Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
presupune ca legea contr-la se aplica in cazul in care cetateanul R.M. sau apatridul domiciliat in R.M.comite
contr-ie peste hotarele ei.Pr.universalitatii legea se aplica p-u contr-ii savirsite in afara teritoriului tarii de catre
cetatean sau apatrid care domiciliaza in R.M. daca fapta este prevayuta ca si contr-tie de legea unde a fost
savirsita.
c) Apreciai importana limitelor de aciune ale legislaiei contravenionale
Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta foarte mare in legatura cu
determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul
limitelor de actiune a legii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta carora
aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita fapta contraventionale precum si
limitele teritoriale in interiorul carora legea contraventionala are putere juridica.
dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice dedrept contravenional statul este subiectul dominant.Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale deosebeteesenial dreptul contravenional
de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc). ntreagaactivitate de aplicare a sanciunilor contravenionale de
ctre organele abilitate(executive sau judectoreti) i de constrngere statal fa de persoanele care aucomis
fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdiciacontravenional.- Caracterul
dynamic este o trstur important a dreptului contravenional, deoarecenormele juridice contravenionale
suport deseori modificri, n funcie deschimbrile intervenite n evoluia societii. Nici una dintre ramurile
dreptului nueste supus unor modificri att de dinamice ale cadrului normativ.]]]
b) Determinai obiectul i procedeele de reglementare a dreptului contravenional
Obiectul dr-lui contr-al reprezinta relatii soc-le conditionate de aparitia raporturilor j-ce dintre diferiti subiecti ai
dr-lui contr-al privind desfasurarea activitatii de prevenire a abaterilor contr-le,constatarea faptelor contr-le si
curmarea lor, aplicarea sanctiunilor si executarea deciziilor privind aplicarea santiunilor contr-le.Natura
specifica a relatiilor soc-le reglementate de dr.contr-al a atras metoda speciala de reglementare a acestora, si
anume metoda autoritara ,portivit careia ,una dintre partile acestor relatii este statul- acesta ocupind o pozitie
speciala , o pozitie de o autoritate,de putere,de comanda. Alta parte a acestor relatii este persoana ,care este
obligata sa respecte prevederile legilor contr-le sau sa suporte actiunea masurilor de contringere satatala in cazul
nerespectarii(incalcarii) acestor prevederi.Metoda influentei reglementativ-j-ce a subiectului administrarii
asupra aclor administrati (obiectul administrarii) se manifesta prin doua forme de baza: convingere si
contringere.Constringerea ca metoda de reglementare ,poate fisubdivizata in trei grupe de masuri care
corespund sarcinilor de baza ale organelor de dr. in combaterea contraventionalitatii(prevenirea de
contraventii;curmarea(reprimarea) faptelor contr-le;stabilirea vinovatiei persoanelor ce au comis fapte contr-le
si aplicare fata de acestea a sanctiunilor contr-le):Masurilor de prevenire;Masurile de
curmare(reprimare);Sanctiunile contr-le.
[[[Relaiile sociale reglementate de dreptul contravenional pot fi divizate n urmtoarelegrupuri de relaii tip
(relaii omogene): -relaiile sociale care iau natere, se modific i se sting ca urmare a activitii de prevenirea
contravenionalitii (influena asupra cauzelor i a condiiilor comiterii contraveniilor);-relaiile sociale
determinate de constatarea faptei contravenionale i cercetarea cazului;relaiile sociale determinate de
examinarea cazului contravenional i emiterea decizieirespective;- relaiile sociale aprute ntre participanii la
procedura contravenional privind atacareadeciziei emise i revizuirea cazului;-relaiile sociale condiionate de
procedura executrii deciziei privind aplicarea sanciuniicontravenionale.Din cele menionate mai sus
conchidem c obiectul dreptului contravenional l constituierelaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul ncare legea contravenional de prevenire obine for juridic,
parcurgnd etapeleconstatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale ipn laexecutarea
pedepsei contravenionale.Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale condiionate de
apariiaraporturilor juridice ntre diferii subieci ai dreptului contravenional privind desfurarea activitii de
prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor, aplicarea
msurilor de constrngere statal i executareadeciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.relaiile
sociale reglementate de dreptul contravenional se divizeaz n:relaii sociale deconformare i relaii sociale de
conflict.Relaiile de conformare ntre stat i persoan iau natere din momentul intrrii n vigoare alegii
contravenionale, care are n calitate de coninut dreptul statului de a prescrie persoaneio anumit conduit (a
obliga la ceva, a interzice, a mputernici, a recomanda etc.) i,totodat, obligaia persoanei de a se subordona
prescripiilor normative. Relaiile sociale de conflict apar atunci cnd persoana comite o fapt contravenional.
Inmomentul svririi faptei contravenionale, apare temeiul juridic de aplicare a msurilor decurmare fa de
persoana care a comis-o, iar n momentul stabilirii c aceast fapt estecomis cu vinovie, apare temeiul
juridic de aplicare a sanciunii contravenionale.]]]
4
ca disciplin,dreptul contravenional urmeaz s selecteze o parte din tiina juridic relevat n sursele de
specialitate (manuale, monogra si, prelegeri, articole etc.) asigurind, astfel, minimul necesar de cunotine
teoretice n conformitate cu sarcinile pregtirii cadrelor juridice. ca disciplin , dreptul contravenional
cerceteaz normele de drept care constituie nsui dreptul contravenional ca ramur de drept. )astfel, disciplina
n cauz ofer celor ce aplic normele contravenionale cunotine necesare privind soluionarea cazurilor
contravenionale, asigur nelegerea just i aplicarea uniform, n strict concordan cu voina legiuitorului, a
normelor dreptului contravenional, precum i modul n care aceste norme sunt aplicate de organele competente
n varietatea cazurilor concrete oferite de realitate. ?istemul disciplinei nominalizate este, n fond, determinat de
legislaia contravenional, dar, totodat, pe l0ng e/punerea problemelor teoretice coninute n normele juridice
contravenionale, include i alte c6estiuni indisolubil legate reciproc, cum ar fi principiile i izvoarele dreptului
contravenional, raportul juridic contravenional etc. 2 asemenea cercetare contribuie, alturi de tiina dreptului
contravenional, la promovarea unor idei moderne i progresiste privind statornicia i perfecio- narea
principiilor, normelor i a instituiilor, a tuturor celorlalte raporturi contravenionale, pentru a le asigura o
efcien sporit n combaterea acestui fenomen n cone/iunea sa cu celelalte fenomene criminale atestate n
cadrul societii.
c) Apreciati importanta stiintei dr contraventional
interesele legitime ale pers. fata de care se aplica sanct.;*prejudicial,de pe urma aplicarii masurilor de
contringere,de pe urma aplicarii masurilor de constr., trebuie sa fie mai mic decfit cel prognozat,de pe urma
stoparii faptei anti-soc-le
c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare
Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta
tavrsita si contecintele ei.203 Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru
completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv.
Persoana fizica ca subiect al contraventiei
Contraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia
minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavrsi contraventsi,
avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de
valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti
subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavrsirea unei contraventsi.
Persoana juridica ca subiect al contraventiei---in conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985,
pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert
pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept
subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca
subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza:
(I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in
cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tale ori de
reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi:
a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi
pentru detfaiurarea unei anumite activitati;
este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate
10
conttituie conttructia logica ii notiunea juridica a acettei fapte, care exprima ntuiirile ii caracteritticile etentiale ale acettui
fenomen real ca raport antitocial.
Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de
lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional.3
Deci, prin continutul faptei contraventionale te ntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite n
ntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta
contraventionala.
In itiinta dreptului te face dittinctie ntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate
de lege tau care i determina gravitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru
exittenta contraventiei ii pe care le ndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat ntotdeauna n norma incriminatoare,
nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei.
Analiznd definitia contraventiei, dittingem, ca ii n cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te
concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele
trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii,
implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.
c)
11
vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de
lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.
c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care
exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale.
Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.
Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea
contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie
gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat
contraventia.
Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei
antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de
persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.
sau,atrage dupa sine in calitate de sanctiuni aplicarea e unui avertisment sau a unei amenzi in marime de la 2
unitati conventioanele.
Impacarea partii vatamate cu persoana care a comis contr-le.Daca partile s-au impacat si procedura contr-la
devine irevocabila, atunciactiunea contr-la si cea civila se sting din oficiu cu clasarea procedurii.
Emiterea unui act de amnistie , daca el suprima aplicarea sanctiunii adm-ve.In caz de emitere de catre Parlament
a unui asemenea act,procedura contr-la inceteaza, iar faptuitorul este eliberat de rasp.contr-la
Abrogarea contr-la cu rasp.adm-va-disciplinara se efectuiaza in cazul si in modul stability de legea contr-la,care
se aplica fata de militari si supusii serviciului militar,chemati la concentrare,precum si fata de persoanelor de
efectivul de soldati si dinpersonalul si din persoanelor de comanda al Organelor Afacerilor Interne.
Decedarea persoanei fata de care s-a inceput procedura contr-la.Decesul contravenientului este una din cauze
care determina stingerea raportului de represiune contr-la.Moartea faptuitorului face imposibila aplicarea
sanctiunui contr-le d-ce,spre deosebire de alte forme de rasp-re j-ca,rasp.contr-la este personala si nu se
transmite pe cale de succesiune,Din p.v.d al dr-ui procesual,moarte faptuitorului este cauza de stingere a actiunii
contrl,dar actiunea civila va fi solutionata.
c)Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de extrema
necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie
aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei
tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta
respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind
lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a
respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva
unui interes public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei
persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul
unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera
vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de
lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.
a)Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupramarimii
sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.Astfel,urmeaza sale
mentionam pe fiecare in parte(mai jos)
b)Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie estedovedit
se consider circumstane atenuante:a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a
prejudiciului;b) contribuia la descoperirea contraveniei;c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de
mprejurri personale sau familiale;d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o
persoan care ntreine copil cu vrsta depn la 8 ani;e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au
provocat contravenia.Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie
este dovedit seconsider circumstane agravante:a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se
pune capt unei astfel de comportri;b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat
contravenional sau condamnat ale creiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la
svrirea contraveniei;d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;e) svrirea contraveniei
profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale;f) svrirea contraveniei n
stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecateste n drept, n funcie de
caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant;g) svrirea contraveniei fa de un
minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care seafl n imposibilitatea de a se
apra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.
c)Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau
influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem
spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si
influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la
inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind
cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta
contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la
aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori
de a o usura,luind in consideratie anumite criteria
si-sau cauzarea de prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile
publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la
rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul
persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca. Rasp.penala
ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos
,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-le,exceptind
virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar
autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le
,predomina cele privative de libertate.
Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp.
Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite
delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica
masura disciplinara corespunzatoare. c)In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe
de savant care au pareri opuse: primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca
are urmatoare forme:
-rasp.administrativ-disciplinara
-rasp.amd-contr-al
-rasp adm-patrimoniala
Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de
rasp.: -rasp.adm-va -rasp. contr-la. Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-vapenala
detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta fiecare tip individual
de contravenie Normele prii special este inseparabil de aplicarea normelor prii generale, deoarece aceste dou pri
ale dreptului contravenional se afl ntr-o legtur indestructibil n cadrul ntregului;Partea special este cea mai
veche parte a dreptului contravenional, care consacr principia i reguli generale cu privire la aspectele commune
ale contravenionali rilor, ca urmare a procesului de generali are, abstracti are sistematizare a dreptului
contravenional.Drepul contravenional repre int clasificarea n anumite categorii i grupe a tuturor
contraveniilor prev ute de legislaia n vigoare. !l reprezint ordinea unirii dispoziiilor "uridico-contravenionale
ce cuprind componene concrete de contravenii, clasificate n capitol, n funcie de obiectul atentrii, adic de
valorile sociale ocrotite de dreptul contravenional
b)Partea special a #.#ontravenional se divizeaz astfel: $se enumer capitolele prii speciale%-&'(. )iecare capitol
nsumeaz un numr de articole care reglementeaz fapte antisocial ndreptate mpotriva unei anumite valori
ocrotite de legea contravenional. Articolele pot dipune de aliniate n funcie de variantele de contravenionalizare.
*istemul partii special a dreptului contravenional are un caracter variabil, deoarece pe msura dezvoltrii statului,
perfecionrii relaiilor sociale, se modific i importana valorilor sociale, crete rolul lor, se schimb sau nu se
cizeleaz metodele i mi"loacele de aprare a valorilor respective etc. *tudierea prii special a dreptului
contravenional este util i pentru mbuntirea permanent a reglementrilor contravenionale n viitor, astfel ca
normele contravenionale s corespund ct mai e+act cerinelor de prevenire i combatere a fenomenului
contravenional. Contrav din p speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintrun anumit domeniu contrav ce atentea+a la dr politice.cap
29 articole)&uprinde $ sau mai multe
comp.de contraventie cu urm ob.generice rel.sociale privind dr.politice5impiedicarea e/ercitarii dr.electoral,
afisarea neautorizata a inf.electorale%, rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2
ontrav
ce atentea+a la sanatatea populatiei sanat pers si starea sanitaro8epidemiologica.cap 3 13
articole) !
ontrav ce atentea+a la dre reale.cap 7 13 articole%-relatii aferente privind dr.aferente
fondului funciar, sivil sau subst.utile5tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor
decontructie%,rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului
comercial-sustragerea in prop mici din avutului proprietarului.;. ontrav din dom prot mediului.cap 9 ;articole)8rel sociale privind prot fondului acvatic funciar forestier protectia regnului animal
protectia mediului .&ontrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii
teritoriului5cap.$C,(;articole% =.&ontrav in dom agricol si sanitaro-veterinar5capt.$$,$;art% rel.sociale din
domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare%. .&ontrav ce atenteaza la regimul
detransporturi5cap.$(,1$articole% rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport
magistral%.+.&ontrav in dom.circulatiei rutiere5cap.$1,$+articole%.*.&ontrav in dom.comunicatiilor
electronice, postale si te6n.infomationale5cap.$;,$ article%$C.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator,
fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.$$.&ontrav ce afecteaza activ.auto.publice.$(.&ontrav ce
aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul #.$1.&ontrav ce atenteaza la modul
de administrare in domeniul supraveg6erii pietii.&ontrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea
publica.&2ntrav in domeniul evidentei militare.(C.1 @ruparea contrav partii speciale dr.material al &c #
serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. )ceasta structurare,
precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia
contrav.>iecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este
indreptat nemijlocit atentatul contraventional.
17
b)Principiile.Procesul contr.in sens restrins are un sir de principia care p[ot fi evientiatereiesind din prevederile
legislatiei in vigoare.In calitate de principia ale procesului contr.pot fi mentionate:-principiul legalitatii;principiul competentei-nu toate aut.puterii de stat sunt imputernicite cu autoritate jurisdictional adm-tiva cid oar
acele aut.prevazute expres de lege;-pr.ocrotirii intereselor pers.si societatii-in cadrul procesului adm.,pe prim
plan trebuie puse interesele legitime ale pers.si societatii,interesele statale trebuie sa fie in deplina concordant cu
interesele societatii;-pr.egalitatii procesuale-partile sunt egale in fata legii cit si in fata aut.care solutioneaza
18
cazul;-pr.atingerii adevarului-analiza minutioasa si la timp pentru a stabili o rasp echitabila;-pr.accesibilitatiiorice pers.trebuie sa dispuna de posibilitati de a participa la toate etapele examinarii cazului respective;pr.operativitatii-stabilirea unor termene restrinse pu efectuarea tuturor act.procedurale inclusive pu executarea
deciziei adoptate;-pr.raspunderii in limitele competentei-persoane care conduce procesul este responsabil de
eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului
19
20
Inst,de judecata
Procurorul
Comisia adm-va
Agentul constat.
Autorit competente sa solut. Cauzle contr-le ,conform pr.teritorialitatii,stabilesc repartizarea cauzelor contr-le
intre org.compet. de acelasi grad determina competenta intr-un anumit teritoriu.Autorit.compitente pot fi
divizate in 2 grupe:-autorit. Extrajudiciare(procurorul,comisia adm-va, agentul constat.)-autorit.
Judiciare(inst.de judecata)
b) Procurorul eaxamineaza categorii de contr-ii:
Procuratura reprez.interesele generale ale societatii ,apara ordinea de dr.,apara dr.si libert. Cetatenilor,conduce
si exercita urmarirea penala si reprez.invinuirea in inst.de judecata.In cazul refuzului inceperii urmaririi penale
,incetarii urmaririi penale din cauza ca fapta constituie o contr-ie ,precum si in cazul eliberarii de rasp-re penala
a persoanei, cu atragerea la rasp-rea contr-la,procurorul dispune pornirea procesului contr-al si-ori examineaza
cauza ,in limitele competentei sale ,ori expediaza materialele accumulate,conform competentei,altor organe spre
examinare.Prin ordonanta motivata,procurorul poate aplica orice sanctiune contr-la ,cu exceptia sanctiunii,a
carei aplicare este de competenta inst.de judecata.
Procurorul este in drept:
In termen de 15 zile,procurorul este in dr. sa atace decizia agentului const-or,emisa in cazul contr-al.Comisiile
adm-ve examineaza contr-le.Comisia adm-va ,de pe linga autorit,publice locale,se formeaza de catre consiliul
local(satesc),orasanesc sau municipal,in component presedintelui,vice-presedintelui,secretariului responsabil a
4-7 membre.Obligatiile membrilor comisiei adm-ve se stabilesc prin regulament.Sedinta comisiei adm-ve este
deliberative,daca la ea participa simpla majoritate a membrilor ei.Deciziile comisiei se adopta cu majoritatea
simpla de voturi din nr.membrilor Comisiei Adm-ve prezenti la sedinta.
26.Instanta de judecata
Justitia in cazurile contr se infaptuieste de catre inst de jud.conform competentei dat princ c contr,art 394.Cauza
contr este examinata de un complet format dintr-un singur judecator care se pronunta asupra fondului cauzei
printr-o decizie.In cazul recursului,cazul este examinat de un complet format din 3 judecatori.Cauza
contravenientului se judeca ca regula in sedinta publica.Insa poate fi examinata si in sedinta inchisa daca
aceasta cere legea.Conform art 395 C Contr inst de jud examineaza urmat cause contr:-toate cazurile cu privire
la contr,cu exceptia cazurilor care conform c.contr sunt atribuite la competent altor organe;-exceptii cazurile
contr in privinta minorilor;-cauzele contr expres prevazut pentru inst de jud;-cauzele contr in care agentul const
sau procurorul propun aplicarea sanct contr.,ca:privarea de drept de a desfasura o anumita active;privarea de dr
de a detine anumite funct;privarea de dr special;munca neremunerata in folosul societ;arestul contr. Inst de jud
conform prevederilor C Contr.este competent sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara.Procuratura este
atribuita la aut-le judiciare.Competenta procurorului fiind examinarea xauzelor contr.Procuratura reprezinta
interesele generale ale societatii,apara ordinea de drept,drepturile si libertatile cetatenilor,conduce si exercita
urmarirea penala.Este discutabila necesitatea ca procurorul sa examineze in acelasi timp cauzele contr.
Procurorul poate aplica orice sanct contr printro ordonanta,cu exceptia sanc a caror aplicare tine de inst de jud
28.Agentul constatator
a)In calitate de agenti constatatori conform C Contr pot fi:-organele afacerilor interne care sint in drept sa
examineze cauzele contr sis a aplice sanct in limitele cometentei sefului de directive si adjunctii lui,comisarul
de politie si adjunctii lui ,sefii sectiei de politie ,sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie,etc.;centrul pentru combatere a crimelor economice si coruptiei sunt in drept sa examineze cause contr-le sis a aplice
sanct directorul,vicedirectorul,sefii organelor teritoriale si adjunctii lor;-serviciul vamal-sunt in drept sa
examineze cause contr:sefii birourilor si posturilor vamale si adjunctii lor;-comisiea nationala a pietii
financiare:presedintele si vicepresedintii comisiei financiare;-inspectia muncii sint in drept sa contate contr sis a
incheie procese verbale inspectorul general de stat al muncii si adjunctii lui,sefii inspectoratelor teritoriale de
munca si adjunctii lor,inspectorii de munca;-serviciul graniceri;-serviciul de stat de arhiva;-agentia
medicamentului;etc.
b)Cauza contr se solutioneaza de agentul constatator in a carui raza a fost savorsita contr.Acesta poate aplica
sanct prevazute in partea speciala a cartii 2 in limitele competentei si numai in exercitiul functiunii.El poate
constata contr.ale caror constatare solutionare si sanctionare sint atribuite competentei unor alte organe.In astfel
de cazuri agentul va remite organelor respective procesele verbale de constatare a contr.
22
23
30.Probele
a)Probele sun elemente de fapt dobindite in modul stability de prezentul cod,care servesc la constatarea
existentei sau inexistentei contr-tiei,la identificarea faptuitorului,la vinovatie si la cunoasterea altor circumstante
pentru justa solutionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt:procesul verbal cu privire la
contraventie,procesul verbal de ridicare a obiectelor si doc,procesul verbal de perchezitie,explicatiile persoanei
in a carei privinta a pornit procesul contr.Depozitiile victimelor ale martorilor,inscrisurile,inregistrarile audio
sau video,fotografiile,corpurile delicate,obiectele si doc ridicate ,constatarile tehnico-stiintifice si medicolegale,raporturi de expertiza.
b)Dat fiind faptul ca sunt admisibile,probele pertinente,concludente si utile,sunt administrate in conformitate cu
c contr.Cele mai raspindite mijloace de proba sunt:-cercetarea la fata locului;-ridicarea obiectelor si doc;efectuarea perchezitiei;=perchezitia corporala;-procesele verbale cu privire la perchezitie;-copurile
delicate,etc.Cercetarea la fata locului se efectuiaza in scopul descoperirii urmelor contr.,corpurilor delicate si
pentru a stabili circumstantele contr-tiei,ori alte circumstante care au importanta pentru justa solutionare a
cauzei,agetul constatator efectuiaza cercetarea la fata locului,a obiectelor. Ridicarea obiectelor si doc.-au
importanta pentru cauza si daca se cunoaste locul si pers la care se afla,lucratorul organului afacerilor interne
efectuiaza in temeiul unuor ordonante ridicarea lor.Perchezitia-se efectuiaza daca in din probele accumulate ca
intr-o anumita incapere la domiciliu ori in alt loc sau la o anumita persoana se pot afla instrumente ce au servit
la savirsirea contr.,obiecte sau alte valori dobindite din cotr,precum si obiecte sau doc care pot avea importanta
pentru cauza. Procesele verbale cu privire la perchezitie-agentul constatator la fata locului inctocmeste un
process verbal care anexeaza dupa caz lista obiectelor si doc ridicate.In procesul verbat cu privire la perchezitie
sau la ridicarea obiectelor si doc se consemneaza ca celor prezenti li sau explicat drepturile si obligatiile
prevazut de C Contr si se inscriu declaratiile facute de aceste persoane.
c)O proba poate fi pusa la baza hotaririi cu privire la contr-tii daca intruneste conditiile de admisibilitate
concludente si utilitati.Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr-la
care consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr care presupune colectarea si verificarea
probelor in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre aut-le competente sa constate cazul contraventiei
din oficiu sau la cererea altor participant la procedura.Orice informative poate fi considerate drept proba daca
sunt respectate urmatoarele comditii:ea contine data privind comiterea sau necomiterea contr.;vinovatia
faptuitorului;alte date care pot contribui la solutionarea.Aceasta informative este modul stability de lege si de
sursele prevazute de lege.
26
27
28
29
penalizare expira in termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura
incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre
exemplu,a caror numar maximstabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa
expire dupa anumita perioada.
Este necesar de mentionat ca Codul contraventional prevede o procedura simplificata in caul amenzii ,atunci
cind agentul constator constata fapta contraventionala si intocmeste procesul-verbal cu privire la contraventie
,iar contravenientul poate achita doar jumatate din marimea amenzii stabilite ,daca o achita in cel mult 72 ore
de la stabilirea ei.
Un aspect nedezvoltat si chiar incert din Codul contraventional este lipsa procedurii de examinarea a cauzei
contraventionale in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze asemenea cauze. Pina la
solutionarea de catre legislator a aspectelor mentionate procedura ar putea fi preluata partea judecarii cauzei
contraventionale.
b)
1. Constatarea fapt contr-le
Aceasta este faza initiala a procesului contr-al reprezentind acitivitatea agentului const-or de colectare si de
administrare a probelor privind existent contr-ei,incheierea procesului-verbal cu privire la contr-ie si aplicarea
sanctiunii contr-le sau de trimitere,dupa caz,a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionarea
conform competentei.
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu cind se afla ca a fost savirsita o fapta
ilicita sau cind o astfel de fapta a fost depistata in urma controlului conform atributiilor de serviciu prevazute de
lege.
Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul const-or este obligat sa verifice sesizarea si se
intreprina masurile prevazute de CC.In cazul injuriei sau anumite contr-ii ce atenteaza la drepturile
reale.procesul contr-al se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei.
2. Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi
32
Ezam.cauzei contr-le,este prevazuta de CC prioritar p-u judecarea cauzei contr-le.Aceasta se judeca de inst,de
judecata in sedinta publica,oral,nemijloci si in contradictoriu.
3. Exercitarea cailor de atac in cauza contr-la
Aceasta cuprinde: calea ordinara de atac(recursul) si extraordinara( revizuirea)
Recursul .Hotarirea jud-sca contr-la poate fi atacata cu recurs de catre urmatorii participanti la procesul contr-al:
a.
b.
c.
d.
Cintravenientul
Agentul constatator
Victim
Procurorul
Procurorul poate fi declarant poate fi declarat in numele partilor si de catre aparator,iar in numele
contravenientului arestat,de catre sot/sotie.
Recursul impotriva hotaririi judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Recursul se depune in
instant de judecata a carei hotariri este atacata.Persoana detinuta in detentie paote depune recurs si la
administratia locului de detinere, care este obligat sa-l expedieze imediat instantei de judecata a carei hotarire
este atacata.Recursul primit ,impreuna cu dosarul cauzei,se expediaza,in cel mult 3 zile de la data expirarii
termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
Recursul declarant cu omiterea termenului menionat,dar nu mai tirziu de 15zile de la inceputul executarii
sanctiunii sau perceperii despagurbirii material, se considera depus in termen daca in instanta de judecata a
constatat ca intirzierea a fost determinate de motive intemeiate sau de neinformare despre adoptarea hotaririi a
participantului la proces, care nu a fost present la judecarea cauzei, nici la pronuntarea hotaririi asupra ei. Pina
la solutionarea repunerii in termen, instant paote suspenda executarea hotaririi
Revizuirea.Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni din
momentul aparitiei unuia dintre urmatoarele temeiuri:
i.
ii.
iii.
iv.
v.
Instanta de judecata,prin hotarire, a constatat o incalcare a dr.. si libert.. omului care poate fi reparata la
o noua judecare
Curte Constitutionala a declarat neconstitutionala precederea legii aplicata in cauza repsectiva
Legea noua inlatura caracterul contr-al al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui
privinta nu a fost executata integral sanctiunea contr-la
Exista oprocedura pornita in cauza data in fata unei instante internatioanel
Prin hotarirea definitive s-a constatat ca agentul const-or, procurorul sau judecatorul a comis ,in cursul
constatarii si judecarii acestei cauze, abuzuri ce constituie infractiuni.
33
Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanciunii administrative constituie ultima faz a procedurii
contravenionale. Specificul acestei faze rezid n faptul c obiectul su este deosebit n raport cu cel pe care
i-1 propune constatarea, examinarea n fond i examinarea n recurs a cazului contravenional. De
asemenea, sunt diferite raporturile juridice procedurale de executare fa de cele care se instituie n cursul
fazelor ulterioare.
Codul Contravenional(CCv) i legislaia de executare reglementeaz modul i ordinea executrii sanciunilor
contravenionale care, dat fiind c este diferit pentru fiecare categorie de sanciuni, impune examinarea
separat a acestora. Art.32 al CCv prevede: Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt:
a) avertismentul;
b) amenda;
c) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
d) privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
e) aplicarea punctelor de penalizare;
f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm);
g) munca neremunerat n folosul comunitii;
h) arestul contravenional.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii i
punctele de penalizare pot fi aplicate i ca sanciuni complementare.
Minorii pot fi sancionai complementar doar cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
Comform aceluiai articol sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:
a) amenda;
34
Executorul judecatoresc verifica daca amenda a fost achitata si ,in cazul in care nu a fost achitata de catre
contravenient ,intenteaza procedura de executare si executa documentul executoriu in conformitate cu
prevederile cartii intii a Codului d executare (cum ar fi prin urmariea mijloacelor banesti in numerar ale
debitorului ; urmarirea bunului debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri si prin vinzarea sau
administrarea mijloacelor banesti de pe conturile pe bunuri si prin vinzare sau administrarea lor silita ;
urmarilea salariului ,pensiei, burseri si altor venituri ale debitorului; urmarirea mijloacelor banesti si
bunurilor debitorului care se afla la terti; etc.). Concomitent cu amenda , se vor incasa si cheltuielile de
executare.
In cazul in care executares silita nu a fost posibila din cauza lipsei sau insuficientei de bunuri sau din cauza
eschivarii cu rea-vointa de la achitarea amenzii, executorul judecatoresc solicita instantei care a judecat cauza
in fond sa adopte o incheiere in conditiile art.34 din C.C. (cum ar fi inlocuirea cu o alta sanctiune), desi
Codul de executare nu prevede expres aceasta.
C. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a ocupa anumite functii sa de a exercita o anumita
activitate se asigura catre organul de probatiune (agent constator) in a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
Instatna de judecata trimite hotarirea privind dreptul de ocupa anumite functii sau de aexercita o anumita
activitate si o dispozitie de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea
contravenientului din functie sau de a-i interzice sa exercite o anumita activitate.
Organul abilitat adopta ,in termen de 3 zile , acutul de eliberare din functie sau de interzice de a exercita o
anumita activitate si il remite ,impreuna cu hotarirea judecatoreasca, organului de probatiune. Organul de
probatiune , in termen de de 5 zile, informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei.
Conform Codului de executare ,indiferent de faptul daca contravenientul ocupa o anumita functie sau
exercita o anumita activitate, organul de probatiune tine evidenta lor, efectueaza controlul respectarii de catre
contravenienti a interdicitei, stabilite de hotarirea judecatoreasca, de a ocupa anumite functii sau de a
exercita o anumita activitate, verifica indeplinirea prescriptiilor hotaririi judecatoresti si catre administratia
organizatiei in care lucreaza contravenientul , precum si de catre organelle imputernicite sa anuleze
autorizatia privind exercitarea unei anumite activitati.
Prescriptiile hotatirii judecatoresti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a axercita o
anumita activitate sunt obligatorii pentru administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul.
Adiministratia in care lucreaza contravenientul este obligata:
1. In cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotarirea judecatoreasca si a avizului organului de
probatiune, sa elibereze contravenientul din funcie sau sa ii interzica sa exercite o anumita activitate
sis a expedieze organul de probatiune instiintarea despre indeplinirea prescriptiilor hotaririi;
2. Sa prezinte, la solicitarea organului de probatiune ,documentele ce tin de executarea sanctiunii;
3. In caz de concediere a contravenientului pina la executarea definitive a sanctiunii, sa inscrie in
carnetul de muca interdictia stabilita in hotarirea judecatoreasca, durata sicaracterul functiei ce nu
poate fi ocupata si/sau ale activitatii ce nu poate fi exercitata;
35
Desi Codul de executare nu contine referinte cu privire la executarea sanctiunii privind aplicarea
punctelor de penalizare, aceasta sanctiune se executa conform Regulamentului privind evidenta
contravenientului privind evidenda contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si asigurarea accesului
titularului permisului de conducere la informatia despre punctelor de penalizare, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.493 din 14 august 2009. Autoritatile inputernicite sa stabileasca sanctiunea respective
expediaza la comisariatul de politie terittoria in termenul stabilit documentele ce testa aplicarea sanctiunii.
Documentele menitonate se inregistreaza in canceria de comisariatului de politie territorial in modul
stability pentru corespondenta de intrare, se prezinta spre informare si decizie conducatorului acestuia ,
dupa care se transmit operatorului pentru a fi luate la evidenta.
In cazul in care contraventia in domeniul circulatiei rutiere a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice
certificate sau al mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic , agentul constator, dupa stabilirea
identitatii conducatorului de vehicul, poate incheiea procesul-verbal si absenta contravenientului, care de
asemenea este pasibil evidentei automatizate.
Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sa obtina in termen de 10 zile, personal sau prin
reprezetantul legal, la organul territorial al politiei rutiere in raza caruia isi are resedinta, informatii cu privire la
numarul de puncte de penalizare ca i-au fost aplicate ,precum si cu privire la cazierul sau contraventional.
E. Sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii se executa in conditiile cap. XXI din Codul de
executare, adica similar pedepsei penale respective , ceea ce creaza incertitudini in aplicare. De exemplu,
ca si in cazul sanctiunii pprivative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate , nu este clar care este acel organ de probatiune ce asigura executarea sanctiunii contraventionale
. De asemnea, nu sunt definitive mecanismele concrete de executare a sanctiunii respective.
Astfel, instanta de judecata trimite hotarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia
de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contravenientul, care, in cel
mult 15 zile, asigura executarea sanctiunii.
Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa de la 2 la 4 ore pe zi, in afara timpului activitatii de
baza sau de studii. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi executata , ca exceptie , si in zilele de
Duminica , si in zilele de sarbatoresc nelucratoare, desi in acest caz legislatorul ar fi trebuit sa stabileasca
anumiti coeficienti. Munca neremunrata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in
conditii vatamatoare ,in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatate sau integritatea
contravenientilor, adica se organizeaza in conformitate cu prevederile leslatiei privind protectia muncii.6
Acordarea concediului annual la locul de munca de baza al contravenientului nu suspenda executarea
pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii.
In cazul in care, in timpul executarii sanctiunii, contravenientului I s-a stability gradul I sau II de invaliditate
fara termen, precum si in cazul graviditatii contraventiei, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata
competente un demers privind eliberarea de executare ulterioara a pedepsei muncii neremunerate in folosul
comunitatii.
6
36
Organul de probatiune ( nota aut; ar fi fost bine venit sa fi fost stabilite ca autoritati responsabile organelle
de executare in comun cu autoritatile administratiei publice locale) tine evidenta contravenientilor la munca
neremunerata in folosul comunitatii, explica modul si conditiile de executare sanctiunii,coordoneaza cu
autoritatea administratiei publice locale lista obiectelor cu destinatie sociala la care contravenientii executa
sanctiunea, controleaza modul si conditiile de executare a acesteia, tine evidenta sumara a timpului lucrat,
exercita alte atributii stabilite de legislatie.
Autoritatile administratiei publice locale, la rindul lor, determina obiectele cu destinatie sociala la care
contravenientii executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune,de
comun accord cu atoritatile administratiei publice ,determina locul si volumul de munca pentru contravenient ,
cu ajutorul organizatiilor si asociatilor identifica obiectele la care poate fi folosita munca neremunerata in
folosul comunitatii.
La rindul ei, administratia organizatiei in care contravenientul executa sanctiunea muncii neremunerate in
folosul comunitatii verifica calitatea lucrului efectuat de catre contravenient , informeaza organul de
probatiune despre numarul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de munca stabilit. In caz de
producere a unui accident de munca ,administratia organizatiei, in cel mai scurt timp posibil,dar in nu mai
tirziu de 72 ore, va informa despre cele intimplate organul de probatiune.
Contravenientul este obligat sa se prezinte la citare la organule de probatiune , sa respecte modul si
conditiilede executarea a sanctiunii, regulamentul de ordine interioara a organizatiei in care este antrenat la
munca,sa lucreze constiincios la obiectele la care a fost repartizat, sa execute termenul de prestare a muncii
neremunerate in folosul comunitatii, sa informeze oficiul de executare despre schimbarea domiciliului sau
despre imposibilitatea temporara de a presta muca.
Daca persoana sancionata cu munca neremunerata in folosul comunitatii nu executa aceasta santiune aceasta
sanctiune sau, in timpul executarii, are o conduita necorespunzatoare manifestata prin neindeplinirea
obligatiilor care ii revin sau prin indeplinirea lor fectuoasa, organul de probatiune adreseaza instantei de
judecata un demers privind inlocuirea muncii neremunerate in colosul comunitatii cu arest contraventional
conform art.37 din Codul contraventional.
F. Executarea sanctiunii arestul contraventional se asigura de catre penitenciare (penitenciar de tip
semiinchis) conform prevederilor respective ale Codului de executare. Nu se admite aplicarea armei de foc
in privinta contraventiilor, cu exceptia cazurilor opunerii rezistntei, participarii la tulburarea de masa,luarii
de ostatitici, atacarii altor personae sau savirsirii unor alte actiuni social-periculoase.
G. O problema aparte in reglementare o constituie expulzarea, aceasta reprezentint fie sanctiune
complimentara, fie masura de siguranta, iar procedura de executare este indefinite.
Persoane juridice:
A. Amenda se achita in mod benevol de catre persoana juridical in decurs de 30 zile de la data raminerii
definitive a hotaririi judecatoresti.7
37
Dupa expirarea termenului de executare benevola, instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru
executare silita executoriului judecatoresc in a carui competenta teritoriala, stabilita de camera teritoriala a
executoriului judecatoresc, isi are sediul contravenientul.
Executoriu judecatoresc , in termen de 10 zile verifica mijloacele banesti aflate pe conturile pancare ale
persoanei juridice si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul
indicat in titlul executoriu.
Daca, in decurs de 30 zile de la data primirii titlului executoriu de catre institutia financiara, dispozitia de
incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijloacelor banesti , executorul judecatoresc va dispune
urmarirea bunurilor pesoanei juridice in conformitate cu prevederile Codului de executare.
Dupa cum am mentionat , executorul judecatoresc informeaza, in termen de 5 zile, instant de judecata despre
executarea hotaririi.
B. Privarea dreptului de a exercita o anumita activitate se asigura conform Codului de executare
(art.305) de catre organul de probatiune in a carui raza teritoriala isi are sediul contravenientul ,
prevederile respective fiind necesare a fi racordate la conceptul si principiile raspunderii
contraventionale.
Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a interzice
contravenientului o anumita activitate pentru a sista activitatea interzisa , pentru a retrage autorizatia sau licenta
si/sau pentru a modifica statutul persoanei juridicesanctionate.
In termen de 10 zile , organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de acitvitate
interzis retrage autorizatia sau licenta respective. In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a
fost eliberata autorizatie sau licenta, Camera Inregistrarii de Stat asigura excluderea din statutul persoanei
juridice respective agenului de activitate interzis.
Informatia despre retragerea autorizatiei sau licentei ori despre modificarea statutului persoanei juridice se
publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova de catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul
Afacerilor Interne, Centrului catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afaceriolo Interne, Centrul
de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, organului fiscal, precum si organului de probatiune caruia,
suplimentar, i se remite si hotarirea instantei de judecata.
Organul de probatiune informeaza in termen de 5 zile instant de judecata despre executarea hotaririi.
In ceea ce priveste aminarea executarii sanctiunii contraventionale si liberarea de executare a sanctiunii
contraventionale, acestea se efectuiaza conform procedurii de solutioanare a problemelor legate de executarea
sanctiunilor contraventionale, adica se are in vedere obligatia contravenientului de a executa sanctiunea
contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanctiunii contraventionale.
Stingerea executarii contraventionale se efectueaza in baza urmatoarelor temeiuri (prevazute in art.295 in
Codul de executare):
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
Adoptarii unei hotariri de absolvire de raspundere a contravenientului in cursul executarii sau trimiterii
spre executare a hotaririi judecatoresti;
Intervenirii unei legi contraventionale noi care exclude caracterul illegal al fapte in cursul executarii
sanctiunii sau trimiterii spre executare a hotariri judecatoresti;
Intervenirii prescriptii executarii hotaririi privind sanctiunea;
In alte imprejurari prevazute de lege.
Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescriptiei de executare a hotaririi privind sanctionarea se
dispune prin incheierea motivata a instantei de judecata, iar in celelalte cazuri prevazute- in modul stabilit de
prezentul Cod de executare. Posibilitatea stingerii executarii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii
contravenientului.
39