Sunteți pe pagina 1din 34

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

EVALUAREA CALITATII CIOCOLATEI

COORDONATOR STIINTIFIC : Conf. univ. dr. Lelia Voinea


STUDENTI (Anul III, Seria B, grupa 1324 ):
Stefan Ioana
Salavarin Ani Nicoleta
Tanasescu Ana- Gabriela
Tatarusanu Viorela- Elena
Stetco Claudia

BUCURESTI
-2014-

CUPRINS

INTRODUCERE
Cap. 1 CARACTERIZAREA GENERAL A CIOCOLATEI
1.1. Scurt istoric al ciocolatei
1.2. Principalele etape ale procesului de obinere a ciocolatei
1.3. Caracteristicile de calitate ale ciocolatei
1.4.Prezentarea principalelor avantaje i dezavantaje nutriionale ciocolatei

Cap. 2 PREZENTAREA PIEEI CIOCOLATEI


2.1. Identificarea principalilor productori ai ciocolatei
2.2. Evoluia pieei ciocolatei

Cap. 3 ETICHETAREA CIOCOLATEI


3.1.Alegerea a 2 mrci din sortimentele de ciocolata
3.2.Analiza coninutului informaional al etichetelor mrcilor
3.3.Identificarea aditivilor alimentari

Cap. 4 EVALUAREA CALITII NUTRIIONALE


4.1. Informatii de pe etichetele nutriionale
4.2. Evaluarea profilului nutriional

Cap. 5 EVALUAREA CALITII SENZORIALE


5.1.Scema de punctaj
5.2. Analize senzoriale prin metoda evalurii prin puncte
5.3.Fie centralizatoare de analiz
5.4.Stabilirea clasei de calitate a fiecrei mrci de ciocolata

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Motivarea alegerii noastre porneste din dorinta de a prezenta intr-o forma veridica un produs
nelipsit din alimentatia oricarui individ si anume ciocolata.
Ciocolata are efecte benefice pentru sanatate doar pentru oameni care o consuma cu o anumita
masura.
Ne propunem sa informam intr-un mod cat se poate de corect asupra efectelor atat pozitive cat
si negative ale ciocolatei, cu atat mai mult cu cat se adreseaza persoanelor de orice varsta.
Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost
dovedit a afecta benefic sistemul circulator. n ciuda beneficiilor posibile, consumul excesiv de
ciocolat poate favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat. Un studiu prezentat de ctre
BBC a artat c n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul uman cunoate o cretere a activitii
electrice, iar ritmul cardiac crete mai mult dect n timpul unui srut pasional i senzaia dureaz
de patru ori mai mult.
ngrijorarea major a unor nutriioniti este faptul c, dei consumul de ciocolat poate afecta n
mod pozitiv prevalena unor biomarkeri care pot reduce incidena bolilor cardiovasculare,
aceast cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un numr mare
de calorii introduse n circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate n procese intensive
energetice celulare, provoac obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favoriznd
obezitatea n acelai timp cu beneficiile flavonoizilor.
Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i
cacao. Cacaua posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipoproteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici.
Procesarea cacauei cu substane alcaline distrug flavonoidele.Unele studii clinice au demonstrat
de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de mbuntire a dilataiei vaselor de
snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolat.In plus, ciocolata s-a
dovedit a avea un efect neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic.Chiar a
existat o diet numit "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule
de ciocolat i cacao. Oricum consumul de ciocolat cu lapte, ciocolat alb, laptelui gras cu
ciocolat infirm beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.
In primul capitol va vom prezenta pe scurt principalele caracteristici ale ciocolatei, precum si
etapele procesului de obtinere a acesteia.Urmand,in capitolul 2, sa identificam principalii
producatori si sa prezentam evolutia pietei acestui produs.
In cel de-al treilea capitol vom alege doua marci de ciocolata si le vom analiza din punct de
vedere al continutului informational al etichetei si al aditivilor alimentari.
Iar in capitolele 4 si 5 vom evalua calitatea nutritionala, respectiv senzoriala a ciocolatei.

Capitolul 1

Caracterizare
generala a produsului

1.1. Scurt istoric al produsului


Istoria ciocolatei a nceput o dat
cu descoperirea Americii. Astfel, n al
patrulea voiaj al su in America, Cristofor
Columb a ancorat pe data de 30 iulie
1502 n Nicaragua, fiind primul european care a descoperit boabele de cacao. Acestea erau
folosite de bstinai ca moned (form de plata) sau n prepararea unor buturi delicioase.
La ntoarcerea din cltorie, Columb a adus regelui Ferdinand i reginei Izabela boabe de
cacao. Apoi, n timpul invaziei lui Hernando Cortez n Mexic din anul 1519, indienii azteci au
fost gsii folosind boabele de cacao n prepararea unei buturi regeti. Aceasta era foarte amar,
drept pentru care s-a emis ideea ndulcirii ei cu trestie de zahr. Butura a fost adus n Spania n
anul 1528 de ctre Cortez i mbuntit, punndu-i-se scorioar i vanilie. S-a observat, de
asemenea, c butura are un gust mai bun dac este servit fierbinte, aceasta prinznd foarte
bine, mai ales la aristocraii spanioli. Astfel, spaniolii au inceput s planteze cacao n coloniile
lor, dnd natere unei afaceri prospere. Ei au inut secret aceast industrie timp de multe sute de
ani, pn cand nite clugri spanioli au permis ntr-un final ca secretul s scape.
n 1609 a aprut n Mexic prima carte dedicat exclusiv subiectului ciocolata, cu titlul
Libro en el cual se trada del chocolates. Apoi, n anul 1615, prinesa Spaniei, Anna de Austria,
s-a mritat cu Ludovic al XIII-lea i a introdus la curtea francez, printre alte obiceiuri spaniole,
pe cel de a bea ciocolata. Aceasta butur s-a rspndit repede n Europa i, n 1657, a aprut una
dintre cele mai faimoase case englezeti de ciocolat. Marinarul Pedro Bravo do los Camerinos,
n 1670, a decis c a petrecut prea mult timp pe mare n voiajele de explorare i s-a stabilit n
Filipine, unde i-a petrecut restul vieii plantnd cacao, punnd astfel baza celei mai mari
plantaii din acea vreme. Apoi, n anul 1671, a avut loc un accident fericit. S-a intamplat ca un
ajutor de buctrie cam stngaci s scape un bol plin cu migdale pe podea. eful, nervos, a
ncercat s l traga de urechi, iar acesta din urm a scpat i o lingur cu zahr fierbinte peste
migdale, n timp ce Ducele de Plesslis-Praslin, un renumit gurmand, i astepta desertul. n
disperare de cauz, eful l-a servit pe mareal cu desertul format din amestecul de migdale i
zahr ars. Marealul a fost deosebit de ncntat i a dat numele acestui desert, nu ns ntreg ci,
simplu, Praslin. Din acel moment acest dulce a suferit numeroase modificri, incluznd i
dezvoltarea modern a termenului de praline.

Ctre sfritul secolului al XVII-lea, ciocolata i-a fcut apariia n Germania. Politica de
restricionare a produselor strine l-a condus pe Frederick I de Prusia s impuna taxe pe ciocolat
n 1704. Oricine ii permitea un asemenea lux trebuia s plateasc doi taleri pentru un permis
special. n 1720, primii fabricani de ciocolat din Florena i Veneia ofereau clienilor o
ciocolat a crei reputaie a ajuns departe de graniele trii. Fabricanii italieni de ciocolat, bine
pregatii n arta ciocolateriei, erau bine vazui n Frana, Germania i Elveia.
n 1765 a aprut prima fabric de ciocolat. Apoi, n anul 1828, au fost inventate tehnici
mecanizate de mcinare a boabelor de cacao (presa pentru boabele de cacao), ceea ce a dus la
scderea preului ciocolatei. Datorit acestei prese a fost mbuntit i butura din cacao,
deoarece prin presare era stoars grsimea pe care o conineau boabele de cacao. n secolul al
XIX-lea, au avut loc dou mari revoluii n istoria ciocolatei: n primul rnd, o companie englez
a produs prima ciocolat solid de mncat - ciocolata fondant fina i mtsoas i, n al doilea
rnd, n anul 1876, elveianul Daniel Peter a introdus laptele n ciocolata, crend un produs care
i astzi aduce bucurie: ciocolata cu lapte.
Prima fabric elveiana de ciocolat a fost construit ntr-o fost moar, lng Vevey.
Fondatorul, Francois-Louis Cailler, a invatat secretul comerului cu ciocolata n Italia. Reputaia
ciocolatei elveiene este ntrit i astzi de numeroasele medalii obinute la expoziiile
internationale, dar mai ales de aprecierea cunosctorilor din ntreaga lume.
n America, ciocolata a avut un mare succes i s-a dezvoltat foarte repede. n prezent,
guvernul american i recunoate rolul, astfel nct ciocolata face parte din raia soldailor
americani nca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial i este nelipsit din dieta
astronauilor.
Ciocolata este considerat ca fiind cel mai iubit desert, indiferent de varst. ns nu muli
consumatori ar putea s fac diferena ntre principalele tipuri de ciocolat.

1.2. Principalele etape ale procesului de obinere a ciocolatei


1. Recoltarea: Arborele de cacao crete de regul 15 metri, dar n plantaii nu depete
6 metri pentru a fi uor de cules. Fructele mari i colorate (tecile de cacao) cresc foarte aproape
de tulpin; n funcie de varietate, forma, textura i culoarea pot diferi. Dei o teac poate rezista
2-3 sptmni fr a se desface, pentru a dezvolta cea mai bun arom, este foarte important
perioada de recoltare. Florile i fructele pot fi ntlnite n acelai timp ntr-un arbore. De aceea
culesul are loc aproape tot timpul anului, dei perioada de vrf este n apropierea sezonului
umed. Tecile sunt culese numai manual cu ajutorul
unei macete. Este nevoie de foarte mult atenie
pentru a nu afecta florile productive. Tecile sunt
duse ntr-o locaie foarte aproape de locul de
recoltare, unde fiecare fruct este desfcut cu ajutorul
macetei sau pur i simplu prin lovirea a dou teci, n
2

aa fel nct seminele i pulpa din interior s poat fi extrase.


Fig.1 Recoltarea boabelor de cacao

2. Fermentarea i uscarea: Seminele trebuiesc fermentate nainte de a fi mcinate


i procesate. Fiecare teac conine n jur de 50-60 de
semine mici (3 cm x 1,5 cm) care trebuiesc la
rndul lor sparte nainte de a fi puse la fermentare.
Fermentarea d arom i gust i ajut la
ndepartarea resturilor de pulp. Procesul creeaz
foarte mult cldur i necesit aer, de aceea
seminele sunt ntoarse de cteva ori. Seminele
purpurii devin maronii n timpul perioadei de
fermentare care nseamn n medie o sptmn.
Dup fermentare, seminele sunt uscate timp de o
sptmn. Din 100 kilograme de semine, n urma
uscrii rmn 45 kilograme.
Fig.2 Fermentarea i uscarea boabelor de cacao

3. Prjirea: Operaie foarte important, este unul din factorii principali n obinerea
unui produs de bun calitate, reprezint un punct critic de control. Boabele de cacao sunt atent
curaate i sortate n fabric i apoi prjite cu ajutorul
unui echipament special (figura 2), la o temperatur de
130 150 C. Umiditatea n exces i compuii acizi se
evapor n timpul acestei etape, iar boabele devin o
mas uniforim de culoare maro nchis. Prjirea este o
etap esenial n ntreg procesul de producie, iar
calitatea viitoarei ciocolate, aroma i gustul depind
foarte mult de ea. n timpul prjirii, sunt combinate
uneori tipuri diferite de cacao sau boabe provenind din
ri diferite. Majoritatea productorilor importani de
ciocolat pstreaz metodele i condiiile de prjire
secrete.
Fig. 3 Cuptor special folosit la prjirea boabelor de cacao

4. Mcinarea: Dup prjire, boabele sunt sfrmate n buci nc grosiere, apoi


mcinate cu ajutorul unor mori speciale. Cu ct boabele sunt mai fin mcinate, cu att gustul
ciocolatei va fi mai aromat i mai fin. Dimensiuna particulelor de cacao trecute prin maina de
mcinat nu trebuie s depeasc 75 microni, iar produsul rezultat se numete lichior sau mas de
3

cacao. Lichiorul de cacao conine 54% unt de cacao, substan preioas necesar pentru
obinerea unei ciocolate adevrate. Untul de cacao se obine prin ncalzirea lichiorului la 95
105 C i apoi presarea acestuia ntre nite
valuri speciale care l transform ntr-o
past fin. Substana uscat care rezult n
urma separrii este folosit la producera
pudrei de cacao.

Fig. 4 Moar special folosit la mcinarea boabelor de cacao

5. Amestecare: Lichiorul de cacao,


zahrul i o parte din untul de cacao sunt
amestecte n anumite proporii. Dupa
amestecare, masa rezultata este macinata.
Acest proces este foarte important n
producerea ciocolatei: cu ct este mai fina
macinarea, cu att mai delicat este gustul. Este
important de stiut ca valoarea unei ciocolate
este data de coninutul n ingredientele
naturale din cacao si n mod special de
coninutul n unt de cacao, un produs foarte
scump ce face diferena ntre o ciocolata
adevarata si una ieftina care se adreseaza unor
consumatori neexperimentai.
Fig.5 Mixer folosit la amestecarea ingredientelor

6. Consarea: Dup amestecare i mcinare, masa de ciocolat este supus conrii care
presupune amestecare la o temperatur ridicat. Conarea este un proces care poate dura mai
multe zile. Consistena ciocolatei devine mai omogen, iar gustul mai rafinat, producnd
cunoscutul efect de topire n gur. Dup procesarea masei de ciocolat sunt adugate restul
ingredientelor, conform reetei.

7. Temperarea: Temperarea este etapa cheie n producerea unei ciocolate. Este un


proces lung i complex care necesit experien i ndemanare. Dup conare masa fierbinte de
ciocolat trebuie s fie rcit, dar acest lucru se poate face doar respectnd anumii pai.
Problema apare datorit faptului c untul de cacao este o grsime polimorf care cristalizeaz n
timpul rcirii i poate cpta diferite consistene n funcie de condiiile de rcire. Temperarea
este necesar pentru a obine cea mai stabil consisten. De aceea ciocolata fierbinte este mai
nti rcit la 28 C, apoi renclzit la 32 C. Dac n timpul acestor operaii apare ceva, acest
4

lucru se va reflecta n calitatea viitoarei ciocolate. Cel mai adesea, pe suprafaa unei tablete de
ciocolat pot apare pete albe care sunt rezultatul unei temperri incorecte.

8. Turnarea: Dup temperare, ciocolata este turnat n forme nclzite. n aceast faz,
dac reeta o cere, numeroase ingrediente (alune, creme, etc) sunt adugate n ciocolat. Apoi
ciocolata este pus n instalaii speciale de rcire unde se ntrete i capt o suprafa lucioas
foarte apetisant. n final, formele sunt ntoarse i btute, produsele fiind mpachetate i
etichetate manual sau automat.

1.3. Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produselor (caracteristici


fizico-chimice, organoleptice)

Caracteristici fizico-chimice :
-

Caracteristici organoleptice :

zahrul total
zahrul direct reductor
coninutul de ap
coninutul de grsime
aciditatea
mrimea bomboanelor

aspectul exterior
aspectul n seciune
culoarea
consistena
mirosul i gustul

Proprietati psihosenzoriale ale produselor de ciocolat:


- aspectul exterior ciocolata trebuie sa aib form regulat, suprafaa neted. Se admit
zgrieturi uoare i bule mici de aer. Nu se admit urme de infestare.
- aspect n seciune pentru ciocolata fr adaosuri trebuie s fie o mas omogen, nestratificat,
fr bule de aer. In ciocolata cu adaosuri, acestea trebuie s fie uniform repartizate.
- culoarea este de la brun deschis la brun nchis n funcie de tipul de ciocolat.
- consistena la temperatura de 16 180 C trebuie s fie tare, casant la rupere.

1.4.

Prezentarea principalelor avantaje i dezavantaje nutriionale ale


produsului

Cacao este denumirea seminelor produse de arborele de cacao (Theobroma cacao) care dup
uscare se macin sub form de pulbere. Aceasta este materia prim principal pentru obinerea
de ciocolat. Seminele de cacao conin teobromin, cofein i salsolinol. Teobromina este un
stimulent moderat dar de durat al sistemului nervos central. Cofeina, care este un stimulant mai
5

puternic, se gsete ntr-o cantitate mai redus. Aciunea salsolinolului nu este nc clarificat.
Cert este c deja la consumul de cantiti reduse de cacao apare un efect de exaltare, euforie
psihic explicat prin creterea concentraiei sanguine a serotoninei.
Cardiologii elveieni i americani numesc ciocolata amruie, ce are un procent de 70 % cacao,
aspirina dulce, deoarece reduce afeciunile cardiace i incidena trombozelor. Oamenii de
tiin apreciaz efectul pozitiv antioxidant al substanei. De asemenea se constat efectul pozitiv
al flavonelor din cacao la scderea depunerilor de pe pereii vaselor de snge. La personele
sntoase consumatoare de cacao s-a observat o ncetinire a fenomenului de mbtrnire
prematur a pielii i reducerea clar a incidenei bolilor cardiovasculare.
Ciocolata este un produs zaharos, susceptibil de a se topi n gura, fara a se putea decela
prezena particulelor solide, cu aroma si gust fin. Aceste calitai - grad de dispersie, onctuozitate
si miros - sunt rezultatul unor procese fizice si biochimice care au loc n timpul prelucrarii
principalelor materii prime : masa de cacao, unt de cacao, zahar si a unora de adaos (lapte,
smburi grasi, aromatizani, etc ).
Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost
dovedit a afecta benefic sistemul circulator. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi
efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei i inhibitor al diareei. n ciuda
beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolat poate favoriza obezitatea i
apariia diabetului zaharat.
O treime din grsimea ce se gsete n preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n
special acidul stearic i o grsime nesaturat numit acid oleic. Acionnd diferit fa de alte
grsimi nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge. Consumul de
ciocolat n cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolului, ci chiar este indicat o aciune
de scdere a acestuia din urm.
Beneficiile utilizrii ciocolatei:
- Rol terapeutic
- Efect anticancerigen
- Antioxidant
- Stimulator cerebral
- Inhibator al tusei
- Proprietai afrodisiace
Pericolele utilizrii ciocolatei:
- Obezitate
- Diabet
-Acnee
-Intoxicare cu plumb
- Consumata seara, ciocolata duce la stari de agitaie si creeaza hiperactivitate.

Capitolul 2

Analiza sintetica a pietei produsului ales-ciocolata


2.1 Identificarea principalilor productori ai ciocolatei
Desi la noi consumul anual este putin peste un kg pe cap de locuitor, iar in tarile UE
consumul mediu depaseste 6kg anual, piata romaneasca a ciocolatei a crescut consistent, din
2003 pana in prezent, cu 10% anual. Principalii jucatori care domina piata ciocolatei sunt
KraftFoods Romania, Excelent-Kandia, Supreme Chocolat, Nestl si Master Foods. Cei cinci
producatori detineau in perioada 2011 - 2012 peste 80% din piata in volum si aproape 80% in
valoare, potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare de piata MEMRB Romania.
Totodata, intr-un top realizat de aceeasi companie, dupa importanta in vanzari si in
valoare, primele zece branduri de pe piata romaneasca a ciocolatei sint Poiana (Kraft Foods),
Laura(Excelent-Kandia), Primola (Supreme), Joe (Nestl), Africana (Kraft Foods),
Novatini(Supreme), Milka (Kraft Foods), Kandia (Excelent-Kandia), Heidi (Heidi) si Papi
(Excelent-Kandia). In perioada 2011 - 2012, acestea detineau 83,9% din piata in volum si 79,4%
in valoare, potrivit aceluiasi studiu.Segmentul premium este impartit de Milka, Poiana Senzatii,
Heidi si Anidor, cel mediu este reprezentat de brandurile Kandia, Poiana si Primola, iar
segmentul economic include marcile Laura, Africana si Novatini.
Prima in topul celor mai vindute branduri de ciocolata, Poiana, se dovedeste una dintre
cele mai puternice marci de bunuri de larg consum din Romania, fiind preferata, potrivit datelor
furnizate de compania producatoare, de peste 9 milioane de romani. Desi in topul celor mai
vandute marci de ciocolata se remarca prezenta constanta a brandurilor din segmentele economic
si mediu, potrivit unuistudiu GfK, citat de aceeasi companie, aproximativ 78% dintre romani
cunosc marca Milka. Deasemenea, desi este o marca premium, Milka este preferata de peste 25%
dintre consumatorii romani de ciocolata.
2.2 Evoluia pieei ciocolatei
Ciocolata ,categorie in care intra tabletele, batoanele, napolitanele invelite in ciocolata,
figurinele si produsele de sezon, reprezinta unul dintre segmentele cele mai importante ale pietei
de bunuri de larg consum. Analiza care urmeaza este realizata pe baza informatiilor puse la
dispozitie de ACNielsen Romania.
Potrivit sursei citate, din punctul de vedere al valorii vanzarilor inregistrate in anul 2007,
aceasta categorie se situeaza pe locul sase in totalul pietei de bunuri de larg consum (FMCG),
fiind devansata de tigari, bere, bauturi racoritoare, apa minerala si cafea.
Vanzarile de produse din ciocolata pe piata romaneasca au crescut cu 19% in volum anul
trecut fata de 2012, pana la 28.000 de tone, echivalentul a 280 de milioane de tablete de 100 de
grame, arata un studiu al Nielsen.
Valoarea pietei de ciocolata sub forma de tablete, la pret de retail, s-a ridicat anul trecut la
368 mil. lei (104 mil. euro) si 19.300 de tone pe an, in crestere cu peste 18% fata de 2012,
potrivit datelor firmei de cercetare ACNielsen.

Produsele sub forma de tablete se vand in continuare cel mai bine, acestea detinand 64%
din totalul pietei, ca volum, si 58%, ca valoare.
Ciocolata care are lapte in continut domina acest segment, cu peste 13 mii de tone
vandute anul trecut, urmata la mare distanta de ciocolata alba (1,2 tone). Daca ne referim la
tabletele cu diferite umpluturi, se pare ca gusturile romanilor se indreapta preponderent spre
cremele de cappuccino, capsuni, visine, brandy si caramel, in timp ce crema de lamaie detine o
pondere nesemnificativa in topul vanzarilor (0,1 tone).
In acest moment, exista aproximativ 70 de ofertanti care activeaza pe piata ciocolatei din
Romania, cu 90 de branduri. Dintre acestia, doar trei patru producatori si marci domina piata
pe fiecare dintre segmentele care o compun.
Exporturile de ciocolata si de produse din ciocolata ale Romaniei s-au majorat, anul
trecut, de 2,5 ori fata de 2012, dar au fost de peste sase ori mai mici decat importurile, arata date
furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).
Cantitatea de ciocolata si produse vanduta pe pietele externe a avansat cu 647 de tone, la 1.065
de tone, iar importurile au scazut cu 10%, pana la 6.877 de tone.

Diagrama produs-piata pentru ciocolata

Capitolul 3

Etichetarea produsului
3.1.Alegerea a 2 mrci de produs i prezentarea celor mai reprezentative
date despre acestea

Pentru analiza am ales Milka si Africana cu lapte.

Milka un brand de prestigiu al Kraft Foods International, situandu-se in segmentul premium al


pietei ciocolatei din Romania vorbeste mai ales consumatorilor tineri la orice varsta. Milka este
brandul cu cea mai rapida crestere de pe piata, triplandu-si cota in ultimii 3 ani, conform datelor
Kraft. Milka concureaza direct cu Heidi sau Anidor (Supreme Chocolat), pe un segment tot mai
competitiv datorita importurilor fara taxe din Uniunea Europeana.

Numele Milka reprezinta, de fapt alaturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) si cacao
(Kakao) in limba germana. In 1901 Legenda Mov vede lumina zilei, cand numele marcii Milka
este inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o
vacuta si o vedere panoramica a Alpilor. Logo-ul Milka este aceleasi cu numele comercial si
apare pe ambalaj intr-o grafica stilizata prin imprimarea emblemei in culoare alba pe fundal mov.
Sloganul Milka este reprezentat de fraza Milka -Cea mai fina placere.
Povestea marcii Milka reprezinta o incursiune in istoria familiei si companiei Suchard.
Incepem cu anul 1797: pe 9 octombrie se naste in Elvetia, la Boudry, Philippe Suchard. In
10

septembrie 1814, el isi incepe ucenicia de cofetar in ciocolateria din Berna a fratelui sau
Frdric. In mai 1824 el isi indeplineste un mare vis: Philippe Suchard pleca in lunga calatorie
spre marea America.
Ceasurile si broderiile elvetiene, pe care le avea in bagajul sau de mana, trebuiau sa il transforme
intr-un om de afaceri de succes. Dar, cum deseori se intampla in viata, lucrurile se petrec altfel,
si el nu isi poate vinde marfa cu succesul dorit. Ghinionul unuia, norocul altora. Cine stie, daca
Philippe Suchard s-ar mai fi intors in Europa, in cazul in care devenea un om de afaceri de
succes. Astfel, insa el isi incearca pentru a doua oara sansa in tara sa natala, care avea sa ii aduca
noroc atat lui, cat si tuturor fanilor ciocolatei.

Numele marcii Africana se leaga de insoritul continent de unde provin boabele de cacao de cea
mai buna calitate.Tableta Africana se distinge prin calitate si un pret accesibil.

11

3.2. Analiza coninutului informaional al etichetelor mrcilor alese

Coninutul informaional al etichetei


Denumirea sub care e vndut alimentul
Lista ingredientelor

Cantitatea din anumite ingrediente sau


categorii de ingrediente accentuate la
etichetare sau prin cuvinte, desene

Condiii specifice de depozitare


Denumirea comercial i sediul
productorului/ ambalatorului/
distribuitorului sau importatorului
Cantitatea net de aliment preambalat
Locul de origine sau de provenien a
alimentului
Data durabilitii minimale sau data limit de
consum
Instruciuni de utilizare
Concentraie alcoolic
Meniuni care s permit identificarea lotului
Informaii nutriionale

Milka
cu lapte
Milka cu lapte din Alpi
zahar, lapte praf
degresat, zer praf, unt de
cacao, masa de cacao,
grasime din lapte,
emulsificator (lecitina
din soia), arome.

Africana
cu lapte
Africana cu lapte
zahar, grasime vegetala,
zer praf, cacao cu
continut redus de
grasime, emulsificatori
(lecitina din soia, E476),
lapte praf degresat
(0.8%),
Ciocolata cu lapte
Tableta cu lapte contine
contine substanta uscata substanta uscata de
de cacao 30%
cacao 8% minimum.
minimum.Contine lapte, Contine lapte si soia.
soia
A se pstra la loc uscat i
rcoros
Ciocolat. Kraft Foods
Romnia SA. B-dul Dimitrie
Pompei, nr. 6, sector 2,
020335, Bucureti, Romnia

A se pstra la loc uscat i


rcoros
Ciocolat. Kraft Foods
Romnia SA. B-dul Dimitrie
Pompei, nr. 6, sector 2,
020335, Bucureti, Romnia

100 g

100 g

Produs n UE
A se consuma de preferin
nainte de :
Nu e cazul
Nu e cazul
0SV2122331
Valoare energetic 530kcal
Grsimi totale
29,5 g
Grsimi saturate
17,5 g
Carbohidrai
58,5 g
Zahr
57,5 g
Proteine
6,6 g
Sare
0,17 g

Produs n UE
A se consuma de preferin
nainte de :
Nu e cazul
Nu e cazul
OSV2221541
Valoare energetic 520 kcal
Grsimi totale
28,0 g
Grsimi saturate
16,5 g
Carbohidrai
62,5 g
Zahr
61,0 g
Proteine
3,7 g
Sare
0,17 g

12

3.3.Identificarea aditivilor alimentari enumerai n lista ingredientelor


Aceste produse contin E 322(i) sau lecitina, care este emulgator si antioxidant. Face parte din
categoria E-urilor inofensive. Lecitina este cunoscuta pentru capacitatea sa de a imbunatati
functiile creierului.
Lecitina poate avea i ca aditiv alimentar efecte benefice ns acestea pot fi umbrite de
efectele negative. Lecitina folosit ca aditiv alimentar nu este 100% identic cu cea natural,
coninnd i contaminani ca arsenicul, aluminiul, substane folosite n procesul de extracie etc.
E322 poate produce efecte negative i din cauza c este prezent n foarte multe alimente i
astfel, zilnic, este consumat o cantitate mult mai mare dect dac am consuma hran fr aditivi.
Cele mai cunoscute efecte duntoare ale E322 sunt: crampe abdominale, grea, diaree,
alergii, tensiune arterial sczut, anorexie / obezitate, perturbarea funciilor tiroidei, favorizarea
apariiei celulelor canceroase la nivelul snilor etc.

Aceste produse contin E476 sau poliricinoleat de poliglicerol, care este un emulgator si
stabilizator artificial. Face parte din categoria E-urilor suspecte. Doza maxima zilnica pentru
E476 este de 7,5 mg/kg corp.
Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care
obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara:
alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile
hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de
colesterol.

13

Capitolul 4 Evaluarea calitatii nutritionale


4.1. Prezentarea informaiilor de pe etichetele nutriionale ale celor dou produse

Informaii nutriionale
(100g)

Produs 1

Produs 2

Milka cu lapte

Africana cu lapte

Energie (kcal)

530

524.9

Proteine (g)

6.6

3.8

Carbohidrai (g),

58.5

62

din care Zaharuri (g)

57.5

61

Grsime (g), din care

29.5

28

Saturat (g)

17.5

16

Fibre (g)

1.8

2.6

Sodiu (g)

0.17

0.17

Calciu (mg)

14

4.2. Evaluarea profilului nutriional al celor dou produse prin metoda SAIN-LIM
Pentru a rspunde evoluiei reglementrii europene din decembrie 2006 despre meniunile
nutriionale i de sntate ale alimentelor, o echip de cercettori n domeniul nutriiei umane din
Frana (INSERM - Institut National de la Sant et de la Recherche Mdicale, INRA - Institut
National de Recherche Agronomique i Universitatea din Marseille) a propus o metod de
evaluare a profilului nutriional al alimentelor i de exprimare sintetic a calitii nutriionale a
fiecrui aliment.
Pornind de la premisa c, n general, alimentele (mai ales cele procesate) conin
deopotriv i nutrieni ,,pozitivi, dar i nutrieni ,,negativi, metoda ofer posibilitatea de a
analiza profilul nutriional al alimentelor i de a le compara ntre ele n funcie de capacitatea de
a favoriza echilibrul alimentar.
Metoda SAIN-LIM se bazeaz pe doi indicatori, care sintetizeaz att efectele benefice
ct i defavorabile ale alimentelor:
1. Indicatorul SAIN sintetizeaz aspectele favorabile ale alimentului (reprezint
densitatea nutriional a produsului, adic un raport nutrieni/energie) i estimeaz
procentajul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat pentru nutrienii
eseniali cu impact benefic asupra sntii.
(SAIN - Score dAdquation Individuel aux recommandations Nutritionnelles)

Formula de calcul utilizat:

(Nut1/NNut1)+(Nut2/NNut2)+(Nut3/NNut3)++(Nutn/NNutn)
_______________________________________________________________________________________________________

x 100

n
SAIN =

_______________________________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________

x 100

Nut 1, Nut 2Nut n reprezint nutrienii cu impact pozitiv


NNut1, NNut2, ... NNutn reprezint necesarul zilnic recomandat pentru fiecare nutrient
pozitiv
n reprezint numrul de nutrieni pozitivi pe baza crora se calculeaz indicatorul SAIN
Q reprezint valoarea energetic a meniului, exprimat n kcal
15

Pragul de acceptabilitate stabilit: SAIN>5

Pentru stabilirea pragului de acceptabilitate pentru SAIN s-a considerat cazul ideal
(produsul alimentar furnizeaz cantitile din nutrienii pozitivi egale cu cele recomandate de
nutriioniti pentru un necesar zilnic de energie de 2000 kcal). Astfel, SAIN = (100/2000) x 100
=5
Nutrienii pozitivi i cantitate recomandat pentru un necesar energetic zilnic de 2000
kcal.:
Nutrieni

Cantitate
recomandat

Proteine

80 g

Fibre

30 g

Vitamina C

110 mg

Vitamina E

12 mg

Tiamin (vitamin B1)

1,2 mg

Riboflavin (vitamin B2)

1,6 mg

Vitamina B6

1,7 mg

Acid folic (vitamin B9)

0,315 mg

Calciu

900 mg

Fier

12,5 mg

Magneziu

390 mg

Fosfor

1000 mg

Zinc

11 mg

Potasiu

3100 mg

Omega 3 (Acid a-linoleic)

1,8 g

16

2. Indicatorul LIM sintetizeaz aspectele defavorabile ale alimentului. Acest


indicator se calculeaz pe baza compuilor care trebuie limitai n plan nutriional
(sarea, acizii grai saturai i zaharurile adugate). Indicatorul LIM msoar excesul
n raport cu valorile maximale recomandate pentru aceti compui.

(Na/3,15)+(AGS/22)+(Zahr/50)
LIM =

________________________________________________________________________

x 100

3
Na cantitatea de Na (exprimat n g la 100 g de produs); o cantitate de 3,15 g de
Na corespunde la o cantitate maxim admisibil de 8 g de sare pe zi;
AGS cantitatea de acizi grai saturai (exprimat n g la 100 g de produs); o cantitate de
22 g de AGS corespunde la un procentaj maxim de 10% din necesarul mediu zilnic de energie de
2000 kcal.;
Zahr adugat cantitatea de zahr adugat (exprimat n g la 100 g de produs); o
cantitate de 50g de zahr adugat corespunde la un procentaj maxim de 10% din necesarul mediu
zilnic de energie de 2000 kcal.;

Ciocolata cu lapte Milka


100 g produs, Q=530 Kcal

P=6.6 g

Lipide = 29.5 g

Fibre=1,8 g

Glucide = 58.5g
Sodiu= 0,17 g

17

(6.6/80)+(1.8/30)
-----------------------------------------------------------

x 100

2
SAIN =

_____________________________________________________________________________

x 100 = 1.344 < 5

530

(0.17/3,15)+(29.5/22)+(58.5/50)
LIM =

_________________________________________________________________

x 100 = 85.4 >

Ciocolata cu lapte Africana


100 g produs, Q=524.9 Kcal
+

P=3.8 g

Lipide = 28 g

Fibre=2.6 g

Glucide = 62 g
Sodiu= 0,17 g

(3.8/80)+(2.6/30)
-----------------------------------------------------------

x 100

2
SAIN =

_____________________________________________________________________________

x 100 = 1.266 < 5

524.9

18

7.5

(0.17/3,15)+(28/22)+(62/50)
LIM =

_________________________________________________________________

x 100 = 85.5 > 7.5

3
Ambele produse se incadreaz n categoria 4, produse de evitat, deoarece in ambele cazuri SAIN < 5 si
LIM > 7.5

19

Cap 5 - Evaluarea calitatii senzoriale


Analiza senzorial pe baza metodei punctajului a celor dou mrci de produse
Caracteristica
senzoriala

Scara de Descrierea caracteristicilor produsului examinat


punctaj

Aspect exterior i n 02
seciune

Punctaj acordat

Aspect:lucios,desencaracteristic,bine
conturat,fara 2
zgarieturi pe suprafata,straturi uniforme e sectiune,fara
bule de aer
Aspect: mai putin lucios,desen caracteristic mai putin 1
conturat,fara zgarieturi pe suprafata,straturi mai putin
uniforme pe sectiune,prezinta usoare bule de aer
Aspect:mat,desenul
caracteristic
nu
este 0
conturat,prezinta zgarieturi pe suprafata si prezinta
bule de aer,avand straturi neuniforme

Forma

01

La exterior: tare,fin.Forma dreptunghiulara

La exterior: prea tare/moale, grosiera sau umplutura 0


prea tare/moale, cristalizata.
Culoare

02

Uniform, culoarea umpluturii n concordan cu 2


aromele folosite
Culoare necorespunzatoare tipului de produs,mai putin 1
uniforma in toata masa
Prezint pete, nuane diferite sau culoarea umpluturii 0
necorespunztoare cu arom folosit

Consistenta

03

Consistenta corespunzatoare,produsul este casant la 3


rupere,nu se sfarama
Consintenta corespunzatoare,produsul este mai putin 2
casant la rupere,putin sfaramicios
Consistenta aproximativ corespunzatoare,produsul este 1
mai putin casant,foarte sfaramicios
Consistenta necorespunzatoare,produsul este prea tare 0
sau prea moale,produlul este deloc casant la rupere

Aroma

04

Aroma excelenta,foarte bine pronuntata,in concordanta 4


cu aromele folosite,nu se identifica arome straine
Aroma bine pronuntata,in concordanta cu tipul 2
produsului,fara arome straine
Aroma necorespunzatoare,nu este in concordanta cu 0
tipul
produsului,se
identifica
mirosuri
straine(neplacute)

20

Gust

08

Gust excellent,fin,foarte bine pronuntat,specific


tipului de produs,in concordant cu aromele
intalnite,nu se identifica gust strain
Gust foarte bun,pronuntat,fin,nu se identifica gust
strain
Gust bun,mai putin pronuntat
Gust corespunzator,foarte slab pronuntat
Gust necorespunzatpr tipului de produs,se identifica
gust strain(de mucegai,de ranced,etc)

5.2. Efectuarea analizei senzoriale prin metoda evalurii prin puncte


Tabel nr. 5.2
Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ............Milka cu lapte............
Numele i prenumele degusttorului .......Stefan Ioana..........
Data ...................24.11.2014...........................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form
Culoare

Punctaj acordat
(Pi)
2
1
2

Observaii
Lucios,bine conturat
Regulata,fara sparturi
Intenta,uniforma in
toata masa
Produs usor casant
Excelenta
Foare bine pronuntat

Consinstenta
Arom
Gust

3
4
8
20
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

Tabel nr. 5.3


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ....Africana cu lapte.......
Numele i prenumele degusttorului .....Stefan Ioana....
Data ..................24.11.2014.................................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios,bine conturat

Regulata,fara sparturi

Culoare

Consistenta

Intenta,uniforma in
toata masa
Produs usor casant

Arom

Excelenta

Gust

Foare bine pronuntat

TOTAL

20

Semntura degusttorului ..........................................................

21

6
4
2
0

Tabel nr.5.4
Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat .....Milka cu lapte...................
Numele i prenumele degusttorului ...Tanasescu Ana..............
Data ..................24.11.2014.........................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios

Regulata

Consisten

Putin sfaramicios

Culoare

Intentsa

Arom

Bine pronuntata

Gust

Fin

20
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

Tabel nr. 5.5


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat.......Africana cu lapte.................
Numele i prenumele degusttorului .....Tanasescu Ana....................
Data ..............24.11.2014................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
1
0

Consisten

Culoare

Arom

Gust

Observaii
Prezinta bule de aer
Prezinta crapaturi
pe suprafata
Putin sfaramicios
Intensa
Bine pronuntata
Nu se identifica
gust strain

13
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

22

Tabel nr. 5.6


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ......Milka cu lapte..................
Numele i prenumele degusttorului ....Salavarin Ani.................
Data ........24.11.2014.......................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2
1

Consisten

Culoare

Arom

Gust

Observaii
Mat,prezinta bule de
aer si zgarieturi
Regulata
Aproximativ
corespunzatoare
Uniforma in toata
masa
Excelenta,nu se
identifica arome
straine
Bun

20
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

Tabel nr. 5.7


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ........Africana cu lapte..................
Numele i prenumele degusttorului ....Salavarin Ani...................
Data ..........24.11.2014.................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
0

Observaii

Mat,prezinta bule de
aer si zgarieturi
Fara sparturi

Consisten

Foarte sfaramicios

Culoare

Arom

Gust

Uniforma in toata
masa
Se identifica mirosuri
straine
De mucegai,de ranced

4
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

23

Tabel nr. 5.9


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ....Milka cu lapte..................
Numele i prenumele degusttorului ....Tatarusanu Viorela...........
Data .......24.11.2014.......................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios

Neregulata

Consisten

Culoare

Aproximativ
corespunzatoare
Mai putin intensa

Arom

Bine pronuntata

Gust

Bun

20
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

Tabel nr. 5.10


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ....Africana cu lapte....................
Numele i prenumele degusttorului ...Tatarusanu Viorela..................
Data ...........24.11.2014.......................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios

Neregulata

Consisten

Corespunzatoare

Culoare

Intensa

Arom

Gust

Foarte bine
pronuntata
Excelent

TOTAL

20

Semntura degusttorului ..........................................................

24

Tabel nr. 5.11


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat......Milka cu lapte.............
Numele i prenumele degusttorului ........Stetco Claudia...........
Data ........24.11.2014...............................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios

Fara sparturi

Consisten

Corespunzatoare

Culoare

Intensa

Arom

Excelenta

Gust

Bun

20
TOTAL
Semntura degusttorului ..........................................................

Tabel nr. 5.12


Fi individual de analiz senzorial,
prin metoda scrii de punctaj
Denumirea produsului analizat ......Africana cu lapte.................
Numele i prenumele degusttorului ......Stetco Claudia.....................
Data ...........24.11.2014.......................
Caracteristici
senzoriale
Aspect exterior si in
sectiune
Form

Punctaj acordat
(Pi)
2

Observaii
Lucios

Regulata

Consisten

Culoare

Aproximativ
corespunzatoare
Mai putin intensa

Arom

Necorespunzatoare

Gust

Se idntifica gust strain

TOTAL

Semntura degusttorului ..........................................................

25

5.3 ntocmirea fielor centralizatoare de analiz


Tabel nr. 5.13
Fi centralizatoare de analiz senzorial

Caracteristica
senzorial

Aspect exterior si
in sectiune
Form
Consisten
Culoare
Arom
Gust

Denumirea produsului analizat ...............Milka cu lapte.................................


Punctaj individual acordat de fiecare
Punctajul mediu total
examinator
al caracteristicii
Examinat Examina Examinat Examinat Examina (se va calcula media aritmetic
simpl a punctajelor acordate
or 1
tor 5
tor 2
or 3
or 4
de examinatori)
2

1
1
1
3
3
3
2
2
2
4
4
4
8
8
8
Punctajul mediu total al produsului
Numele i prenumele examinatorilor
1 .......Stefan Ioana..............
2 ......Tanasescu ana.............
3 .......Salavarin Ani...............
4 .......Stetco Claudia..............

1
3
2
4
8

1
3
2
4
8

1
3
2
4
8
20

Fi centralizatoare de analiz senzorial


Denumirea produsului analizat ...............Africana cu lapte.................
Caracteristica
senzorial

Punctaj individual acordat de fiecare


examinator
Examinat Examina Examinat Examinat
or 1
tor 2
or 3
or 4

Examinat
or 5

Punctajul mediu total


al caracteristicii
(se va calcula media aritmetic
simpl a punctajelor acordate
de examinatori)

Aspect exterior si
in sectiune
Form

1.4

0.8

Consisten

1.8

Culoare

Arom

Gust

4.4

Punctajul mediu total al produsului


Numele i prenumele examinatorilor
1 .............Stefan Ioana..............
2 ....Tanasescu ana................
3 .......Salavarin Ani....................
4 ....Stetco Claudia...................

26

12.4

5.4. Stabilirea clasei de calitate

n urm analizei senzoriale efectuate de cei cinci evaluatori,produsul Milka cu lapte se incadreaza in
clasa de calitate Excelent,deoaorece punctajul mediu obinut de produs reprezint 100% din punctajul
total al schemei si Africana cu lapte intra in categoria bun,deoarece punctajul mediu obinut de produs
reprezint 62% din punctajul total al schemei

27

Concluzii
Piata ciocolatei din Romania s-a dezvoltat continuu, cu precadere in ultimul deceniu,
evoluand atat ca aspect exterior, cat si a calitatii si a diversitatii gamei sortimentale. Cu o istorie
care a inceput in anul 1899, astazi avem marci de succes precum Poiana,Kandia, Milka, Africana
etc. La ora actuala ies in evidenta patru mari producatori: Kandia-excelent, Kraft Foods
Romania, Supreme Group, Heidi Chocolats Suisse, ce si-au adjudecat majoritatea pietei (peste
90%).
Desi nu exista o traditie a consumului de ciocolata in tara noastra, in ultimul timp romanii au
inceput sa devina din ce in ce mai exigenti. Producatorii trebuie sa se adapteze unor cerinte si
nevoi diversificate adoptand ca strategie dezvoltarea extensiva.
Ciocolata este unul dintre produsele care se adreseaza unui segment amplu de consumatori putini
fiind cei care nu consuma, macar ocazional acest produs.Distibutia urmeaza in general canalul
clasic : producatori engross-isti,distribuitori , detailisti, consumatori finali. Supreme Group
detine chiar propriul serviciu de distributie.Formele de promovare sunt variate, pentru a atrage o
cat mai mare clientela :anunturi publicitare in reviste, spoturi publicitare pentru televiziune si
radio,promovarea vanzarilor (vanzarea grupata, oferte-girafa, reduceri de pret), publicitate la raft.
Producatorii s-au adaptat revolutiei tehnologice, ciocolata aparand mai nou si in magazinele
virtuale.Desi se preconizeaza o usoara crestere a preturilor si cursul de schimb in scadere
favorizeaza exporturile, piata ciocolatei inregistreaza o crestere de 20%, favorizata fiind de
trendul pozitiv general al economiei.
Ciocolata neagra este alimentul perfect, intrucat iti potoleste pofta de dulce, dar iti protejeaza
si sanatatea. Cea cu lapte este bogata in zahar si nu mai are aceleasi efecte benefice asupra
organismului, comparativ cu cea neagra, a carei compozitie de cacao trebuie sa fie peste 60%.
Persoanele care consum regulat ciocolat au tendina de a-i menine un fizic slab, potrivit unui
studiu publicat n Arhivele de Medicin Intern, citat de BBC. Concluziile studiului au fost
enunate dup ce au fost analizate aproape 1.000 de persoane din Statele Unite, crora le-a fost
msurat nivelul de calorii consumate, dieta regulat i indicele de mas corporal.
Astfel, persoanele care consum de cteva ori pe sptmn, n mod regulat, ciocolat, sunt n
general mai slabe dect cei care o consum ocazional. n ciuda unui exces de calorii acumulate la
consumarea acestui produs, studiul a concluzionat c indicele de mas corporal nu este
influenat puternic. Ciocolata scade cu o treime riscul apariiei bolilor de inim i a infarctului.
Oamenii de tiin de la Universitatea Cambridge susin c persoanele care mnnc dou
ptrele de ciocolat pe sptmn i reduc riscul apariiei bolilor cardiovasculare cu 37%, n
timp ce persoanele care mnnc un ptrel pe sptmn beneficiaz de o scdere cu pn la 29
de procente a riscului.

Conform analizei senzoriale, produsul Milka cu lapte nu necesita nicio schimbare, el obtinand
punctajul maxim din partea examinatorilor. Fapt ce reiese si din valoarea pe care o are pe piata.
Aceasta ciocolata ramane in topul preferintelor consumatorilor, fapt demonstrat si de studiile
realizate in ultimii doi ani. Milka este in topul preferintelor consumatorilor romani de ciocolata
in Romania, fiind cunoscuta de peste 99% dintre consumatori si incercata de 78% dintre acestia,
in ultimul an.
Produsul Africana cu lapte, nu este departe de punctaj fata de Milka,el obtinand din partea
examinatorilor 12.4 puncte. Aadar are nevoie de mbuntiri n toate cele cinci aspecte studiate,
n proporii diferite.
Astfel sunt propuse imbunatatiri in ceea ce priveste consistenta produsului, adica ea trebuie sa fie
mai consistenta, mai fina. In ceea ce priveste gustul si aroma trebuie sesizate urmatoarele abateri
ce trebuiesc indepartate: moderarea aromelor astfel incat sa se creeze o armonie intre mirosul
specific al ciocolatei si gustul acesteia.

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83
http://www.milka.ro/milka/page
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/ciocolata/
http://ziarulnews.com/beneficiile-ciocolatei.html