Sunteți pe pagina 1din 11

1)Materia vie si cea moarta- caracteristici ale materiei vii sunt:reproductibilitatea,excitabilitateametabolism nastere si moarte.

Moartea organismului conduce la dezintegrarea /descompunerea, la


disparitia , trecerea materiei vii in materie moarta. Materia aflata in organismele vii -materie vie,ea
fiind alcatuita din aceleasi subst si prezinta grade de organizare relative asemanatoare cu cele ale
materiei moarte.Materia vie se deosebeste de materia moarta prin modul in care se desfasoara
reactiile chimice intre principalii ei comp. intre care pot avea tot felul de reactii chimice.In
organismele vii, aceste reactii sunt atat de bine si exact coordinate in timp si spatiu incat se
contopesc intr-un proces unic cunoscut sub numele de metabolism specific numai lumii vii.
2)Viata-forma superioara de existenta a materiei.Exista mai multe teorii/idei de provenienta vietii pe
pamint:a)a fost creaza de Dumnezeu; b) adusa din cosmos sau de pe alte planete: etc. Dupa teoria
lui Ofarin, viata a aparut astfel: A aparut in oceanul planetar 1,2mlrd de ani in urma-cind pe pamint
temperatura era foarte inalta si atmosfera era plina de vapori de apa,metan,amoniac,radiatie solara
si cosmica.In aceste conditii a fost posibila formarea- picaturilor primare de coacervate. In decurs a
100 milioane de ani, din aceste coacervate au aparut cele mai simple fiinte, ce aveau proprietatile
de: metabolism, autoreproducere, excitabilitate.Treptat aceste fiinte au inceput a interactiona si in
rezultat au aparut protobioni-organisme temporare primare. Teoria evolutionista a lui Charles
Darwin a avut la baza selectia materiala care a asigurat supravietuirea formelor mai bine adaptate
la mediul inconjurator.
3)Proteinele-sunt subst.organice macromoleculare din lanuri simple/complexe de aminoacizi.sunt
baza dezv.organismului de la cele mai fragede varste. Ele contribuie la cresterea oaselor, muschilor,
parului, unghiilor,pielii,participa la formarea hormonilor, enzimelor,anticorpilor. Proteinele animale
contin aminoacizi esentiali, care nu pot fi fabricati de catre organism. Proteinele vegetale au
digerabilitatea mica. Metabolismul proteinelor-Proteinele reprezint 75% din substanele solide ale
organismului :Sunt degradate pn la Aminoacizi-sunt absorbii n vena port.Transportai spre toate
cel. org.(prin membrana celular difuzie facilitat sau transport activ).Transportai spre ficat
(sinteza proteinelor proprii).n celul sinteza proteinelor necesare esutului decurge n 2
etape:Activarea fiecrui aminoacid - energia este furnizat de ATP i GTP. Alinierea aminoacizilor n
lanuri peptidice, controlat de sistemul ADN-ARN cellular.
4)Aminoacizii-stau la baza formarii tuturor proteinelor, nutrienti din corp:Functii-reprezinta o mare
parte din tesuturile, celulele si muschii din organism;- sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a
celulelor;- imbunatatesc circulatia sanguina;- produc enzime pentru o digestie optima;- sintetizeaza
hormoni esentiali in reproducere;- contribuie la furnizarea energiei; sustin vitaminele si mineralele
pentru a functiona correct. aminoacizi esentiali:valina,fenilalanina,metionina,lisina,triptofanul; altii,
includ si leucina,izoleucina ,treonina si histidina!
5)Glucidele- sint substante organice naturale ce contin carbon, hidrogen si oxigen, reprezinta un
constituent fundamental al materiei vii si au un rol important in metabolism. Forme- zaharul, fibrele
si amidonul.Glucide simple (zaharul, fructoza, dextroza si glucoza, se asimileaza repede,se
depozideaza sub forma de grasimi) ,complexe(trei sau mai multe zaharuri, se absorb treptat in
sange si nu cresc rapid nivelul glicemiei.)Metabolismul glucozei- Gl. Se elibereaza in timpul activit
fizice si interv in alimentare-este folosita de creier si muski.Pentru un adult normal, necesarul zilnic
de glucide se incadreaza intre minim 100g si maxim 300-400 g.

6)Lipidele(grasimile)-substante_organice_grase.Tipuri(-lipide_
simple(gliceride,ceride,steride),complexe(fosfatide,glicolipide,lipoproteinele) Lipidele sunt constituite
din acizi grasi si glicerol.Rolurile: sursa primara de energie, care genereaza pana la 70% din totalul
de energie in conditii de repaus, reprezinta un combustibil eficient pentru a sustine activitatea fizica,
componenta esentiala a membranelor celulare si a nervilor, caldura corpului este pastrata si datorita
existentei stratului de grasime subcutanat. Regimul alimentar trebuie sa contina in jur de 20-25%

lipide din totalul caloric. Din acestea 70% vor fi de origine animala (unt, frisca, smantana, lapte,
branza) si 30% de origine vegetala (alune, nuci, migdale).
7) Potenialul de repaus este starea de polarizare a unui neuron cnd nu este stimulat. El are sarcini
pozitive in exterior si negative n interior, de obicei diferena de potenial electric rezultat fiind de 70mV. Transportul activ de Na+ si K+ este primul factor care determin apariia potenialului de
repaus: trei ioni de Na+ sunt expulzai din celul, iar doi ioni de K+ sunt atrai n celul. Acest
transport se realizeaza prin pompele de Na+ si K+, fiind nite pompe electrogene. Difuzia ionilor
este alt factor care duce la apariia potenialului de repaus. Inegalitatea distribuiei ionilor de Na+ si
K+ n apropierea membranei ct i permeabilitatea inegala a membranei duce la apariia sarcinii
pozitive in exteriorul celulei i negative n interiorul ei. La un moment dat se ajunge la un potenial de
echilibru.
8) Potenialul de membran (potenial transmembranar sau tensiune membranar)- este diferena
de potenial electric ntre interiorul i exteriorul unei celule biologice. Transportul ionic Na + / K + are
loc astfel: ionii de sodiu din interior spre exterior, i ionii de potasiu din exterior spre interiorul celulei.

10-12)Potentialul de actiune- la excitatie (la 70mV1-faza latenta)se deskid canalikulele de Na din


interior ,astfel Na din exterior patrunde-faza de depolarizare,Na+ intra mai mult in celula, kind Na
este mai mult in celula ca in exterior faza de inversie:se inkid canalikulele de Ka din interior si se
deskind in exterior ,astfel Ka iesind din celula restabileste nivelul repolarizare(reversie)(70mV-cind
intra Ka in cel-Cl iese-potential vestigial negative;Ka ese in exces si membrane se hiperpolarizeazapot.vestigial pozitiv)Pompa Na-Ka, Na il skoate in exterior fortat, Ka il atrage in interior fortat.
11)Potentialul local(apare la excitatie subpragala)- determin deschiderea a puine canale ionice de
Na+ i produc o depolarizare insuficient este legat de modif permeabil.ionice am membrane;este
direct proportional ku mar. excit,nu se raspindeste, nu se supune legii totul sau nimik.
14) Iritabilitate-proprietatea organismelor vii de a raspunde la actiunea unui agent irritant printr-o
reactive (iritatie), asupra tesutului;(viteza react,marimea react, raspunsul este adecvat-tes,nervos,
glandular, muscular-se deosebesk).Excitabilitate-este orice tip de modificare a med intern/extern
care provine in urma excitatiei.Excitatiile se impart in natura(fizici, kimici,biologici), marimea
excit(act.pragala,
subpragala,
suprapragala).Excitanti-adecvati(receptorul
poate
primi
)/neadecvati(recept nu poae primi excit).
15) Excitant-Substanta,factor, schimbare de mediu care stimuleaza capacitatea functionala a
organismului.Ex: ceaiul, cafeaua.
Iritant-substanta sau obiect, care irita,supara,enerveaza.Ex: amoniacul cind il aducem spre nas,
avem senzatie rapida si neplacuta.

16-18)Parametrii excitabilitatii-pragul excitant(capacitatea tesutului de a raspunde la actiunea unui


excitant de materie mica ),- Reobaza reprezinta intensitatea minima a unui stimul cu durata infinita,
care provoaca un raspuns din partea sistemului excitabil.Cronaxia-(act unui excitant cu o valoare=2
reobaze ce actioneaza asupra tesutului un timp skurt si provoaca excitatia.),-timpul excitatiei(cu kit
excitatia eeste mai mare cu atit timpul e mai mic si invers). Timpul util durata minima de actiune a
unui stimul corespunzator unei intensitati laminare egale cu reobaza,timpul util nu poate fi masurat
cu precizie.

19) Membrana celulara-este o structura celulara ce delimiteaza si compartimenteaza continutul


celular. Constituie o bariera selectiva pentru pasajul moleculelor si ionilor. Este o structura
bidimensionala continua cu grosimea de 6-9nm si cu proprietati caracteristice de permeabilitate
selectiva, ce confera individualitate celulei.Structura- este formata din lipide si proteine.Elementul
structural fundamental este dublul strat lipidic, care se comporta ca o bariera impenetrabila pentru
majoritatea moleculelor solubile. Proteinele membranare, asociate dublului strat lipidic, asigura
functionarea membranei.Metode de studiere- microscopica, biochimica.
20) Neuronul (axoni,dendrite,membrane neuronala,citoplasma ,nucleu si diverse organite celulare)unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si
conducerea impulsurilor nervoase. Dendritele sunt prelungiri celulare, uneori ramificate-ce conduc
informatia de la alte cellule la corp, Axonul transmite informatia de la corp spe alte cellule.Neuroni
unipolari(1axon)/bipolari.unirea intre celulele nervoase are lok prin intermediul sinapelor.Functiiexercita cel putin 4 functii: primeste informatii de la alti neuroni, conduce potentialele de actiune de-a
lungul axonului si ramificatiilor sale; transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare.

21) Neuroni senzitivi(receptori)- care primesc excitaiile de la stimulii mediului extern - neuronii
olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii i durerii.
Neuroni motori(efectori)-care transmit impulsul nervos prin axon pan la organele efectoare.
Neuroni de asociaie(intercalari)- care fac legtura dintre neuronii senzitivi i cei motori.
Neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secret neurohormoni.
22) Nervii au mai multe clasificari. dupa informatsia transmisa: senzitivi, motori, micsti;dupa structura
axonilor shi dendritelor: cu fibre mielinice shi amielinice, dupa grosimea fibrei nervoase shi viteza de
propagare a excitatsiei: fibre de tip A (alfa, beta, gama, delta), de tip B shi de tip C; de tip A shi B is
mielinice, de tip C amilelinice, dupa zona unde se afla: nervi cranieni (12 perechi), spinali ( 32
perechi, ei se impart in: cervicali 8 perechi, toracali 12 perechi, lombari 5 perechi, sacrali 5 perechi,
coccigieni 1 sau 2 perechi), nervi somatic,nervi vegetative.
23) La fibrele nervoase nemielinizate, in locul unde se produce un potential de actiune, se modifica
polaritatea membranei, astfel fata exterioara devine negativa, iar cea interioara pozitiva. Aceasta
depolarizare determina aparitia unei diferente de potential intre zona activa si zonele invecinate
inactive si, ca urmare, generarea unor curenti locali, zonele adiacente se depolarizeaza, deci curentii
locali actioneaza ca stimul de declansare a excitatiei in aceste zone, in fibrele nervoase
nemielinizate impulsul nervos se propaga din aproape in aproape, adica recurent.
La fibrele mielinice- Datorita compozitiei sale lipidice, teaca de mielina actioneaza ca un izolator
electric, curentii ionici locali se propaga prin salt de la un nod Ranvier activ la altul inactiv,
determinand depolarizarea lui. in cazul fibrelor nervoase mielinizate, propagarea influxului nervos se
face saltatoriu. Deosebirile n propagarea excitaiei n fibrele mielinice i amielinice:Viteza este mai
mare n cele mielinice,n cele mielinice potenialul de aciune se propag saltator, iar n
celeamielinice pe toat suprafaa membrane,Energie se folosete mai mult n cele amielinice dect
n cele mielinice(energia este necesar pentru restabilirea membranei dup excitaie, pentru pompa
Na+,- K +).
24)Aparate oscilograf, amplificator de biokurenti, compl fiziologic de studiere a
nervilor,cronoximetru:Metode-excitarea receptorului cu ajutorul esteziometrului lui Weber si
Frey,interogarea pacientului.

25-26)Sinapsa (dupa mecanismul de actiune:chimice/electrice(nu au mediatori)),(dupa efect:


excitatoare,inhibitoare,neuromuskulare,glandular),(dupa
mediator
colinegice,adrenergice,dopinergice),(somatosomatice,somatodendrice,axonodendrice,dendritoaxoni
ce,neuroglandulare) este regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron i un organ
efector muchi, gland.Structura(vezicule cu mediatori-acetil colina, noradrenalina, dopamine,
prostagl, ATP),membrana presinaptica, spatiu intersinaptic, membrana postsinaptica,
chemoreceptori, enzima pentru distrugerea mediatorului.Rolul-transmiterea impulsului nervos-prin
mechanism
kimik(sinteza/stocarea
/eliberarea/traversarea
spatiul
sinaptic/actiunea
postsinapt/inactivarea mediatorului
27) Clasificarea morfofunctionala a sinapselor:
Excitatorii - sunt asimetrice, au vezicule clare, sferice, efectul pe membrana postsinaptica este
dedepolarizare (cresterea PR) - se declanseaza un potential postsinaptic excitator (EPSP);
Inhibitorii - sunt simetrice, au vezicule clare sferice sau turtite, efectul
hiperpolarizare(scaderea PR) - se declanseaza un potential postsinaptic inhibitor (IPSP).

fiind

de

28)Mecansmul de activitate a sinapsei:

1) sinteza mediatorului se produce mediatorul;


2)stocarea mediatorului - mediatorul se stocheaz, pentru a fi
pregtit n momentul n care trebuie transmis semnalul;

3) eliberarea mediatorului - cnd depolarizarea neuronului


presinaptic (care a primit la rndul lui un semnal) ajunge la
butonul terminal, i determin exoctioza, adic expulzarea
coninutului veziculelelor. Apoi, veziculele goale vor fi "reciclate"
prin ncorporarea lor n membran, din care se vor forma, la un
moment dat, alte vezicule.

4) traversarea spaiului sinaptic

5) aciunea postsinaptic - se face prin cuplarea moleculei de


mediator cu receptorul specific, ceea ce determin modificri n
structura postsinaptic.
6) inactivarea mediatorului - este important pentru ca circuitul
s se poat relua la apariia unui nou stimul.

29) Inhibitia postsinaptica- apare in sinapsele inhibitorii care au aceeasi structura ca si sinapsele
excitatorii din SNC dar contin mediator de inhibitie.La propagarea excitatiei spre terminatiunea
nervoasa a neuronului presinaptic are loc depolarizarea membranei presinaptica cu marirea
permeabilitatii pentru Ca2+ ca rezultat are loc eliberarea mediatorului in spatiul sinaptic, mediatorul
se uneste cu receptorii de pe membrana postsinaptica si mareste permeabilitatea pentru K +(care
iese din celula) si Cl-(care patrunde in interiorul celulei). Ca rezultat are loc hiperpolarizarea
membranei postsinaptica si apare un potential postsinaptic de inhibitie(PPSI). Aparitia PPSI
determina blocarea transmiterii sinaprice ca urmare a scaderii excitabilitatii neuronului
postsinaptic.Proprietatile PPSI:a)nu se raspindeste de-a lungul membranei axonului;b)se supune

legii intensitatii, adica valoarea lui depinde de cantitatea de madiator;c)se sumeaza;d)se stinge ca

rezultat al neutralizarii mediatorului din fanta sinaptica.


30)Inhibitia presinaptica-apare in sinapsele axo-axonice, cind membrana presinaptica a sinapsei de
axcitatie serveste ca membrana postsinaptica a membranei de inhibitie. Ca maediator se foloseste
glicina care exercita efect inhibitor asupra membranei postsinaptice prin cresterea conductantei
pentru Cl- si K+ si prin scaderea conductantei pentru C2+,aceste efecte duc la hiperpolarizarea
membranei postsinaptice(membrana presinaptica pentru a doua sinapsa) cu limitarea trecerii
potentialului de actiune.

31)Inhibitia-este o stare necesara organismului uman, avind un rol energetic si psihic important.
Literatura de specialitate gsete o anumit corelaie ntre gradul de inteligen al unui individ i
starea de inhibiie, considernd c cea din urm este o trstur caracteristic geniului. Desigur c
un nivel mic al inhibiiei nu reflect o inteligen sczut, dar se poate spune c la cei la care
predomin excitaia, puterea de concentrare este mai sczut. Inhibiia nu numai c are darul de a
conserva energia, dar i o focalizeaz pe un anumit obiectiv, n timp ce excitaia are tendina de a o
risipii.
Inhibiia are i alte caliti. Ea este o component a discernmntului. Puiul de animal sau copilul
foarte mic nu este inhibat tocmai pentru faptul c nc este lipsit de discernmnt.
Hiperexcitabilitatea unor persoane se coreleaz cel mai des cu o conduit hazardant.
Inhibitie neuronala:1
Inhib.cu participarea neuronilor inhibitori:

Inhib. directa sau postsinaptica


Inhib. indirecta sau presinaptica
Inhib. recurenta
Inhib.reciproca
Inhib.laterala

Inhib. fara participarea neuronilor inhibitori:

Inhibitie pesimala
Inhibitie dupa excitatie

32) Muchiul reprezint un esut contractil de culoare roz-roiatic format din celule musculare ce
alctuiesc corpul muchiului la captul cruia se afl tendoane(tesut conjunctiv foarte dur). Are rol
n generarea forei animale i a ntreinerii locomoiei. Muchii pot fi voluntari (acionai la comanda
creierului) sau involuntari (care lucreaz singuri).La capete este format din tendoane, la mjloc tesut
muscular ce este format din miocite.Deosebim:
M.scheletari-formeaza si mentine scheletul omului
M.cardiaci-formeaza peretele inimii
M.netezi- formeaza peretii organelor interne

33-34) Unitile de baz ale activitii musculare sunt filamente de actin i miozin.
Miozina-o molecula de proteina ce reprezinta o fibra dubla infasurata-dublu helix(capetele sint
orientate la 90 fata de corp,la excitatie i-si skimba pozitia la 45,capacitate fermentativa).
Actina o structura proteica globulara,dubla si formeaza un dublu helix,este acoperita de o protina
fibrilara-tropomiozina ce merge pe supraf actini si acopera situsurile active ale actinei.pe supraf
tropomioz se afla Troponina(A,T,C).
35)Reticolul sarcoplasmatic- contine cantitati mari de ioni de
esxcitatiei musculare.

Ca care sint eliberati in timpul

36) Mecanismul contractiei musculare


Cind vine impulsul nervos, acesta este transim la fibra musculara prin sinapsase elimina
mediatoraceste difuzeaza in membrana presinapticase deschid canaliculele pentru NaNa
intra in celulaare loc depolarizara eiCa ieserespectiv apare potentialul postsinaptic de
excitatie(PPSE). Cind PPSE ajunge la marimea pragalaprovoaca aparitia potentialului de actiune
in fibra musculara,care este raspundit dea lungul sarcolemeiajungind la reticulul
sarcoplasmatic(tubul transversal) se deschid canaliculele pentru ionii de Ca, ce se afla in
cisterne si este eliminat intre fibrileCa interactioneaza cu troponinacare trage tropomiozina, ce
elibereaza receptorii actineidupa care miozina interactioneaza cu actina si respectiv are loc
contractia muschiului. In cazul dat capatul usor al miozinei de la 90 de grade isi schimba pozitia la
45 de grade tragind dupa sine actinaajungind la 45 de grade, actina elibereaza ATP, energia
acestuia este folosita pentru intoarcerea miozinei inapoi la 90 de grade, ca apoi tot sa se repete din
nou.
37) Ca2+-interactioneaza cu troponinatropomiozinaactinamiozina.
ATP-ul-este fermentat de actina, dupa contractia muschiului, aduce miozina in starea initiala la 90
de grade.
38)Uniatate motora- Neuronul motor somatic si celulele musculare pe care acesta Ie inerveaza.

Fiecare fibra musculara este inervata doar de un singur motoneuron, in timp ce un motoneuron
poate inerva de la cateva fibre la cateva mii de fibre, in functie de finetea controlului pe care trebuie
sa il exercite (de exemplu, la nivelul musculaturii extraoculare, 1 neuron inerveaza in jur de 15 fibre,
in timp ce in musculatura gambei, 1 neuron inerveaza in jur de 2000 de fibre).
39) Metode
de studiere-miografie(inregistrarea grafica a contractiilor musculare);
electromiografie(inregistreaza potentialul musculaturii); electrogastrografia(inregistreaza fenomenele
electrice care se produc in stomac); dinamometria(din lab. facut); ergografia(inregistreaza grafic
starea de oboseala a unui muschi).
40)Lucrul- este greutatea pe care o poate deplasa la o distanta anumita.depinde de gradul de
dezvoltare a musculaturii,regimul de lukru(frecventa,masa).Lukrul maximal se indeplineste cind
avem o forta medie si se efectuiaza intr-un regim mediu(A=mxL).Forta -intelegem capacitatea
muschilor de a se contracta pentru a pune in miscare segmentele corpului impotriva unei incarcaturi
(greutate).

41) Arcul reflex este cea mai scurt legtur parcurs de impulsul nervos de la receptor, nervul
senzitiv la centrul nervos. Alcatuit din citeva segmente:1)receptor; 2)calea eferenta; 3)centru nervos;
4)calea eferenta; 5)efector; 6) legatura inversa(da de stire daca comanda sa efectuat).
42)Centru nervos- reprezinta o totalitate de neuroni, dentrite, axoni si sinapse, unite intr-un
ansamblu, care au o localizare bine determinata in SNC(sistemul nervos central), indeplinesc functie
de receptie a impulsurilor ce vin prin calea aferenta, analiza si sinteza acestei informatii si trimiterea
impulsurilor de raspuns ce contin o anumita comanda prin calea eferenta.

43) Sistemul Nervos Periferic-reprezinta(restul, inafara creerului si maduvei spinarii), se mparte la


rndul su n dou componente:

a)Sistemul nervos somatic- care este asociat cu controlul voluntar al micrilor prin aciunea
muchilor scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici
etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaiile de la surse
externe spre SNC, i fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.
b)Sistemul nervos vegetativ sau autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control contient.
El controleaz de exemplu funciile vitale ca respiraia i btile inimii, dilatarea i constricia
pupilelor, digestia etc. Se mparte n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic.
44) Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. Se mai numete si
sistemul nervos pentru odihn i digestie.Actiuni - conservarea energiei,constricia pupilei,ncetinirea
ritmului cardiac,creterea activitii intestinale,creterea activitii glandelor,relaxarea muchilor din
tractul intestinal.
45) Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. El este responsabil de aa
numita reacie de fug sau lupt n cazul unui pericol.( rspunsul simpato-adrenal. In cazul activrii
se
secret
acetilcolin
care
activeaz
secreia
de
adrenalin(epinefrin)
i
noradrenalin(norepinefrin). Acestea sunt eliberate in snge. Sistemul nervos simpatic acioneaza
autonom, far control contient, i pregtete corpul pentru aciuni n situaii periculoase:creterea
ritmului cardiac,constricia vaselor sanguine,dilatarea pupilelor,piloerecia (pielea ginii),dilatarea
bronhiilor).
46) Sistemul nervos vegetativ sau sistemul nervos autonom- regleaza activitatea vegetativa sau
activitatea organelor interne. Actioneaza mai rapid ca cortexul, din aceste considerente usureaza
activitatea cerebrala.
Doar in anume momente exceptionale,de alarma(spaima, frica) cortexul, primind informatia de
alarma, prin intermediul sistemului nervos actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ si respectiv
se intesifica bataile inimii.

47) Sistemul endocrin reprezint totalitatea glandelor endocrine ale corpului . Glandele endocrine
secret hormoni n interiorul corpului, pentru a coordona activitatea organismului. Glandele

endocrine principale sunt: hipofiza, hipotalamus, glanda tiroid, glandele suprarenale (adrenale),
pancreasul endocrin, testicul, ovar, timus, epifiz. Funcii de natur endocrin:Particip la
meninerea homeostaziei i a echilibrului intern;Particip la regularea umoral a
organismului;Particip la procesele metabolice ale organismului;Stimuleaz creterea i dezvoltarea
organismului;Particip la procesul de reproducere (prin stimularea secreiei hormonilor
sexuali);Diferenierea caracterelor masculine sau feminine la oameni n perioada adolescenei.
48) Interoreceptorii inregistreaza o crestere a temperaturii interne dincolo de nivelul de siguranta
pentru corpul uman,Impulsurile electrice trimise prin caile aferente transmit aceasta informatie catre
sistemul nervos central ,Se face o analiza, se ia o decizie si se transfera comanda pentru aplicarea
acestei decizii catre sectiunea executiva a creierului ,Prin caile eferente, impulsurile electrice de la
creier trimit solutia catre organele executive,Dupa ce primesc comanda, vasele de sange din piele
se dilata si la temperatura de 37 grade, incep sa functioneze glandele sudoripare,Ca rezultat, pielea
functioneaza ca un radiator, pierzand caldura, prin vasele dilatate, in mediul ambiant,Glandele
sudoripare produc transpiratia abundenta iar evaporarea, cunoscuta din fizica elementara, face sa
creasca transferul de caldura,In felul acesta, temperatura ridicata scade si se restaureaza mediul
intern normal al corpului.
49)Actiunea hormonilor este mediata in mare parte: Hormonii fiind substane care acioneaz pe
anumite organe int, ce au receptori speciali n membrana celular care leag moleculele
hormonului respectiv, unde hormonii declaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd prin
membrana celular ajungnd n citoplasm, respectiv nucleul celulei.
Actiunea hormonilor este mediata in mare parte de interactiunile lor cu receptorii.

50)Hormonii- sunt substane biologic active, sintetizate de glandele endocrine, secretate direct n
snge i limf,transportate la esuturile int unde regleaz funciile i procesele biochimice n
organism. Hormoni locali: autocrini(celula tinta si celula secretoare reprezinta defapt aceasi celula.)
si paracrini(somatostatina);Hormoni endocrini;Neurohormoni( produse de catre celulele nervoase.
Prin intermediul neurohormonilor se realizeaza interactiunea dintre sistemul nervos si sistemul
endocrin).
Adrenalina- ea determin creterea frecvenei cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i pregtirea organismului
pentru o producere masiv de energie prin arderea lipidelor (lipoliz) i sinteza glucozei.
Intermidina- responasibla de pigmentatia pielii. Oxitocina-mentine cursul graviditatii, apoi expilzarea acestuia.
Gonadotrop-stimuleaza dezvoltatea ovarelor. Luteneizant-inscinctul de mama, glandele mamare.

51)Sistemul nervos asigura adaptarea corpului la mediul extern. Pe parcursul intregii vieti, in
conditiile permanent schimbatoare, sistemul nervos regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor, face legatura dintre organe si parti ale corpului si realizeaza un dialog sau feedback intre
nevoile corpului si mediul extern (activitate homeostatica si comportamentala). Acest subsistem
realizeaza unitatea tuturor sistemelor corpului. Toate functiile sale sunt realizate de cele 40-45 de
miliarde de celule nervoase numite neuroni.
52) Metodele de studiere a glandelor endocrine. Funciile glandelor cu secreie intern se studiaz
att n clinic, ct i n experiene de laborator. In clinic se interneaz pacienii ce sufera de
hipofuncie sau hiperfuncie ale glandelor endocrine. In tratamentul strii de hipofuncie a glandei se
prescrie terapia suplinitoare (de substituie), adic se administreaz preparate hormonale n sco-pul
completrii funciei insuficiente a glandei. De exemplu, n hipofuncia poriunii incretoare a
pancreasului pacienilor li se administreaz insulina. In hiperfuncia unor glande endocrine se
recurge la tratament chirurgical. Boala Basedow, de exemplu, ca stare de hiperfuncie a glandei
tiroide, se trateaz pe cale chirurgical, prin extirparea unei poriuni a tiroidei.
53) Glanda tiroid secret tiroxin, triiodtironin i tireocalcitonin. Glanda elimin zilnic n
componena hormonilor si pn la 0,3 mg iod. Aadar, organismul omului necesit o anumit
cantitate de iod, pe care o va primi n fiecare zi mpreun cu alimentele i apa. Hormonii tiroidei au
un rol important n procesul de cretere, n dezvoltarea fizic i psihic a copilului. In hipofuncia
glandei tiroide la copii se constat stagnarea creterii, dezvoltrii sexuale, se deregleaz proporiile
corpului, survin deficiene mentale, inclusiv cele cunoscute sub denumirea de cretinism.Importana
mare a hormonilor tiroidieni pentru omul adult const n reglarea intensitii proceselor de oxidare,
care se intensific sub influena tiroxinei i triiodtironinei. Hipofuncia glandei tiroide la adult se
manifest prin mixedem-in aceast afeciune metabolismul baza| se reduce cu 30-40%, se dezvolt
obezitatea, edemul mucos al esuturilor, scade temperatura corpului, bolnavii cad n apatie etc.
54) Pancreasul este o gland anex a tubului digestiv, avnd att o funcie exocrin (producnd
sucul pancreatic, ce particip la digestie), ct i una endocrin (secretnd doi hormoni antagoniti,
insulina, care este un hormon hipoglicemiant, i glucagonul, care este un hormon hiperglicemiant).
55) Glandele suprarenale sunt glande cu secreie intern, situate la polul superior(deasupra) al
celor doi rinichi ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea hormonilor corticosteroizi i
catechoaminelor (inclusiv cortisolul i adrenalina) ele sunt responsabile cu reglarea strilor de stres,
a rezistenei la infecii i substane antigenice, a metabolismului i a sexualitii (echilibrul dintre
hormonii androgeni -- masculini -- i estrogeni -- femeieti determin sexul , ca aspect i ca
activitate sexual).

56) Maturizare sexual proces de dezvoltare fiziologic n urma cruia organismul devine capabil
de reproducere. Se caracterizeaz prin dezvoltarea definitiv a organelor i glandelor sexuale, a
semnelor sexuale secundare, adica maturizarea ntregului organism. la fete maturizarea sexual
poate ava loc ntre 11 i 17 ani, ar la biei ntre 1320 de ani. La vrsta de 11 12 ani se
intensific activitatea hipofizei, mai ales a poriunii ei anterioare i activitatea glandei tiroide, care
stimuleaz procesele metabolice i creterea organismului. Hipofiza i glanda tiroid, de asemenea,
acioneaz prin hormonii lor asupra glandelor sexuale, care ncep s funcioneze ntre 12 i 14 ani. L
a fete aceasta se manifest prin apariia menstruaiei, iar la biei prin poluii. ,se intensific
creterea n lungime a scheletului (la fete mai mult dect la biei), incepe cresterea parului in zona
genitala, ingrosarea glasului.

57) Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbari prin care trece corpul unei femei pentru a o
pregati pe aceasta pentru o posibila sarcina. In fiecare luna pe peretele intern al uterului se
formeaza de novo un epiteliu cu o anumita grosime, pregatind astfel uterul pentru fixarea unui ovul
fecundat. Cand ovulul nu este fecundat si sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus.
Astfel se produce fenomenul de sangerare lunara numita menstruatie, prezenta la femei o data pe
luna incepand din perioada adolescentei. Ciclul menstrual reprezinta perioada cuprinsa intre ziua 1 a
mentruatiei si ziua 1 a menstruatiei urmatoare. Cu toate ca lungimea medie a ciclului menstrual este
de 28 de zile, un ciclu menstrual cu o durata de 21 pana la 35 de zile este considerat absolut
normal. Sistemul hormonal (endocrin) sta la baza controlului ciclului menstrual. In timpul fiecarui
ciclu,hipotalamusul, glanda hipofiza si ovarele trimit semnale hormonale ciclice, stimuland ovarele si
uterul sa se pregateasca pentru o eventuala sarcina. Hormonii estrogen si progesteron joaca rolul
principal in producerea schimbarilor uterine din timpul ciclului menstrual.
58) Genetica studiaz structura molecular i funcional a genelor, comportamentul genelor n
contextul unei celule sau organism (de exemplu dominana i epigenetica), modul de transmitere a
caracterelor de la prini la urmai, distribuirea genelor i variaia i schimbarea populaiilor. tiind
faptul c genele sunt universale pentru organismele vii, genetica poate fi aplicat la studiul tuturor
sistemelor vii, de la virusuri i bacterii la plante i animale domestice i apoi la om (n genetica
medical).
Datorita legilor ereditatii putem calcula probabilitatea transmiterii la copil de la parinti, maladiile
ereditare(care se transmit prin ereditare, mostenite de la parinti). Exemplu de boli: daltonism,
sindromul down.

59) Microelementele sunt elemente chimice care se gsesc n cantiti foarte mici in organism si
sunt identificate cca. 80 de elemente. Intr n componena unor enzime, vitamine, hormoni i
pigmeni. Ele mresc activitatea enzimelor, accelereaz procesele biochimice n organism,
stimuleaz sinteza amidonului, zahrului, pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grsimilor.
Exemplu:arsen, brom, cobalt, cupru, fluor, iod, mangan, siliciu i zinc, ;aluminiu, bariu, beriliu, bor,
cadmiu, litiu, molibden, nichel, rubidiu, stroniu, titan i vanadiu.
Microelemente cu un rol biologic neglijabil sau necunoscut: actiniu, argint, aur, bismut, clor, indiu,
mercur, plumb, radiu, seleniu, staniu, stibiu, telur, toriu etc.
Macroelementele se afla intr-o concentratie in organism de cel putin 50 mg/kg greutate corporal.
Acestea sunt: Calciu Clor Potasiu Magneziu Fosfor Sulf Natriu (SODIU). Calciu-joaca un rol

important in formarea si dezvoltarea dintilor, asigura contractii normale ale inimii, vaselor, muschilor,
participa in transmiterea impulsurilor nervoase. Magneziu-participa in metabolismul glucidelor si in
schimbul de energie, are un rol important in formarea tesutului osos, in metabolismul calciului si al
vitaminei C. Fosfor- participa in formarea si dezvoltarea tesutului osos si dentar, in regenerarea
celulelor, in schimbul de energie, in contractiile cardiace, sustine functia normala a rinichilor, nervilor
si muschilor. Potasiu-participa in fuctionarea normala a sistemului nervos, inimii, muschilor, rinichilor,
sangelui. Sodiu-mentine nivelul normal al lichidelor in organism, functia musculara normala, de
asemenea fuctia sangelui si a limfei.Fier-sustine o dezvoltare si o crestere normala a organismului
copiilor, participa in formarea hemoglobinei, asigura protectia organismului impotriva bolilor.
60) Metabolismul hidrosalin- determin schimbul apei i substanelor minerale n organismele vii.
Apa este o parte component a tuturor celulelor i esuturilor. Ea reprezint mediul n care se produc
toate transformrile chimice legate de activitatea vital a organismului. n ap sunt dizolvate srurile
minerale, care particip la diferite procese biochimice, determinnd astfel unele funcii specifice ale
organismului. Compuii minerali intr n componena tuturor celulelor i esuturilor; particip la
diferite procese de schimb dintre celulele i lichidul extracelular, activeaz o serie de enzime;
particip la transportarea gazelor n snge; regleaz echilibrul acido-bazic.
61) Presiunea osmotic-este forta cu care solventul este capabil sa treaca prin parii/peretii
membranelor biologice de la concentratii mici de saruri catre concentratii mai mari.
Presiune oncotic este presiunea generat de concentraia de proteine (albumine) n snge sau
lichidul extracelular.
Solvent-substanta lichida care are proprietatea de a dizolva in masa ei alte substante.