Biletulnr.

1
Cum se clasifica profesionistii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
- individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in
domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati
platitorii
impozitului
pe
profit
si
precizand
in
cadrul
fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in
continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane; Norme metodologice
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii
permanente in Romania; (in vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologice
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o
asociere cu sau fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in
Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in
Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana
fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania, infiintate
potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din
strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai
multor sedii permanente in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra
profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale; (in
vigoare de la 1 iulie 2013)
c) in cazul persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in
Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii care se
atribuie fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare
situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana,
asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in
Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1. Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii
responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
1

Orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din
contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de
gestiune. Din cele prezentate rezulta ca sintagma audit financiar este mult mai cuprinzatoare decat cea de audit
statutar.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare
si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in
totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii
auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de
capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.
Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe
profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un
an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activitati economice, este minimul dintre : 15.000 euro si 10% din celelalte
venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletul nr.3
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, in masura in
care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurari referitoare la:
acuratetea declaratiilor financiare;
continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
existenta unor fraude;
respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.
2Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri
din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri din activitatea unui
bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activitatii de bar de noapte (art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxima dintre:
- 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% x Total venituri din aceasta activitate .
Astfel, vom calcula impozitul pe profit in ambele moduri, urmand sa decidem ulterior care este suma de
plata.
Biletul nr.4
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala
efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in
legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru
aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor
contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul
intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe
baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei
2

entitati.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor in
vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare
veniturilor si cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in
evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate
in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura
obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe
perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin
perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar,
baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare
anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate,
inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura
intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in
beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de
control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea
fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar
pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea
situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar
in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara
altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv
descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si
adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are
independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de
conducere.
3

Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este
permanent in intreprindere si temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru
Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii
stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura
intreprinderii.
2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul in care se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritatilor romane;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea
impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia
contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat
dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de
raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Art 21 (3) Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si
cheltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice ART. 21 al.3 a)
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile
inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale
se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. In cadrul cheltuielilor de protocol, la
calculul profitului impozabil, se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit
prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egala sau mai mare de
100 lei.
b) *** Abrogat;
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub
incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru
boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati
ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor
profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate
in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de
cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor
4

minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si
odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru
salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a
minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
Norme metodologice ART. 21 al.3 c)
33^1. Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art.
21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de
munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul
art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu
institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
Norme metodologice ART. 21 al.3 d)
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie
necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogat
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
ART. 22 Provizioane si rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul
articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din
patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru
acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este
deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza
utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru
acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar
sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; Norme
metodologice
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologic
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
ART. 23 Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar
(1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este
mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul
perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si
imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(1^1) In intelesul alin. (1), prin credit/imprumut se intelege orice conventie incheiata intre parti care
5

genereaza in sarcina uneia dintre parti obligatia de a plati dobanzi si de a restitui capitalul imprumutat.
(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu
pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de
indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la
deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din
diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea
acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se
limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de
indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau
indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt
garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile
financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza
obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului
articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile
deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din
trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se
aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile
in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor
alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane,
sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile
de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.
(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in
Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. Norme
metodologice
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
ART. 24 Amortizarea fiscala
(1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii
mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit
prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat
tertilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau
set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care
intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat,
amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie
de gestiune, asociere in participatiune si altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca
imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin
6

insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si
pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul
imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului
public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri;
g) activele biologice, inregistrate de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu
Standardele internationale de raportare financiara.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele impadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele
utilizate in scopul realizarii veniturilor;
h) imobilizarile necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, incadrate astfel potrivit reglementarilor
contabile.
(5) *** Abrogat
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru
computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara,
degresiva sau accelerata;
c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara
sau degresiva.
(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare
liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
(8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de
amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Norme
metodologice
(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in
patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a
mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si
alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire, a
fondului comercial, a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, incadrate astfel potrivit
reglementarilor contabile, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta
imobilizari necorporale, se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului
sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se
recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie
se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata. Norme metodologice
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
7

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe
durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau
inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie
de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor,
exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de
folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a
investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta
minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 in 10 ani la saline;
e^1) In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale
de raportare financiara si care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si
productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale politici contabile specifice domeniului de
activitate, in concordanta cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaza un cadru
general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile si practicile
acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe casate se deduce
prin utilizarea metodei de amortizare fiscala utilizate inainte de casarea acestora, pe perioada ramasa. Aceste
prevederi se aplica si pentru valoarea fiscala ramasa neamortizata la momentul retratarii mijloacelor fixe specifice
activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de
functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei
construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice
(11^1) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si 34, pentru mijloacele de transport de
persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt
definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum
si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor
publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu
amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, in limita a 1.500 lei/luna. Pentru aceste mijloace de transport nu se
aplica prevederile alin. (11) lit. f). Sunt exceptate situatiile in care mijloacele de transport respective se inscriu in
oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de
curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii, precum si pentru test drive si pentru
demonstratii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchiriere catre alte persoane,
transmiterea dreptului de folosinta, in cadrul contractelor de leasing operational sau pentru instruire de catre scolile
de soferi.
(11^2) Alin. (11^1) se aplica inclusiv pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de
pasageri, incluzand si scaunul soferului, achizitionate/produse anterior datei de 1 februarie 2013, pentru cheltuielile
cu amortizarea stabilite in baza valorii fiscale ramase neamortizate la aceasta data.
(12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si
care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor
legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005
inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu
8

jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat,
impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii
respective, potrivit legii. Norme metodologice
(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o
deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a
reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de
prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile.
Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute in
prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru
exploatarea resurselor naturale se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt
efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se
recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la
valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul
amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor
mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele
fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza
valorii ramase neamortizata, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate
pana la aceasta data.
(15^1) In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor
necorporale cu valoare fiscala ramasa neamortizata, cheltuielile reprezentand valoarea fiscala ramasa neamortizata
aferenta partilor inlocuite reprezinta cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscala ramasa
neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor necorporale se recalculeaza in mod corespunzator, prin
diminuarea acesteia cu valoarea fiscala ramasa neamortizata aferenta partilor inlocuite si majorarea cu valoarea
fiscala aferenta partilor noi inlocuite, pe durata normala de utilizare ramasa.
(15^2) In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor
necorporale dupa expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizarii fiscale se va stabili o noua
durata normala de utilizare de catre o comisie tehnica sau un expert tehnic independent. Norme metodologice
(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor
profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la
calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de
amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Norme metodologice
(17) In cazul unei imobilizari corporale care la data intrarii in patrimoniu are o valoare fiscala mai mica
decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente
imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului
articol .
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre
contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de
utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe.
(20) *** Abrogat.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere
in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor
corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata
rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta
minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si
necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro; aceste
cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza
valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a
Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
9

(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu
exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.
(23) In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale
de raportare financiara, pentru activele imobilizate detinute pentru activitatea proprie, transferate in categoria
activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii si reclasificate in categoria activelor imobilizate detinute pentru
activitatea proprie, valoarea fiscala ramasa neamortizata este valoarea fiscala dinaintea reclasificarii ca active
imobilizate detinute in vederea vanzarii. Durata de amortizare este durata normala de utilizare ramasa determinata
in baza duratei normale de utilizare initiale, din care se scade durata in care a fost clasificat in categoria activelor
imobilizate detinute in vederea vanzarii. Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care
a fost reclasificat in categoria activelor imobilizate detinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de
amortizare fiscala.
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul
in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
Norme metodologice ART. 21 al.3 j), k)
35^1. Sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru
fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate de angajator
in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative,
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative
calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere
Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand
Spatiului Economic European. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de
schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor de catre angajator.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare
voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este
cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde
se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor
construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se
majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;
Norme metodologice ART. 21 al.3 l)
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru
functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata
construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si
totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
Norme metodologice ART. 21 al.3 m)
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre
suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a
locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu
documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
10

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de

conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel mult un
singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele
profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale
organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile
profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii
si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b)
conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca
serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii
etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management,
consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
Norme metodologice: ART. 21 al. 4 m)
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii
trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza
oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii
de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale
corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin.
(4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane
juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de
multiplicare, parcare, transport si altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului,
la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din
comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele
pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste
prestarea acestor servicii.
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este
11

beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste
situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul
constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii
programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a
participarii la congrese internationale;
Norme metodologice: ART. 21 al. 4 p)
49^1. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand
sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind
sponsorizarea, in calitate de sponsor, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de
2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor
= 1.000.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii
=
2.000.000 lei
_________________
Total cifra de afaceri
1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind marfurile
= 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul
= 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare
= 90.000.000 lei
_________________
din care:
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli
860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea
limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea,
cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare si/sau care acorda burse private, pe baza de contract, in conditiile Legii nr. 376/2004
privind bursele private, cu modificarile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca aceste
cheltuieli insumate indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
12

Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80%
din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de
increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt
implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni
individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public,
in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este
mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul
perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si
imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior,
dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta.
Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta
la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale
bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania,
societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si
institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un
sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului
propriu.
Vezi art 23 de mai sus
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se utilizeaza,
de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite,
si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative si a altor
materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate in contextul materialelor
explicative, si al altor materiale care ofera indrumari privind modul de aplicare.
Pentru intelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor
aferente trebuie sa se ia in considerare intregul text al ISA, incluzandu-se si materialele explicative si celelalte
materiale continute in ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
In situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu scopul de a
realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cand apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie
pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductibila amortizarea fiscala.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau
in scopuri administrative;
b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul
13

contribuabilului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la
determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in
structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se
determina pentru fiecare componenta in parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de
gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare
corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru
lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul
imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public,
precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
VEZI ART 24 DE MAI SUS
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ,
cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a
rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta
un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezinta valoarea fiscala a unui mijioc fix. In cazul in care se vinde la un pret mai mic decat
valoarea ramasa neamortizata fiscal, aceasta este deductibila la determinarea impozitului pe profit?
Art 24 alin (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in
calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a
acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru
mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in
baza valorii ramase neamortizata, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare
aplicate pana la aceasta data.
(15^1) In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor
necorporale cu valoare fiscala ramasa neamortizata, cheltuielile reprezentand valoarea fiscala ramasa neamortizata
aferenta partilor inlocuite reprezinta cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscala ramasa
neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor necorporale se recalculeaza in mod corespunzator, prin
diminuarea acesteia cu valoarea fiscala ramasa neamortizata aferenta partilor inlocuite si majorarea cu valoarea
fiscala aferenta partilor noi inlocuite, pe durata normala de utilizare ramasa.
(15^2) In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor
necorporale dupa expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizarii fiscale se va stabili o noua
durata normala de utilizare de catre o comisie tehnica sau un expert tehnic independent.
Norme metodologice ART. 24 al.15
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru
determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31
decembrie 2003, in valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniu se includ si reevaluarile efectuate, potrivit
legii, pana la acea data.
14

Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor
fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si
partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006,
evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile
contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala
ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii
acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea
descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a
mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare
care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de
reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu
si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu se include si taxa pe valoarea
adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VI.
71^6. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui
mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de
dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea
curenta a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila
evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de
amortizat, in baza valorii ramase neamortizate.
71^8. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din
evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare sau abandonare, precum si valoarea
ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia
in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate
prin vanzare sau casare.
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul
fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile
referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in
mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public,
profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru
aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor
respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care
pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii
contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional
trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru
cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
2Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de
persoanele cu functii de conducere sau administrare?
n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel mult un
singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
art. 21 alin. (4) lit. t)
15

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii economice, cu o masa totala maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai
mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului.
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile in care vehiculele respective se inscriu in oricare dintre
urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane
sau pentru instruire de catre scolile de soferi;
5. vehiculele utilizate ca marfuri in scop comercial.
Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileste prin norme;
t) cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare in actiuni.
Acestea reprezinta elemente similare cheltuielilor la momentul acordarii efective a beneficiilor daca acestea sunt
impozitate conform titlului III;
u) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de
fapte de coruptie, potrivit legii.
Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie,
precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajaticontine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
`
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
16

Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane si rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul
articol, astfel:
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de
credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, precum
si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor,
inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri, constituite de
contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin
proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de
depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere
si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere a aeronavelor,
aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
m) provizioanele/ajustarile pentru deprecierea creantelor preluate de la institutiile de credit in vederea
recuperarii acestora, in limita diferentei dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat
cedentului, pentru creantele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt cesionate si inregistrate in contabilitatea cesionarului dupa data de 1 iulie 2012 inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoana sau datorate de o persoana care nu este afiliata contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar. Norme metodologice
(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se intelege si
majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili inainte de
1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevazute la alin. (1) lit. c), in situatia in care creantele respective
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) nu sunt garantate de alta persoana;
b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
17

d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe
baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.
BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile
profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau
alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale in cazul impozitului pe profit.
ART. 26 Pierderi fiscale
(1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile
obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la
fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de
fuziune sau divizare se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati ori de catre cei care preiau patrimoniul
societatii absorbite sau divizate, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care nu isi
inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de desprindere a unei parti din patrimoniul acestora, transferata ca
intreg, se recupereaza de acesti contribuabili si de cei care preiau partial patrimoniul societatii cedente, dupa caz,
proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare,
respectiv cu cele mentinute de persoana juridica cedenta.
(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1), respectiv alin. (5) se aplica luandu-se in
considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile si cheltuielile
atribuibile fiecarui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat in Romania. Pierderile
fiscale inregistrate pana la data de 30 iunie 2013 de sediile permanente care apartin aceleiasi persoane juridice
straine, care aplica prevederile art. 29^1, nerecuperate pana la aceasta data, se transmit sediului permanent
desemnat si se recupereaza in functie de perioada in care acestea au fost inregistrate, astfel:
a) pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2013 inclusiv este luata in calcul la
stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv, inaintea
recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv nefiind
considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi;
b) pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013, ramasa nerecuperata la data de 30 iunie
2013, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza acestei date, pe perioada de
recuperare ramasa din perioada initiala de 5 ani, respectiv 7 ani, in ordinea inregistrarii acesteia; anul 2013 este
considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi. (in vigoare de la 1 iulie 2013)
(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra
sub incidenta prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii
fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009,
stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.Norme
18

metodologice
Norme metodologice:ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de
impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului
impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei
parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se
recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc
efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 5, respectiv 7 ani, in ordinea in care
au fost inregistrate acestea de catre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale inregistrate de contribuabilul cedent in perioada din anul curent cuprinsa intre 1 ianuarie si data la
care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen
de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta
pierdere este luata in calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din
anul fiscal respectiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti.
In scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul
beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
a) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa intre 1 ianuarie si data la care operatiunea
de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, in vederea stabilirii partii de pierdere transmise
contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele si pasivele
transferate/mentinute;
b) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti
transferata/mentinuta, in registrul de evidenta fiscala;
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale
referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, inregistrate in declaratiile sale de impozit pe
profit, inclusiv cea pentru anul in care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal in
parte;
- in cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala
inregistrata in anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum si pierderile fiscale din
anii precedenti, proportional cu activele si pasivele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de
divizare;
d) contribuabilul beneficiar inregistreaza, in registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza
inscrisului transmis de contribuabilul cedent, in care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare
pierdere fiscala transferata.
76^1. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca intreg
in cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii se intelege activitatea economica/ramura de
activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independenta si capabila sa functioneze prin propriile
mijloace. Caracterul independent al unei activitati economice/ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor
pct. 86^2. In situatia in care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca intreg, in sensul identificarii unei
activitati economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscala inregistrata de contribuabilul cedent
inainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest
contribuabil.
76^2. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, incepand cu data de 1
februarie 2013, aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor respecta si urmatoarele reguli de
recuperare a pierderii fiscale:
- pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26 din Codul
fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat
19

un singur an fiscal in sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;

- pierderea fiscala din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, inregistrata de catre un contribuabilul care,
in aceasta perioada, a fost platitor de impozit pe profit, se recupereaza, potrivit prevederilor art. 26 din Codul
fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul
an de recuperare a pierderii, in sensul celor 7 ani consecutivi;
- in cazul in care contribuabilul revine in cursul anului 2013, la sistemul de plata a impozitului pe profit potrivit art.
112^6 din Codul fiscal, pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este luata in
calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, inaintea
recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, si se recupereaza potrivit art. 26 din Codul fiscal,
incepand cu anul 2014, in limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este
considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi.
77. *** Abrogat.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu
se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina
un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei
nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un
caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra
rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
ART. 31 Credit fiscal
(1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in
statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta
persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe
profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in
statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul
strain.
(2^1) Deducerea prevazuta la alin. (2) se acorda doar din impozitul pe profit calculat pentru anul in care
impozitul a fost platit statului strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei
impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentatia
corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare desfasurarii
misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Mentinerea competentei necesita o permanenta constientizare si intelegere a evolutiilor relevante pe plan
profesional tehnic si in mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit
20

unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.

Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfasoara activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvate.
Daca este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa ii atentioneze pe clienti, angajatori si alti utilizatori de servicii
profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita intelegerea eronata a unei opinii exprimate drept afirmarea
unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementarilor profesionale se adreseaza deopotriva expertizelor contabile judiciare si
extrajudiciare, regasindu-se in Regulamentul de Organizare si Functionare al CECCAR, in Norma profesionala nr.
35 privind expertizele contabile si in Codul Etic National al Profesionistilor Contabili.
Regulamentul de Organizare si Functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania reglementeaza obligatia expertului contabil de a se manifesta liber fata de orice interes care este
incompatibil cu integritatea, obiectivitatea si, in general, cu independenta profesionala, exercitarea profesiei de
expert contabil facandu-se cu respectarea principiului independentei profesiei; expertul contabil nu trebuie
niciodata sa se gaseasca in situatia de conflict de interese si in nici o alta situatie care ar putea aduce atingere
integritatii si obiectivitatii sale.
Norma profesionala nr. 35 contine cadrul de referinta al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmatoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independenta
expertului contabil; Competenta expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional si
Confidentialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza
contabila.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare si
numirea expertilor contabili; Contractarea si programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrarilor privind
expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabila.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiza contabila;
Semnarea si depunerea raportului de expertiza contabila. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind
expertiza contabila.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de
expertiza contabila judiciara; Model de Raport de expertiza contabila extrajudiciara.
Reglementarea profesionala a activitatii de expertiza contabila are drept obiectiv crearea unui cadru care sa asigure
buna desfasurare a activitatii expertilor contabili ce desfasoara astfel de misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor
relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil
nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe
care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii
2Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de
depunere?
ART. 34 Declararea si plata impozitului pe profit
(1) Declararea si plata impozitului pe profit, cu exceptiile prevazute de prezentul articol, se efectueaza
trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I - III. Definitivarea si plata
impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaza pana la termenul de depunere a declaratiei privind
21

impozitul pe profit prevazut la art. 35.

(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (4) si (5), pot opta
pentru declararea si plata impozitului pe profit anual, cu plati anticipate, efectuate trimestrial. Termenul pana la
care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit,
prevazut la art. 35.
(3) Optiunea pentru sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit se efectueaza la inceputul
anului fiscal pentru care se solicita aplicarea prevederilor alin. (2). Optiunea efectuata este obligatorie pentru cel
putin 2 ani fiscali consecutivi. Iesirea din sistemul anual de declarare si plata a impozitului se efectueaza la
inceputul anului fiscal pentru care se solicita aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunica organelor
fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor Codului de procedura fiscala, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
(4) Contribuabilii societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale
bancilor - persoane juridice straine au obligatia de a declara si plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate
efectuate trimestrial. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a
declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35.
(5) Urmatorii contribuabili au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, astfel:
a) organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, anual, pana la data de 25
februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul;
b) contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului,
pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25
februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul;
c) contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) - e) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit
trimestrial, conform alin. (1).
(6) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (4) si (5), care, in anul precedent, se aflau in una dintre
urmatoarele situatii:
a) nou-infiintati;
b) inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul anului fiscal precedent;
c) s-au aflat in inactivitate temporara sau au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la
sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul
tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz;
d) au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, in anul pentru care se datoreaza
impozitul pe profit aplica sistemul de declarare si plata prevazut la alin. (1). In sensul prezentului alineat nu sunt
considerati contribuabili nou-infiintati cei care se inregistreaza ca efect al unor operatiuni de reorganizare efectuate
potrivit legii.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevazuti la alin. (4) nou-infiintati, infiintati in
cursul anului precedent sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala efectueaza plati
anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului
contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
(8) Contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati
anticipate efectuate trimestrial, determina platile anticipate trimestriale in suma de o patrime din impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preturilor de consum, estimat cu ocazia elaborarii
bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina
platile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit, fara a
lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.
(8^1) In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele
internationale de raportare financiara, platile anticipate trimestriale se efectueaza in suma de o patrime din
impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fara a lua in calcul influenta ce provine
din aplicarea prevederilor art. 19^3, inclusiv pentru anii fiscali in care se deduc sumele evidentiate in soldul debitor
al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a
impozitului pe profit prevazut la alin. (2) si care, in primul an al perioadei obligatorii prevazute de alin. (3),
22

inregistreaza pierdere fiscala efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate
din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
(10) In cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la
alin. (2) si care, in anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar in
anul pentru care se calculeaza si se efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective,
impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit
determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul
pe profit scutit.
(11) In cazul urmatoarelor operatiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplica
sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, stabilesc
impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baza de determinare a platilor anticipate, potrivit urmatoarelor reguli:
a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice romane, incepand cu
trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe profit datorat de
acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelasi an de celelalte societati cedente;
b) contribuabilii infiintati prin fuziunea a doua sau mai multe persoane juridice romane insumeaza
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatile cedente. In situatia in care toate societatile cedente
inregistreaza pierdere fiscala in anul precedent, contribuabilii nou-infiintati determina platile anticipate potrivit
prevederilor alin. (7) si (9);
c) contribuabilii infiintati prin divizarea unei persoane juridice romane impart impozitul pe profit datorat
pentru anul precedent de societatea cedenta proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, conform
proiectului intocmit potrivit legii. In situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala in anul
precedent, contribuabilii nou-infiintati determina platile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) si (9);
d) contribuabilii care primesc active si pasive prin operatiuni de divizare a unei persoane juridice
romane, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe
profit datorat de acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea
cedenta, recalculat proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, conform proiectului intocmit potrivit
legii;
e) contribuabilii care transfera, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societati
beneficiare, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaza
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proportional cu valoarea activelor si pasivelor mentinute de catre
persoana juridica care transfera activele.
(12) In cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu
plati anticipate efectuate trimestrial, si care in cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice straine
ca urmare a operatiunilor prevazute la art. 27^1, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc
efecte, potrivit legii, aplica urmatoarele reguli pentru determinarea platilor anticipate datorate:
a) in cazul fuziunii prin absorbtie, sediul permanent determina platile anticipate in baza impozitului pe
profit datorat pentru anul precedent de catre societatea cedenta;
b) in cazul divizarii, divizarii partiale si transferului de active, sediile permanente determina platile
anticipate in baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedenta, recalculat pentru
fiecare sediu permanent, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, potrivit legii. Societatile
cedente care nu inceteaza sa existe in urma efectuarii unei astfel de operatiuni, incepand cu trimestrul in care
operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajusteaza platile anticipate datorate potrivit regulilor prevazute
la alin. (11) lit. e).
(13) Contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati
anticipate efectuate trimestrial, implicati in operatiuni transfrontaliere, altele decat cele prevazute la alin. (12),
aplica urmatoarele reguli in vederea determinarii impozitului pe profit pentru anul precedent, in baza caruia se
determina platile anticipate:
a) in cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice straine, incepand cu
trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, in
baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbanta in anul fiscal
precedent celui in care se realizeaza operatiunea;
b) contribuabilii care absorb cel putin o persoana juridica romana si cel putin o persoana juridica straina,
23

incepand cu trimestrul in care operatiunea respectiva produce efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe profit
datorat de acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelasi an de celelalte societati
romane cedente;
c) contribuabilii infiintati prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice romane cu una sau mai
multe persoane juridice straine insumeaza impozitul pe profit datorat de societatile romane cedente. In situatia in
care toate societatile cedente romane inregistreaza pierdere fiscala in anul precedent, contribuabilul nou-infiintat
determina platile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) si (9).
(14) Persoanele juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva cu lichidare, potrivit legii, au obligatia sa
depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare
la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(15) Persoanele juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva fara lichidare au obligatia sa depuna
declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la inchiderea perioadei impozabile.
(16) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat.
(17) Prin exceptie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si
amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele
datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza
proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor
acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale
respective pana la sfarsitul anului fiscal in care se incheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de
imprumut.
(18) Pentru aplicarea sistemului de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate
efectuate trimestrial, indicele preturilor de consum necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin
ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile
anticipate. Norme metodologice
ART. 35 Depunerea declaratiei de impozit pe profit
(1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 25 martie
inclusiv a anului urmator, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (5) lit. a) si b), alin. (14) si (15),
care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la termenele prevazute in cadrul acestor alineate.
(2) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) au obligatia de a depune si declaratia privind distribuirea
intre asociati a veniturilor si cheltuielilor. Norme metodologice
Biletul nr.18
1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile
clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber
profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice
emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- Legislatia relevanta
2. Care este finalitatea expertizelor contabile?
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui
Biletul nr. 19
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura
serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca
24

profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.

Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de
independenta.
Componentele fundamentale ale independentei sunt:
- independenta de spirit/gandire (rationamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a profesionistului
contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu
obiectivitatea necesara.
- independenta in aparenta (comportamentala) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana, bine
informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o
determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie
izolata de relatiile sale economice, financiare sau de alta natura, ci doar ca importanta acestor relatii trebuie
evaluata si din punctul unei terte persoane, rezonabila si informata, care, avand toate informatiile relevante, ar
putea trage concluzia in mod firesc ca sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de a actiona in interes public.
Asadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv in a satisface nevoile unui client sau unui
angajator individual. Actionand in interes public un profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze
prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati,
investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitate si
integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta
incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica.
Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de
profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine
capital;
- directorii financiari au atributii in diverse domenii de management financiar si contribuie la utilizarea
eficienta si efectiva a resurselor entitatii economice sau publice;auditorii interni furnizeaza asigurarea in
privinta existentei unui sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare
externe ale entitatii;
- expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului
de impozitare;
- consultantii manageriali au o responsab fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte;
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale
comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate
financiara si raportari corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o
varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci
cand presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor.
Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere publicului aceste
servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul
profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionistii contabili ca
ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea amenintari la adresa independentei, pot fi:
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul
25

clientului;
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate
exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul
certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client;
pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari care fac
obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client.
2. Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabila.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii
care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut
priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea
interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin
calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari
categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu
serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile
prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile
societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si
publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de
gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui
numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi
acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor
standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este
necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea
circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative
26

separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare.

Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti
din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa
rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit
standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul
perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste
utilizarea standardului.
2. Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultanta manageriala
- management financiar
Serviciu: - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului;- indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul
public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si
competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca
organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila
ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au
mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul
profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un
contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi
desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de
organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al
calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili
practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a
organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea
masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care
prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea
bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de
entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului pe teren in cazul terenurilor situate in intravilan ce au ca
27

destinatie teren pentru constructii.

(1) Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care
este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu
constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma
corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca
un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica,
legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este
metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definita ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea
abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale
activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea
a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii
profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei,
oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua:
Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza
activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de
pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa
determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii
Situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decenta si bun gust pentru o actiune de
promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o
deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al
contabilitatii
Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
28

Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt expert.
Liber profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o competenta adecvata, in afara
de cazul ca beneficieaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale,
acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliasti (alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti
experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentelel tehnice ale specialistului consultant,
acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se
asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultant. El trebuie sa se asigure ce expertul
consultant este la curent cu regulile de etica, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se
aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
-fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
-fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica;
-fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze
incredintarea misiunii sau sa o intrerupa (daca a incepul).
BILET 26
1. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal
pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli
de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului
in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele
elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea
sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - deplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
29

b. nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;

c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata
de
toate
partile
interesate
in
activitatile
desfasurate
de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii;
Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere
in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta
incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general.
Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a
institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate
de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea
in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe
ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a
sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de
interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin
Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la
nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de
supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui
organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa
respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii
publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional
autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica
este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru
auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre
disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea
sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si
transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii:
Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de
conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit;
Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de transport in cazul autoturismelor.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport, conform celor
prevazute in prezentul capitol.
(2) In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in
functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm^3 sau fractiune din aceasta cu
suma corespunzatoare din tabelul urmator:
Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe
30

imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca
profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile
precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt
subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.29
1.Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabila.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii
care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut
priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea
interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin
calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile si independenta.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta
fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect;
acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei
tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte
conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele
acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
31

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competenta unei persoane este capacitatea de a se pronunta asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoasteri adanci a
problemei in discutie (Dictionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenta profesionala se obtine prin studiu practica. Sa actionezi fara sa studiezi este fatal. Sa studiezi fara
sa actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competentei profesionale si al prudentei impune urmatoarele obligatii profesionistilor contabili:
a). mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii saisa
fie siguri ca primesc servicii profesionale competente; si
b). sa actioneze cu prudenta in conformitate cu standardele tehnice si profesioniale, atunci cand ofera servicii
profesionale.
Serviciile profesionale competente necesita un rationament solid in aplicarea cunostintelor si aptitudinilor
profesionale in furnizarea unor astfel de servicii.
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
(a) obtinerea unui nivel de competenta profesionala;
(b) mentinerea unui nivel de competenta profesionala.
Mentinerea unui nivel de competenta profesionala necesita o permanenta constientizare si intelegere a
evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic si in mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionala continua
elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta
intr-un mediu profesional.
Standardul International de Educatie (IES) nr.7 emis de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) prevede ca
obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de inalta calitate pentru a veni in intampinarea nevoilor
publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesionala continua a profesionistilor contabili;
Programul de dezvoltare profesionala continua a profesionistilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfasoara activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvata.
Daca este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa ii atentioneze pe clienti, angajatori si alti utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita intelegerea eronata a unei opinii exprimate drept
afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate si independenta.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o
amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre
sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil?
Obligatiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

abtinerea de a dezvalui informatii confidentiale in afara unitatii angajatoare, exceptia cazului cand a fost
autorizat sau cand exista o obligatie legala sau profesionala sa publice acele informatii;

abtinerea de la folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii sarcinilor de serviciu in

avantajul personal sau in avantajul unei terte persoane;

respectarea confidentialitatii in mediu social (asociati de afaceri, rude) , in relatiile cu un potential client
sau angajator; in cadrul entitatii angajatoare;

Asigurarea ca personalul angajat sau aflat sub controlul sau respecta confidentialitatea (pentru
profesionistul contabil in calitate de administrator, director, contabil sef, etc.).
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incetarea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau
angajator.
Posibilitatea divulgarii informatiilor, in situatiile:
32


autorizare de catre client sau angajator;

autorizare prevazuta prin lege (exemplu: furnizarea de probe in justitie, autoritatea fiscala, prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor);

conformare auditului de calitate;

investigatii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie sa se convinga ca partile carora li se adreseaza comunicarea informatiilor sunt
destinatarii adecvati si au responsabilitatea sa reactioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informatiilor pentru
Registrul National al Expertilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala
de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor
inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad
rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca
masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi
desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de
acesta si aprobate de Conferinta Nationala
Biletul nr.32
1.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta este o situatie a unei persoane care judeca lucrurile si actioneaza neinfluentat de altii.
Independenta presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului:

independenta de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecata profesionala care nu este afectata de
influente exterioare pe de o parte;

independenta in aparenta (de fapt) o stare care se manifesta in actiune care permite beneficiarilor de
lucrari sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alta parte.
Din practica, rezulta ca, majoritatea circumstantelor care afecteaza independenta se datoreaza relatiilor de afaceri si
financiare, cu angajatii clientului aflati in pozitia de a exercita influenta directa asupra profesionistului contabil.
Regula de baza in cazul in care circumstantele la adresa independentei sunt semnificative inainte de acceptarea
misiunii, se procedeaza astfel:

se intreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstante sau, daca nu este posibil,

se refuza acceptarea sau continuarea misiunii ( abtinere ).

2. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul
judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a
acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
33

In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate
general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera
anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire
la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti ,
contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achizitionat, in perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri
construibile nu au obligatia platii TVA. Aceasta plata a taxei pe valoare adaugata este in obligatia vanzatorilor
persoane fizice.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala precizeaza ca persoanele fizice care au vandut terenuri construibile si
constructii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligatia inregistrarii in scopuri de TVA (in conditiile prevazute
la art. 152 din Codul fiscal sau inainte de inceperea activitatii economice conform prevederilor art. 153 din Codul
fiscal) si platii TVA la bugetul de stat aferenta livrarilor.
Persoanele fizice, care au achizitionat constructii noi si terenuri construibile in scop personal, nu au obligatia platii
taxei pe valoare adaugata .
Incepand cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzactii cu constructii noi si terenuri construibile
in perioada 2005 - 2009, chiar daca nu au fost inregistrate ca platitori de TVA la momentul initierii constructiilor,
isi pot deduce taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor efectuate, in primul decont depus dupa inregistrare
sau intr-un decont ulterior, indiferent daca au facut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletul nr.34
34

1. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?

Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se poate
stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere
factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in
conflict cu unele cerinte interne si externe:
un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau
orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.
Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:

profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participatie la un competitor al
clientului;

profesionistul contabil presteaza servicii pentru clienti ale caror interese sunt in conflict.
- Evaluarea semnificatiei circumstantei care genereaza conflictul de interese si luarea masurilor de protectie:

notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aparea si obtinerea consimtamantului acestuia
de actiona in asemenea imprejurari;

notificarea tuturor partilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidentialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja
angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- In cazul cand un conflict de interese reprezinta o amenintare la adresa unuia sau mai multor principii
fundamentale, amenintare care nu poate fi eliminata profesionistul contabil concluzioneaza ca nu este corespunzator
sa accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este
beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste
situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin profesional?
Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, daca politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmatoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Daca interventia superiorului direct nu este suficienta si
profesionistul contabil decide sa se adreseze nivelului superior urmator, superiorul direct trebuie notificat in acest
sens;
daca superiorul este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa supuna problema nivelului
ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profesional;
daca toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, sa
demisioneze si sa trimita o scrisoare in acest sens conducerii entitatii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respective,
sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica
35

in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor
profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in
judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit
intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea
regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a
pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune
in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in
discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale
respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a
colaboratorilor lor.
Biletul nr.36
1.Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de
a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea
profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri
ale clientilor, el trebuind:
sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in
cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu
interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand
clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
36

1. Relatiile cu ceilalti membri Acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:
a)
de catre client:
dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
fara consultarea profesionistului contabil in functie
b)
de catre profesionistul contabil in functie (existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in
functie (existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt
acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in
care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a
serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor
contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia
sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat.
2.Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit si
care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor,
d) venituri din investitii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activitati agricole,
g) venituri din premii si din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.38
1. Relatiile cu ceilalti membri - inlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea
intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca
exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu
profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa
furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un
profesionist contactat:
daca clientul a autorizat acest lucru;
daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
de a impiedica un liber-profesionist contabil sa acepte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente
sunt cunoscute;
de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului
contabil in functie;
de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza
caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre
37

un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:

sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si la autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este
refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze
nominalizarea sa. Daca autorizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:
sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:
sa raspunda (in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa
accepte nominalizarea sa;
sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa
decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
2. In ce consta inregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt
categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie sa se inregistreze la organele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se
inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului (codul de identificare
fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente), sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se
inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de
inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu
prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de
venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se depune si
declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine
codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor,
contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat).
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se
inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal
competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii
activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator.
Biletul nr.39
1. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele
parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital,
38

dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina
tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de
consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii,
asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar
sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor
independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii
contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor
lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor
putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei activitati
economice cu deductibilitate limitata la determinarea venitului net in sistem real.
Art 48 alin (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform
legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) *** Abrogat;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii
realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia
in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;
h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual
pentru o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau
asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele
pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara
activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre
parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing
operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in
conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin.
(6);
n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor
39

profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.
Biletul nr.40
1. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in
afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri,
geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului
consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el
trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca
expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii
se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa
refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza (subcontracteaza) un expert (specialist) care trebuie sa cunoasca regulile de
etica
2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile
clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber
profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice
emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevanta
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de
urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea
sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
40

Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.

Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afeetat (ore, zile);
d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuala, in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a
urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste
prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul
remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se
determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de
asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2). .
Biletul nr.42
1. Onorariile si independenta.
Bilet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat in calculul salariului brut in cazul in care un
salariat foloseste autoturismul angajatorului in interes personal.
75. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii
se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la
valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat
la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite si independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii.
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net
lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei
inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei,
inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului
41

finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda
deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau
ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu
depasesc 250 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea
personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea
contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se
rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare
si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
b) *** Abrogat.
(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune
permanenta in strainatate, potrivit legii.
Norme metodologice
Biletul nr.44
1. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparativ cu alt loc de
munca.
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar
din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina
seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pastrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a
documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatorie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv
fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este
obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in
anul 2009 si apoi in anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, castigurile realizate de persoanele fizice din transferul
42

titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, sunt venituri
neimpozabile.
Castigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in
cazul societatilor inchise, realizate incepand cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevazute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si
(2) se efectueaza astfel:
a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul
societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul
impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine
intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la
fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si
retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza
careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de
recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand
plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor
art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri
deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data
dobandirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor
art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri
deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data
dobandirii;
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica
in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere din
activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din
activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
Impozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului
de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii declaratiei privind
veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind venitul estimat conform OMEF
2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor
anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea
declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea veniturilor
realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012. Persoana fizica are
obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a
stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
43

Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust
pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari
favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o
deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al
contabilitatii

2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei
bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din
urmatorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) provenind din strainatate se
reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara,
inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a
contribuabilului. _
_._,_.___
Biletul nr.51
1. Raspunderea disciplinara.
Este o rezultanta a abaterilor savarsite de un membru al Corpului prin care se incalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare al CECCAR, ale Codului etic national al profesionistilor contabili.
Actiunea disciplinara pentru sanctionarea anumitor fapte se intreprinde fie in paralel cu actiunea penala, civila sau
administrativa, fie in afara existentei unei asemenea actiuni.
Principiul Penalul tine in loc civilul" nu se aplica in materie disciplinara.

2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din
cedarea folosintei bunurilor?
ART. 63 Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia
veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, potrivit
prevederilor art. 82.:
Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare
44

trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie.

Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaza potrivit
deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat.
(2) Fac exceptie contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pentru care chiria
prevazuta in contractul incheiat intre parti este stabilita in lei, nu au optat pentru determinarea venitului net in
sistem real si la sfarsitul anului anterior nu indeplinesc conditiile pentru calificarea veniturilor in categoria
veniturilor din activitati independente pentru care platile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual
datorat, si impozitul este final.
Biletul nr.52
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor
savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de
la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si
functionare al Corpului.
Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1
2
3
4
5
6
7

Audit statutar
Numirea se face de catre AGA
Misiunea este plurianuala sau recurenta
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din Codul etic al
profesiei
Misiunea este permanenta
Misiunea se efectueaza prin sondaj din cauza
multitudinii de operatiuni ce trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni in gestiunea unitatii

Audit contractual
Numire de catre management
Misiune cel mult anuala
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementarile etice nu sunt la fel de
restrictive
Misiune punctuala
Misiunea poate presupune verificari totale
Poate avea natura unei consultante

Prezentati cum se determina impozitul pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin
inmultirea fiecarei grupe de 200 cm^3 sau fractiune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.
45

Impozitul se datoreaza incepand cu 1 a lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfarsitul lunii in care
autoturismul este instrainat.
Biletul nr.54
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu
un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile
auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti
beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

1
2

Misiune de audit pe baza de proceduri convenite

Nici o asigurare
Procedurile puse in lucru de auditor sunt definite de
catre auditor de comun acord cu clientul si cu toti
beneficiarii rezultatelor acestei lucrari
Destinatarii sunt exclusiv partile care au convenit
procedurile puse in lucru

Audit statutar
Asigurare ridicata, dar nu absoluta
Procedurile sunt standardizate, clientul
neavand nici un rol in stabilirea lor
Destinatarii sunt AGA si alti terti

Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist
contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie
nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu
un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt
cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in
functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului
sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre
un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in
scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata,
profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze
nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea
sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
46

sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu
misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

Biletul nr.55
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaza competentele sale contabile si nu cele de auditor, in
vederea strangerii, clasarii si sintetizarii informatiilor financiare.
Aceasta misiune consta, in general, in efectuarea unei sinteze a informatiilor detaliate in scopul prezentarii sub o
forma rezumata, inteligibila. Procedurile puse in lucru nu permit si nici nu-si propun, furnizarea vreunei asigurari
asupra informatiilor financiare; utilizatorii informatiilor financiare astfel compilate beneficiaza insa de increderea
ca lucrarile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competentelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde in general pregatirea situatiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare,
clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie sa respecte regulile generale de etica si anume: integritatea,
obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si
profesionale. Independenta nu este o cerinta dar daca auditorul nu este independent trebuie sa faca o mentiune in
raport.
Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileste procedurile si principiile fundamentale
precum si modalitatile lor de aplicare in ce priveste responsabilitatea contabilului in cadrul unei misiuni de compilare
a situatiilor financiare.
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de
ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a
determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de
avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii,
asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
d)
evaluarea riscului;
e)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
f)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si
47

modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.

Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare
financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul
misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si
clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regula elemente imateriale care pot sau nu sa fie inregistrate in patrimoniu (cele care
pot fi inregistrate sunt imobilizarile necorporale) dar contribuie la mentinerea potentialului actual si influenteaza
rezultatele financiare ale intreprinderii si, pe aceasta cale, valoarea intreprinderii; elementele intangibile constituie sursa
unui superprofit, superbeneficiu sau renta de goodwill, adica profitul obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate
pretins de piata in functie de efortul investitional al intreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi inregistrate in patrimoniu se pot referi la: reputatia intreprinderii, superioritatea
produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea si solvabilitatea fata de terti, pozitia fata de organismele publice si
administrative, competenta tehnica (licente, brevete, marci, studii, laboratoare etc.), competenta comerciala (promovare,
publicitate, clienti, vad comercial etc.), competenta manageriala (calitatea personalului, performantele managerilor,
cadrele-cheie etc.) etc.
Neputand fi inregistrate in patrimoniu, sau chiar daca sunt inregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de
vedere patrimonial, elementele intangibile formeaza acea parte invizibila" a intreprinderii a carei valoare obtinuta prin
capitalizare reprezinta goodwill-ul intreprinderii.
Biletul nr.57
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?
Auditorul poate sa accepte o misiune de audit speciala numai daca misiunea se refera exclusiv la examinarea
respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare; daca numai unele chestiuni particulare nu sunt
acoperite de competenta auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa in raportul de audit, de baza.
2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale intreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)
GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete inregistrate intreprinderea depaseste pragul de rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obtine valoarea goodwill-ului ce urmeaza sa majoreze valoarea
patrimoniala a intreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obtine valoarea badwill-ului care vine sa diminueze valoarea
patrimoniala a intreprinderii, semnificand o penalizare a valorii intreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate fata de
exigentele pietei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiara a intreprinderii - pt intreprinderi
industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori intre 1,5 si 5.
48

c) metoda indirecta neta

GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?
O intreprindere poate avea nevoie sa stabileasca situatii financiare care rezuma situatiile sale financiare auditate.
pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoasterea doar a cifrelor cheie privind situatia
financiara si rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat in cazul unde acesta
a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor.
Conducerea intreprinderii este obligata sa indice clar ca situatiile financiare sunt condensate, iar lectorul,
pentru o mai buna intelegere, trebuie sa le citeasca impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor, auditate. Titlul
care poate fi dat acestor situatii financiare condensate este Situatii financiare condensate, pregatite pe baza situatiilor
financiare auditate pentru exercitiul financiar inchis la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de baza:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul de opinie
exprimata inacel raport;
- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu
situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Daca auditorul a emis o opinie modificata asupra
situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut de prezentarea situatiilor financiare condensate,
raportul trebuie sa mentioneze ca desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile
financiare in ansamblul lor, acestea provenind din situatii financiare care au facut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se mentioneaza ca
pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate
trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semnatura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia?
In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata de intreprindere este
superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC i
i= rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul de opinie
exprimata inacel raport;
- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu
situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Daca auditorul a emis o opinie modificata asupra
49

situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut de prezentarea situatiilor financiare condensate,
raportul trebuie sa mentioneze ca desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile
financiare in ansamblul lor, acestea provenind din situatii financiare care au facut obiectulunui raport de audit
modificat.
o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se mentioneaza ca
pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate
trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
data raportului;
adresa auditorului;
semnatura auditorului

2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum

influenteaza valoarea intreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de
un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea
elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de
intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr.60
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ca,
de exemplu, creante, stocuri, calculul participarii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceasta cerere poate face
obiectul unei misiuni distincte sau sa fie realizata in cadrul misiunii de audit de baza. O astfel de misiune nu conduce
la un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si, in consecinta, opinia auditorului se va referi
numai la rubrica (rubricile) auditata (auditate).
Pentru a defini intinderea misiunii, auditorul trebuie sa tina seama de rubricile din situatiile financiare care
sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor in legatura cu care i s-a cerut
opinia; aceasta pentru ca numeroase rubrici din situatiile financiare sunt legate intre ele, de exemplu: creantele
(clientii) de vanzari, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va
exprima opinia; de regula aceste pagini sunt mult mai reduse fata de cele care s-ar fi stabilit in cazul auditarii
situatiilor financiare in ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica
respectiva din situatiile financiare.
Atunci cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situatiilor financiare in ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie in raportul asupra unei rubrici numai daca
aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea
elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de
intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul International pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileste procedurile si
principiile fundamentale cat si modalitatile de aplicare a lor, in cazul misiunilor de examinare asupra unor
50

informatii financiare previzionale cuprinzand atat previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, cat si
proiectii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intra sub incidenta acestui standard examenul informatiilor
financiare previzionale exprimate in termeni generali ca, de exemplu, prezentarea facuta conducerii intreprinderii
in raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informatiilor financiare previzionale auditorul trebuie sa reuneasca elemente
probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa aprecieze daca:
- ipotezele cele mai plauzibile retinute de conducerea intreprinderii ca baza a informatiilor financiare
previzionale sunt rezonabile si, atunci cand la baza au stat ipoteze teoretice, acestea sunt coerente cu obiectivul
informatiilor financiare previzionale;
- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate, daca toate ipotezele semnificative sunt
descrise in notele anexe, si rezulta clar ca este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informatiile financiare previzionale sunt pregatite intr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?
In conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate in:
drepturi, relatii, active necorporale nediferentiate (grupate) si proprietatea intelectuala.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea
activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, in mod curent, fond comercial sau goodwill.
In diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar
generat de intreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea
suplimentara a intreprinderii, in ansamblul ei, peste valoarea insumata a activelor ei identificabile.
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe
care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor
informatii (ipotezele sau estimarile cele itiai plauzibile).
Proiectii = informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale
conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele
teoretice.
Informatiile financiare previzionale pot cuprinde situatii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din
situatiile financiare si pot fi pregatite:
- ca instrument de gestiune interna, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investitii, sau,
- pentru a fi difuzata la terti ca, de exemplu: prospecte sau informatii viitoare in scopul atragerii de investitori;
raport anual care formeaza informatii actionarilor, autoritatilor sau altor parti interesate, informatii cu privire
la trezorerie
prezentate finantatorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea in consideratie, sub o forma sau alta de exprimare, atat a patrimoniului cat si a
indicatorilor calitativi referitori la performantele financiare ale intreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se impart in doua mari grupe, in functie de tehnicile folosite, si anume:
- tehnici bazate pe ponderarea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimoniala a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel atat la valori statice, patrimoniale, cat si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau
pe randament. Valoarea patrimoniala constituie valoarea de baza a intreprinderii, care poate beneficia, intre altele, de o
renta economica (valoarea dinamica) obtinuta prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
51

Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectiv: sa permita auditorului sa concluzioneze - pe baza de proceduri care nu pun in lucru toate diligentele
necesare pentru un audit - ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare
nu au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare
negativa).
Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in Codul etic si anume: independenta, integritatea,
obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si
profesionale.
Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient ca anumite circumstante pot exista
care sa conduca la anomalii semnificative in situatiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativa in raportul sau asupra examenului limitat, auditorul trebuie sa reuneasca
elemente probante suficiente si adecvate in vederea fondarii concluziilor folosind in mod esential proceduri constand in
cereri de informatii sau de explicatii precum si proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu contin
anomalii semnificative; asigurarea este in acelasi timp negativa.
Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de clientul sau; acestia se
inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contractul de prestari servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi
din scrisoarea de misiune sau contract se refera la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situatiile financiare;
- intinderea examenului limitat facand trimitere la standardele internationale de audit sau la normele sau
practicilenationale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informatii considerate necesare pentru realizarea misiunii;
- continutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul ca nu se poate astepta de la misiunea de examen limitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale,
fraude sau alte manopere frauduloase in gestiune;
- faptul ca nici un audit nu va fi efectuat si, in consecinta, nu va fi emisa o opinie de audit. Pentru a sublinia
acest punct si evita orice confuzie, auditorul poate preciza ca o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv
satisfacerea exigentelor legale sau ale unor terti intrucat nu este vorba de un audit.
2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
Denumita si metoda indirecta" sau germana", metoda practicienilor consta in ponderarea valorii patrimoniale
si valorii prin rentabilitate, retinandu-se:
a) media aritmetica simpla:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr.64
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul sau rationament profesional pentru a determina natura,
calendarul si intinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijina pe elementele urmatoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior
- cunoasterea activitatilor intreprinderii, a principiilor si conventiilor contabile aplicate in sectorul din care face
parte intreprinderea precum si a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzactiilor si soldurilor conturilor.
52

Pentru stabilirea pragului de semnificatie vor fi aplicate aceleasi principii ca si in cazul misiunilor de audit de
baza.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmatoare:
- cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor si practicilor contabile urmate de intreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si intocmirea
documentelor de sinteza, strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele anexe si pregatirea situatiilor
financiare.
- primirea in lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor
neobisnuite cautand in mod deosebit in:
compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente;
compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previzionale;

studiul diferentelor dintre cifrele inscrise in situatiile financiare pentru anumite rubrici si cele planificate
sau cu cele realizate de alte intreprinderi din acelasi sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este tinut sa aplice proceduri vizand identificarea unor evenimente care
se produc dupa data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul in care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative,
auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai extinse, care sa-i permita sa exprime o
asigurare negativa sau sa confirme necesitatea de a modifica raportul sau.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substantiala bruta (VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate si
organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora.
Valoarea substantiala bruta, este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuala a bunurilor pe care
intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumutate, leasing etc.) minus valoarea actuala a
elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul si
diminuand valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari
negative.
Pe baza lucrarilor realizate sunt evaluate informatiile stranse in timpul examenului limitat; raportul trebuie sa
indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela (sau nu prezinta in mod sincer in toate aspectele lor
semnificative"), conform unui referential contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situatiilor financiare descrie intinderea misiunii permitandu-i lectorului sa
inteleaga natura lucrarilor realizate. El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.
Principalele elemente care se regasesc intr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situatiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitatile auditorului si ale conducerii intreprinderii;
- paragraful intinderii examenului limitat cuprinzand:
trimiterea la Standardul International de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau norme
nationale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
mentiunea ca nici un audit nu a fost realizat, ca procedurile puse in lucru furnizeaza un nivel de
asigurare mai putin ridicat decat in cazul auditului si ca nici o opinie de audit nu este exprimata;
- exprimarea unei asigurari negative;
- data raportului;
53

- adresa auditorului si semnatura.

Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- sa exprime o asigurare negativa precizand ca auditorul nu a descoperit fapte care sa-l faca sa gandeasca, ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform unui referential contabil identificat;
- daca auditorul a descoperit fapte care afecteaza imaginea fidela conform referentialului contabil identificat, descrie
aceste fapte si, in masura posibilului, cuantifica incidentele asupra situatiilor financiare si in acest caz:
fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva;
fie - atunci cand incidenta faptelor descoperite asupra situatiilor financiare este atat de semnificativa incat
auditorul concluzioneaza ca o rezerva nu este suficienta
pentru a califica natura incompleta sau inselatoare a si tuatiilor financiare - pune o concluzie nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela
conform referentialului contabil identificat;
- daca exista o limitare importanta a intinderii examenului limitat, descrie aceasta situatie si:
fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi trebuit facute daca nu ar fi
existat limitarea respectiva;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii intinderii examenului limitat sunt semnificative si
privesc mai multe rubrici ale situatiilor financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?
Valoarea globala a unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare pentru a crea o intreprindere avand aceleasi
caracteristici ca intreprinderea evaluata; mijloacele utilizate de catre o intreprindere sunt constituite din activele imobilizate
plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatarii (CPNE).
Capitalurile permanente ale intreprinderii (capitaluri proprii plus imprumuturi pe termen lung) trebuie sa fie superioare
sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie sa
finanteze activul fix net si necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca intreprinderea sa se afle in echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneratii; aceasta remuneratie se va compara cu beneficiul previzional
pentru a pune in evidenta superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare in raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii
contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, in scopul strangerii,
clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate in astfel de misiuni nu au drept scop sa permita
furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt increzatori
totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea
acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil
misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de intreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea intreprinderii;
- o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre
auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, in consecinta, nici o
asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata
de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima
pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici
54

examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii substantiale
brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii
intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

Biletul nr.67
1.Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?
Necesitatea unui Cod etic consta in:
- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- mentinerea (conservarea) increderii publicului in profesie;
- asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor
acestuia;
- confirmarea autoritatii lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;
- necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face
parte.
2. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in
care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate
de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.
Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competenta profesionala si prudenta, confidentialitate, profesionalism, respect fata de
normele etice si profesionale.
2.Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media
preturilor
de
aprovizionare
din
cea
mai
recenta
perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in
realizarea
fizica
a
produsului,
determinat
de
expertiza
tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza servicii
profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele,
evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc
in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicati, sa nu se afle in
situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la indoiala rationamentele profesionale ale
acestuia.
2.Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se
55

actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

Biletul nr.70
1. Explicati principiul competentei in audit.
Profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta si prudenta, fiind obligat sasi mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau ale
angajatorului. Aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din
legislatie si tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are competente sau o experienta pe care nu le are.
Competenta profesionala are in vedere:
- obtinerea competentei profesionale, care se dovedeste prin studii, vechime, examen de acces, examen de
aptitudini;
- mentinerea competentei profesionale, care presupune tinerea la curent cu evolutiile in profesie (normele
nationale si internationale in domeniul contabilitatii, auditului), cu legislatia si adoptarea unui program de
control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si internationale in materie.
2.Cum se evalueaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
1.Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligatiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abtinerea de a dezvalui informatii confidentiale in afara unitatii angajatoare, exceptia cazului cand a fost
autorizat sau cand exista o obligatie legala sau profesionala sa publice acele informatii;
abtinerea de la folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii sarcinilor de serviciu in
avantajul personal sau in avantajul unei terte persoane;
respectarea confidentialitatii in mediu social (asociati de afaceri, rude) , in relatiile cu un potential client
sau angajator; in cadrul entitatii angajatoare;
Asigurarea ca personalul angajat sau aflat sub controlul sau respecta confidentialitatea (pentru
profesionistul contabil in calitate de administrator, director, contabil sef, etc.).
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incetarea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau
angajator.
Posibilitatea divulgarii informatiilor, in situatiile:
autorizare de catre client sau angajator;
autorizare prevazuta prin lege (exemplu: furnizarea de probe in justitie, autoritatea fiscala, prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigatii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie sa se convinga ca partile carora li se adreseaza comunicarea informatiilor sunt
destinatarii adecvati si au responsabilitatea sa reactioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informatiilor pentru
Registrul National al Expertilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a
divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratorirespecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in calculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc
produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
56

Biletul nr.72
1. Conceptul de independenta in audit.
Componentele independentei sunt:
- Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit care inlesneste
obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional, permitand
profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta profesionala;
- Independenta in aparenta (comportamentala) caracterizata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot
fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata (detinand toate informatiile relevante si
aplicand toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia ca integritatea, obiectivitatea si
prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise.
Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie
sa fie izolata de relatiile sale economice, financiare sau de alta natura, ci doar ca importanta acestor relatii trebuie
evaluata si din punctul unei terte persoane, rezonabila si informata, care, avand toate informatiile relevante, ar
putea trage concluzia in mod firesc ca sunt inacceptabile.
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o societate comerciala pentru a fi incadrata in categoria
microintreprinderilor?
ART. 112^1 Definitia microintreprinderii
In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);
b) *** Abrogat;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale.
e) nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti,
potrivit legii.
Norme metodologice
ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.
(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului reglementat de
prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 112^1.
(3) Pentru anul 2013, persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit care la data de 31
decembrie 2012 indeplinesc conditiile prevazute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de
prezentul titlu incepand cu 1 februarie 2013, urmand a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea
sistemului de impunere, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, pana la data de 25 martie 2013 inclusiv.
Pana la acest termen se va depune si declaratia privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obtinut
in perioada 1 ianuarie 2013 - 31 ianuarie 2013, prin exceptie de la prevederile art. 34 si 35.
(4) O persoana juridica romana care este nou-infiintata este obligata sa plateasca impozit pe veniturile
microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca conditia prevazuta la art. 112^1 lit. d) este indeplinita la
data inregistrarii la registrul comertului.
(4^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), persoana juridica romana nou-infiintata care, incepand cu
data inregistrarii in registrul comertului, intentioneaza sa desfasoare activitatile prevazute la alin. (6) nu intra sub
incidenta prezentului titlu.
(4^2) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), persoana juridica romana nou-infiintata care, la data
inregistrarii in registrul comertului, are subscris un capital social reprezentand cel putin echivalentul in lei al sumei
de 25.000 euro poate opta sa aplice prevederile titlului II. Optiunea este definitiva, cu conditia mentinerii valorii
capitalului social de la data inregistrarii, pentru intreaga perioada de existenta a persoanei juridice respective. In
cazul in care aceasta conditie nu este respectata, persoana juridica aplica prevederile prezentului titlu, incepand cu
anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de
25.000 euro de la data inregistrarii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 112^1. Cursul de schimb
57

utilizat pentru determinarea echivalentului in lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb leu/euro
comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii persoanei juridice.
(5) Microintreprinderile nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in
care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 112^1.
(6) Nu intra sub incidenta prevederilor prezentului titlu persoanele juridice romane care:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia
persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului.
(7) Persoanele juridice romane care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementarilor legale
in vigoare pana la data de 1 februarie 2013 pastreaza acest regim de impozitare pentru anul 2013.
Biletul nr.73
1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarism,
5. Actiuni de intimidare
2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Incepand cu data de 1 februarie 2013, incadrarea in categoria contribuabililor care platesc impozit pe profit sau
impozit pe venit nu mai este optionala pentru societatile care au realizat in anul 2012 venituri care nu au depasit
echivalentul in lei a 65.000 euro determinat prin aplicarea cursului valutar in vigoare la data de 31.12.2012.
Incepand cu aceasta data, plata impozitului pe venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de
afaceri mai mica decat 65.000 euro in anul 2012. Obligativitatea platii impozitului pe venit rezulta chiar din
prevederile alin. (1) al art. 112^2 din Codul fiscal " Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.".
Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin OG 8/2013, urmata de HG 84/2013
pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin HG 44/2004.
Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati, rezulta ca nu se desfasoara activitati
pentru care este obligatorie plata impozitului pe profit, chiar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de afaceri
sub plafonul de 65.000 euro.
Astfel, daca o societate infiintata anterior anului 2013 nu a realizat in anul 2013 o cifra de afaceri peste
65.000 de euro si nu a desfasurat activitatile reglementate prin art. 112^2 alin. (6), era obligata sa depuna la
organul fiscal, pana pe data de 25 martie 2013 declaratia de mentiuni cod 010 (vector fiscal) prin care sa se declare
platitoare de impozit pe venit, specific microintreprinderilor. Alin. (6) al art. 112^2 se refera la
- activitati in domeniul bancar;
- activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care
desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
- activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului.
Conform prevederilor art. 112^1, microintreprinderea este persoana juridica romana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
1. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);
58

2.are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

3. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
4. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale.
In situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este indeplinita, microintreprinderea nu mai
aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator.
Totusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro,
societatea respectiva este obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de
la inceputul anului fiscal. Aceasta obligatie este reglementata prin art. 112^6 din Codul fiscal si pct. 11 din
normele metodologice de aplicare a acestui articol.
In acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a
depasit cifra de afaceri de 65.000 euro al carui echivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la
data de 31 decembrie a anului precedent. Pentru anul 2013, plafonul de 65.000 euro se calculeaza de la 1 februarie
2013.
Astfel, daca pana la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe venit, continua aplicarea
acestui sistem de impozitare pana in momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de 65.000 euro.
Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata impozitului pe venit si in anul 2013.
Daca la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe profit, dar in anul 2012 a realizat o cifra
de afaceri sub 65.000 euro, trebuia sa schimbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit
incepand cu data de 1 februarie 2013. In acest caz, pentru luna ianuarie 2013 trebuia sa depuna declaratia cod 101
pana la data de 25 martie 2013, inclusiv iar pentru luna februarie si martie 2013 urmeaza sa plateasca impozit pe
venit pana pe data de 25 aprilie 2013, inclusiv.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu amenintare la adresa independentei.
Interesul propriu semnifica faptul ca un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un
interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intra in conflict cu
clientul respectiv. Exemple:
- participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relatii de afaceri cu clientul (altele);
- potentiala angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau in calcul la determinarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor?
ART. 112^7
14. Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt
inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, cu exceptia celor inregistrate in:
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- Veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- Veniturile din subventii de exploatare;
- Veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare ;
- Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil;
59

- Veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor
denatura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
15. Microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma unei operatiuni de reorganizare sau de lichidare,
potrivit legii, si care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, la calculul
impozitului pe veniturile microintreprinderilor, nu includ in baza impozabila: rezervele constituite din profitul net,
rezervele constituite din diferente decurs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize,
precum si sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finantare,
potrivit legii, care au fost constituite in perioada in care au fost platitoare de impozit pe profit.
Microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma unei operatiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit
legii, si care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit includ in baza
impozabila si rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil si nu au fost impozitate in perioada in care au fost
platitoare de impozit pe profit.
16. In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in
conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit
prevederilor legale.
Biletul nr.75
1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre
membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel
poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.
Exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o
influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al carui contract de
audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurarii) profesionistului fata de client; pregatirea
datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari care fac obiectul
nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client).
2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind
regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor
financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza
opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa.Este
cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia
al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a
actiona ca un avocat sau consilier al clientului in litigiile lui sau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti.
2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un activ net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
60

Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care
gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea
intelegator fata de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu functie de
raspundere in intreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii
obiectului contractului incheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul
clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de
daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la
client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).
2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este
solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net
de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor
corporale, necorporale si circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a
personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor
aferente vanzarii fortate a activelor intreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezinta suma ce poate fi obtinuta in mod
rezonabil de vanzarea unei proprietati intr-un interval de timp prea mic pentru a indeplini conditiile din definitia
valorii de piata.
Daca insa lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preturi corespunzatoare unor tranzactii
normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situatie este intalnita in cazul lichidarii voite a
intreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate,
se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezinta cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate,
evaluarea se va realiza in perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de
evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de
derularea programului de redresare a activitatii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii
fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizarii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de
actualizare specifice noilor conditii de exploatare ale intreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de
redresare.
Biletul nr.78
1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/soc este implicat sa actioneze obiectiv
si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza
patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului catre cabinet de a inlocui un membru al acestuia, in cazul unui
dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzator
cantitatea de munca executata de membrii cabinetului, in scopul reducerii onorariilor.
2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in
dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
61

- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus
redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; aceasta decontare este aplicata pentru a tine seama de:
a) capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al
redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.79
1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia in functie de imprejurari.
Aceste masuri se impart in trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;
- masuri de protejare stabilite in cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de
deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un
proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de
catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua
texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care
ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt
stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de
deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste masuri constau in:
- aprobarea de catre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cand contractul a fost semnat de persoanele
imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor financiare) corecta;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigura procesul de validare a
informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri in cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintrun stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un
cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art.
126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre
un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari
la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al
carui echivalent in lei se stabileste prin norme; sau
b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la
distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania, ca avand loc in Romania.
(3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile,
efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice
neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).
62

Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de
eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care
ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si
colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si
obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;
- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa;
2. Ce operatiuni sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata din punctul de vedere al TVA.
(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta
pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor
respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta
pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre
aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor
operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau
partial la data achizitiei;
d) *** Abrogat
:
Biletul nr. 82
1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea
cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da
naStere unor acTiuni disciplinare.
Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R.
MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili;
- nerespectarea regulilor de eticA;
- conduitA discreditabilA sau dezonoratA.
InvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale Si locale ale
Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu
de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plngere. InvestigaTiile pot fi
fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie ntotdeauna nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face
plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea. Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere,
fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi att membrii,
63

ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul ncAlcArilor trebuie sA fie luate n
consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
ART. 134^3 Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 134^2, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute la art. 155 alin. (14) sau,
dupa caz, la emiterea autofacturii prevazute la art. 155 alin. (8) ori in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in
care a intervenit faptul generator, daca nu a fost emisa nicio factura/autofactura pana la data respectiva.
(2) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. b) nu se aplica in ceea ce priveste livrarile si transferurile de bunuri
prevazute la alin. (1).
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate
general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera
anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire
la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti ,
contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 1321 Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
ART. 132^1 Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul
in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii
comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru,
64

altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare
se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in
Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost
supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, cf. alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica in cazul operatiunilor triunghiulare, atunci cand cumparatorul
revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 153 face dovada ca a efectuat o
achizitie intracomunitara neimpozabila pe teritoriul altui stat membru, in conditii similare celor prevazute la art.
126 alin. (8) lit. b), in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru. Obligatiile persoanelor
implicate in operatiuni triunghiulare sunt prevazute in norme.
Norme metodologice:
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este
intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art.
132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat
membru, decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv
achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri
de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei
achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul
membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in
statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei
intracomunitare se realizeaza astfel:
a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu
semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei
aferente;
b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se
realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531
din Codul fiscal, achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta.
Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul
sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii
intracomunitare realizata de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA
aferenta achizitiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita
restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art.
1321 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) In conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care
intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de
inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca
achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul
bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal
sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si
ROF ( regulament de organizare si functionare )
65

- sa respecte programul de lucru

- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau
experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie
inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot
aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat
obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea
lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele
angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau
de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic
imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se
analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor
si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie.
Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in
mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in
acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze
asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si
de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute
servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari,
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe
care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in
mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a
tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera
adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii
de transport intracomunitar de bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea
in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane
66

impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care trebuie sa emita factura cu
TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un transport
intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar obligatia platii taxei revine
prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din Romania are un cod de inregistrare
in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre persoane
impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare
si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul
membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul
trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii
economice sau a unui sediu fix din Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania
in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania un transport
de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul,
prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere al TVA. Fiind un serviciu
intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din
decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii economice in
Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in acel stat membru, daca
transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt considerate achizitii
intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului stabilit in
Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse. In situatia in care
beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul
fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o
achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa
lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din Germania
catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, serviciul fiind
deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. Intrucat prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din
Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si inscrie operatiunea in declaratia
recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
In situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre beneficiari
stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca se face
dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA, serviciile nefiind impozabile in
Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia
recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in Romania
catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face dovada ca beneficiarul
transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, va
aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei
persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti
67

persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in Romania. Beneficiarul persoana
impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va
aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in
care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu
reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in
declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia catre o
companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, locul prestarii
serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prin urmare serviciul este
impozabil in Romania. Intrucat prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform
art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19 din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie
intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. Incepand cu data de 1
ianuarie 2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat
transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil in cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de
servicii asupra bunurilor mobile corporale.
ART. 133 Locul prestarii de servicii
(1) In vederea aplicarii regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor:
a) o persoana impozabila care desfasoara si activitati sau operatiuni care nu sunt considerate impozabile in
conformitate cu art. 126 alin. (1) - (4) este considerata persoana impozabila pentru toate serviciile care i-au fost
prestate;
b) o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana
impozabila.
(2) Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde
respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt
furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul
activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei
care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde
persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
(3) Locul de prestare a serviciilor catre o persoana neimpozabila este locul unde prestatorul isi are stabilit
sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat in alt loc
decat locul in care persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice, locul de prestare a serviciilor este
locul unde se afla respectivul sediu fix. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor
este locul unde prestatorul isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) si (3), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este
considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile
imobile, inclusiv serviciile prestate de experti si agenti imobiliari, de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu
functie similara, precum tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de
utilizare a bunurilor imobile, pentru servicii de pregatire si coordonare a lucrarilor de constructii, precum serviciile
prestate de arhitecti si de societatile care asigura supravegherea pe santier;
b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport de
calatori;
c) *** Abrogat;
68

d) locul prestarii efective, pentru serviciile de restaurant si catering, cu exceptia celor prestate efectiv la
bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori
efectuate in cadrul Comunitatii;
e) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispozitia clientului, in cazul inchirierii pe termen
scurt a unui mijloc de transport. Prin termen scurt se intelege posesia sau utilizarea continua a mijlocului de
transport pe o perioada de maximum 30 de zile si, in cazul ambarcatiunilor maritime, pe o perioada de maximum
90 de zile;
f) locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la
bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori
efectuata in Comunitate. Parte a unei operatiuni de transport de calatori efectuata in Comunitate inseamna acea
parte a operatiunii efectuate, fara escala in afara Comunitatii, intre punctul de plecare si punctul de sosire a
transportului de calatori. Punctul de plecare a unui transport de calatori inseamna primul punct stabilit pentru
imbarcarea calatorilor in interiorul Comunitatii, daca este cazul, dupa o oprire in afara Comunitatii. Punctul de
sosire a unui transport de calatori inseamna ultimul punct stabilit pentru debarcarea in interiorul Comunitatii a
calatorilor care s-au imbarcat in Comunitate, daca este cazul inaintea unei opriri in afara Comunitatii. In cazul unei
calatorii dus-intors, traseul de retur este considerat o operatiune de transport separata.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi:
a) locul in care este efectuata operatiunea principala in conformitate cu prevederile prezentului titlu, in
cazul serviciilor prestate de un intermediar care actioneaza in numele si in contul altei persoane si beneficiarul este
o persoana neimpozabila;
b) locul unde are loc transportul, proportional cu distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport de
bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, catre persoane neimpozabile;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar
de bunuri prestate catre persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport
de bunuri ale carui loc de plecare si loc de sosire sunt situate pe teritoriile a doua state membre diferite. Loc de
plecare inseamna locul unde incepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distantele parcurse pentru a ajunge
la locul unde se gasesc bunurile, iar loc de sosire inseamna locul unde se incheie efectiv transportul de bunuri;
d) locul in care se presteaza efectiv serviciile catre persoane neimpozabile, in cazul urmatoarelor:
1. servicii constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea, descarcarea, manipularea si
servicii similare acestora;
2. servicii constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale;
3. evaluari ale bunurilor mobile corporale;
e) locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, daca respectivul
beneficiar este o persoana neimpozabila care este stabilita sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in
afara Comunitatii, in cazul urmatoarelor servicii:
1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia tuturor mijloacelor de transport;
2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia tuturor
mijloacelor de transport;
3. transferul si/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor
drepturi similare;
4. serviciile de publicitate;
5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale
birourilor de studii si alte servicii similare, precum si prelucrarea de date si furnizarea de informatii;
6. operatiunile de natura financiar-bancara si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de
seifuri;
7. punerea la dispozitie de personal;
8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitatii sau la o retea conectata
la un astfel de sistem, la reteaua de energie electrica ori la retelele de incalzire sau de racire, transportul si
distributia prin intermediul acestor sisteme ori retele, precum si alte prestari de servicii legate direct de acestea;
9. serviciile de telecomunicatii. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect
transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura, prin
cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a
69

mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si
furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de
catre o persoana care isi are stabilit sediul activitatii economice in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in
afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate sau care, in absenta unui sediu al activitatii economice sau a
unui sediu fix, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in afara Comunitatii, catre o persoana neimpozabila
care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca locul prestarii este in
Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;
10. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de televiziune
sunt prestate de catre o persoana care isi are stabilit sediul activitatii sale economice in afara Comunitatii sau care
are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate sau care, in absenta unui sediu al activitatii
economice sau a unui sediu fix, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in afara Comunitatii, catre o
persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera
ca locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;
11. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul serviciilor furnizate pe cale electronica, prestate de o
persoana care isi are sediul activitatii economice in afara Comunitatii sau care detine un sediu fix in afara
Comunitatii de la care serviciile sunt prestate sau care, in absenta unui sediu al activitatii economice sau a unui
sediu fix, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in afara Comunitatii, catre o persoana neimpozabila care
este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul prestarii este in
Romania;
12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau
a unui drept prevazut la prezenta litera;
f) locul in care activitatile se desfasoara efectiv, in cazul serviciilor principale si auxiliare legate de
activitati culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau de activitati similare, cum ar fi
targurile si expozitiile, inclusiv in cazul serviciilor prestate de organizatorii acestor activitati, prestate catre
persoane neimpozabile.
g) locul de inchiriere, cu exceptia inchirierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane
neimpozabile este locul in care clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Prin inchiriere
se inteleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin exceptie, locul de inchiriere a unei
ambarcatiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu exceptia inchirierii pe termen scurt, este locul unde
ambarcatiunea de agrement este pusa efectiv la dispozitia clientului, in cazul in care serviciul respectiv este prestat
efectiv de catre prestator din locul in care este situat sediul activitatii sale economice sau sediul sau fix. Prin
termen scurt se intelege detinerea sau utilizarea continua a mijlocului de transport pe o perioada de maximum 30
de zile si, in cazul ambarcatiunilor maritime, pe o perioada de maximum 90 de zile)
(6) *** Abrogat
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi:
a) in Romania, pentru serviciile constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea,
descarcarea, manipularea si servicii similare acestora, servicii constand in lucrari asupra bunurilor mobile
corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate in Romania, cand
aceste servicii sunt prestate catre o persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii, daca utilizarea si
exploatarea efectiva a serviciilor au loc in Romania;
b) locul in care evenimentele se desfasoara efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la
evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum
ar fi targurile si expozitiile, precum si pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei
persoane impozabile.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate in afara
Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate catre o persoana impozabila stabilita in Romania, locul prestarii se
considera a fi in afara Comunitati, daca utilizarea si exploatarea efectiva a serviciilor au loc in afara Comunitatii.
In aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate in afara Comunitatii sunt serviciile de
transport al carui punct de plecare si punct de sosire se afla in afara Comunitatii, acestea fiind considerate efectiv
utilizate si exploatate in afara Comunitatii.
Biletul nr. 86
70

1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati in cadrul unei misiuni de audit de
baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabila in care un profesionist contabil independent isi exprima o opinie cu privire la
faptul daca situatiile financiare sunt sau nu intocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare
financiara identificat, cum ar fi o misiune efectuata conform cu Standardele Internationale de Audit. Acestea includ
un Audit Statutar care este auditul unei situatii financiare solicitat de legislatie sau de reglementari.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor
de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau
isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili
din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in doua forme: control colegial si
control prin personal angajat. In ambele forme trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie controlati;
- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care nu s-au constatat
deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective, dar si sistemul de
control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului verificat: calitatea
elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales
independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
-experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
-independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?
Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila
(1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere,
cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita in continuare persoana impozabila cu regim mixt.
Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu
prevederile art. 127, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana
partial impozabila.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila cu
regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru
achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial
impozabila desfasoara activitati in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de
deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele
activitati si aplica prevederile prezentului articol. In conditiile stabilite prin norme, persoana partial impozabila
poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale in situatia in care nu poate tine evidente separate pentru activitatea
desfasurata in calitate de persoana impozabila si pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana
71

impozabila.
(3) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere,
inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul
pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral.
(4) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii
care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari
pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila aferenta acestora nu se deduce.
(5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de
operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se
poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni
care nu dau drept de deducere se evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa
deductibila aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata.
(6) Pro-rata prevazuta la alin. (5) se determina ca raport intre:
a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand in livrari
de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; si
b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a operatiunilor constand in livrari de bunuri si
prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la
bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau
operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele:
a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in activitatea sa
economica;
b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana impozabila si
prevazute la art. 128 alin. (4) si la art. 129 alin. (4), precum si a transferului prevazut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) si b), precum si a operatiunilor imobiliare, altele
decat cele prevazute la lit. a), in masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale.
(8) Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile prevazute la alin.
(6), pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiva se
determina procentual si se rotunjeste pana la cifra unitatilor imediat urmatoare. La decontul de taxa prevazut la art.
1562, in care s-a efectuat ajustarea prevazuta la alin. (12), se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul
al pro-rata definitiva.
(9) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, prevazuta la alin. (8), determinata
pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi realizate in anul calendaristic
curent, in cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operatiunilor cu drept de deducere in totalul
operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice
organului fiscal competent, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, prorata provizorie care va fi aplicata in anul respectiv, precum si modul de determinare a acesteia. In cazul unei
persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este pro-rata estimata pe baza operatiunilor
preconizate a fi realizate in timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicata cel mai tarziu pana la data
la care persoana impozabila trebuie sa depuna primul sau decont de taxa, prevazut la art. 1562.
(10) Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii taxei deductibile
prevazute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevazuta la
alin. (9), determinata pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei totale a taxei
deductibile din anul calendaristic respectiv, prevazuta la alin. (5), cu pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8),
determinata pentru anul respectiv.
(12) La sfarsitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie sa ajusteze taxa dedusa provizoriu
astfel:
a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusa intr-un an determinata
provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferentei de la lit. a), in plus sau in minus dupa caz, se inscrie in randul de regularizari din
decontul de taxa, prevazut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau in decontul de taxa aferent
72

ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, in cazul anularii inregistrarii acesteia.

(13) In ceea ce priveste taxa de dedus aferenta bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1),
utilizate pentru operatiunile prevazute la alin. (5):
a) prima deducere se determina in baza pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), pentru anul in care ia
nastere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin. (12), in baza pro-rata
definitiva prevazuta la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectueaza asupra valorii totale a taxei deduse initial;
b) ajustarile ulterioare iau in considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douazecime, pentru
bunurile imobile, dupa cum urmeaza:
1. taxa deductibila initiala se imparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se inmulteste cu pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8),
aferenta fiecaruia dintre urmatorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedusa initial in primul an, conform pro-rata definitiva, se imparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 si 3 se compara, iar diferenta in plus sau in minus reprezinta
ajustarea de efectuat, care se inscrie in randul de regularizari din decontul de taxa prevazut la art. 1562, aferent
ultimei perioade fiscale a anului.
(14) In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit prevederilor prezentului articol nu asigura
determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate, la
solicitarea justificata a persoanelor impozabile:
a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele
impozabile au obligatia sa recalculeze taxa dedusa de la inceputul anului pe baza de pro-rata speciala aprobata.
Persoana impozabila cu regim mixt poate renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an
calendaristic si este obligata sa anunte organul fiscal competent pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului
respectiv;
b) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale
economice, cu conditia tinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) In baza propunerilor facute de catre organul fiscal competent, Ministerul Finantelor Publice, prin directia
sa de specialitate, poate sa impuna persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere
pentru operatiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) sa aplice o pro-rata speciala;
b) sa aplice o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice;
c) sa-si exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, in conformitate cu prevederile alin. (3)
si (4), pentru toate operatiunile sau numai pentru o parte din operatiuni;
d) sa tina evidente distincte pentru fiecare sector al activitatii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplica si pentru pro-rata speciala prevazuta la alin. (14) si (15). Prin
exceptie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata speciala se vor lua in considerare:
a) operatiunile specificate in decizia Ministerului Finantelor Publice, pentru cazurile prevazute la alin. (14)
lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operatiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevazute la alin. (14) lit. b) sau la
alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) In aplicarea art. 147 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal, daca bunurile sau serviciile achizitionate pot fi
alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica
prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire
care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in
regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in
regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire, care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de
scutire.
(2) In sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare,
inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(3) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
73

a. realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de
personal;
b. operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; si
c. suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii, sunt
nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 in ce priveste posibilitatea
exercitarii dreptului de deducere, situatie in care taxa aferenta achizitiilor de bunuri destinate operatiunilor cu sau
fara drept de deducere nu va fi dedusa.
(5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro rata definitiva
pentru perioade anterioare:
a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana impozabila are obligatia
sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal;
b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana impozabila are dreptul sa
procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constate aceste erori."
Biletul nr.88
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate il reprezinta analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si
aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor emise de
organismele profesionale.
Obiectivele urmarite prin controlul de calitate sunt:
- sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor;
- sa armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- sa contribuie la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- sa aprecieze modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- sa dezvolte solidaritatea in randul profesiei (prin favorizarea contactelor intre colegi), apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipata a situatiei clientului, sub aspectul daca acceptarea misiunii ar crea anumite amenintari la
adresa conformitatii cu principiile fundamentale.
exemplificari privind astfel de situatii: implicarea clientului in activitati ilegale (spalare de bani), practici de
raportari financiare eronate (bancruta frauduloasa), evaziune fiscala, concurenta neloiala, achizitia si desfacerea de
produse cu incalcarea dreptului de proprietate industriala, etc.
evaluarea situatiilor de aceasta natura si luarea masurilor de protectie, pentru a le elimina sau a le reduce la n
nivel acceptabil, daca este posibil.
atunci cand nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil
independent ar trebui sa refuze sa intre in relatii cu clientul.
examinarea posibilitatii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competentei profesionale a
profesionistului contabil, astfel incat angajamentul (misiunea) sa fie realizate la nivelul corespunzator.
luarea in considerare a reputatiei, experientei si a resurselor disponibile ale profesionistului contabil in cazul
cand se apeleaza la acesta pentru consiliere sau expertiza in situatii de natura celor aratate mai sus.
apelarea de catre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afla sub restrictia confidentialitatii si
in functie de natura misiunii trebuie sa obtina permisiunea clientului (de regula, in scris).
Biletul nr.89
1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in doua forme: control colegial si
74

control prin personal angajat. In ambele forme trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie controlati;
- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care nu s-au constatat
deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective, dar si sistemul de
control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului verificat: calitatea
elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales
independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
- experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
- independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat
activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.
In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate
activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala
sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile,
exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt
realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale
se pun la dispozitia unei alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea
initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul
oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine
sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau
modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din
valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat
bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se
efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau
datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si
se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau
datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la
cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare,
75

pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala
a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente
transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau
modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau
modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial,
pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a
taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea
initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru
toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei
de utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana
impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa
depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv.
In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii
tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la
randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca
urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana
impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de
35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze
ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa
depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont
ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil
in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea
adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor
inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura
operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1
ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei
ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA
de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16
ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29
"Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un
registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.
Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:
76

exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze principiilor de

independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism inscrise in Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau societatii trebuie sa-i
permita acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de
audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta
necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei
asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare data, cand este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din
exteriorul cabinetului;
- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revizuita periodic, sub aspectele
legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface cererea clientilor;
- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;
- coordonarea si supravegherea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite lucrari trebuie informati
de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuie urmarite;
- revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un profesionist cu un nivel
de competenta cel putin echivalent.
Nivelul, calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de
factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
2.Ce documente, registre, declaratii se completeaza in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri?
In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta
si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa
se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari
Bilet 91
1. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El
permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
77

EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti;

EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.

2. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri.

Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de TVA fara drept
de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri
imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara,
inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de a se opta
pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificaru privind optiunea de taxare.
Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o alta notificare catre organul
fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza
pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea
ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor
notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care
opteaza pentru regimul de taxare.
Bilet nr. 92
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata
durata mandatului. Clasarea lor intr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioara, dupa
aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un
exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicat asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor
impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile
cu impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezulta ca, la analiza deductibilitatii trebuie facuta diferenta intre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vanzarilor (cheltuieli de reclama si publicitate) si
bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % si sunt conditionate de
profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau in bauturi alcolice si tutun, taxa pe valoarea adaugata,
aferenta nu este deductibila fiscal si trebuie sa se incadreaza in plafonul de 2%.

Biletul nr.93
1.Structura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, sectiunea A) intitulata Acceptarea misiunii;
78

EB (dosarul exercitiului, sectiunea B) intitulata Sinteza misiunii si rapoarte;

EC (dosarul exercitiului, sectiunea C) intitulata Orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, sectiunea D) intitulata Evaluarea riscului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, sectiunea E) intitulata Controalele substantive;
EF (dosarul exercitiului, sectiunea F) intitulata Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, sectiunea G) intitulata Verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, sectiunea H) intitulata Lucrarile de sfarsit de misiune;
EI (dosarul exercitiului, sectiunea I) intitulata Interventii cerute prin reglementari diverse;
EJ (dosarul exercitiului, sectiunea J) intitulata Controlul conturilor consolidate.

2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.

Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de
bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparatorrevanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in
care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de
catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator
ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care
cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in
Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in
scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care
nu este stabilita in Romania.
Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat
membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in
conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat
membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a
efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru
care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca
persoana obligata la plata taxei aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorulrevanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.
Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este persoana
impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei
livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o
achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform art.
126 alin. (8) lit. b);
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau
de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un
stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre
beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana
obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva.
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art. 143 alin.
(2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este stabilit
beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
79

O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la dispozitia
organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie
mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului final si,
dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit
operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este
permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile
calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe sa
curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a
suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul
de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in
vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa
depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii
de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu
regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-revanzator nu
sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul
livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si
dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms
sau in conformitate cu prevederile contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei.
Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care
actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele
sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care
actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie
expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un
alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea
operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa colectata,
cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat
solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a
CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. In
acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana
extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in Comunitate.
80

Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide in 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, sectiunea A) intitulata Generalitati;
- PB (dosarul permanent, sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
- PD (dosarul permanent, sectiunea D) intitulata Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, sectiunea E) intitulata Fiscal si social;
- PF (dosarul permanent, sectiunea F) intitulata Juridice;
- PG (dosarul permanent, sectiunea G) intitulata Intervenienti externi.
2. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmatoarele metode:
metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda bazata pe rezultate (valoarea de
rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar
sau cash-flow.
Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate reprezinta valoarea aportului de
fuziune al fiecarei societati intrate in fuziune. Pe baza acestei valori se stabileste raportul de schimb.
Valorea activului net este egala cu valoarea aportului net numai in cazul in care s-a folosit metoda patrimoniala
de evaluare globala a societatii. In cazul in care cele doua valori nu sunt egale, la societatea absorbita sau
intrata in contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente de castiguri sau pierderi din fuziune, astfel: daca
valoarea aportului net este mai mare decat activul net contabil, diferenta este recunoscuta ca profit. In situatia
inversa diferenta este recunoscuta ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale pentru a acoperi capitalul societatilor
comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaza:
a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale societatilor comerciale care fuzioneaza, prin
raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise.
Valoarea contabila a unei actiuni-parti sociale se poate obtine si prin raportarea activului net contabil la
numarul de actiuni-parti sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei
actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actinui sau parti sociale a societatii
absorbate, raport verificat si aprobat de experti.
Determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de actiuni sau de parti sociale ce trebui emise de societatea comerciala care absoarbe fie prin
raportarea capitalui propriu (activului net= al societatilor comerciale absorbite la valoare contabila a unei
actiuni sau parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea nr. de actinui-parti sociale ale
societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea nr. de actiuni/parti sociale
care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti
sociale de la aceasta societate comerciala;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale si valoarea
nominala a acestora.
Biletul nr. 95
1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
81

2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are responsabilitati
fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor
(idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite
cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila
ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor
financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect) (opinia curata). O
derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari
care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste
constatari de urilizatorii sit financiare.
b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a
asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand exista
constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact semnificativ asupra sit
financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si
regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat
sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare
folosite, a metodelor si informatiilor care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Concluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabila:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulata din cauza dezacordului asupra principiilor contabile si se poate
formula astfel:
Cum este explicat in nota X, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta practica nu
este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment liniar si a unei cote de......pentru cladiri si ......pentru utilaje, trebuiau sa se
ridice la suma de ......pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie......In consecinta, amortismentele cumulate trebuiau
sa se ridice la ......, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la........
Dupa parerea noastra, din cauza incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare
nu dau o imagine fidela a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie ...., a contului de profit si pierdere, pentru
82

exercitiul incheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.

2.Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
- Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii
evaluarii
Biletul nr. 97
1.Explicati semnificatia datarii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a
apreciat efectele asupra sit fin si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut
cunostinta pana la aceasta data.
Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra sit financiare pregatite si prezentate de
conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost
inchise si aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?
Modificarea preturilor influenteaza valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influentata cu riscul de proiectie;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei
Biletul nr.98
1.Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitarii intinderii lucrarilor si e poate prezenta astfel:
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de
clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune.
Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale.
2.Care este rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi?
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale,
precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. In astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaza
astfel:Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, caci noi am fost desemnati auditori ulterior
acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin
alte proceduri.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la
31 decembrie 200, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme
cu prevederile legale si statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:
Astfel, cum este explicat in nota X anexata, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta
practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de . pentru cladiri si . pentru utilaje,
trebuie sa se ridice la suma de . pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 200 . In consecinta, amortismentele
cumulate trebuie sa se ridice la . mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la . mil. lei.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful
83

precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200,
cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale
si statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in
bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost
curent, valoare realizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fara rezerve semnifica faptul ca dupa efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o
opinie curata, nedistorsionata de vreo rezerva sau retinere.
Ca mod de prezentare opinia fara rezerve poate aparea in urmatoarea formulare:
Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31
decembrie . precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta
data, in conformitate cu normele internationale si nationale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a activelor
si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaza in sensul micsorarii valorii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemenea influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe
achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat
daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii
tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv
este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata in anexa.
Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful
de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu constituie o rezerva.
Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului; paragraful
de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:
Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei X din anexa.
Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se
pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare,
cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu
poate, in prezent, sa fie determinatsi, in consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea
cheltuielilor care ar putea sa rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o
metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul
stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va
avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca
84

dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.

Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii
tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina
micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea
excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele
contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidela sau prezinta in mod
sincer in toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in
considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile
inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul
net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de
continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a
bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea actuala a
elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil
majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletulnr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau
norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost indeplinite
conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.
Intinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca
necesare in conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform
85

normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile
utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod
rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile
financiare;
- evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la
normele sau practicile nationale).
Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a
obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta in a
exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile
financiare; el consta, de asemenea, in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative
facute de catre conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a
prezentarii de ansamblu a acestora.
Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu
atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii
intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.
Biletulnr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a
responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.
Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obiectul auditului, cat
si data si perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii
entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor
situatii financiare.
Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca
directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si
metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare.
Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, incat sa poata exprima
asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:
Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, incheiate la 31 decembrie 200,
asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o
opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantului influenteaza" valoarea unei intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt
86

utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa includa in
raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cand poate, sa cifreze
(sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta intrun paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o
opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma
trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 106
Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabila pe care
conducerea intrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de
exemplu, dezacorduri privind:
- insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei sau in determ marimii
stocului (cantitatilor)
- nerespectarea principiului independentei exercitiului;
- neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie existenta la data
inchiderii exercitiului;
- neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
- erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).
Auditorul certifica cu rezerva atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu este suficienta
pentru a considera ca sit fin nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei
financiare precum si rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:
- natura dezacordului;
- postul si suma respectiva;
- influenta asupra rezultatului net.
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere
redresabila (in locul optiunii falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor
strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de
intreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
Biletul nr. 107
Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera
o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a
intreprinderii;
- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
87

- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;

- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor in raport.
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in
cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?
Bilantul contabil, fiind intocmit dupa anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul sa
nu fie exprimat in valori de piata iar performantele sa nu fie cele care s-ar fi obtinut in conditiile normale ale pietii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt:
Principiul permanentei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat
valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudentei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independentei exercitiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat).
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul,
precum si cu actionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent intreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele
sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.109
1.Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de
control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este util sa-si stabileasca o
nota de sinteza care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarilor efectuate, de la cunoasterea
intreprinderii pana la controlul conturilor, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in
special la:
- problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate;
- punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementarea;
- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;
- o lista a modif propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabiliz si separat pe cele care inca nu
au fost acceptate de intrepr.
Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat
viata intreprinderii in timpul exercitiului ca, de exemplu:
- evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;
- produse (activitati) noi;
- schimbari in strategia intreprinderii.
88

2.Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata
constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare:
[(1+a) -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata
de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la
sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul si continutul chestionarului de sfarsit de misiune.
Chestionarul sfarsitului lucrarilor permite asigurarea ca toate elementele au fost reunite, ca normele au fost
respectate si ca dosarele sunt complete.
Intrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor
normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza:
-intinderea lucrarilor;
-delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor;
-continutul bilantului contabil
-raportarile;
-comunicarile cu conducerea intreprinderii;
-latura administrativa.
Chestionarul sfarsitului lucrarilor, fiind un document intern al auditorului, poate contine mai multe sau mai
putine intrebari in functie de marimea, structura si experienta cabinetului de audit, de natura misiunii, si daca este
primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii.
2.Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati in practica evaluarii puteti da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este
reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y
reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER se det. ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuperare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat

Biletul nr.111
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor neintelegeri intre auditori si conducatorii
clientului, prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmatiile verbale primite de auditor cu
89

privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate astepta in mod
rezonabil sa obtina elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc intreprinderea recunosc
responsabilitatea lor in intocmirea situatiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite
instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe
care numai ea le detine.
O scrisoare de afirmare poate imbraca forma:
- fie a unei scrisori emanand de la conducatori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducatori,
recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei.
Daca conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe care auditorul le considera
necesare, acest refuz va constitui o limitare a intinderii lucrarilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea raspunderilor ce revin conducatorilor intreprinderii si auditorului;
- instiintarea conducerii intrepr asupra modului de influentare a sit financiare de catre informatiile pe care numai ea
le detine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu inlocuieste procedurile de verificare ce trebuie efectuate de catre auditori.
Exemple de elemente declarate intr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care prezinta un rol
important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control intern, susceptibile a avea o
influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate procesele-verbale ale
AGA, ale consiliului de administratie, respectiv cele care s-au tinut la datele de.....si.....si..... .
- Confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror nerespectarea
ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- Urmatoarele elemente au fost corect inregistrate si, dupa caz, in notele la situatiile financiare s-au dat
explicatiile necesare: pierderi din operatiuni de cumparari si vanzari, active date in garantie
(ipotecate), active vandute.
- Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze in mod semnificativ valoarea contabila
sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este contabilizat la o
suma superioara valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu exceptia celor
mentionate in nota.....la situatiile financiare.
- Noi am inregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii in notele anexe, iar in nota
anexa Y am indicat toate garantiile acordate tertilor.
- Cu exceptia evenimentului constand in ........ descris in nota anexa Z, nici un eveniment posterior
inchiderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor financiare nu s-a produs sau aceste
evenimente au fost prezentate in notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de ....... lei, provizionata in situatiile financiare.
Nici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost depusa si nu este prevazuta.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flowurilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei
sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
90

Biletul nr.112
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor
de aplicare referitoare la utilizarea de catre un auditor, in cadrul unei misiuni de audit de baza, la o entitate a
lucrarilor realizate de catre un alt auditor, asupra situatiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse
in situatiile financiare ale acelei entitati. El nu se aplica in cazul cand doi sau mai multi auditori sunt numiti
coauditori si nici relatiilor auditorului cu auditorul precedent.
Cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine
incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati care includ
conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaza auditorul
altul decat auditorul principal responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in
situatiile financiare auditate de catre auditorul principal.
Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru
a-i permite sa actioneze ca auditor principal.
Atunci cand utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa-i evalueze competenta
(celuilalt auditor) si sa obtina elemente probante care sa dovedeasca faptul ca lucrarile celuilalt auditor raspund
obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie sa-l informeze pe
acest alt auditor in legatura cu:
- obligatiile de independenta; va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea acestor obligatii;
- coordonarea lucrarilor si a raportarilor; modalitatile de coordonare vor fi definite in etapa de
planificare a auditului;
- obligatiile contabile, de control si de raportare, obtinand o declaratie scrisa in legatura cu respectarea
acestora;
- intretinerea cu privire la procedurile de audit puse in opera; obtinerea unui rezumat scris al
procedurilor aplicate de catre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.
Cunoscand contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditor trebuie sa coopereze
cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunostinta auditorului principal orice aspect al
activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor stabilite; la randul sau celalalt auditor va fi informat
despre orice problema aparuta in activitatea auditorului principal care poate avea o incidenta importanta asupra
propriei sale activitati.
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele
utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un
badwill.
Biletul nr.113
Utilizarea lucrarilor auditorului intern
Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra procedurilor de audit
ale sale.
Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea si
controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi
utile auditorului extern.
Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informatiilor financiare si de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor si directivelor stabilite de
conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig sa obtina o cunoastere sufic a activit auditului intern pentru a planifica si aborda in mod
91

eficient auditul.
In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama de urmatoarele criterii:
- statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii;
- natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate;
- competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern;
- organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta
manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor de lucru corespunzatoare
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?
Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmatoarele:
Metoda directa
Metoda bazata pe capitalizarea unui superprofit
Metoda rentei goodwill-ului
Metoda bazata pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o intreprindere ale carei
capitaluri proprii au o valoare patrimoniala ANC, a carei exploatare se presupune ca va aduce un profit previzionat
constant, P. Metoda presupune ca nu exista superprofit decat din momentul in care rentabilitatea degajata de
intreprindere (care imbraca forma profitului previzionat) este mai mare decat cea care s-ar obtine plasand pe piata
un capital echivalent cu ANC.
Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrarilor unui expert
Utilizarea lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte petroliere sau stabilirea duratei de viata
ramasa a unor active corporale;
- evaluari actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrari de constructii;
- avize juridice in ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari.
Cand are in vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv;
- volumul si calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate
care sa demonstreze ca pot fi utilizate lucrarile unui anume expert in cadrul misiunii sale de audit. Apoi, auditorul
trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si obiectivitatea lui. In plus, auditorul trebuie sa stranga
elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca intinderea lucrarilor expertului raspunde
obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea
criteriilor ce trebuie indeplinite de situatiile financiare.
Cand auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiuni despre utilizarea lucrarilor expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care
fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor
favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului; sunt acele
evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului; sunt evenimente
92

care indica circumstante noi, aparute dupa data inchiderii.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare
incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului, atat asupra situatiilor financiare cat si asupra
raportului sau, distingandu-se trei etape:
fapte descoperite pana la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica
moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate in unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata,
aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan
mondial, majoritatea intreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate in unitati monetare curente, calculate
tinand seama de o perspectiva inflationista. In acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu
ratele dobanzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pana la data raportului de audit.
Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea e elemente probante suficiente si
adecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor
financiare sau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau.
Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a situatiilor financiare sau
unei informatii in anexe, vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata de data raportului de audit. Daca prin
aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca evenimentele posterioare au o incidenta semnificativa asupra
situatiilor financiare, el trebuie sa determine daca acestea au fost corect avute in vedere si au facut obiectul unei
informari corespunzatoare in notele anexe la situatiile financiare.
Cand un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina
procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-l informa de data
prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate in cadrul metodelor comparative si ce exemple puteti da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a
obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.117
1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare.
Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare, dupa data
raportului de audit. Conducerea intreprinderii, insa, trebuie sa informeze auditorul asupra evenimentelor survenite intre
data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra
acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar inaintea publicarii situatiilor financiare, de
evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca
trebuie sa ceara cercetarea situatiilor; financiare si sa discute aspectele in cauza cu conducerea intreprinderii pentru a
stabili masurile care se impun.
Daca conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in lucru procedurile necesare
si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, in nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioara
datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si, in consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi
pana la data noului raport de audit.
Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare iar auditorul considera necesare aceste
93

corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; daca raportul de audit apucase sa fie
depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice, catre terti, situatiile financiare si raportul de audit iar,
daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze: raportul
sau.
2. Care este definitia goodwill-ului?
Goodwill = valoare suplimentara, de natura incorporala, dincolo de valoarea de piata a activelor si pasivelor
tangibile din bilant
Existenta sa este legata de folosirea mai mult sau mai putin eficienta a activelor intreprinderii, si anume:
daca activele sunt bine gestionate si exploatate, deci degaja o rentabilitate superioara celei asteptate de piata,
se poate obtine un goodwill;
daca activele sunt prost gestionate si exploatate si conduc la performantele financiare inferioare asteptarilor
pietii, va rezulta un badwill, adica o valoare incorporala negativa.
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dupa data publicarii situatiilor financiare.
Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.
Daca insa auditorul a luat cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui eveniment
care, daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie sa
stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea
intreprinderii.
In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla masurile
luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare
nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport asupra situatiilor financiare.
Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de observatii facand trimitere la o nota anexa la situatiile
financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi
anterioara celei de aprobare a situatiilor financiare corectate.
In cazul in care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele
care au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situatie si
nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii
intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau.
Nu este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci cand situatiile
financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o informatie corespunzatoare
despre situatia existenta sa fie furnizata in notele anexate la aceste situatii financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determina valoarea
patrimoniala Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe (a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite
localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si
modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de deschidere. In misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa
gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca:
soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale
exercitiului in curs;
soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, in cazuri deosebite, au fost ajustate
94

retroactiv;
politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant, sau
modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe.
Cand situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gasi
elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune in lucru alte proceduri.
Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la
soldurile de deschidere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o
opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se
determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale,
acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a
contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa
traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare.
Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile
sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei
financiare a intreprinderii.
Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente,
concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si
tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere;
- faptului ca anexele comporta toate inform de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, fin si
rezultatele obtinute.
Tehnicile de examinare se bazeaza pe:
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financ si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale
sectorului de activitate;
- comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile
intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.
Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela
clara si completa:
- pozitiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situatiei financiare.
In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea
unor reguli generale si particulare.
Reguli generale:
- bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare;
- bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa;
- elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii;
95

- bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.

Reguli particulare. Auditorul verifica modul de inregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- imprumuturi si datorii asimilate;
- imobilizari;
- stocuri si productie in curs de executie;
- conturile de terti;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
In legatura cu rezultatul exercitiului, auditorul :
- examineaza unele conturi de cheltuieli;
- examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri;
- examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli.
In legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea, analizand in
mod deosebit:
- evolutia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina
valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 550 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si
modalitatile lor de aplicare in ce priveste responsabilitatile auditorului referitoare la tranzactiile intre parti legate
(afiliate), asa cum sunt ele definite prin Standardul International de Contabilitate nr. 24 Parti legate.
Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reuniunii de elemente probante referitoare la
identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si la informatiile prezentate in
anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor intre partile legate, care au o influenta semnificativa asupra
situatiilor financiare.
In timpul lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica existenta partilor
legate pana atunci necunoscute ca, de exemplu:
- operat efect in cditii comerciale anormale, mai ales in ce priveste pretul, rata dobanzii, garantii si cditii de
ramburs neobisnuite;
- operatii a caror existenta nu pare justificata prin nici o motivatie logica;
- operatii a caror substanta difera de forma acestora;
-operatii efectuate pe cai neobisnuite;
- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori, in raport cu altii;
- operatii neanregistrate.
Printre procedurile puse in lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunarilor generale ale actionarilor si ale consiliului de administratie;
- acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfarsitul perioadei;
- acordarea contractelor si conventiilor de imprumut;
- examenul operatiilor de cumparari sau vanzari pe parti ale unei societati in participatie;
- examenul operattiilor si tranzactiilor intre parti legate identificate;
96

- obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa ateste ca informatiile prezentate cu privire la
identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise in anexele la situatiile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica
moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate in unitati monetare constante, care nu tin seama de inflatia viitoare, ele
trebuie actualizate cu o rata care nu include inflatia, numita rata de actualizare deflatata. Utilizarea incorecta a
ratei de actualizare prin aplicarea la niste rezultate constante a unei rate a pietei care include de fapt si o
componenta inflationista, penalizeaza valoarea intreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care
se va aplica acestor beneficii constante sa fie in prealabil deflatata.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatata la cea deflatata se face astfel:
daca rata inflatiei este mai mica de 10%:
r deflatata = r nedeflatata f
daca rata inflatiei este mai mare de 10%:
r deflatata = (r nedeflatata f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezinta indicele puterii de cumparare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.
In timpul planificarii si realizarii misiunii de audit, auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia utilizarii de catre
conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baza de continuare a activitatii, la elaborarea situatiilor
financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau impreuna, constituie semne de intrebare asupra valabilitatii
conventiei contabile de baza de continuare a exploatarii, fara a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- imprumuturi care ajung la scadenta, fara perspectiva realizata de rambursare sau reesalonare, sau recurgerea
excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori;
- marje bruta de autofinantare negativa;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficienta trezoreriei pentru a face platile la scadenta;
- refuzul creditelor furnizori;
- parasirea intreprinderii de catre cadrele de conducere;
- pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furnizori principali;
- miscari sociale, sau lipsa materiilor prime de baza;
- proceduri judiciare in curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte financiare grave;
- schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile asupra intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului consta in aprecierea modului in care conducerea intreprinderii a utilizat conventia
contabila de baza a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini semnificative in ce priveste capacitatea
intreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit sa fie prezentate in anexe. El trebuie sa colecteze
elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta unei incertitudini semnificative referitoare la
continuitatea exploatarii.
Auditorul se poate gasi in una din urmatoarele situatii:
- a fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii dar exista o incertitudine semnificativa. In
acest caz se verifica daca in notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune in discutie
continuitatea activitatii; in caz afirmativ, el va emite o opinie fara rezerve dar va introduce un paragraf de
observatii; in caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila;
97

- situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii dar in rationamentul sau profesional,
auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa continue activitatea; in acest caz, el va emite o opinie
defavorabila;
- conducerea intreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua de o maniera completa
aspectele legate de continuitatea activitatii; auditorul poate introduce o rezerva in raportul sau, ca urmare a limitarii
intinderii lucrarilor sale.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 570 stabileste procedurile si principiile fundamentale, cat si modul lor
de aplicare in ce priveste responsabilitatile auditorului in legatura cu aplicarea conventiei contabile de baza a
continuarii activitatii la elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului
contabil in cadrul diagnosticului financiar?
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai
lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
Biletul nr. 123
1. Auditul estimarilor contabile.
Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta unei metode precise de
masurare (determinare). Cele mai frecvente estimari contabile se refera la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor si creantelor;
- amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de viata estimata;
- venituri anticipate;
- impozite amanate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele in curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garantii.
Auditorul trebuie sa reuneasca elementele probante suficiente si adecvate asupra estimarilor contabile cuprinse in
situatiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in
anexe.
In acest scop, auditorul poate:
- examina si testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimarii;
- utiliza o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea se confirma.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 540 stabileste procedurile si principiile fundamentale cat si modul lor
de aplicare in ce priveste auditul estimarilor contabile continute in situatiile financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul
pentru a se asigura de credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura de
credibilitatea datelor contabile sunt: Situatiile financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de
reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 124
1. Procedurile analitice in auditul situatiilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii:
- cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi
cele privind cheltuielile cu amortizarile);
- cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si anume:
- pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare);
- in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V - urmatoare).
98

Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca si controalele substantive, trebuie sa tina seama de unii
factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;
- sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt in general mai fiabile decat sursele
interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standardul International de audit (ISA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei
dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala
Biletul nr. 125
1. Confirmarea externa (directa)
Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afaceri cu intrepr verificata, sa confirme direct
auditorului inform privind existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ conditiile si
intinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu se arata favorabila
pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii:
- sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba;
- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea
intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa
procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
- confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;
- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clienti si debitori;
- confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;
- valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari;
- imprumuturi de la terti;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.
Confirm poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra inform primite sau furnizeaza
chiar el inform, sau negativa, atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu rasp decat in cazul in care nu este de
acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la
cererea de confirmare externa (directa).
Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utilizarea de catre
auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate
prin Standardul International de Audit (ISA) nr.505, aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului
2001.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)?
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in
calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul
intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii
acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care
le detin in intreprinderea respectiva.
99

Biletul nr. 126

1.Tehnica observarii fizice (directe)
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte
din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;
proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea ca:
- intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate;
aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii
propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele
insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta in a controla daca cantitatile
recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)?
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in
proprietate
Biletul nr. 127
1.Tehnica sondajului
Tinand seama de nr de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele
sau soldurile unui cont. El cauta elem probante pe un esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului cel mai bine
adaptat fiecarei situatii.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea
la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la
intreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr.
530.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite;
- in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa demonstreze ca
elementele care constituie masa, multimea, prezinta o caracteristica comuna (de exemplu, vizarea sau aprofundarea
comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;
- in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi
sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe
experienta sa profesionala; acesta din urma, insa, nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra
esantionului la intreaga masa sau multime. Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea
profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale.
Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind decizia asupra
esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executarii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul intregii
mase sau multimi
Nu
N
u
Definirea
Este suficient
Multime
obiectelor si
un
control D a
alegerea
prin sondaj?
a contine
multimii
element
(masei)
e cheie?

Sondaje
asupra
ansamblului
multimii
Verificar
D ea
D Controlul tuturor
a elementel a elementelor cheie
or cheie
este
suficienta
?
100

Nu

Controlul tuturor
elementelor cheie
plus
sondajele
asupra
restului
multimii

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate
de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care isi va
fonda opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza
situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baza rezonabila pentru fundamentarea
opiniei sale.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii (criterii) de calitate pentru a putea sta
la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate; caracterul just se
apreciaza in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidarii judiciare a intreprinderii din punctul de vedere al evaluarii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminarea unei valor de lichidare specifice lichidarii
judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau
negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale
privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor
elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre
valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din
bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini
fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele
etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.
Etapa de cunoastere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc si a naturii
operatiilor; in etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificarii existentei
controlului intern pe care se poate sprijini si verificarii modului de functionare a acestuia. Numai in functie de
aceste fluxuri de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al
conturilor care, asa cum s-a mai amintit, poate fi restrans sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii
controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
101

Asadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, cat de extinse vor fi
acestea si data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale trebuie cat mai bine
detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii;
- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este
indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere ca, calit unui control
depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii progr de ctrl, ceea ce
permite urmarirea cronologica a lucrarilor;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza
rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structura a unui program de control se prezinta astfel:
Program de control
Ref:
Dosar
- controlul imobilizarilor Pag:
Exerciti
Auditor:
Data:
u
Data crearii:
Viza responsabilului:
Data actualizarii:
Marimea
Facut
de Referinta
Probleme
Controale
de esantionului

(Foaia de lucru)
intalnite
efectuat
la data de
.
Verificarea
Sume mai mari Ionescu
A6
Nimic
achizitiilor
de 75.000 mii 16/03/95
exercitiului pe baza lei
de comenzi, facturi
si receptii
2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale
capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera
supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii,
dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns
auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a
raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra
situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
3
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului
functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
Biletul nr. 131
1.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de tranzactii carora le
102

urmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele prevazute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi
erori in functionarea sistemului, ci numai de a obtine o asigurare ca sistemul descris este cel real si ca a fost inteles.
Modalitati de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directa;
- confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere etc.);
- observarea ulterioara, constand in reluarea in intregime a circuitului, plecand de la origine, pentru a-l testa.
2.Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare
individuale ci numai in cele consolidate.
Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?
Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta
fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare
a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul
capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai
o parte a capitalurilor
Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: continut, etape.
Evaluarea controlului intern vizeaza studiul si evaluarea de catre auditor a sistemelor considerate
semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si a
riscurilor de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte.
Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari care furnizeaza
baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si pot conduce la elaborarea de
documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care
vrea sa se sprijine.
Etapele evaluarii controlului intern sunt:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; testele de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
2.Cum poate fi definita evaluarea economica.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata,
de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
Biletul nr. 134
1.Planul de misiune: continut, rol.
Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile
obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este documentul care serveste ca
instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul intregii misiuni de audit.
103

Planul de misiune permite auditorului:

sa-si stabileasca natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales;
sa-si organizeze lucrarile de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod
rational, cu maximum de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de
efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile
angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii,
intelegerea sistemului contabil si a de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului,
intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea lucrarilor.
Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul:
I. Prezentarea intreprinderii;
II. Informatii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme si domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa si bugetul;
VII. Planificarea
-

2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizarii rezultatelor,
metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate aplica si fara sa se dispuna integral de informatii de
piata?
Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 135
1.Orientarea si planificarea auditului
In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de
risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel
incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrari
din aceasta etapa sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt
riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la
prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele semnificative
sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul
cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum :
imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare,
conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care,
desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile
cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune,
orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la
unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se
elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si
resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit,
elaborandu-se programe de munca individuale.
104

2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul
unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii
effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate
general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera
anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire
la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti ,
contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Daca se lucreaza in unitati monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament
dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.137
1.Faze si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
Acestea sunt:
1. Faza initiala;
1
acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2
orientarea si planificarea auditului.
3
2. Faza executarii lucrarilor;
4
- aprecierea controlului intern;
5
controlul conturilor;
6
examenul situatiilor financiare.
105

7
3. Faza finala.
8
evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
9
utilizarea lucrarilor altor profesionist
0
alte lucrari;
1
raportul de audit;
2
documentarea lucrarilor de audit.
2.Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
Inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze
posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie.
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei
de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul refuza mandatul, insa
decizia sa de a accepta este luata in cunostinta de cauza, urmand sa ia toate masurile necesare, in
consecinta);
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrarilor de audit
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de
contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal care presupun desemnarea
acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si
conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de
mission daudit sau Angajament letter) sau in orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecarer din exercitiile viitoare. La
primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din scrisoarea
de misiune ar trebui modificati, tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor
clientului sau.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobanda la datoria de la terti
- economia la impozitul aferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plati din impozite pe exploatare
= Profit net dupa ajustari fiscal
106

+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ Incasari din vanzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTA
+ Cash flow din alte investitii in afara celor operationale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare si alte datorii asimilate contractate de intreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor si sumelor platite pentru rascumpararea obligatiunilor
- Dividende preferentiale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARA
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si
conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit.
Indif de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din doc respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile
urmatoare:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau recomandarea
organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sist ctb
si de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte informatii
solicitate.
Auditorul poate sa doreasca sa introduca in Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
- descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita clientului;
- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare;
- dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu privire la
declaratiile facute de aceasta cu diferite ocazii in legatura cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare din exercitiile viitoare. La primirea
solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din scrisoarea de misiune
ar trebui modificati tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la
determinarea cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar
Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0
partile contractante;
1
obiectul contractului;
2
durata prestarii serviciilor;
3
descrierea auditului financiar si rapoarte;
107

4
utilizarea raportului de audit financiar;
5
tariful prestatorului si plata acestuia;
6
obligatiile partilor;
7
limitarea raspunderii prestatorului;
8
raspunderea beneficiarului;
9
limitari ale auditului financiar;
10
drepturi de proprietate intelectuala;
11
confidentialitatea;
12
prelungirea contractului;
13
modificarea contractului;
14
incetarea contractului;
15
forta majora;
16
comunicarea pe suport electronic;
17
legea contractului; arbitrajul;
18
dispozitii finale.
19
2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care
au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu -si propune sa sa det e rm i ne pret ul ui ci
gam a de val ori , r esp ect i ve z ona i n car e ar put e a i ncep e negocierea si care ar putea probabil sa se
situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schi m b, se poat e consi d era as t fel ca
val oare a com erci al a const i ut i e punct ul de echi l i bru i n c are vanzatorul accepta sa vanda si
cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de
a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si
obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza a tatseparate cat si impreuna , latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau.
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este specialistul care a dobandit cea mai inalta calificare in domeniul contabilitatii si care
are acces neingradit la efectuarea tuturor lucrarilor profesionale, inclusiv verificarea si certificarea situatiilor
financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile Ordonantei 65/1994 cu
modificarile si completarile ulterioare, si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a
supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piata,
- a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii.
Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum
sunt:
- modificari in marimea si structura capitalului social,
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzactiilor comerciale,
- cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba
valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.142
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
In auditul situatiilor financiare sunt folosite doua categorii de norme: norme contabile si norme de audit.
1. Normele contabile
108

Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii, care
sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile
financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. l din Legea
contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in
activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori.
Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le
satisfaca nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referintele urmatoare:
-standarde internationale de raportare financiara;
-standarde sau norme contabile nationale;
-alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de
Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se
refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
-Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale
privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE),
Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a
Contabililor (IFAC);
-norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate
omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor
mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?
Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1.
alcool si bauturi alcoolice;
2.
tutun prelucrat;
3.
produse energetice si electricitate
Bletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
Raspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la
carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde
deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
109

- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.

Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate
omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor
mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal
pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca
reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementarii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educatie care sa fie
indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea si natura reglementarii depind de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economiei si societatii,
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si
furnizorul acestor servicii, adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pentru a fi stabilite relatiile
intre cele doua domenii.
Criteriile de apreciere a modului in care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmatoarele:
Transparenta
Proportionalitatea
sa nu fie impotriva competentei si concurentei
sa nu fie discriminatorie
sa fie precisa
segmentata in functie de obiectivele urmarite
implementata consecvent si just
sa fie supusa unei examinari periodice
Aria de acoperire a reglementarii profesiei
Cerintele de acces si de certificare
Cerinte la dezvoltarea profesionala continua
Standardele profesionale si etice pe care profesionistii trebuie sa le respecte si sa le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele si procedurile de investigare si sanctionare in legatura cu membrii care nu indeplinesc cerintele de
mai sus.
Modalitati de implementare
Autoreglementarea este specifica economistilor liberali si consta, in aceea ca organismul profesional este
recunoscut de autoritatea publica, caruia ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia.
Reglementarea externa consta in aceea ca profesia este reglementata direct sau in fapt de catre guvern.
Coreglementarea este o combinare intre primele doua adica o reglementare partajata intre o institutie
guvernamentala si una profesionala.
110

Oricare ar fi modul de implementare a reglementarii, organismul profesional trebuie sa joace un rol fundamental
fiind cel mai bine pozitionat pentru apararea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabila este reglementata prin Directiva generala 89/48 CEE care se refera si la profesia contabila.
Potrivit reglementarilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obtinut cel mal
inalt nivel de pregatire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani si un examen de aptitudini si care are
acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile ce formeaza profesia contabila.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la conditiile de autorizaresi de retragere a autorizarii unui
profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme si obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobata prin Conferinta Nationala a CECCAR a stabilit marile probleme si obiective ale profesiei
contabile din Romania. Ele includ in primul rand organizarea si gestiunea profesiei contabile in intregul ei, si nu
intr-o fragmentare arbitrara pe activitati. Cooperarea dintre factorul public si cel al profesiei contabile liberale este
esentiala pentru realizarea unui parteneriat care sa serveasca in mod performant atat profesia, cat si utilizatorul
informatiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitatile
si cladite pe interese de grup sau conjunctura, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie sa isi gaseasca loc in
relatia dintre stat si profesia contabila.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii
care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza
situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art.
1 din Legea Contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori,
cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii
complementare care sa le satisfaca nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare:
standarde internationale de raportare financiara;
standarde sau norme contabile nationale;
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde
Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare
Financiara (IFRS) care cuprind:
Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si
satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau
angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii
profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
111

Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa
desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si
meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul
necesar pentru a se asigura ca un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din
practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa actioneze cu prudenta si in conformitate cu
standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a
rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesara pentru a determina domeniile si
sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai buna si planificarea misiunii;
-evitarea lucrarilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie
corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport, daca intreprinderea refuza sa le corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii,
rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa
aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul
misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de
a putea emite o opinie fara rezerve.
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei
relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie
specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste
informatii.
Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.
Biletul nr.146
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate
pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece
auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a
esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi
poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gandire):
Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata
profesionala;
112

 Ea presupune integritate si obiectivitate.

2. Independenta in aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu
orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in
exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de a actiona in interes
public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv in a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. Actionand in interes public, un profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se
conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati,
investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta
incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea colectiva
a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil
Biletul nr. 147 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi
sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa
utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificatie repartizat oricarui sold de cont dat : se utilizeaza la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt
utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la
intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a
esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul
public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si
competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca
organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au
mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul
profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru
care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de
organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al
calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili
practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a
organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea
masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care
prevaleaza in tarile respective.
113

Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea
bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de
entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.
Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista
in situatiile financiare. El se divide in trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) si riscul de nedetectare
(RN).
Relatia
dintre
acestea
se
poate
prezenta
sub
forma
urmatoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesionala continua.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca
un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica,
legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este
metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea
abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale
activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea
a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii
profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei,
oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua:
Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza
activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de
pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa
determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata
sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata
prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil
si de control intern.
In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:
- sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze elementele pe
care se sprijina in concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont
sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este
114

cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin
intermediul sistemului contabil si de control intern.
2. Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate
de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.150
1.Cum se clasifica profesionistii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
- individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in
domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.
2.Explicati diferentele dintre pret si valoare.
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune
negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea
incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune de
schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta
sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a
cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea
unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea
bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
BILET 151
1 CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE
Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca o procedura de fond a auditorului sa nu
detecteze o informatie eronata ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii, care
ar putea fi semnificativa in mod individual, sau cand este cumulata cu informatii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent si riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvata a auditului;
stabilirea corespunzatoare a naturii, duratei si intinderii lucrarilor;
identificarea si evaluarea performantelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi intotdeauna prezente chiar daca un auditor a
examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzactii, datorita faptului ca, de
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degraba persuasive decat conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
115

- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Biletul nr. 152
1.Ce este si ce semnificatie are importanta relativa?
Importanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploarea diferitelor categorii de
riscuri. Ea se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in
informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele
specifice situatiei respective, ar putea avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane
rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.
2.Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
BILETUL 153
1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Notiunea de audit in general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti in vederea
exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii efectuate de un specialist
competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate
(standard/norma sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, in general:
- examinarea profesionala a unei informatii;
- obiectul auditului il constituie orice informatie;
- este realizat de un specialist competent si independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivata; opinia exprimata asupra informatii examinate trebuie sa fie
argumentata si cu raspundere pecuniara;
- examinarea trebuie sa se faca dupa anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norma legala
sau profesionala sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori, iar
indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori
mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in
realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional.
Biletulnr.154
116

1.Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare
si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza (verifica) si
certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice
intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii.
Elementele de baza ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau juridica;
- obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitate
lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul
contabil aplicabil;
- scopul examinarii il constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a
pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
- criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele
(normele) de audit si standardele (normele) contabile.
2.Definiti valoarea de piata.
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un
cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri,
intr-o tranzactie echilibrata dupa un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil cu
character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale auditului in
general sunt indeplinite
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra
situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu
imaginea fidela, clara si completa a pozitiei, situatiilor financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor
la standaredele nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii
(7) Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce in functie de
anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza:
a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de
referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1
ianuarie a anului fiscal de referinta.
Biletulnr.156
1.Definiti valoarea justa.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
2.Definiti lichidarea societatilor comerciale.
Lichidarea unei societati comerciale reprezinta un numar de operatiuni care dupa dizolvarea societatii urmareste
trasformarea activului in bani si plata creditorilor si apoi partajul activului net (ramas) intre asociati.
Bilet nr.157
117

1.Definiti valoarea actuala a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi
generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti,
judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a
actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si
obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.
Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea
costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire.
2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?
Art. 113. - (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta
comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri
mobile apartinand averii debitorului.
(2) In situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind
situatia bunurilor debitorului. Daca in urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.56-58, administratorul
judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se incheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile
relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din
valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori
alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua
activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul il va depune in banca in contul averii debitorului.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
(6) In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.
Art. 114. - (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet intr-o singura zi, lichidatorul va putea proceda
imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. In toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere in cel mai scurt
timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca
debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia in posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. - (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.33
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, iar daca acesta nu participa la inventariere,
numai de catre lichidatorul judiciar.
(3) In vederea conservarii patrimoniului, in cazul in care in averea debitoarei nu exista suficiente lichiditati,
lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor lichiditati fara aprobarea
creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de
lichidare indicata de evaluator.
Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in
118

acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi
performante ca si bunul supus reevaluarii.
2. Definiti dizolvarea societatilor comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capat activitatii comerciale normale, asa cum aceasta a fost
determinata de actul constitutiv si marcheaza trecerea in faza lichidarii. Deci, prin dizolvare, societatea intra intr-o
noua faza a existentei sale, in care urmeaza sa se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adica la transformarea lor
in bani, plata creditorilor si repartizarea restului intre asociati. Numai dupa parcurgerea acestui ciclu intervine
stingerea personalitatii juridice a societatii si, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de
implicatiile determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimata
la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta (VSN)
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obtinute prin inchiriere sau leasing
- Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor
- Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR) = Valoarea substantiala bruta
- Datorii nepurtatoare de dobanzi
- Avantaje care depasesc conditiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN) = Valoarea substantiala bruta - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect
dizolvarea oricarei forme societare.
Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:
trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
declararea nulitatii societatii;
hotararea adunarii generale;
hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave
dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii;
insolventa societatii;
alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste
cauze exista cate o modalitate de contracarare a efectelor
Biletul nr.161
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea.
- modificari in marimea si structura capitalului social
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?
Operatiunile efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu
exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se
lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea
rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
119

2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul
prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie
efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum
si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii
de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea
societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau
asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru
reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea
numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital
de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de
piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate
in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine el, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie regandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind
ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare,
trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii,desemnata sa
conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 in cadrul procedurii falimentului, atat in
procedura generala, cat si in cea simplificata.
Biletul nr.163
1Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Tinand seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
120

- Exista actiuni juridice in curs;

- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitatile existente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un caracter previzibil pozitiv pt
intreprinderea evaluata cum ar fi legislatie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negativ (invers
oportunitatilor) ;
Punctele forte, adica atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si functionare a intreprinderii;
- contract si statut corespunzatoare;
- relatii contractuale corecte;
- finantare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligatii fiscale indeplinite la timp;
puncte slabe, adica deficiente constatate in organizarea si functionarea intreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzatoare situatiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu tertii si cu proprii salariati;
- conflicte de munca;
- obligatii fiscale nerespectate.
2Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre expertii contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Expertul contabil
solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate in expertiza,
evitand orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze
integritatea si obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de expertii contabili care nu intrunesc conditiile pentru a fi inscrisi ca membri ai
Corpului cad sub incidenta sanctiunilor privind exercitarea unei profesii fara auto
rizatie. Daca un expert contabil implicat intr-o astfel de situatie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat sa aduca la cunostinta solicitantului situatia in care se afla.
- Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre
organele in drept si relativa in cazul expertilor contabili recomandati de parti sau
solicitati in efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independenta absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din obligatia acestuia de a tine
seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte
reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii.
- Independenta expertului contabil este afectata grav in situatiile reglementate de Codul etic national al
profesionistilor contabili, Sectiunea 100.25 punctele 5 si 6.
-Expertii contabili care se afla in situatiile prevazute la punctele 3 si 4 de mai sus trebuie sa le aduca, in scris, la
cunostinta organului care i-a numit, imediat dupa numire.
- Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independenta si va completa o
Declaratie de independenta" care va insoti lucrarea depusa pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.164
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor sau functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
121

d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala

e)se analizeza reteaua de distributie a intreprinderii care poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau
externe in cifra de afceri
f) pentru a analiza posibilitatile de dezvolatre se va studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promotionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare,
evolutia politicii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oportunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea
generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au
cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Biletul nr.165
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare
ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in
timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si a productivitatii, dar si analiza
functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor
prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii
pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse,
prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
122

capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un
membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 166
1.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane.
Obiectivul il reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea activitatii
intreprinderii.
Constatari se fac urmatoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si functionala a intreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregatirea, gradul de ocupare; vechimea in intreprindere; fluctuatiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de
remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analizand datele de mai sus se poate stabili:
- Oportunitatile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si
salariati.
2.Care este termenul lichidarii societatii de la data dizolvarii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice,
tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Biletul nr. 167
1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a starii de
sanatate a societarii;
b) Evaluarea diferentelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel putin trei exercitii financiare;
c) Utilizarea relatiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatari in urma analizei efectuate, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile continute in situatiile
financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluarii lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
2. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca
situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale,
precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se
prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa
ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea
procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilantul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii:
123

- functiile de investitii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- functia de finantare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate
exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gandire):
Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectata judecata
profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice
alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor
statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrarile profesionistului contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice
interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea
sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de
salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea
sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau
ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un
conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei
contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate
a profesionistului contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un
client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui
practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu
executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin
contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al
Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub
incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.170
Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
124

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Bilet nr. 171
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta
comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la
data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a
procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
Biletul nr. 172 .
In ce consta separarea bunurilor dintr-o intreprindere in bunuri necesare si bunuri nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si
elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la
realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi,
atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor
patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu
utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare
cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu
valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea
lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod
distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru
imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate
persoanele profesioniste in domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil,
sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru
al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 173
125

1. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea
determinarii activului net corijat?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara
exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. Despre confidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute in
timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile in care
obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazurile in care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile
sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau
colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul
contabil in beneficiul personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca
obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si
asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii unei misini, trebuie autorizata
sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere mai multe aspecte, si
anume:
a.
cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;
b.
cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi
divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai
unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea
sa.
In toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 174
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului
fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la
raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va
convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.
126

(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va
aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima
distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca
distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de
catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar
extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite in conditiile art. 4 alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor
actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de
insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte
persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa
sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia
care
ar
fi
putut
cauza
insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, sau opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa
si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti pentru
plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata a fi vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la
scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se
dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la
data scadentei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile
inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
127

2.Ce se intelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica
debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul in care este inmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a
fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt
folosite
din
diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la
un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, sunt:
pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii

judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivata prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa

confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea

creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la
ajungerea debitorului in insolventa
judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte
frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii;
judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate
impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare,dupa votarea lui de catre
creditori;
solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de
reorganizare judiciare si de intrare in faliment;
solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Bilent nr. 179

1. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita
data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
2. Despre integritate.
Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti in relatiile
profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii
cand apreciaza ca acestea:
contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;
contin declaratii sau informatii eronate;
omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.
Nu se va considera ca un profesionist contabil incalca prevederile mentionate daca el furnizeaza un raport
modificat pentru a respecta cerintele de mai sus.
128

Bilet nr. 180

1. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pietei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al
indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piata de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube.
In piata financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piata banii sunt neechivalenti si
pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaza si se exprima prin 2 tehnici speciale , dupa cum este luat in considerare factorul timp,
astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din directia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizarii sau tehnica
de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu
factorul de capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si
regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu
factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam
cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.
Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa permita prejudecatilor, confuziilor,
conflictelor de interese sau influentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitatii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu isi compromite profesia
din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus in situatii in care obiectivitatea ii este afectata. Este imposibil ca toate
aceste situatii sa fie definite si descrise. Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaza in mod negativ
rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze
obiectivitatea in imprejurari diferite.
Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor
profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate
de obiectivitate trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:
a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile
129

presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot ori par sa afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea.
d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale
contabile si-a insusit principiul obiectivitatii.
Biletul nr.181
1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)
2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza
exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale
referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor
ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul
profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa
furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii
sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa
previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar -contabilecare pot influenta negative
deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora
decatre toti profesionistii contabili constituie una din atribu tiile de baza ale
organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare
pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a
standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 182
1.
Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde
si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie,
precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajaticontine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
130

Sectiunea 230 Opinii suplimentare

Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2.
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz
lichidatorului?
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate
informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa,
precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii
procedurii, sub sanctiunea prevazuta la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) si e) din Codul de procedura civila
Biletul nr.183
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii. Desigur, se intelege ca,
atunci cand firma nu utilizeaza credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata
de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri
reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S
CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista
depusa de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, in conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si
oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este
131

inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.

(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi trimisa
acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va
publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de
insolventa.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata
de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri
reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc
2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor
contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune
cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi
inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si
mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
Biletul nr.185
1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a
profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de
actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilortimp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile
viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori,
durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de
numerar.
2.Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si
cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n
132

p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea
normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor
unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde
competenta ce se obtine prin actiuni educative
Biletul nr.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de
punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o
prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane si termenele in care pot propune planul.
(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea
tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a
fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii
unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile d ela data
afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului
prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin.
(2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in
termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca, de exemplu:
servicii de contabilitate;
audit;
fiscalitate;
consultants manageriala;
management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu
influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la
exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice
punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in
riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele
categorii de standarde:
133

- Standardele Internationale de Audit (ISA);

- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru
profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de
eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele
nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor,
convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente
emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a
satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii
acesteia?
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii
actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de
toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia
contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii;
Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes
general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a
institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii
financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea
eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de
control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite
ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de
gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata
la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile
nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in
implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu
presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de
audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de
supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii
relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una
dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea
134

sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta.
Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si
evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control
intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii
calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea
pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de
increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al
economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii
acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca
determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor
contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti
profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita
indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin
satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care
sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme
mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in
organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei
lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante
corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista
guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in
conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competentei profesionale si prudentei impune tuturor profesionistilor contabili urmatoarele
obligatii: (a) sa mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul prevazut pentru a se asigura ca un client
sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
Si (b) sa actioneze cu atentia necesara si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale in vigoare in
135

procesul furnizarii de servicii profesionale.

130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judecati solide in utilizarea cunostintelor si
aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze
distincte:
(a) dobandirea competentei profesionale; si
(b) mentinerea competentei profesionale.
130.3 Mentinerea competentei profesionale necesita cunoasterea continua si intelegerea volutiilor tehnice,
profesionale si de afaceri relevante. Dezvoltarea profesionala continua ii da posibilitatea profesionistului contabil
sa isi dezvolte si sa isi mentina capacitatile de a actiona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudenta implica responsabilitatea de a actiona in concordanta cu dispozitiile privind o misiune, cu grija,
meticulous si la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele care lucreaza sub
autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregatire si o supraveghere corespunzatoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie sa instiinteze clientii, angajatorii sau alti utilizatori ai
serviciilor profesionale de limitarile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste
cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate,
toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adaugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente - se inlatura orice exces de amortizare si se adauga
orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de
expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau
eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale - se retin numai acele profituri care provin din
operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea intreprinderii.
II. Examenul previziunilor
136

Evaluatorul face discutii cu conducerea asupra viitorului intreprinderii din care trebuie sa rezulte ca intreprinderea
va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidati ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru
privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt fuziuni, divizari,
majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaza
in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani
din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educatie care sa fie
indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea si natura reglementarii depend de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice si societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si
furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru a fi stabilite
relatiile intre cele doua domenii
BILETUL 193
1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii
beneficiare:
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga
orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de
expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau
eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din
operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea intreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul
furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia,
conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice,
si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice,
pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de
prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
137

Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si
provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influenteaza amortizarile tehnice reale si cea fiscal
- Inlatura amortizarile in exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si
performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de
control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea
situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea
acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare ex. Probleme de
recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte
financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara
altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la
prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de
control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata
, nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de audit
intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva .
Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt.
Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul
conducerii .
Biletul nr. 195
1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale?
138

se ajusteaza profitul net prin inlaturarea din costuri a exceselor de salarizare si adaugarea insuficientei de
salarizare, referinta constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piata muncii de catre experti independenti in
munca si protectie sociala
2.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia
primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina
capacitatea beneficiara a fntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din
insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie
integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot
ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea
obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind
procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre
ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru,
presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in
actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea,
actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe
unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a
reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte
societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene
de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el
este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii
adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii,
la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de
139

administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurari
referitoare la:
-acuratetea declaratiilor financiare;
-continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
-existenta unor fraude;
-respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, inlimitele obiectului de
activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului
de administratie si adunarii generalea actionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele
trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligatiile administratorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72
si 73.
(2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de
personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle
functiei lor.
(3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii
atributiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile
savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.
(5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se
intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie,
impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar.
Art. 72. - Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de
cele special prevazute in aceasta lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea
obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
140

d) supravegherea activitatii directorilor;

e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind
procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de
administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletul nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. Inlipsa unei stipulatii contrare in
actul constitutiv, consiliul de administratie reprezintasocietatea prin presedintele sau.(2) Prin actul constitutiv,
presedintele si unul sau mai multi administratori pot fiimputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna
sau separat. O astfel de clauzaeste opozabila tertilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta
societatea doar actionandimpreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri
deoperatiuni.(4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile deconducere a societatii
in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societateaapartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4)
se aplica directorilor in modcorespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare
asocietatii in raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele
persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sauseparat. Acestea
depun la registrul comertului specimene de semnatura.
Biletul nr.200
1Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia prin rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia
proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata
intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati
comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea
produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.
2.De catre cine sunt numiti membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor
membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii
existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic
de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate
de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui
membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub
minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor
141

vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot
cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de
profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui
membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea
generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul
constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In
cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii
generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3
patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula
alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si
insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum
auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea
de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte
asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de
supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al
consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in
aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare
financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii
consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii
cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in
consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi,
ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de
catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua
riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e
142

p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfasurata.
Biletul nr.202
1.Ce relatie este intre rata de actualizare, capacitatea beneficiara si valoarea intreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Cati cenzori va avea o societate pe actiuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un
numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat
in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.203
1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
(1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiilefinanciare sunt legal
intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunttinute regulat si daca evaluarea elementelor
patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.(2) Despre
toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situatiile financiare si
repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de
raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomania.(3) Adunarea
generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea suntinsotite de raportul cenzorilor sau, dupa
caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta
membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale siale
prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii
generale.
Biletul nr.204
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.
2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea,
domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor.
Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu
respectarea legislatiei
specifice pietei de capital;
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de
supraveghere;
143

d) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea
mandatului lor;
e) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si
prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in
forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va
fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;
f) orice alte registre prevazute de acte normative speciale.
Biletul nr.205
1.
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor,
valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata
prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB=
exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate
2.
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari.
Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere
limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA.

Biletul nr.206
1.Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in
conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de intreprindere.
2. Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Notiunea de audit in general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti in vederea exprimarii
unei
opinii
asupra
regularitatii
si
sinceritatii
acestora.
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii
responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.
Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor
financiare, fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpla de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;
-auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile
financiare;
-auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale;
-auditul financiar asupra situatiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o
maniera prudenta etc.
Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din
contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de
gestiune.
Din cele prezentate rezulta ca sintagma audit financiar este mult mai cuprinzatoare decat cea de audit statutar.
Reglementarea europeana (Directiva a VIII-a) si reglementarile nationale se refera numai la auditul statutar, adica
144

auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii. Din acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei
audit financiar in legislatia romaneasca in vigoare in locul celei de audit statutar folosita in legislatia
europeana este de natura a crea confuzii.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra
situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si
complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in
totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii
auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de
capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Biletul nr.207
1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre
intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizari,
dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul aferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere
limitatei?
Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa
stabileasca repartizarea profitului net; b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea
descarcarede activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nuare caracter
obligatoriu, potrivit legii;c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietatii,
desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;d) sa modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?
Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n,
cand se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se
stabileste valoarea reziduala a activului sau a intreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPITOLUL II: Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207 din legea 31/990
(1)Capitalul social poate fi redus prin:
a)micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b)reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c)dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2)Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a)scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b)restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata
egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c)alte procedee prevazute de lege.
145

Art. 208
(1)Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2)Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru
care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3)Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii
pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie
impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4)Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi
obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor
ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare
activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea
judecatoreasca a ramas definitiva.
(5)La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga
societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social
afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor
alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute
actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1)Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor
existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2)De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a
beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu
actiuni ale acesteia.
(3)Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.
(4)Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor
actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune.
Art. 212
(1)Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru
constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii
consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru
indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a)data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b)denumirea si sediul societatii;
c)capitalul social subscris si varsat;
d)numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere,
cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e)ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f)dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;
g)obligatiunile emise de societate;
h)hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea
lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum
si data de la care se vor plati dividendele.
(3)Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu
a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea
posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor
146

legislatiei specifice pietei de capital.

Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt
solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau
in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de
capital.
Art. 215
(1)Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va
propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile
art. 38 si 39.
(11)In cazul in care majorarea capitalului social este efectuata pentru realizarea unei fuziuni sau divizari si pentru
efectuarea, daca este cazul, a platilor in numerar catre actionarii/asociatii societatii comerciale absorbite sau
divizate, nu este necesara intocmirea raportului prevazut la alin. (1), daca proiectul de fuziune sau divizare a fost
supus examinarii unui expert independent potrivit dispozitiilor art. 2433 alin. (1)-(4).
(2)Aporturi in creante nu sunt admise.
(3)Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere
concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4)Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le
efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1)Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor
existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2)Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea
generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul
constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu
poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de
administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen,
actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3)Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 2161
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile
art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1)Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale
extraordinare a actionarilor.
(2)Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a
actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest
raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3)Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu
majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4)Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre
directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1)Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este
adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2)Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor
primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1)Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin
30 % din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2)In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.
147

(3)Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4)Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 2201
(1)Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita
perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o
valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
(2)O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului
constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv
poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3)Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in
momentul autorizarii.
(4)Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi
conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti.
Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in
conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a
directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului
comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art.
210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pasi) in evaluarea intreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitati
actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit
intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri,
etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul
prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand
prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza
prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii
reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere
limitata?
TITLUL V: Excluderea si retragerea asociatilor
Art. 222
(1)Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
a)asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b)asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c)asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80
si 82;
d)asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de
148

capitalul social in folosul lui sau al altora.

(2)Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.
Art. 223
(1)Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
(2)Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
(3)Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura
participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(31)Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de excludere este supusa numai apelului.
(4)Hotararea definitiva de excludere se depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi
inscrisa in registru, iar dispozitivul hotararii se publica, la cererea societatii, in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a.
Art. 224
(1)Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea
cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2)Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care
sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225
(1)Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii
definitive a hotararii de excludere.
(2)Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele
si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Art. 226
(1)Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate
retrage din societate:
a)in cazurile prevazute in actul constitutiv;
a1)in cazurile prevazute la art. 134;
b)cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c)in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage
pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai apelului.
(11)Dreptul de retragere poate fi exercitat, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in termen de 30 de zile de la
data publicarii hotararii adunarii generale a asociatilor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dispozitiile
art. 134 alin. (21) se aplica in mod corespunzator.
(2)In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la
structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(3)Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un
expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de
societate.
Biletulnr.210
1.Ce este valoarea reziduala, cum se determina si cand se foloseste in evaluarea intreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la
finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societatile comerciale?

termen lung a fluxului de

149

CAPITOLUL I: Dizolvarea societatilor

Art. 227
(1)Societatea se dizolva prin:
a)trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b)imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c)declararea nulitatii societatii;
d)hotararea adunarii generale;
e)hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre
asociati, care impiedica functionarea societatii;
f)falimentul societatii;
g)alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
(2)In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv
de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.
In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform
art. 119 alin. (3).
(3)Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv
orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru
constatarea dizolvarii societatii.
(4)Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. (6)-(10).
Art. 228
(1)Societatea pe actiuni se dizolva:
a)in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;
b)in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3).
(2)Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata.
Art. 229
(1)Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea,
retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul
singur.
(2)Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul
ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
(3)Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca
acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
Art. 230
(1)In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie
sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la
notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care
consimt la aceasta.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii
comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.
(3)Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea schimbarilor intervenite.
Art. 231
(1)In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru
modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
(2)Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite
Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
(3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62.
Art. 232
(1)Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a).
(2)Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii
generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, cand dizolvarea a
fost pronuntata de justitie.
150

(3)In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura
falimentului.
Art. 233
(1)Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul
fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.
(2)Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni.
In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.
(3)Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data
la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
(4)Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.
Art. 234
Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa
trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 235
In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu
dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a
societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura
stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.
(2)Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor
vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura
lichidarii prevazuta de prezenta lege.
(3)Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii
societatii din registrul comertului.
(4)Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor
distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara.
Art. 237
(1)La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va
putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
a)societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
c)societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul
social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
c1)societatea s-a aflat mai mult de 3 ani in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul
comertului; termenul de 3 ani curge de la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind starea de
inactivitate temporara a societatii;
d)societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
(2)Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata
organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
(3)Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica
directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte
impotriva societatii.
(4)In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va
putea efectua in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de
inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul
dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50 %.
(5)Orice persoana interesata poate face numai apel impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la
efectuarea publicitatii potrivit prevederilor alin. (3) si (4). Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul
registrului comertului la care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata.
(6)La data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare ramane definitiva, persoana juridica intra in lichidare,
potrivit prevederilor prezentei legi.
(7)Daca in termen de 3 luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se
151

procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un
lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea
persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor
art. 4 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(71)Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica lichidatorului numit, se publica pe pagina
de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in
care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata.
(la data 29-iun-2007 Art. 237, alin. (7) din titlul VI, capitolul I completat de Art. I, punctul 57. din Ordonanta
urgenta 82/2007 )
(8)Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului in
termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul
comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului
Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun.
(9)Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social,
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si
la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.
(10)Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. (8) si (9),
revin actionarilor.
Art. 2371
(1)Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia,
raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
(2)Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului
la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii
societatii.
(3)Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea
juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv
lichidate.
(4)Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special atunci cand acesta dispune de
bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal
ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi
execute obligatiile.

152