se

produce şi momentul cînd se exploatează

7

)

Descifratori .(extractori)

Dispozitive care

extrag din înregistrare

 

nutul său informativ

8

Dispozitive

de

afişare (in-

Furnizează valoarea mărimii măsurate.

 

dicare)

 

Pot fi de tip cadran cu ac indicator sau de tip electronic cu afişare pe tub catodic

9

Calculatoare

 

Dispozitive complexe care prelucrează una sau

 

mai multe măsurări (informaţii, semnale) si-

multan sau decalate în timp. Ele pot executa

operaţii de adunare, scădere, înmulţire, îm-

părţire, ridicare la putere, integrare, diferen-

ţiere, analiză armonică, corelări etc.).

 

12

părţire, ridicare la putere, integrare, diferen- ţiere, analiză armonică, corelări etc.).   12
mentele seJ}SibUe, . traductoate!e, meeanjsmele de transmisie şi multipli- . . Elementele sensibile care

mentele seJ}SibUe, . traductoate!e, meeanjsmele de transmisie şi multipli-

. . Elementele sensibile care intră'în componenţa aparatelor de bord asi-

gură'conversia ·(transfmmarea) unei mărimi fizice de natură mecanică·în

altă mărime fizică de aceeaşi natură. Din această categorie · fac parte

~l~roen!f!l~~··~~J}8ibHe· .elasti(!e. (membranele~ capsl}lele, tuburile ·· Bourdon,

arcurile bimetalice etc.).

într-O

mărime adaptată.scopului .nî~&urării. La intrarea traductoarelor se

care, diapc:>zi:thtele de',afiŞar~·etc.·.

,

·

·

.

.

·

.

·

~.·

·.

··

·

.

.

Trciductc)arel~ asigtiră>cf:mv~rsiaunei mărifnl de orice natură

aplică

o m.ădme .de ci1l~e (mâriinea de măsurat sau o :mărime intermediară),

iar la ieşire se obţine omărim,e de·îeşi're car~ poate fi chiar,mărimea mă­

surată. In tabelullSint prezentate cîteva categorii de traductoare uzuale. ···Sekema de 117iisurare a unui aparat de bord asigură legătura.dintre

toaţe elem.ent~!e ;c.omp~ne.gte ale acesţuia. Schema de .mă.surare este des-

.c~.(~jg •. ·~•. ;f.j} îri eazl\l'n1etodelo~:de• măsur~e prin deviaţie. Uneori ea

necesită ramificaţii pentru' acti'\dzare; ·amP}i~ieare·etc.··Scbema este în-

chisă in cazul metodelor de compensare '(li~ zetd)~ cfud· există dispozitive

au:xiliare·necesare pentru

poate face măsJ,\l:"area.•Se. asji!Jră ,astfel echilibrarea

adueere&-sistemului la :.Zero, moment în care se

maiJ;uală sau auto-

mată. ln ulti.riiâcsltl.laţie' estei" nevoie de :un circuit de reacţie (fig. 2, c şi d).

In . ca~~. sc;l]~~~J.

ţţg~ ~t {> se. re~ţze~ă o lllăsurare diferenţială,. în

sensul că· zgomotele se elimină prin scădere. Mărimea de ieşire poate fi

de forma Y'='=f(Yi~'f).·

,

:

·

:-~. ·.•·JJ:-.' Ft~e.:·i. Sclte!Jle .stvucu~ale ale ·apiiratcl~:cde bord:. · . , .· . '
:-~.
·.•·JJ:-.'
Ft~e.:·i. Sclte!Jle .stvucu~ale ale ·apiiratcl~:cde bord:. ·
.
,
.
' •ţiilOI;.:
'"
.
,
,

'''·'

a : aeh~''t'i~ă'; b "'":SChemarCU, ~10llal1e•dtler~llltial.ă:

.' a.,.·r-;:.

. ~.§~

·.:uţţermedtaâ'

.

.

·

.

·

.

'eliE!m

c;;v ,'l.!ilUi

.S:~at. <:il

·· J.tii <!u',:~·

'<1e cemp~ie; .

·

pen"i!lrel d;-

; ;; ;. m -,'element.

serV'Wnot$r~

.'8':

·-~~ .tte· e:ite<!ll.ţie?:1•.'- are{ •. il;

;

gb.idlii:rHv- Că!ttlă (de

.:

col:itacţe.

. ~-;•. ~~,le(!i;l: de ntişţe.x,e; 4 dispozitiv cu

;

,·"'-"':-"?,;_">

Metodei~ de măil:lrare se. pot clasifica' după mai inulte criterii. Astfel

după•.to~~'ElJfPresie~;yalpr~.:lll~~'\lrate se

şi mă$~·âU.tn~t:ice {v

q.~ose~sc

-m~ări:·~alogice

~ul 2}cP'u.pă:tehniqa:.de măsur,arţ.se:·.det)~e~

besc metbde. de:~-sur~~ pri~< (iev.i.(}ţie, Pf~n comparâţie (d~ conipen.sa~~)

şi prin P.UW.ăta~.,(z. -~~lele. 3 §i 4). ~ii func~ ~e .valoarea:9:~ ~ff;ri~W

(d~ conipen.sa~~) şi prin P.UW.ăta~.,(z. -~~lele. 3 §i 4). ~ii func~ ~e .valoarea:9:~ ~ff;ri~W , 1

,13

)"J

Tabelul•2 Clasificarea metodelor de măsurare după .forma expresiei - valorii măşurate . ~-- -~:PI:1ncipi•!ll
Tabelul•2 Clasificarea metodelor de măsurare după .forma expresiei - valorii măşurate . ~-- -~:PI:1ncipi•!ll

Tabelul•2

Clasificarea metodelor de măsurare după .forma expresiei -

valorii măşurate .

~-- -~:PI:1ncipi•!ll de tnăsu_ra:r:_e-.
~-- -~:PI:1ncipi•!ll
de tnăsu_ra:r:_e-.
·
·

Vl:lria~te.d~ 11leto!f~"-~firfj,l~i.,

-

··

dbservaţii'

·

·

·

11leto!f~"-~firfj,l~i., - ·· dbservaţii' · · · Modulaţia de. ampli• ·tudine. Supprtul in- formatiei

Modulaţia de. ampli• ·tudine. Supprtul in- formatiei ·' este . un sehmai ·. modulat. Îll . · ·amplitudine

.Măsurători

apalogice .

Amplitudlriea semnalului· variază îp func-

.t!e de mărimea · c1e mâ~urat.·_ Se poate

modula J.m ·semnal ··cohtimiu (măsurători ·în c.c,r .:sau· se modtilează ·un ·sefunar va- ··riabil in timp .de forma:

Frecvenţ~i sau·~thirsaţia semhkiului puttă­ ; tor' •variăză' în •-fun.c-tie de.· valoarea ·

vcitiază cu :valoarea mărimii mâsu-

Caracteristicile impl.l.ls.ului ya~iaţ;ă cu va.,

caracteristicile unui grup de impulsuri va-

· f(ţ)=A,, ~os (wt+ <f:l:) · · Modtdatia -:de' ·trecven.:. · ţă.-:Suportul informa~ · ţiei·.
·
f(ţ)=A,, ~os (wt+ <f:l:)
· · Modtdatia -:de' ·trecven.:. ·
ţă.-:Suportul informa~
· ţiei·. eşte- · u,n, semnal
rimii. d.e măsurat
·
modulat în fr~cvenţ<:l
suri
loarea: mărimii măsurate;

riază cu valoarea mărimii măsurate

Măsurători

numerice

Coduri (mijlOace de exprimare a unui număr bazate pe sis-

teme de numărare)

Cod binar: .:sistem cu baza 2 comportînd

două cifre, de. regulă

O şi 1;

cod ternar:, sistem .cu. baza 3, comportînd

mai

-· .- direct in teligibilţ Codurl- derivatEf.-din cele de mai sus (cod _ciclic, cod bi'na'r-zecimal etc.)

···tret rcifref

ţ:0d. zecimal:

" .

.

sistem-cu "baza 10,

cel

ţ:0d. zecimal: " . . sistem-cu "baza 10, cel Codificator zecimal, sistem care codifică direct în

Codificator zecimal,

sistem

care codifică

direct în

sistem

·. bore

motor,

care

z~cimal rotaţia unui ar-

antrenează un angrenaj

demultiplicator cu raportul 1/10 (sistemul

folosit în contoare).

Codificator birf@,r; ·Şistem- ţe~ codifică două

cifre, prin. d!Jpă/'$1ări difei'ite (exemplu:

'trece curentul sau 'im trece); se pot fo- losi în acest ·Rcop discuri sau cilindri cu porţiuni transparente şi opace.

Codific~torh ., (organe