Ni se pare ca nu intelegem ce vrea sa spuna poetul, ca este aproape ilizibil,
ca e greu si incurcat. Este intr adevar o lirica ermetica aparte, cum nu s-a mai scris in literatura romana pana la Ion Barbu. Detasat de poezia traditionalista, chiar si de cea moderna a timpului sau pe care o considera poezie lenesa, Ion Barbu este exponentul cel mai de seama al poeziei pure la noi. Poezia pura devine pentru poet sinonima cu poezia ermetica. Versurile lui Ion Barbu necesita mai toate o descifrare care sa le scoata la iveala intelesul profund. Intr-un studiu dedicat creatiilor barbiene Tudor Vianu propune trei etape de creatie ale poetului, cu care sunt de acord majoritatea criticilor:parnasiana, baladic orientala si ermetica. Prima etapa, cea parnasiana cuprinde poezii precum Muntii, Lava,Copacul care evoca zeitatii mitologice sau descriu peisaje impietrite. Faza baladic orientala cuprinde poezii cu caracter narativ in care este imaginata o lume pitoreasca, de origine levantina, balcanica. Etapa ermetica cuprinde poezie precum Timbrul sau Oul dogmatic, ce intelectualizeaza lirica romaneasca intr-un grad greu de egalat pana acum. Ion Barbu reuseste sa intruneasca intr-un corp comun doua lucruri atat de deosebite: poezia si matematica. Apartinand etapei baladesti Riga Crypto si Lapona Enigel este povestea unei iubiri imposibile ce reitereaza drama incompatibilitati din Luceafarul, in care spirite apartinand de doua lumi diferite tanjesc spre universuri opuse conditi lor. Nu intamplator Ion Barbu, insusi isi numea poemul un Luceafar intors . Desi subintitulat balada, textul este un amplu poem filozofic. Poemul pare un cantec batranesc de nunta, dar este o poveste de iubire din lumea vegetala, o balada fantastica in care intalnirea are loc in vis(plan oniric). Titlul numeste cele doua personaje ale cuplului-nume stranii ce apartin unor regnuri diferite:vegetal si uman. La nivel formal textul este alcatuita din doua parti distincte,fiecare dintre ele prezentand cate o nunta:una reala,consumata, la care menestrelul este indemnat de un nuntas sa cante poveste unei alte nunti imposibile sau deturnate(pentru ca Riga se casatoreste cu maselarita). Este valorificata astfel tehnica povestirii in rama, a nuntii in nunta.
Primele patru strofe se constituie ca un prolog ce fixeaza cadrul in care este
supusa povestea, un spatiu medieval cu trubaduri care canta la sarbatori si sunt rasplatiti cu vin vechi. In partea a doua a baladei se deruleaza povestea imposibilei iubiri dintre regele ciuperca si fata lapona. Sunt prezentate la inceput personajele si modul lor de viata antitetic. Craiul Cryto isi desfasoara existenta intr-un spatiu umed ferit de lumina,domnind peste bureti. Enigel,lapona mica si linistita traieste intr-o lume a frigului permanent,a gheturilor vesnice,iar aspiratia ei catre lumina ,catre soare o supune unei migrari periodice in functie de anotimpuri. Spre deosebire de Crypto ce se margineste la o existenta strampta,netulburata de mari evenimente, Lapona nu poate ramane intr-un singur loc, pentru ea viata fiind o continua cautare. Intanirea celor doi se realizeaza in vis, astfel fiind posibila comunicarea. Enigel adoarme, iar Crypto savarseste un adevarat ritual al petitului. El isi indeamna iubita sa ramana in tinuturile sale, imbiind-o mai intai cu dulceata si fragi, cerere ce ii este refuzata, lafel si urmatoarea de a-l culege. Raspunsul fetei sugereaza aspiratia solara si implicit releva apartenenta lor la lumi inconciliabile. Venirea soarelui este perceputa de Riga ca o amenintare. Aspiratia spre umbra nu poate fi inteleasa de Enigel. Ca toti nordici, ea tinde spre soarele atat de puternic, simbol al conditiei superioare pe care umbra nu o poate da. Riga Crypto lipsit de atributile spirituale ale fiintei spirituale sfarseste tragic in incercarea de a depasi barierele existentei sale. Finalul este trist. Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu ipostaze degradate ale propriului regn. La nivel stilistic se observa prezenta inversiunilor si a vocativelor. In portetretizarea celor doua personaje ale baladei este utilizat epitetul Crypro este sterp si naravas, Lapona este mica,linistita si prea cuminte. Se observa superlativele absolute expresive realizate prin adverbele mult si prea. Limbajul dialogului dintre cei doi este construit pe baza antitezelor:soare si umbra, uscat si umed. Este de observat si abundenta metaforelor in finalul baladei. Prin intermediul acestui poem, Ion Barbu neaga o intreaga traditie literara, inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine. Poetul prezinta drama incompatibilitati si legea nemiloasa a iubirii: supravietuieste cel puternic, iar cel slab este sacrificat.
Rolul Surprizei Intelegerea Reactiilor Exagerate Si Pasivitatii in Cazul Evenimentelor Neasteptate Pe Exemplul Pietei Pariurilor Fotbalistice in Timp Real