1.

Noiunea i constituirea legislaiei contravenionale

a) Descriei etapele constituirii i definii legislaia contravenional .
In vederea aprecierii corecte a sistemului de izvoare ale dreptului contravenional, optm pentru utilizarea n
aceast ramur a tiinei juridice a termenului de legislaiecontravenional", care provine de la termenul
lege", considerat n teoria general adreptului ca act juridico-normativ al organului legislativ ce are for
juridic suprem,aprobat ntr-o ordine special i orientat spre reglementarea celor mai importante
relaiisociale.In ceea ce privete dreptul contravenional sintagma legislaie contravenional", nviziunea
noastr, ar putea fi utilizat n sens larg, avnd urmtoarea definiie:legislaiacontravenional reprezint
sistemul de acte juridice adoptate sau emise de ctre diferii subieci ai dreptului contravenional, care contribuie
la apariia, modificarea sau stingerearaporturilor juridice concrete n domeniul combaterii contravenionalitii.
b)Determinai scopurile legislaiei contravenionale .
Prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile i dispoziiile
generale i speciale n materie contravenional, determin faptele ce constituie contravenii i prevede procesul
contravenional i sanciunilecontravenionale. Pornind de la scopul reglementrii juridice a procesului de
administrare ndomeniul combaterii contravenionalitii, dup prerea noastr, legislaia contravenionaldin
Republica Moldova ar putea fi mprit n dou categorii de norme juridice:1)norme juridice care stabilesc
faptele ce constituie contravenii, rspunderea contravenional imodalitatea aplicrii ei; 2) norme juridice ce
alctuiesc cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a contraveniilor.n acest caz noiunea legislaie
contravenional" ar include: 1) Codul contravenional alRepublicii Moldova, care reprezint unicul act
normativ ce stabilete rspundereacontravenional i procedura contravenional; 2) alte legi i acte normative
sublegislative,adoptate de organele abilitate, care formeaz cadrul juridic al activitii de prevenire icurmare a
contraveniilor.
c) Evaluai rolul legislaiei contravenionale n sistemul de drept.
Actele legislative ocup un loc primordial n sistemul izvoarelor dreptului contravenional.n literatura de
specialitate se utilizeaz dou noiuni:legea contravenional" ilegislaia contravenional".Aceeai situaie
se atest i n actele legislative: n Codul cu privire la contraveniile administrative din 1985 era utilizat
sintagma ..legislaia cu privirela contraveniile administrative", n Codul contravenional actual se folosete
sintagmalegea contravenional".Potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, cuvntul lege" denumete
o categoriefilosofic ce exprim raporturi eseniale, necesare, generale, relativ stabile i repetabile n intre
obiectele i fenomenele realitii sau ntre stadiile succesive ale unui anumit proces.O alt interpretare ar fi c
Legea este o norm cu caracter obligatoriu, stabilit i aprat de puterea de stat. Aceeai surs prevede
clegislaie" nseamn totalitatea legilor unei risau ale unui domeniu juridic. Bazndu-ne pe denumirea i
coninutul normei juridicemenionate, am putea concluziona c respectivul Cod este unicul izvor al dreptului
contravenional, poziie care nu poate fi acceptat din punctul de vedere al tiinei dreptuluicontravenional.

2.Actiunea legislatiei contraventionale

a) Identificai direciile de aciune ale legislaiei contravenionale.
Aplicarea legislatiei presupune activitatea organizatorica realizata in forma speciala de organelle
publice competente p-u implimentarea normelor de drept privind privind cazuri sociale
concrete.Aplicarea legii contr-le demareaza o data cu intrarea ei in vigoare ,d-ce din acest moment ea
este obligatorie si in ceea ce priveste pe destinatarii care s-au confromat, eficienta este relativa.
Aplicare legii contr-le este respectata de catre toti subiectii dr-ui contr-al a normelor j-ce ,fi prin
conformare,fie prin constrigere statala.Elementele ce constituie continutul de aplicare a legii contrl:Spatiul, timpul si persoanele.
b) Determinai corelaia dintre direciile de aciune ale legislaiei contravenionale.
Aplicarea legislatiei contr-le in timp- presupune ansamblu de norme j-ce contr-le prin care se reglementeaza
aplicarea legii contr-le in raport cu timpulul savirsirii contraventiei si cu momentul tragerii la raspunderii
contraventioanele a presoanei vinovate.Actiunea legii contr-le in timp este determinata de 2 momente:Intrarea
in vigoare a legii;Iesirea din vigoare a legii.Conform art.76 const. legea intra in vigoare la data publicarii ei sau
la data expres prevazuta in textul legii.Iesire din vigoare a legii este data in care inceteaza aplicarea ei.
Conform art.487 din Legea cu priv. la actele legislative prevede ca ,,Actiunea actului legislative inceteaza
daca:-Este abrogate;-Este declarant nul prin hotarire definitiva judecatoreasca;-A ajuns la termen;-S-a
consumat;-A devenit caduc
a)Abrogarea legii poate fi expresa si tacita ,totala sau partial.-Directa- ea apare in cazul in care noul act
normative nominalizeaza exres actul normative sau dispozitiile din acest act care se aborga;-Indirecta- cind
noul act normative se limiteaza la mentiunea ca dispozitiile anterioare fara a le nominalize concret,direct;Tacita- cind noul act nu abroga in mod expres actul mormative sau unele dispozitii,dar contine textul
lui,dispozitii incompatibile cu prevederile altei legi si in acest caz este valabil principiul-legea noua abroga
legea veche;c)Intrarea actiunii legii contr-le se realizeaza prin ajungere la termen.Legile temporare sunt emise
p-u o anumita situatie provizorii( stare exceptionala).Legea cu termen se elaboreaza in cazurile in care se poate
prevedea cu exactitate timpul necesar aplicarii acestei legi.;d)Actul normtaiv devine caduc in cazul in care legea
nu mai poate fi aplicata d-ce au disparut relatiile soc-le reglement. de aceasta lege.
Un principiu fundamental al aplicarii legii in timp este neretroactivitatea legii si principiu aplicarii immediate a
legii noi.O exceptie al pr. neretroactivit. o constituie extraactivitatea legii,care consta in extinderea actiunii unei
legi fie inaintea mementului intrarii in vigoarea ,fie ulterior,dupa iesirea ei din vigoare (retroactivitatea si
ultraactivitatea).Retroactiv.- presupune aplicarea legii contr-le noi la situatiile anterioare intrarii ei in
vigoare(Hotarirea Cur. Const-le nr.32 din 29.11.98, Hot.C.Cnr26 din 30.05.2002) in baza caruia legea cont-la
poate avea efect retroactiv in urmatoarele cazuri:-cind atenuiaza sau anuleaza rasp. Contr-la comisa ;-cind legea
noua prevede retroactivitatea sa;-in cazul legii interpretative care exlplica sensul unor legi anterioare producind
efecte de la data intrarii in vig. a legilor pe care le interpreteaza si cu care formeaza un tot intreg.Ultraactivitatea
presupune ca in cazul in care legea noua prevede o sanctiun mai aspra decit legea veche ,sub actiunea careia
se gasea contravenientul la momentul savirsirii ei, aceasta contr-tie se va sanctiona conform legii
vechi.Aplicarea legislatie in spatiu- consta in traducerea in viata a normelor contr-le in raport cu locul
comiterii contr-le.Limitele actiunii legii contr-le in spatiu sunt ghidate de 3 principii:Pr. Teritorialitatii;Pr.
Personalitatii; Pr. Universalitatii..Pr. Teritoarialitatii determina activitatea de traducere in viata a prescriptiilor
normale normelor contr-le in raport cu locul comiterii faptei anti-soc-le(aceasta inseamna ca legea contr-le se
aplica in exclusivitate p-u toate contr-le pe teritoriu tarii neavind relevanta calitatea persoanei.Pr. Personalitatii
2

presupune ca legea contr-la se aplica in cazul in care cetateanul R.M. sau apatridul domiciliat in R.M.comite
contr-ie peste hotarele ei.Pr.universalitatii legea se aplica p-u contr-ii savirsite in afara teritoriului tarii de catre
cetatean sau apatrid care domiciliaza in R.M. daca fapta este prevayuta ca si contr-tie de legea unde a fost
savirsita.
c) Apreciai importana limitelor de aciune ale legislaiei contravenionale
Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta foarte mare in legatura cu
determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul
limitelor de actiune a legii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta carora
aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita fapta contraventionale precum si
limitele teritoriale in interiorul carora legea contraventionala are putere juridica.

3.Notiunea si caracteristica dr-ui contr-al

a) Definii dreptul contravenional i identificai trsturile lui caracteristice.
Dreptul contr-al reprez. un ansamblu de norme de j-ce strict determinate de legislatia contr-la care oglindeste
institutiile j-ce de baza cum ar fi:contraventia,contraventionalitatea, sanctiunea contraventionala,raspindirea
contraventionala si procedura de contraventionala,si care are drept scop protesti j-ca a unui grup determinat de
valori soc-le ,solutionarea raporturilor j-ce aparute in procesul activitatii privind combaterea contrla.Trasaturi:Norme juridice;protejarea valorilor contr-le;solutioneaza raporturile j-ce aparute in procesul
activitatii privind combaterea activitatii privin combaterea contr-la;oglindeste institutiile ca
contraventia,contraventionalitatea, sanctiunea contraventionala,raspindirea contraventionala si procedura de
contraventionala;normele sunt inscrise in legislatia contraventionala,care cuprinde reglementari
generale,speciale si procedurale.;Caracter autonom.Autonomia dr-ui contr-al este justificata de obiectul sau
specifice de reglementare.Aceasta ramura reglementeaya doar acelea relatii care apar intr subiectele drui contr-al.-Inegalitatea partilor in relatiile contr-le;-Apartenenta la dreptul pulic;-Caracterul extrajudiciar de
aplicare a sanctiunilor;-Caracterul dinamic
[[[inind seama de obiectul i scopul reglementrilor juridice de aprare a relaiilor ivalorilor sociale, a
intereselor legitime ale persoanelor fizicei juridice care se nscriu nsfera normelor contravenionale i bazndune pe metoda reglementativ-juridic, constatmc dreptul contravenional se poate defini ca un ansamblu de
norme juridice strict determinate de legislaia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz,cum
ar fi contravenia, contravenionalitatea, sanciunea contravenional, rspundereacontravenional i procedura
contravenional, i care are drept scop protecia juridic aunor valori sociale determinate, soluionarea
raporturilor juridice aprute n procesul activitii de combatere a contravenionalitii.Punem n eviden
urmtoareletrsturi ale dreptului contravenional:-Caracterul autonom.Autonomia dreptului contravenional
este justificat de obiectulsu specific de reglementare. Aceast ramur a dreptului reglementeaz numai
acelerelaii sociale care apar ntre subiecii dreptului contravenional n legtur cu:necesitatea respectrii
normei contravenionale (prevenirea de contravenii);comiterea faptei contravenionale (curmarea faptei ilicite);
nfptuirea jurisdiciei contravenionale (aplicarea sanciunilor contravenionale i a altor msuri dereeducare a
persoanelor vinovate de comiterea contraveniilor).- Inegalitatea prilor n relaiile contravenionale.Aceast
trstur a dreptuluicontravenional este condiionat de unul dintre principiile acestei ramuri a
dreptului:prescriere unilateral de voin a subiectului administrrii n domeniul
combateriicontravenionalitii".- Apartenena Ia dreptul public.Aceast trstur a dreptului contravenional se
afl nstrns legtur cu cea cercetat anterior. Prin reglementrile sale, dreptulcontravenional aparine
3

dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice dedrept contravenional statul este subiectul dominant.Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale deosebeteesenial dreptul contravenional
de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc). ntreagaactivitate de aplicare a sanciunilor contravenionale de
ctre organele abilitate(executive sau judectoreti) i de constrngere statal fa de persoanele care aucomis
fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdiciacontravenional.- Caracterul
dynamic este o trstur important a dreptului contravenional, deoarecenormele juridice contravenionale
suport deseori modificri, n funcie deschimbrile intervenite n evoluia societii. Nici una dintre ramurile
dreptului nueste supus unor modificri att de dinamice ale cadrului normativ.]]]
b) Determinai obiectul i procedeele de reglementare a dreptului contravenional
Obiectul dr-lui contr-al reprezinta relatii soc-le conditionate de aparitia raporturilor j-ce dintre diferiti subiecti ai
dr-lui contr-al privind desfasurarea activitatii de prevenire a abaterilor contr-le,constatarea faptelor contr-le si
curmarea lor, aplicarea sanctiunilor si executarea deciziilor privind aplicarea santiunilor contr-le.Natura
specifica a relatiilor soc-le reglementate de dr.contr-al a atras metoda speciala de reglementare a acestora, si
anume metoda autoritara ,portivit careia ,una dintre partile acestor relatii este statul- acesta ocupind o pozitie
speciala , o pozitie de o autoritate,de putere,de comanda. Alta parte a acestor relatii este persoana ,care este
obligata sa respecte prevederile legilor contr-le sau sa suporte actiunea masurilor de contringere satatala in cazul
nerespectarii(incalcarii) acestor prevederi.Metoda influentei reglementativ-j-ce a subiectului administrarii
asupra aclor administrati (obiectul administrarii) se manifesta prin doua forme de baza: convingere si
contringere.Constringerea ca metoda de reglementare ,poate fisubdivizata in trei grupe de masuri care
corespund sarcinilor de baza ale organelor de dr. in combaterea contraventionalitatii(prevenirea de
contraventii;curmarea(reprimarea) faptelor contr-le;stabilirea vinovatiei persoanelor ce au comis fapte contr-le
si aplicare fata de acestea a sanctiunilor contr-le):Masurilor de prevenire;Masurile de
curmare(reprimare);Sanctiunile contr-le.
[[[Relaiile sociale reglementate de dreptul contravenional pot fi divizate n urmtoarelegrupuri de relaii tip
(relaii omogene): -relaiile sociale care iau natere, se modific i se sting ca urmare a activitii de prevenirea
contravenionalitii (influena asupra cauzelor i a condiiilor comiterii contraveniilor);-relaiile sociale
determinate de constatarea faptei contravenionale i cercetarea cazului;relaiile sociale determinate de
examinarea cazului contravenional i emiterea decizieirespective;- relaiile sociale aprute ntre participanii la
procedura contravenional privind atacareadeciziei emise i revizuirea cazului;-relaiile sociale condiionate de
procedura executrii deciziei privind aplicarea sanciuniicontravenionale.Din cele menionate mai sus
conchidem c obiectul dreptului contravenional l constituierelaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul ncare legea contravenional de prevenire obine for juridic,
parcurgnd etapeleconstatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale ipn laexecutarea
pedepsei contravenionale.Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale condiionate de
apariiaraporturilor juridice ntre diferii subieci ai dreptului contravenional privind desfurarea activitii de
prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor, aplicarea
msurilor de constrngere statal i executareadeciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.relaiile
sociale reglementate de dreptul contravenional se divizeaz n:relaii sociale deconformare i relaii sociale de
conflict.Relaiile de conformare ntre stat i persoan iau natere din momentul intrrii n vigoare alegii
contravenionale, care are n calitate de coninut dreptul statului de a prescrie persoaneio anumit conduit (a
obliga la ceva, a interzice, a mputernici, a recomanda etc.) i,totodat, obligaia persoanei de a se subordona
prescripiilor normative. Relaiile sociale de conflict apar atunci cnd persoana comite o fapt contravenional.
Inmomentul svririi faptei contravenionale, apare temeiul juridic de aplicare a msurilor decurmare fa de
persoana care a comis-o, iar n momentul stabilirii c aceast fapt estecomis cu vinovie, apare temeiul
juridic de aplicare a sanciunii contravenionale.]]]
4

c) Apreciai locul dreptului contravenional n sistemul dreptului.

Locul i rolul fiecrei ramuri n sistemul de drept snt determinate, n mare msur, detrsturile caracteristice
ale acestei ramuri. Trsturile, la rndul lor, se desprind dinspecificul relaiilor sociale reglementate.
Convieuirea oamenilor n societate nu este posibil fr o anumit ordine de conduit. Iar reguli de
comportare crora trebuie s seconformeze fiecare individ aparte i toi mpreun. Ordinea creeaz coeziunea
dintreindivizi i armonia social d natere, susine i dezvolt societatea'.Aceast ordine de conduit poate fi
contientizat prin noiunile de ordine social i ordinede drept.Aprarea valorilor sociale mpotriva faptelor
periculoase ntotdeauna i peste tot n lume aconstituit o condiie de existen a societii. Ordinea de drept este
condiionat de structuradreptului, care reprezint un ansamblu de norme juridice grupate n anumite
ramuri,subramuri .i instituii juridice. Ramura dreptului reprezint un element independent al sistemului de
drept ce reglementeaz, cu ajutorul unui mecanism juridic specific i al unei metode specifice, relaii sociale
omogene din punct de vedere calitativ;. Subramura dreptului constituie un element relativ independent al unei
ramuri concrete a dreptului. Instituia juridic este fenomenul social reglementat i studiat de o ramur concret
a dreptului. <a reprezint un anumit grup de relaii sociale tip 5relaii omogene%.&a urmare a analizei literaturii
de specialitate putem constata c trsturile de baz ale unei ramuri a sistemului de drept snt relaiile sociale
omogene reglementate mecanismul juridic specific' metoda reglcmentativ specific obiectul reglementrii
strict determinat.!otrivit specialitilor in domeniu, dreptul contravenional corespunde acestor caracteristici i
poale fi considerat ramur de sine stttoare a sistemului de drept.

4.Izvoarele dr-ui contr-al

a)Izvorul de drept reprezinata forma de exteriorizare a normelor j-ce contr-le.Dupa sursele de prevenire forma
de exteriorizare a lor sunt izvoare in sens material si formal.In sens material sunt realitati extrajudiciare care
determina legiuitorului sa editeze norme j-ce(legi si acte normative) sau creaza ele insele norme de conduita
obligatorie(obiceiul sau cutuma).Izvoarele materiale ale dr-ui mai sunt numite surse materiale ale drui,izvoarele reale reale ale dr-ui sau surse substantiale ale dr-ui.Sursele materiale sunt realitati soc-le,
economice,culturale ,ideologice sau politice sale sociatatii.Izvoarele formale sunt actele normative in care se
exprima vointa sociala,devenita vointa destat cu privire la ormele j-ce privind combaterea contraventionalitatii.
b)Caracterizai izvoarele dreptului contravenional
1. Tratatele i conveniile internaionale, n msura n care acestea snt ratificate de Republica Moldova i
prevd norme cu caracter contravenional (penal).
2. Constituia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenional. Fiind Lege
suprem, ea consacr cele mai importante valori sociale ale statului nostru, cum ar fi: suveranitatea,
independena, integritatea teritorial, universalitatea, egalitatea, ordinea de drept etc.
3.Hotrrile Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea actelor normative din domeniul combaterii
contravenionalitii.
4. Codul contravenional al Republicii Moldova (Legea contravenional), ca izvorul formal de baz al dreptului
contravenional. Spre deosebire de Codul penal al Republicii Moldova (Legea penal), el conine att norme
juridice materiale, ct i norme juridice procesuale. Acest izvor stabilete faptele ce constituie contravenii i
procedura de aplicare a pedepselor contravenionale.
5. Alte legi organice i ordinare care se refer la mecanismul de combatere a contravenionalitii (de exemplu,
potrivit Legii privind administraia public local, una dintre atribuiile principale ale consiliilor locale este asigurarea ordinii publice, respectarea drepturilor i libertilor omului, executarea legislaiei etc.).1
* Legea Republicii Moldova cu privire la administraia public local nr. 436-XVI din 28.12.2006 (Monitorul Oficial a! RM nr. 32-35 /116 din 09.03.2007).

6. Ordonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional.

7.Decretele Preedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a
contravenionalitii i hotrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu.
8.Actele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice centrale de
ramur.
9.Actele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale.
c) Decideti asupra stiintei juridice si practicii judecatoresti interne si internationale in aspectul calitatii de
izvoare a dr contraventional.

5. Dr contrav ca stiinta si disciplina didactica

a) Definiti si determinati obiectul de cerecetare .studiu) al stiintei si disciplinei dreptului contraventional.
Sbiectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc ntre subiecii dreptului
contravenional din momentul n care legea contravenional de prevenire obine for juridic, parcurgnd
etapele constatri faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pn la e/ecutarea pedepsei
contravenionale. eci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale condiionate de apariia
raporturilor juridice ntre diferii subieci ai dreptului contravenional privind desfurarea activitii de
prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor, aplicarea
msurilor de constrngere statal i e/ecutarea deciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.
b) Determinati corelatia dintre dr contraventional

stiinta si disciplina dreptului contraventional

ca disciplin,dreptul contravenional urmeaz s selecteze o parte din tiina juridic relevat n sursele de
specialitate (manuale, monogra si, prelegeri, articole etc.) asigurind, astfel, minimul necesar de cunotine
teoretice n conformitate cu sarcinile pregtirii cadrelor juridice. ca disciplin , dreptul contravenional
cerceteaz normele de drept care constituie nsui dreptul contravenional ca ramur de drept. )astfel, disciplina
n cauz ofer celor ce aplic normele contravenionale cunotine necesare privind soluionarea cazurilor
contravenionale, asigur nelegerea just i aplicarea uniform, n strict concordan cu voina legiuitorului, a
normelor dreptului contravenional, precum i modul n care aceste norme sunt aplicate de organele competente
n varietatea cazurilor concrete oferite de realitate. ?istemul disciplinei nominalizate este, n fond, determinat de
legislaia contravenional, dar, totodat, pe l0ng e/punerea problemelor teoretice coninute n normele juridice
contravenionale, include i alte c6estiuni indisolubil legate reciproc, cum ar fi principiile i izvoarele dreptului
contravenional, raportul juridic contravenional etc. 2 asemenea cercetare contribuie, alturi de tiina dreptului
contravenional, la promovarea unor idei moderne i progresiste privind statornicia i perfecio- narea
principiilor, normelor i a instituiilor, a tuturor celorlalte raporturi contravenionale, pentru a le asigura o
efcien sporit n combaterea acestui fenomen n cone/iunea sa cu celelalte fenomene criminale atestate n
cadrul societii.
c) Apreciati importanta stiintei dr contraventional

6.Notiunea si caracteristica raspunderii contr-le

a) Definiti si caracterizati raspunderea contraventionala.
Raspunderea contr-la reprezinta un complex de dr. si obligatii conexe care conform legii se nasc ca urmare a
savirsirii unei faqpte ilicite si care constituie cadrul jjuridic de realiyare a contringerii de stat prin aplicarea
sanct-lor j-ce.Rasp. Contr-la intervine ca rezultat al unei fapte ilicite si deriva din sanciuneape care legislatorul o
prevede in continutul normei j-ce.Ea constituie un raport j-ic de constringere nascut ca urmare a savirsirii faptei
ilicite,care are urmatoarele trasaturi:-unul dintre subiecte este intotdeauna statul iar celalalt pers. care a comis o
fapta ilicita;-in continutul rap. J-ic de contringere intra asemenea dr. si obligatii correlative cum ar fi:*obligatiile
statului de a aplica numai sanctiunile prevazute de lege; *dr. persoanei de a i se aplica numai acea sanctiune p-u
fapta comisa si nu alta;*aplicarea sanct. se realizeaza in numele stattului si are drept scop restabilirea ordinii de
drept inculcate prin fapta ilicita, cit si intarirea legalitatii.
b) Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte forme de raspundere juridica.
Rasp. Contr. Poate fi delimitate de alte forme de raspundere j-ca,cum ar fi rasp. Discipl.,materiala,civila si
penala,dupa urmatoarele criteria:Temeiul rasp-ii;Caracteristica subiectilor rasp-ii;Caracterul sanctiunilor.
Spre deosebire de r. disciplinara,care are ca temei abaterea disciplinara (incalcarea disciplinii de munca ,iar
subiectul al rasp. Este persoana fizica angajat sau funcionar public),rasp. Contr-la are ca temei comiterea contrei si subiect al rasp. poate fi persoana fizica ,care nu se afla in raporturi de subordonare ierarhica,precum si
persoana juridica.Sanctiunile disciplinare poarta mai mult un character moral,iar sanctiunile contr-le au un
caracter pecuniar.In cazul rasp. materiale ca temei al rasp. serveste prejudicial material in legatura cu raporturile
de muca, iar subiectul poate fi atit angajatorul,cit si angajatul ,iar rasp. contr-la vizeaza diferite persoane fizice
sau juridice care comit contraventii in diferite in diferite domenii ale vietii soc-le.Daca sanctiunea in cazul
rasp.materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct,si doar ca exceptie si a prejudiciului
moral,atunci sactiunile contra-le au un character complex(pecuniare,privative de anumite..)Rasp.civila are ca
temei ,de regula,delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile si-sau cauzarea de
prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile
publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la
rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul
persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca.Rasp.penala
ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos
,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-le,exceptind
virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar
autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le
,predomina cele privative de libertate.Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se
aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp. Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de
subordonare a persoanei ce comite delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care,
dispunind de putere disciplinara ,aplica masura disciplinara corespunzatoare.
c) c) Apreciati gradul de corespundere a opiniilor din doctrina cu prevederile legislatiei privind
raspunderea contraventionala.
In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe de savant care au pareri opuse:primul
grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca are urmatoare forme:-rasp.administrativdisciplinara;-rasp.amd-contr-al;-rasp adm-patrimoniala.Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu
Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.:-rasp.adm-va;-rasp. contr-la.Al treilea grup de savant
recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-va-penala
7

7.Principiile si scopurile rasp.contr-le

a) identificati scopurile raspunderii contraventionale i criteriile de clasificare
Scopurile rasp.contr-le :-constatarea contr-ei ;-examinarea si solutionarea cauzei ccontr-le;-apararea dr-or si
libertatilor legitime ale persoanei,sau;-apararea proprietatii, sau; -apararea ordinii publice, sau ;-apararea altor
valori ocrotite de lege(cad dr.politice,protectia mediului,securitatea industriala etc.)Clasificarea:Reprezentantii
doctrine de dr.administrativ Ion Creanga propune urmatoarele categorii de principia: -pr legalitatii; operativitatea ;-egalitatea persoanelor ;-aflarea adevarului obiectiv ;-contradictorialitatea ;-garantia dr-ui la
aparare ;-folosirea limbii materne ;-pr publicitatii..Un alt autor autohton Sergiu Furdui propune o alta clasificare
a pr raps.contr-le :-pr umanismului ;-pr raps.personale ;-pr unicitatii raps. ;-pr individualizarii rasp. ;-pr
prescriptibilitatii raps.
b)
Realizind o sinteza a pr mentionate de mai sus si a celor prevazute de CC,autorul V. Gutuleac propune
urmat.categ.de pr. Valabile p-u rasp,contr-la:+pr rasp personale ;+pr individualizarii rasp contr-le si a pedepsei
aplicate ;+pr interdictii dublei sanctionari(potrivit acestui pr,pers.care a savirsit o contr-ie I se poate aplica doar
o singura sanctiune contr-la ,cu exceptia :poate constitui cazul cind are loc cumularea a doua sanctiuni din
diferite ramuri de drept(rasp.contr-la si rasp.civila));+pr contr-ia este unicul temei al rasp. contr-le, in cazul dat
trebuie sa fie prezente toate elementele rasp.j-ce contr-le.Numai contr-ia poate servi ca temei al rasp.contr-le si
al aplicarii sanct.contr-le .In cadrul acestei raport j-ic contr-al trebuie elementele valabile ale unui raport
juridic:subiectul,obiectul si continutul( dr statului de aplica sanctiune si obligatia contraveneintului de a o
executa).Fapta ilicita ,care constituie izvorul rasp.contr-le este contia si trebuie sa indeplineasca toate
elementele constitutive ale contraventiei :=obiectul contr-ei (val.si relatiile soc-le ocrotite de normele dr-ui
contr-al);=latura ob-va (modalitatile atentarii asupra valorilor ocrotite,care se exprima prin actiuni sau
inactiuni;=subiectul(pers.care a comis contr-ia);=latura sub-va(atitudinea psihica a faptuitorului fata de actiunile
comise si consecintele survenite.L.sub-va presupune existena vinovatiei persoanei in savirsirea unei actiuni
ilicite. Ca forma ale vinovatiei apare intentia sau imprudenta.In unele cazuri,desi a fost comisa contria,rasp.poate sa nu survina.Este vba despre cauzele care inlatura caracterul contr-al;:-starea de iresponsabilitate;legitima aparare;-starea de extrema necessitate;-constringerea fizica sau psihica;-riscul intemeiat;-cazul
fortuitCazurile cind nu survine rasp.contr-la: -renuntarea benevola la savirsirea contr-iei ;-contr-ie
neinsemnate,tentative;-impacarea victimii cu faptuitorul;-prescriptia rasp.contr-le ;-amnista
+pr inevitabilitatii aplicarii rasp.contr-le.Acest pr cunoaste citeva exceptii:-recunoasterea benevola la savirsirea
contr-ei; -impacarea victemei cu faptuitorul ;-prescriptia rasp.contr-le ;-amnistia;;;+pr opurtunitatii si utilitatii
aplicarii santiunii contr-le.Acest dr apartine statului.Statul poate renunta la aplicarea sanctiunii si folosinduse
de acest dr., el poate elabora un act de iertare sau de excludere a unor fapte inafara ilicitului contr-al.Pr utilitatii
presupune selectarea sanctiunii celei mai adecvate ,reiesind din gravitatea faptei.Pers.imputernicita sa
examineze cauza contr-la poate in anumite cazuri si in modul stabilit de lege sa inlature rasp.contr-la,in zaul
contr-ei neinsemnate,ogranul imputernicit sa resolve cazul,poate inlatura rasp.contr-la limitindu-se la adresarea
unei observatii verbale faptuitorului; +pr publicitatii ;+pr caracterul extra-judiciar al examinarii cauzei contrle.Examinarea cauzelor contr-le are loc de catre organelle abilitate pe cale extrajudiciara,chiar si acele contr-ii
care sunt examinate de catre instant de judecata.In opinia majoritatii savantilor din domeniu, aceasta procedura
nu are character judiciar,ci unul extrajudiciar. ; +pr legalitatii .In cazul constatarii unei contr-ii si pina la
executarea sanct.contr-le trebuie respectate procedurile CoduluiC. Principalele reguli sunt
urmatoarele:*masurile de constringere statala(prevenirea,curmarea sau sancitonarea contr-ei)pot fi aplicate doar
de organelle abilitate in limitele competentei lor;* masura de constr.aplicata pers., trebuie de prevazuta de
legis.penala;*orice masura de constr.aplicata este necesar a fi intemeiata,drept temei de savirsire fapta anti socla savirsita;*aplicarea masurii de constr.trebuie sa faca cu prevenirea persoanei fata de care urmeaza a fi
aplicata;*in cazul aplicarii masurilor de constr.trebuie respectate limitele sanct-lor;*trebuie asigurate dr.si
8

interesele legitime ale pers. fata de care se aplica sanct.;*prejudicial,de pe urma aplicarii masurilor de
contringere,de pe urma aplicarii masurilor de constr., trebuie sa fie mai mic decfit cel prognozat,de pe urma
stoparii faptei anti-soc-le
c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare

8.Notiunea si semnele contraventiei

A)Definiti si caracterizati contraventia.
Contraventie administrativa se considera fapta 5actiunea tau inactiunea% ilicita ce atenteaza la pestonalitate, la
drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice, la proprietate, la orinduirea de stat si la ordinea
publica, precum si alte fapte ilicite pentru care legitlatia prevede raspunderea adminittrativa".)ceasta definitie
era evident litigioasa, deoarece nu lua in contiderare unul dintre elementele de baza ale contraventiei -vinovatia.
Noua lege contraventionala indeparteaza acest neajuns, stipulind &onstituie contraventie fapta - actiunea sau
inactiunea - ilicita, cu un grad de pericol social mai redus decis infractiunea, savFrsita cu vinovatie, care
atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de prezentul cod si este pasibila de sanctiune
contraventionala".Definitsile citate anterior ne permit sa constatam ca elementele sau trataturile ce
caracterizeaza contraventia se refera la caracterul ansitocial al faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei
(vinovatia); prevederea de catre legitlatie a raspundersi pentru fapta data. in mod logic, in lipsa a cel putin
unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificata drept contraventie.9inem sa mentionam ca in definitsile
propuse de stsinta dreptului contraventional contraventia nu si-a gatit elementele definitorsi proprsi si specifice,
apelindu-se la similitudini si comparatsi cu definitia infractiunsi.
b)determinati si caracterizati semnele contraventie.
-Caracterul antisocial al faptei contraventionale constituie temeiul realal raspundersi contraventionale. 9otusi,
aceasta este o fapta social periculoasacu un pericol mai redus decit infractiunea.!rin fapta contraventionala se
intelege manifestarea e/terioara a comporta-mentului unei persoane sub forma de actiune sau inactiune social
periculoasa. Actiunea este o comportare activa prin care se incalca norma pro6ibitiva ce interzice o anumita
activitate. e e/emplu, consumul de substante narcotice sau pti6otrope fara pretcriptia medicului.Inactiunea
consta intr-o comportare pasiva, prin care nu se indeplineste o obligatie impusa de legea contraventionala.
Astfel, neluarea de masuri pentru inlaturarea incalcarsi legislatiei, indicate in raportul autoritatsi abilitate sa
lic6ideze cauzele care au condus la astfel de incalcari, constituie contraventie;2- Ilicitul este o alta trstatura
importanta caracterittica contraventiei. Intru-cit faptele contraventionale produc o dezorganizare a sistemului de
raporturisociale, ele au un caracter daunator si sint interzise prin acte juridice.!entru ca fapta 5actiunea sau
inactiunea% social periculoasa sa constituie o contraventie, ea trebuie sa fie prevazuta de legea contraventionala
(norma materiala a &odului contraventional); - alta trasatura caracterstica a contraventiei este culpabilitatea
simpla constatare a prevedersi faptei social periculoase in legea contraventionala nueste suficienta pentru
calificarea acesteia drept contraventie. 2 atemenea cali-ficare poate fi data numai in masura in care fapta a fost
savFrsita cu vinovatie.Atit actiunea, cit si inactiunea social periculoase prevazute in lege trebuie sareprezinte o
manifestare psi6ica conisienta si volitiva a persoanei. Faptuitorul poate fi supus raspundersi contraventionale
numai pentru fapte savFrsite cuvinovatie;-contraventia fara pedeapsa nu are sent juridic contraventional. in
parteaspeciala a && al # sanctiunile tuturor normelor juridice materiale contin li8mitele pedeptei
contraventionale pasibile de aplicare numai prin stabilirea pedepselor pentru savFrsirea contraventsilor legea
contraventionala isi reali-zeaza sarcinile prevazute in art. $ din && al # - de a ocroti personalitatea, drepturile
si interetele legitime ale persoanelor fizice si juridice, proprietatea, orinduirea de stat si ordinea publica, precum
si de a depista, preveni si curma contraventsile, de a lic6ida contecintele lor, de a contribui la educarea
cetatenilor in spiritul respectarsi intocmai a legilor.
9

c)decideti asupra caracterului pre,udiciabil al contraventiei In raport cu alte fapte ilegale

9.Notiunea si componenta ,juridica a contraventiei

a)Definii contravenia i componena ei juridic
Constituie contraventie fapta - actiunea sau inactiunea - ilicita, cu un grad de pericol social mai redus decis
infractiunea, savrsita cu vinovatie, care atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de prezentul cod si
este pasibila de sanctiune contraventionala".2
Obiectul contraventiei constituie valorile si relatsile sociale ocrotite de legea contraventionala, care sint vatamate sau
lezate prin comiterea unei fapte concrete
Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarsi subiectului asupra obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita
producatoare de consecinte socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatsi sociale, bunuri ori interete legitime si
care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala.

Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta
tavrsita si contecintele ei.203 Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru
completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv.
Persoana fizica ca subiect al contraventiei
Contraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia
minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavrsi contraventsi,
avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de
valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti
subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavrsirea unei contraventsi.
Persoana juridica ca subiect al contraventiei---in conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985,
pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert
pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept
subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca
subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza:
(I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in
cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tale ori de
reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi:
a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi
pentru detfaiurarea unei anumite activitati;

este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate

b) Generalizati si stabiliti corelatia dintre elementele componentei juridice a contraventiei

Trataturile etentiale ale contraventiei, cercetate n paragraful anterior, indica criteriile generale de diferentiere a
acetteia de alte forme de ilicit juridic (infractiuni tau abateri), dar ele nu pot tervi la particularizarea faptelor ilicite, la
cunoaiterea trataturilor ii elementelor ce compun contraventia.19'
De aceea ette necetar ca fapta contraventionala ta fie analizata ii tub raportul continutului, prin care te ntelege totalitatea
elementelor ttabilite prin normele de drept contraventional, de a caror exittenta depinde calificarea juridica a faptei ilicite
n calitate de contraventie. Fapta contraventionala ette un fenomen al realitatii nconjuratoare, iar contimrtul ei l

10

conttituie conttructia logica ii notiunea juridica a acettei fapte, care exprima ntuiirile ii caracteritticile etentiale ale acettui
fenomen real ca raport antitocial.
Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de
lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional.3
Deci, prin continutul faptei contraventionale te ntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite n
ntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta
contraventionala.
In itiinta dreptului te face dittinctie ntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate
de lege tau care i determina gravitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru
exittenta contraventiei ii pe care le ndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat ntotdeauna n norma incriminatoare,
nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei.
Analiznd definitia contraventiei, dittingem, ca ii n cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te
concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele
trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii,
implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.

c)

10.Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea

contraventionala
a) Identificati cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala
Se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala acela care
desi in aparenta intrunesc trasaturile ale contraventiei, legislatia din considerente de importanta sau siguranta
sociala nu le considera in calitate de fapte contraventionale si acestea nu sunt pasibile de raspundere
contraventionala starea de iresponsabilitate,legitima aparare, starea de e/trema necesitate, constringerea,
riscul intemeiat, cazul fortuit.
B)Determinati specificul cauzelor care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie
aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei
tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta
respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind
lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a
respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva
unui interes public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei
persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul
unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera

11

vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de
lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.
c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care
exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale.
Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.
Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea
contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie
gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat
contraventia.
Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei
antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de
persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.

11.Cauzele care inlatura rasp.contr-la

a)Cauzele care inlatura raspundere contr-la sunt acelea imprejurari datorita caruia faptuitorul nu este tras la
rasp-re
b)Prescriptia aplicata sanctiunii contr-le.Ea exclude rasp.contr-la datorita nerealizarii acestei in termenile
stabilite de lege. Prescriptia aplicarii sanctiunii contr-le este o cauza ce stinge raportul j-c contr-al de
conflict,de-ce acesta nu a fost rezolvat intr-o perioada de timp rezonabila si care este prevazuta de legea contrla.In linii generale,legea contr-la prevde ca sanctiunea contr-la poate fi aplicata nu mai tirziu de 3 luni de la
comiterea contr-ei, iar in cazul contr-ei continuie- nu mai tirziu de 3 luni de la descoperirea ei.In cazul contr-lor
din domeniul impozitelor ,taxelor,premelor de asigurare si disciplinei financiare,sanctiunea se aplica nu mai
tirziu de un an de la data comiterii contr-ei.In cazul refuzului de a porni urmarea penala sau in cazul clasarii
urmaririi penale ,daca in actiunile sau in incatiunile persoanei exista indici ai controv-ei,sanctiunea contr-la
poate fi aplicata nu mai tirziu de 3 luni de la adoptarea hotaririi cu privire la refuzul de a intent urmarirea penala
sau clasarea cazului.
Prescriptia executarii deciziilor cu privire la aplicarea sanctiunilor contr-le inseamna ca nu poate fi executata
decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contr-le,daca ea nu a fost pusa in executare in decurs de3 luni din ziua
pronuntarii ei. Aceasta decizie se extinde si asupra persoanei care a comis o contr-ie si careia timp de3 luni i-a
fost adusa la cunostinta hotarirea privind aplicarea sanctiunii contr-le,prin urmare ,persoana nu poate fi trasa la
rasp-re contr-la.
Pericolul redus al faptei contr-le .Legea contr-la prevede ca,in cazul in care contr-ia este neinsemnata,organul
imputernicit sa resolve cazul poate sa-l absolveasca pe faptuitor de raspundere conre-la si se limiteze la o
observatie verbal.Conform legii mentionate,se considera neinsemnata contr-ia care, in virtutea caracterului
12

sau,atrage dupa sine in calitate de sanctiuni aplicarea e unui avertisment sau a unei amenzi in marime de la 2
unitati conventioanele.
Impacarea partii vatamate cu persoana care a comis contr-le.Daca partile s-au impacat si procedura contr-la
devine irevocabila, atunciactiunea contr-la si cea civila se sting din oficiu cu clasarea procedurii.
Emiterea unui act de amnistie , daca el suprima aplicarea sanctiunii adm-ve.In caz de emitere de catre Parlament
a unui asemenea act,procedura contr-la inceteaza, iar faptuitorul este eliberat de rasp.contr-la
Abrogarea contr-la cu rasp.adm-va-disciplinara se efectuiaza in cazul si in modul stability de legea contr-la,care
se aplica fata de militari si supusii serviciului militar,chemati la concentrare,precum si fata de persoanelor de
efectivul de soldati si dinpersonalul si din persoanelor de comanda al Organelor Afacerilor Interne.
Decedarea persoanei fata de care s-a inceput procedura contr-la.Decesul contravenientului este una din cauze
care determina stingerea raportului de represiune contr-la.Moartea faptuitorului face imposibila aplicarea
sanctiunui contr-le d-ce,spre deosebire de alte forme de rasp-re j-ca,rasp.contr-la este personala si nu se
transmite pe cale de succesiune,Din p.v.d al dr-ui procesual,moarte faptuitorului este cauza de stingere a actiunii
contrl,dar actiunea civila va fi solutionata.
c)Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de extrema
necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie
aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei
tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta
respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind
lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a
respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva
unui interes public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei
persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul
unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera
vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de
lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.

12.Cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale

13

a)Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupramarimii
sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.Astfel,urmeaza sale
mentionam pe fiecare in parte(mai jos)
b)Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie estedovedit
se consider circumstane atenuante:a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a
prejudiciului;b) contribuia la descoperirea contraveniei;c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de
mprejurri personale sau familiale;d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o
persoan care ntreine copil cu vrsta depn la 8 ani;e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au
provocat contravenia.Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie
este dovedit seconsider circumstane agravante:a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se
pune capt unei astfel de comportri;b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat
contravenional sau condamnat ale creiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la
svrirea contraveniei;d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;e) svrirea contraveniei
profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale;f) svrirea contraveniei n
stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecateste n drept, n funcie de
caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant;g) svrirea contraveniei fa de un
minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care seafl n imposibilitatea de a se
apra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.
c)Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau
influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem
spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si
influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la
inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind
cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta
contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la
aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori
de a o usura,luind in consideratie anumite criteria

13.Delimitarea rasp contr de alte forme de rasp juridica

A.Rasp. Contr. Poate fi delimitate de alte forme de raspundere j-ca,cum ar fi rasp. Discipl.,materiala,civila si
penala,dupa urmatoarele criteria:
1. Temeiul rasp-ii
2. Caracteristica subiectilor rasp-ii
3. Caracterul sanctiunilor.
Spre deosebire de r. disciplinara,care are ca temei abaterea disciplinara (incalcarea disciplinii de munca ,iar
subiectul al rasp. Este persoana fizica angajat sau funcionar public),rasp. Contr-la are ca temei comiterea contrei si subiect al rasp. poate fi persoana fizica ,care nu se afla in raporturi de subordonare ierarhica,precum si
persoana juridica.Sanctiunile disciplinare poarta mai mult un character moral,iar sanctiunile contr-le au un
caracter pecuniar. In cazul rasp. materiale ca temei al rasp. serveste prejudicial material in legatura cu
raporturile de muca, iar subiectul poate fi atit angajatorul,cit si angajatul ,iar rasp. contr-la vizeaza diferite
persoane fizice sau juridice care comit contraventii in diferite in diferite domenii ale vietii soc-le. Daca
sanctiunea in cazul rasp.materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct,si doar ca exceptie si a
prejudiciului moral,atunci sactiunile contra-le au un character complex(pecuniare,privative de anumite..)
Rasp.civila are ca temei ,de regula,delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile
14

si-sau cauzarea de prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile
publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la
rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul
persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca. Rasp.penala
ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos
,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-le,exceptind
virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar
autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le
,predomina cele privative de libertate.
Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp.
Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite
delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica
masura disciplinara corespunzatoare. c)In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe
de savant care au pareri opuse: primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca
are urmatoare forme:
-rasp.administrativ-disciplinara
-rasp.amd-contr-al
-rasp adm-patrimoniala
Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de
rasp.: -rasp.adm-va -rasp. contr-la. Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-vapenala

18 Ordinea aplicarii si efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si a altor

obligatii
a Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul
pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.&onform art ;$ &c # sanc contrav
se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan atenuante sau
agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct ec6itabila. &ind una si aceiasi pers
sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza este e/am de aceiasi
inst de j in privinta pers ce a sav ( sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt concurs de contrav, fie prin
absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in limitele art care prevede sanct
mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct complementare, prevaz de art privind rasp
pentru oricare din contrav savirsite.
b Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 1 luni de la comiterea contrav, sau de la data savirsirii ultimii
act sau inactiuni in cazul contrav continue.9ermenele de aplicare a contrav se suspenda pe perioad inc6eierii
e/amnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a 6ot inst de j, dar nu poate depasi un an de la comiterea
contrav. epasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest caz, proced contrav nu poate
incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.
15

19 Caracteristica principala a partii speciale drept material a codului contraventional

a Partea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte
antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile si in
ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale &c #.!artea speciala are o importanta deoseb
deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Normele partii speciale dr
material al && contrav # intrunesc toate elementele unei norme de drept5ipot, dispo,sanctiune%,dinamismul
partii speciale, determinat de evolutia societ5ele treb sa fie in concordanta cu transform din viata
sociala%.2biectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate pers ce le-au comis.<a
este grupata in 11Cart,si $ capitole.
b .Partea generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav
etc.!.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.7ormele j din
p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii5legalit, egalit, umanismul etc%. &aracterul unitar al
acestor ( parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si in
corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.
c Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispoz. a (
sau mai multe norme.&c m nu contine o prev e/presa ref la concurenta dif norme ale &c. aca sa luam ca
e/emplul pentru comparatie prevederile art $$ -$$+ din &! #, atunci putem vedea cum se solutioneaza
concurenta n.penale, care va servi ca un e/emplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul conc
dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei dintre ( n special, sit se rezolva
astfel a.daca e/ista concurenta intre ( comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci
infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca e/ista conc.intre ( comp.cu circum.agravante, infr.se va
califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre ( norme, in care una cuprinde in
intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime
fapta prejudiciabila. upa cum am mentionat, &c nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din
ele ar putea fi luat din dr.penal. conform art.$, , ,;$, preved. &c treb sa fie previzibile si se interzice
intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. )ut.care aplica sanc contrav nu ar trebui sa fie justificate in depasirea
limitei ma/ime a marimii sanct prev contrav.

20.Sistemul contraventiilor partii speciale drept material al Codului Contraventional a).

Dispozitiile contraventionale ce prevad rasp.contr pentru anumite contraventii sint cuprinse in partea speciala
intr-o anumita ordine care are denumirea de ,,Sistemul partii special a Codului Contr,,Sistemul partii special
reprezinta clasificarea in anumite categorii a faptelor antisocial recunoscute de legislatie drept contraventii
Criteriul principal e clasificare este Obiectul atentarii adica acele valori ocrotite de normele dr
contr.Componentele de contr din partea speciala sint aranjate intr-o anumita ordine ce formeaza capitole in dep
de obiectul generic . In cadrul fiecarui capitol sint incluse diverse contraventii care au un obiect nemijlocit
Includerea componentelor intr-un capitol sau altul servesc drept indiciu pentru a stabili gr de pericol social al
faptei antisocial. !artea special a dreptului contravenional conine norme juridice care reprezint mijloacele
concrete prin care se efectueaz aceast activitate. 7ormele contraveniilor prii special sunt prevzute att n
codul contravenional, ct n alte acte normative. ac normele contravenionale generale alctuiesc partea
general a legislaiei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alctuiesc partea special a
legislaiei respective.Drept parte a dreptului contravenional care cuprinde ansamblul normelor de drept ce
stabilesc contravenii, precum sanciunile aplicabile persoanelor vinovate de comiterea faptelor
respective.Particulariti caracteristice prii respective a dreptului contravenional:Partea special a dreptului
contravenional prevede comconene de contravenii n particular, n tipicitate lor;Articolele din partea special a
dreptului contravenional calific anumite fapte drept contravenii i sunt redactate n mod necesar ntr-un stil mai
16

detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta fiecare tip individual
de contravenie Normele prii special este inseparabil de aplicarea normelor prii generale, deoarece aceste dou pri
ale dreptului contravenional se afl ntr-o legtur indestructibil n cadrul ntregului;Partea special este cea mai
veche parte a dreptului contravenional, care consacr principia i reguli generale cu privire la aspectele commune
ale contravenionali rilor, ca urmare a procesului de generali are, abstracti are sistematizare a dreptului
contravenional.Drepul contravenional repre int clasificarea n anumite categorii i grupe a tuturor
contraveniilor prev ute de legislaia n vigoare. !l reprezint ordinea unirii dispoziiilor "uridico-contravenionale
ce cuprind componene concrete de contravenii, clasificate n capitol, n funcie de obiectul atentrii, adic de
valorile sociale ocrotite de dreptul contravenional
b)Partea special a #.#ontravenional se divizeaz astfel: $se enumer capitolele prii speciale%-&'(. )iecare capitol
nsumeaz un numr de articole care reglementeaz fapte antisocial ndreptate mpotriva unei anumite valori
ocrotite de legea contravenional. Articolele pot dipune de aliniate n funcie de variantele de contravenionalizare.
*istemul partii special a dreptului contravenional are un caracter variabil, deoarece pe msura dezvoltrii statului,
perfecionrii relaiilor sociale, se modific i importana valorilor sociale, crete rolul lor, se schimb sau nu se
cizeleaz metodele i mi"loacele de aprare a valorilor respective etc. *tudierea prii special a dreptului
contravenional este util i pentru mbuntirea permanent a reglementrilor contravenionale n viitor, astfel ca
normele contravenionale s corespund ct mai e+act cerinelor de prevenire i combatere a fenomenului
contravenional. Contrav din p speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintrun anumit domeniu contrav ce atentea+a la dr politice.cap
29 articole)&uprinde $ sau mai multe
comp.de contraventie cu urm ob.generice rel.sociale privind dr.politice5impiedicarea e/ercitarii dr.electoral,
afisarea neautorizata a inf.electorale%, rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2
ontrav
ce atentea+a la sanatatea populatiei sanat pers si starea sanitaro8epidemiologica.cap 3 13
articole) !
ontrav ce atentea+a la dre reale.cap 7 13 articole%-relatii aferente privind dr.aferente
fondului funciar, sivil sau subst.utile5tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor
decontructie%,rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului
comercial-sustragerea in prop mici din avutului proprietarului.;. ontrav din dom prot mediului.cap 9 ;articole)8rel sociale privind prot fondului acvatic funciar forestier protectia regnului animal
protectia mediului .&ontrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii
teritoriului5cap.$C,(;articole% =.&ontrav in dom agricol si sanitaro-veterinar5capt.$$,$;art% rel.sociale din
domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare%. .&ontrav ce atenteaza la regimul
detransporturi5cap.$(,1$articole% rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport
magistral%.+.&ontrav in dom.circulatiei rutiere5cap.$1,$+articole%.*.&ontrav in dom.comunicatiilor
electronice, postale si te6n.infomationale5cap.$;,$ article%$C.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator,
fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.$$.&ontrav ce afecteaza activ.auto.publice.$(.&ontrav ce
aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul #.$1.&ontrav ce atenteaza la modul
de administrare in domeniul supraveg6erii pietii.&ontrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea
publica.&2ntrav in domeniul evidentei militare.(C.1 @ruparea contrav partii speciale dr.material al &c #
serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. )ceasta structurare,
precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia
contrav.>iecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este
indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

17

Esenta si principiile procesului administrative In stiina dreptului administrative este ntlnit

noiunea de process administrativ sau procedur. !rocesul administrativ poate fi definit n sens larg I n sens
restrns. Gn sens larg, prin proces administrativ se nelege activitatea de realizare a normelor materiale de
dr.administrativ H activitatea de aplicare a dr. I de stabilirea a normei de dr.necesare acestei activitii statale.
Gn sens restrns procesul administrativ este o activitate de ocrotire a normelor de drept, svrit n principal de
autoritile administrative. !rocesul administrativ n sens larg nu posed o baz juridic necesar pentru a fi
posibil de al aplicat. )cest noiune cuprinde totalitatea actelor svrite de autoritatea administrativ pentru
realizarea funciei lor H n esen este activitatea administraiei n cadrul statului.3aza normativ este incomplet
H nu e/ist nite norme unice care ar prevedea svrirea consecutiv a unor aa aciuni cum ar fi pregtirea
actelor admin, e/ercitarea unor aciuni cu caracter de dispoziie etc.!rocesul administrativ n sens restrns este
mai aplicabil n aspect juridic deoarece este supus ntr-un volum mai mare reglement.juridic. )ceast noiune
procesului administrativ mai este denumit i jurisdicia admin. &are nseamn o funcie de activitate a subiecilor
mputernicii reglementat de anumite norme de drept care are ca scop e/aminarea i soluionarea unor litigii
admin.cu caracter individual. in legisl.n vigoare pot fi evideniate urmt.forme ale procesului admin.n sens
restrns sau jurisdiciei admin.&(Proces contravenional aplicabil n cazul contrav;Proced.discipl. aplicabil n
cazul abaterilor disciplinare comise de diferite categ.de f.publice; (Proced.material aplicabil n cazul cauzrii
unei pre".autorit.publice de ctre f.public sau viceversa;'(Proced.n cazul petiiilor i de contecios admin.prevzut
de legea cu privire la petiionarea din & ,/0,&
' 1ege Conteciosului Administrativ din &/./ . ///. Aceste
prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civil;%(Procedura de coordonare care este n cazul e+istenei
unor divergene dinrte diferite autorit.admin;ordinea desfurrii procesului contravenional este strict determinat
n lege. </ referitor la procesul respectiv sunt prev.n mod e/6austiv c6iar i circumst.caree/clud sau nltur
procesul menionat. &onform art.;;$ din &odul contravenional procesul contravenional pornit nceteaz n
urmtoarele cazuri &(Nu e+ist faptul contraveniei; (Fapta printr-o lege nou nu mai este considerat
contraven.inclusiv n cazul cnd sanciunea este stabil doar nu a fost e+ecutat;Fapta este comis de un
reprezentant diplomatic al statului strain sau alt persoan care n conform cu tratatul 2nternaional la care 34 este
parte sau n conform cu legile rm, nu cade sub incidena "urisdiciei contravenionale;Fapta este comis n stare de
iresponsabilitate;Fapta a fost comis n condiiile legitimii aparari;Fapta a fost comis n stare de extrema
necesitate;Fapta a fost comis n rezultatul constrngerii fizice i sau psihice;Fapta a fost comis n condiiile
riscului ntemeiat;Fapta a fost comis n condiiile cazului fortuit;Persoana a renunat binevol la svrirea
contraveniei;A fost comis o contravenie nensemnat sau o tentativ de contrav;A avt loc mpcarea victimei cu
fptuitorul;A e+pirat prescripia rspunderii contravenionale;(Amnistia;&%(Persoana presupus a fi fptuitor a
decedat, cu excepia cazului de reabilitare;Pentru acelai fapt si privitor la aceeai persoan exist o hot.definitiv;
Pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal.Cirmustanele menionate imopun ncetarea procesului
contravenional i ca consecin impun repunerea n drepturi a persoanelor n a crei privin a fost pornit proces
contravenional. de asemenea spre deosebire de alte forme ale jurisdiciei administrative, procesul
contravenional poate fi e/aminat reieind din structura sa care include o totalitate de etape i faze procesuale.
>iecar etap are o importan procesual a sa, consfinit n normele procedurale I asigur continuitate necesar
pentru atingerea scopurilor procesului contravenional.
21

b)Principiile.Procesul contr.in sens restrins are un sir de principia care p[ot fi evientiatereiesind din prevederile
legislatiei in vigoare.In calitate de principia ale procesului contr.pot fi mentionate:-principiul legalitatii;principiul competentei-nu toate aut.puterii de stat sunt imputernicite cu autoritate jurisdictional adm-tiva cid oar
acele aut.prevazute expres de lege;-pr.ocrotirii intereselor pers.si societatii-in cadrul procesului adm.,pe prim
plan trebuie puse interesele legitime ale pers.si societatii,interesele statale trebuie sa fie in deplina concordant cu
interesele societatii;-pr.egalitatii procesuale-partile sunt egale in fata legii cit si in fata aut.care solutioneaza
18

cazul;-pr.atingerii adevarului-analiza minutioasa si la timp pentru a stabili o rasp echitabila;-pr.accesibilitatiiorice pers.trebuie sa dispuna de posibilitati de a participa la toate etapele examinarii cazului respective;pr.operativitatii-stabilirea unor termene restrinse pu efectuarea tuturor act.procedurale inclusive pu executarea
deciziei adoptate;-pr.raspunderii in limitele competentei-persoane care conduce procesul este responsabil de
eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului

22.Caracteristica jurisdictiei admn.si a litigiului juridic admn.

A) Caracteristica ,jurisdictiei administrative si a litigiului ,juridic administrative.Pornind de la caracteristica
process.admin se poate de menionat c aceast activitate este diferit de activitatea de efectuare a atrib.Puterii
e/ecutive care poart un caracter pozitiv, adic nu are un caracter litigious.Jurisdicia adm.ar nsemna activitatea
aut.admin.n legtur, cu aparitia unui litigiu ntr-un anumit domeniu al vieii sociale.Obiectul jurisdiciei
adm.reprezint litigiile juridice adm.concrete. Litigiul jurid.admin.apare de regul, n legtur cu e/istena unui
raport juridic adm.n cadrul cruia anumite dr.sau oblig.sunt nclcate.J
b)Jurisdictia adm.are urmat.trasaturi caract.-are un obiect specific,si anume litigiul jur.adm.concret;-jurisdictia
adm.reprezinta o apreciere juridical a comportamentului partilor litigiului aparut;-o posibilitate si necessitate de
applicare a masurilor de raspu.juridica fata de partea vinovata in litigiul juridic adm.Jurisdictia adm.este o
active.procesuala a aut..adm.imputernicite efectuata pe cale extrajudiciara in scopul examinarii si solutionarii
unor litigii aparute in procesul de exercitare si examinare,in scopul analizei jurisdictiei comportarii
participantilor si a aplicarii masurilor de rasp.juridica.Conform art.144 Const.jurisdictia se infaptuieste in
numele legii numai de instantele judecatoresti.Formele de infaptuire a justitiei ar fi judecarea de catre instantele
judiciare a tuturor cauzelor privind raspunderea jur.civile,adm,penale,precum si orice alte cause pentru care
legea nu stabileste o alta competent.

23.Notiunea si scopul procesului contr.

Reiesind din prevederile art 374 C.Contr,procesul contr.este considerat modalitatea de activitate desfasurata de
aut competent cu participarea partilor si a altor pers titular de dr. si obl.conform normelor CContr. Care
regl.procedura contr.Legislatia contr-la utilizeaza atit notiunea de process contr,cit si cea de procedura contr.
b)Procesul contr. reprezinta niste etape care se deruleaza consecutive pentru atingerea scopurilor procesului
contr.Acesta are urmat.scopuri:-constatarea contravenientului;-examinarea si solutionarea cauzei contr-le;constatarea cauzei si conduitei ce au contribuit la savirsirea contr-tiei;-respectarea principiilor generale de
dr.contr.care sunt bazate pe normele dr.contr.si ale tratatelor internat.cu privire la dr si libertatile fundam ale
omului la care RM este parte;
c)Procesul contr.are ca sarcina generala asigurarea proceselor echitabile a raspunderii contr.precum si sarcini
preventive de luminare a cauzelor unor conduit ce contribuie la comiterea contr.Procesul contr.se caracterizeaza
prin faptul ca procedura contr-la trebuie sa fie cit mai putin costisitoare.Cheltuielile aferente procesului contr-al
se suporta de contr-nient sau e stat in modul prevazut de legislatie.Victima,martorii,expertii,traducatorul,
aparatorul au drept la repararea prejudiciului sau a cheltuielilor suportate in procesul contr.care se face conform
procedurii civile cu exceptia cazurilor cind nu exista divergente intre parti referitor la prejudicierea cheltuielir.

19

24.Principiile procesului contr.

a) Principiile procesului contr.sunt reglementate expres in CContr.insa unele din ele reiese din continutul
normelor de procedura contr.precum si altor norme al codului contr.Principiile procesului contr au deosebita
importanta fiind si niste prevedderi de baza care stau la temelia procesului contr.
b)Principiile:-prezumtia nevinovatiei-persoana acuzata de savir unei contr se considera nevinovata pina cind
vinovatia acesteia nu este dovedita,in cadrul procesului contr nici o pers nu poate fi oblig sasi dovedeasca
vinovatia,concluzia despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri,toate dubiile in probarea
invinuirii,care nu pot fi inlaturate se interpreteaza in favoarea persoanei in a carei privinta a fost pornit procesul
contr.;-prin.inviolabilitatii persoanei-376 CContr.,pers pasibila de raspund contr poate fi supusa masurilor de
constringere numai in cazurile exceptionale prevazute de lege,in aceste cazuri persoana trebuie sa fie tratata cu
respect al demnitatii umane;-princ libertatii de marturisire impotriva sa-nici o persoana nu poate fi silita sa
merturiseasca impotriva sa sau impotriva rudelor sale apropiate,inclusive sotului,sotiei precum si sasi
recunoasca vinovatia;-dr.la aparare-aut competent sa solutioneze cauza este oblig sa asigure participantilor la
process exercitarea deplina a drepturilor lor procesuale,inclusive a dr. de a fi asistate de un aparator,astefel la
pornirea procesului contr.,aut este obligate sa aduca la cunostinta persoana pasibila de raspundere contr-la a
dreptului ei de a fi asistat de un aparator;-pr limbii de desfasurare a procesului contr-al;-dreptul de a nu fi
urmarit sau sanctionat de mai multe ori;-principiului accesului liber la justitie-art 382;

20

25.Caracteristia generala a autoritailor competente sa solutinoneze cauzele

contr-le
a)Cauzele contr-le sint examinate printr-o acivitate a auoritatilor imputernicite sa examineze cauzele contrle.Una din partile competente este in mod obligatoriu un reprezentant al statului care este imputerncite sa
constate sau sa examineze cauzele contr-le.Reprezentatii statului care solutioneaza contr-tii care au statut de
subiect oficial (este o autoritate care impune un anumit comportament prin forta de contringere).Prin
,,competenta,, a autoritatii ce examineaza cauzele contr-le ,intelegem totalitatea dr.si oblig.cu caract.material si
teritoarial care presupune dr.de a aplica rasp.contr-la.Conform comp.materiale ,autorit.competente sa
solutioneze cauzele contr-le sint:
1.
2.
3.
4.

Inst,de judecata
Procurorul
Comisia adm-va
Agentul constat.

Autorit competente sa solut. Cauzle contr-le ,conform pr.teritorialitatii,stabilesc repartizarea cauzelor contr-le
intre org.compet. de acelasi grad determina competenta intr-un anumit teritoriu.Autorit.compitente pot fi
divizate in 2 grupe:-autorit. Extrajudiciare(procurorul,comisia adm-va, agentul constat.)-autorit.
Judiciare(inst.de judecata)
b) Procurorul eaxamineaza categorii de contr-ii:

Contr-ii care afecteaza activitatea autorit.publice

Contr-ii ce afecteaza dr. constitutionale
Contr-ii ce afecteaza modul de amd-re

Procuratura reprez.interesele generale ale societatii ,apara ordinea de dr.,apara dr.si libert. Cetatenilor,conduce
si exercita urmarirea penala si reprez.invinuirea in inst.de judecata.In cazul refuzului inceperii urmaririi penale
,incetarii urmaririi penale din cauza ca fapta constituie o contr-ie ,precum si in cazul eliberarii de rasp-re penala
a persoanei, cu atragerea la rasp-rea contr-la,procurorul dispune pornirea procesului contr-al si-ori examineaza
cauza ,in limitele competentei sale ,ori expediaza materialele accumulate,conform competentei,altor organe spre
examinare.Prin ordonanta motivata,procurorul poate aplica orice sanctiune contr-la ,cu exceptia sanctiunii,a
carei aplicare este de competenta inst.de judecata.
Procurorul este in drept:

Sa porneasca procesul contr-al

Sa aplice,in cazurile prevazute de lege,sanctiunea contr-la
Sa solicite aplicarea de catre inst de judecata a unei sanc.contr-le
Sa participle la examin.cauzei in inst.de jud.atunci cind procesul contr-al a fost prinit de el
Sa verifice legalitatea actiunilor agentului constatator
Sa atace deciziaagentului constatator,sau a inst.de judecat etc.
21

In termen de 15 zile,procurorul este in dr. sa atace decizia agentului const-or,emisa in cazul contr-al.Comisiile
adm-ve examineaza contr-le.Comisia adm-va ,de pe linga autorit,publice locale,se formeaza de catre consiliul
local(satesc),orasanesc sau municipal,in component presedintelui,vice-presedintelui,secretariului responsabil a
4-7 membre.Obligatiile membrilor comisiei adm-ve se stabilesc prin regulament.Sedinta comisiei adm-ve este
deliberative,daca la ea participa simpla majoritate a membrilor ei.Deciziile comisiei se adopta cu majoritatea
simpla de voturi din nr.membrilor Comisiei Adm-ve prezenti la sedinta.

26.Instanta de judecata
Justitia in cazurile contr se infaptuieste de catre inst de jud.conform competentei dat princ c contr,art 394.Cauza
contr este examinata de un complet format dintr-un singur judecator care se pronunta asupra fondului cauzei
printr-o decizie.In cazul recursului,cazul este examinat de un complet format din 3 judecatori.Cauza
contravenientului se judeca ca regula in sedinta publica.Insa poate fi examinata si in sedinta inchisa daca
aceasta cere legea.Conform art 395 C Contr inst de jud examineaza urmat cause contr:-toate cazurile cu privire
la contr,cu exceptia cazurilor care conform c.contr sunt atribuite la competent altor organe;-exceptii cazurile
contr in privinta minorilor;-cauzele contr expres prevazut pentru inst de jud;-cauzele contr in care agentul const
sau procurorul propun aplicarea sanct contr.,ca:privarea de drept de a desfasura o anumita active;privarea de dr
de a detine anumite funct;privarea de dr special;munca neremunerata in folosul societ;arestul contr. Inst de jud
conform prevederilor C Contr.este competent sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara.Procuratura este
atribuita la aut-le judiciare.Competenta procurorului fiind examinarea xauzelor contr.Procuratura reprezinta
interesele generale ale societatii,apara ordinea de drept,drepturile si libertatile cetatenilor,conduce si exercita
urmarirea penala.Este discutabila necesitatea ca procurorul sa examineze in acelasi timp cauzele contr.
Procurorul poate aplica orice sanct contr printro ordonanta,cu exceptia sanc a caror aplicare tine de inst de jud

28.Agentul constatator
a)In calitate de agenti constatatori conform C Contr pot fi:-organele afacerilor interne care sint in drept sa
examineze cauzele contr sis a aplice sanct in limitele cometentei sefului de directive si adjunctii lui,comisarul
de politie si adjunctii lui ,sefii sectiei de politie ,sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie,etc.;centrul pentru combatere a crimelor economice si coruptiei sunt in drept sa examineze cause contr-le sis a aplice
sanct directorul,vicedirectorul,sefii organelor teritoriale si adjunctii lor;-serviciul vamal-sunt in drept sa
examineze cause contr:sefii birourilor si posturilor vamale si adjunctii lor;-comisiea nationala a pietii
financiare:presedintele si vicepresedintii comisiei financiare;-inspectia muncii sint in drept sa contate contr sis a
incheie procese verbale inspectorul general de stat al muncii si adjunctii lui,sefii inspectoratelor teritoriale de
munca si adjunctii lor,inspectorii de munca;-serviciul graniceri;-serviciul de stat de arhiva;-agentia
medicamentului;etc.
b)Cauza contr se solutioneaza de agentul constatator in a carui raza a fost savorsita contr.Acesta poate aplica
sanct prevazute in partea speciala a cartii 2 in limitele competentei si numai in exercitiul functiunii.El poate
constata contr.ale caror constatare solutionare si sanctionare sint atribuite competentei unor alte organe.In astfel
de cazuri agentul va remite organelor respective procesele verbale de constatare a contr.

22

29.Caracteristica participantilor la procesul contr.

Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr are dreptul :la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie
asigurata in cel mult 3 ore de la retinere cu un aparator;sa anunte in cazul retinerii prin aut competent sa solute
cauza contr doua pers la alegerea sa despre faptul si locul retinerii;sa primeasca informatii scrise si explicarea
dr. sale expuse in prezentul art inclusive a dr de a tacea si de a nu marturisi impotriva sa,impotriva rudelor sale
apropiate,etc precum si de a nusi recunoaste vinovatie;sa fie audiata in prezenta aparatorului daca accepta sau
cere sa fie audiata;sa aiba intrevederi cu aparatorul in conditii confidential;sa prezinte probe;sa formulize
cereri;sa contesteze decizii asupra cauzei;sa faca obiectii impotriva agentului constatator sis a ceara
consemnarea obiectelor sale in procesul verbal.
Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr este obligat:sa se prezinte la citarea aut competent sa
solut cauza contr;sa accepte la cererea aut competente examinarea si perchezitia sa corporala;sa accepta
neconditionat testarea alcoolscopica,examinul medical,dactiloscopia,prelevarea de singe si de secretii ale
corpului pentru analiza;sa fie supus expertizei judiciare la cererea agentului constatator ssau a inst.,sa respecte
ordinea in sedinta de jud sis a nu paraseasca sala de sedinte fara invoirea data de presedintele sedintei;
b)Agentul constatator care este reprezentatul aut publice care solutioneaza in limitele cometentei sale,cauza
contr in modul prevazut de prezentul cod.Procurorul este in drept sa porneasca procesul contr.,sa aplice in
cazurile prevazute de lege,sa solicite aplicarea de catre inst de jud a unei sanc contr,sa participle la examinarea
cauzei in inst de jud atunci cind procesul contr a fost pornit de el.Victima-pers fiz sau jur careia prin contr iau
fost cauzate prejudicii morale,fizice,sau material.Victima are dreptul la inregistrarea cererii sale in modul
stability;la solutionarea cererii de catre agentul constatator,la informare privitor la decizia adoptata,sa prezinte
doc alte mijloace de proba in vederea confirmarii pretentiilor sale;sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de
lege,etc.Martorul-are dr:sa stie in legatura cu ce cauza este citat,sa inainteze cereri.Specialistul-presoana
neinteresata de rezultatele cauzei contr avind cunostinte special numita sa efectuieze investigatii in cazurile
prevazute de prezentul cond si sa prezinte raport in baza lor.Interpretul sau traducatorul-pres care poate traduce
dintro alta limba,poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia juridical si nu este
interesata de rezultatele cauzei contr,si accepta sa participle in aceasta calitate.Aparatoruul-pers admisa in
profesia de avocet,avind dr sa participle la procesul contr. prentu a asigura asistenta juridical sau a reprezenta
parte ape care o asista in baza de contract sau din oficiu.

23

30.Probele
a)Probele sun elemente de fapt dobindite in modul stability de prezentul cod,care servesc la constatarea
existentei sau inexistentei contr-tiei,la identificarea faptuitorului,la vinovatie si la cunoasterea altor circumstante
pentru justa solutionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt:procesul verbal cu privire la
contraventie,procesul verbal de ridicare a obiectelor si doc,procesul verbal de perchezitie,explicatiile persoanei
in a carei privinta a pornit procesul contr.Depozitiile victimelor ale martorilor,inscrisurile,inregistrarile audio
sau video,fotografiile,corpurile delicate,obiectele si doc ridicate ,constatarile tehnico-stiintifice si medicolegale,raporturi de expertiza.
b)Dat fiind faptul ca sunt admisibile,probele pertinente,concludente si utile,sunt administrate in conformitate cu
c contr.Cele mai raspindite mijloace de proba sunt:-cercetarea la fata locului;-ridicarea obiectelor si doc;efectuarea perchezitiei;=perchezitia corporala;-procesele verbale cu privire la perchezitie;-copurile
delicate,etc.Cercetarea la fata locului se efectuiaza in scopul descoperirii urmelor contr.,corpurilor delicate si
pentru a stabili circumstantele contr-tiei,ori alte circumstante care au importanta pentru justa solutionare a
cauzei,agetul constatator efectuiaza cercetarea la fata locului,a obiectelor. Ridicarea obiectelor si doc.-au
importanta pentru cauza si daca se cunoaste locul si pers la care se afla,lucratorul organului afacerilor interne
efectuiaza in temeiul unuor ordonante ridicarea lor.Perchezitia-se efectuiaza daca in din probele accumulate ca
intr-o anumita incapere la domiciliu ori in alt loc sau la o anumita persoana se pot afla instrumente ce au servit
la savirsirea contr.,obiecte sau alte valori dobindite din cotr,precum si obiecte sau doc care pot avea importanta
pentru cauza. Procesele verbale cu privire la perchezitie-agentul constatator la fata locului inctocmeste un
process verbal care anexeaza dupa caz lista obiectelor si doc ridicate.In procesul verbat cu privire la perchezitie
sau la ridicarea obiectelor si doc se consemneaza ca celor prezenti li sau explicat drepturile si obligatiile
prevazut de C Contr si se inscriu declaratiile facute de aceste persoane.
c)O proba poate fi pusa la baza hotaririi cu privire la contr-tii daca intruneste conditiile de admisibilitate
concludente si utilitati.Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr-la
care consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr care presupune colectarea si verificarea
probelor in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre aut-le competente sa constate cazul contraventiei
din oficiu sau la cererea altor participant la procedura.Orice informative poate fi considerate drept proba daca
sunt respectate urmatoarele comditii:ea contine data privind comiterea sau necomiterea contr.;vinovatia
faptuitorului;alte date care pot contribui la solutionarea.Aceasta informative este modul stability de lege si de
sursele prevazute de lege.

31.Notiunea si categoriile masurilor procesuale de contringere

a)Desfasurarea normal a activitatii procesuale este imposibila fara aplicarea masurilor procesuale de
constringere.Una sin sarcinile de baza ale procesului contr-al este aplicarea legitima si corecta a sanc din cadrul
incalcarii dispozitiei normelormateriale a cod.contr.Masurile de constringere conform C Contr sunt
retinerea,aducerea silita,inlaturarea de la conducerea vehicolului,examenul medial pentru constatarea starii de
ebrietate produsa de alcool sau de alte substante,retinerea vehicolului.
b)Cele mai raspindite masuri de constringere sunt:aducerea silita-conducerea fortata in fata instantei de jud a
martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare;inlaturarea de conducere a vehicolului-perso poate
fi inlaturata de la conducere daca se afla in stare de ebrietate,nu are doc care confirma dr de a conduce sau de a
folosi vehicolul;retinerea vehicolului-vehicolul al carui conducator a fost inlaturat de la conducere,este retinut si
daca nu poate fi predate proprietarului,posesorului sau reprezentantului sau,vehicolul este adus la statia de
parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie.Acestea fiind aplicate de catre pers competente,cum ar
fi:ministerul afacerilor interne,serviciul granicer,etc.
24

32.Notiunea si caracteristica generala a fazelor procesului contr.

a)Fazele procesului contr.-acea parte a procedurii contr. care pe linga sarcinile commune ale procedurii are si
sarcinile sale proprii bine determinate,realizindu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura
contr,care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara.Colectarea si administrarea a
probleor privind existent contr de incheiere a procesului verbal cu privire la contraventie.Aplicarea sanctiunii
contr.sau de trimitere a dosarului in inst de jud sau in alt organ spre solutionare.Dupa care urmeaza:cercetarea
cazului contraventional,examinarea cazului contrav;revizuirea cazului contravene ,executarea deciziei cu privire
la aplicarea sanctiunii contrav.
b)importanta si fazele obligatorii si facultative ale procesului contr.La prima faza,se constata fapta
contraventionala,se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisocial comise si
personalitatea faptuitorului.La a doua faza,se analizeaza documentele procesuale prezentate,se verifica
incadrarea juridical a faptei comise,circumstantele atenuante si agravante ale cauzei,se emite decizia asupra
cazului,care se adduce la cunostinta partilor procedurii. La a treia faza,delicventul,partea vatamata sau
reprezentantii legali ai lor,precum si procurorul sunt in drept sa atace decizia cu privire la cazul
contraventional.In caz de atac,executarea deciziei se suspendeaza si se efectuiaza revizuirea cazului de catre
instant de judecata. La a parta faza,se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sanctiunii contraventionale.
Cele facultative:
1.Cercetarea cazului contraventional:-constatarea faptei antisocial comise;-inceperea procedurii
contraventionale;-colectarea si administrarea probelor,analiza juridical a faptei comise;-documentarea
procesuala a rezultatelor cercetarii cazului;-expedierea procesului-verbal cu privire la contraventie si a
materialelor anexate la el conform competentei.
2.Examinarea cazului si emiterea deciziei asupra lui:-pregatirea pentru examinarea cazului;-examinarea cazului
contraventional;-emiterea deciziei asupra cazului;-anuntarea deciziei asupra cazului si punerea ei in executare.
3.Revizuirea cauzului contraventional:-atacarea deciziei asupra cazului;-examinarea plingerii sau a protestului;adoptarea si pronuntarea deciziei in recurs asupra cazului contraventional;-punerea in executare a deciziei
definitive cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
4.Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale:-verificarea procedurii de punere a
deciziei emise in executare;-executarea propriu zisa a deciziei.

33.Circumstantele care inlatura procesul contr.

a)Procesul contr pornit inceteaza:-nu exista fapta contraventiei;-se constata vvreunul din temeiurile prevazute
din CContr;-persoana presupusa a fi faptuitor a decedat cu exceptia cazului de reabilitare a acesteia;-pentru
acelasi fapt si privitor la aceiasi persoana exista o decizie sau o hotarire definitive;-prenu acelasi fapt este
pornita urmarirea penala;
b)Incetarea procesului contr determina repunderea in drepturi a persoaneo in a carei privinta a fost pornita.
25

34.Constatarea faptei contr-le

a).Temeiul juridic de pornire a procedurii contr-le il constituie fapta contr-la comisa.
Constatarea faptei contr-activitatea desfasurata de agentul constattor,de colectare si administrare a probelor
privind existent contr,de incheiere a procesului verbal cu privire la contr-tie de aplicare a sanct contr sau de
trimitere dupa caz a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionare.
b)Etapele sunt:-sesizarea agentului constatator privind savirsirea unei fapte ilicite;-analiza informatiei cu privire
la comiterea unei fapte antisocial periculoase;-inceperea procedurii contr.;-cercetarea propriu zisa a
cazului,adica colectarea si studierea probelor privind caracterul faptei antisocial comise;,personalitatea
faptuitorului;-documentarea procesuala a rezultatelor cercetarilor effectuate;-inceperea procedurii contr sau
dupa caz,intocmirea procesului verbal cu privire la contr;-emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contr.in
ordinea stabilita prin lege si in limitele competentei agentului constatator concret;-aducerea deciziei aplicate la
cunostinta presoanelor interesant si explicarea dreptului si ordinii de contestatie a deciziei;-punerea in
executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contr;-determinarea cauzelor si conditiilor care au favorizat
savirsirea contr si luarea de masuri pentru eliminarea lor.

35.Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi

a).Examinarea cauzei contr-le ca faza a procesului contr-nal este prevazuta conform C.Contr.preoritar pentru
judecarea cauzei contr-le in instant,desi nu este clara procedura de examinare a cauzei in cazul organelor
extrajudiciare imputernicite sa examineze aceste cause.Astfel cauza contr-la,se judeca de inst.de judecata in
sedinta publica,oral,nemijlocit si in contradictoriu.
b)Prima etapa a fazei respective este pregatirea cauzei pentru judecare.Conform art 453,C.Contr.,in termen de 3
zile de la data intrarii cauzei contr-le in instant,judecatorul verifica competent si:-dispune remiterea dupa
competent a dosarului cu privire la contr-tie;-fixeaza data examinarii pcauzei contr-le;-dispune citarea partilor si
a altor participant la sedinta;-intreprinde alte actiuni pentru buna ei desfasurare.Cauza contr-la se judeca in
tremens de 30 zile de la data intrarii dosarului in instant.In cazul retinerii persoanei,judecarea se face de
urgent.Prezenta agentului constatator,la sedinta de judecare a cauzei contr-le,este obligatory.Neprezentarea
acestuia,fara motive intemeiate si fara instiintarea instantei,duce la incetarea procesului contr-al.Neprezentarea
in sedinta a victimei sau a faptuitorului,legal citate,fara motive intemeiate,nu impiedica judecarea cauzei contrle,insa participarea faptuitorului retinut este obligatory,aducerea lui fiind asigurata de politie.Urmatoarea etapa
este examinarea cauzei in sedinta de judecata sau cercetarea judecatoreasca.Judecatorul conduce sedinta de
judecare a cauzei contr-la,asigura ordinea si solemnitatea sedintei.In cazul cercetarii judecatoresti,se cerceteaza
mai intii probele prezentate de partea acuzarii.La cererea partilor,instant poate modifica ordinea de cercetare a
probelor.Dupa cercetarea probelor,intanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea
dupa caz a unor actiuni procesuale suplimentare.Conform art 459,desfasurarea sedintei de judecare a cauzei
contr-le se consemneaza in process verbal.Urmatoarea etapa este solutionarea problemelor ce urmeaza a fi
solutionate la adoptarea hotaririi privind contr-tia.Instanta de judecata hotaraste asupra cauzei contr-le in camera
de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire,asupra aspectelor faptic si juridic,al cauzei.Hotarirea de judecata
trebuie sa fie legala.intemeiata si motivate si trebuie sa constea din partea introductive,descriptive si dispozitiv.
Hotarirea se semneaza de judecator si se pronunta in sedinta publica imediat dupa deliberare.In cel mul 3 zile de
la pronuntarea hotaririi,copia ei se remite partilor,care nu au fost prezente la sedinta.
c)

26

36.Calea ordinara de atac.Recursul.

a).Recurs-Cale de atac prin care se cere unei instane superioare s verifice legalitatea i temeinicia unei hotrri
judectoreti nedefinitive, n vederea anulrii sau modificrii ei.Hotarirea judecat.contr-la,poate fi atacata cu
recurs de catre urmat.participanti la procesul contr-nal:-Contravenientul;-agentul constatator;-victima;-procuror.
Recursul poate fi eclarat in numale partilor(contravenient sau victima) si de catre aparator,iar in numele
contravenientului arestat,de catre sot,sotie.
b)Recursul impotriva hotaririi judecatorescti contr-le se declara in termen de 15 zile,art 468.El se depune in
inst.de jud.,a carei hotarire este atacata.Persoana detinuta in detentie,poate depune recurs si la adm-tia locului de
detinere,care este obligat sa expedieze imediat inst.de jud.in cel putin 3 zile de la data expirarii termenului de
declarare a recursului inst.de recurs.Recursul declarat cu omiterea termenului mentionat,dar nu mai tirziu de 15
zile de la inceputul executarii sanct.sau perceperii despagubirii material,se considera depus in termen,daca
instant a constatat ca intirzierea a fost determinate din motive determinate,sau de neinformarea despre adoptarea
hotaririi a participantilor la process,care nu a fost present la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi asupra
ei.Recursul impotriva hotaririi judecatoresti suspenda executarea ei cu exceptia sanctunii arestului
contra.Instanta de recurs,judeca recursul in limitele temeiurilor pentru recurs avind dreptul in afara temeiurilor
invocate si cererilor formulate de recurrent,sa examineze si alte temeiuri fara a agrava situatia contravenientului.
Astfel,solutionind cauza instant de recurs nu poate crea o situatie mai grava persoanei,in a carei favoare a fost
declarat recursul.Recursul se judeca de un complet din 3 judecatori ai Curtii de Apel,cu citarea
partilor.Presedintele completului de judecata conduce sedinta de judecare a recursului,asigura ordinea si
solemnitatea in sedinta.Procurorul si partile au dr.la replica referitor la problemele aparute in dezbateri.
Contravenientul are dr la ultimul cuvint.Instanta de recurs este obligate sa se pronunte asupra tuturor motivelor
invocate in recurs,la fel aceasta hotaraste asupra cauzei contr-le in camera de deliberare.In decizia instantei de
recurs se va indica:-data si locul pronuntarii;-denumirea instantei care a emis hotarirea;-numele si prenumele
recurentului;-numele si prenumele persoanei sanctionate;-numele si prenumele victimei;-dispozitivul hotaririi
atacate;-fondul recursului;-mentiunea ca decizia este irevocabila.Decizia semnata de membrii completului de
judecata se pronunta in sedinta.Decizia instantei de recurs se pronunta integral sau doar dispozitivul urmind a fi
redactata in cel putin 3 zile.In scopul asigurarii legalitatii si disciplinei,instant de recurs poate pronunta si o
inchiere interlocutory.
c)Conform art 467 C.Contr.hotaririle judecatoresti contr-le pot fi atacate cu recurs pentru a se repara erorile de
drept in urmatoarele temeiuri:-nu au fost respectate dispozitiile privind competent dupa materie sau dupa
calitatea persoanei;-sedinta de judecata nu a fost publica;-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei din
parti sau care legal citita a fost in imposibilitate de a se prezenta sau de a instiinta instant despre imposibilitatea
de a se prezenta;-nu au fost intrunite elementele constitutive ale contr-tiei;-sau aplicat sanctiuni in alte limite
decit cele prevazute de lege;-exista o cauza de inlaturare a raspunderii contr-le ori aplicarea sanctiunii a fost
inlaturata de o noua lege sau anulata de un act de amnistie;-faptei savorsite I sad at o incadrare juridical gresit;-a
intervenit o lege mai favorabila contraventientului;-curtea constitutional a declarat neconstitutionala prevederea
legii aplicate;=instant de judecata internat.prin hotarire in o alta cauza a constatat o incalcare la nivel national a
drepturilor si libertatilor omului care poate fi reparata si in cauza respective.

27

37.Calea extraordinara de atac.Revizuirea.

a) Revizuirea este Cale de atac pentru desfiinarea unei hotrri judectoreti definitive, pe baza unor probe
descoperite dup judecarea pricinii.Revizuirea,caracteristici:-cale extraordinara,de atac;-se instituie in baza unei
probe;-se foloseste pentru a desfiinta o hotarire judecatoreasca definitive.
b)Etapele:procedura de revizuire se dechide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de jud.,conform
competentei teritoriale sau a cererii contravenientului,adresate instantei care a judecat cauza.Daca exista o
procedura pornita,in cauza data,in fata unei instante internat.,proceura de revizuire se deschide la cererea
procurorului general sau a agentilor sai.Cererea de revizuire se face in scris cu invocarea motivului revizuirii si
datelor doveditoare.In procedura de revizuire,instant sesizata poate dispune suspendarea hotaririi
neexecutate.procurorul general si adjunctii lui pot inainta cererea de revizuire a deciziei sau hotaririi emise in
cauza contr-la daca se constata ca in actiunile contravenientului sunt prezente elementele constitutive ale
infr.pevazute de CP.Cererea de revizuire se depunde in inst.a carei decizie sau hotarire a ramas
definitive.Cererea de revizuire se examineaza in conformitate cu normele procedural privind judecarea cauzei
contr-le in instante.Dupa examinarea cererii de revizuire,inst.de revizuire adopta una din urmat.hotaririi:
1)respinge cererea de revizuire daca este:-tardiva;-inadmisibila;-neintemeiata;2)admite cererea casind hotarirea
atacata si pronunta o noua hotarire.Instanta depunde dupa caz,repunerea in dr-ri,restituirea amenzii platite si a
bunurilor,precum si a cheltuielilor judiciare pe care pers.in a carei favoare sa admis revizuirea,nu era obligate sa
le suporte,includerea la cerere,in vechimea neintrerupta in munca a duratei sanctiunii arestului contr-nal.
Hotaririle emise in procedura de revizuire,cu exceptia celor emise de curtile de apel,pot fi atacate cu recurs,de
pers ce pot depune recurs care se judeca in ordinea procedurii de recurs.
C)Conform art.475 C.Contr.,procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel
mult 6 luni,din momentul aparitiei unuia din urmat.temeiuri:-instanta de judecata internat.prin hotarire a
constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare;-curtea
constitutional a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicata in cauza respectiva;-legea noua inlatura
caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in cazui privinta nu a fost
executata integral sanct.contr-la;-exista o procedura pornita,in cauza data in fata unei instante contr-le;-prin
hotarire efinitiva sa contatat ca agentul constatator ,procurorul sau judecatorul a comis in cursul constatarii si
judecarii acestei cause abuzuri ce constituie infractiuni.

28

38.Notiunea si caracteristica generala a executarii hotaririi cu privire la sanct.contr-la.

a.) A parta faza a procesului contr. este executarea deciziei cu privire la aplicarea sanct.contraventionale.In
aceasta faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiuni contr. Procedura
contraventionala se finalizeaza ca process atunci cind:se claseaza cazul contraventional sau se executa decizia
cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Clasarea cazului contraventional se efectuiaza atunci cind se
stabileste vre-o imprejurare ce exclude procedura contraventionala,prevazute in art.234CCA.Clasarea poate
avea loc la orice faza a procedurii contraventionale. Deciziile cu privire la aplicarea sanctiunilor
contraventionale sint aduse la indeplinire de organele imputernicite in acest sens,in modul prevazut de legislatia
in vigoare.In cazul pronuntarii citorva decizii cu privire la aplicarea sanctiunilor contraventionale pentru una si
aceeasi persoana,fiecare decizie se adduce la indeplinire in mod independent. Codul cu privire la contraventiile
administrative al RM,stabileste modul de executare a fiecarei sanctiuni prevazute in art.23.
b)Etapele de eexecutare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale:
-verificarea procedurii de punere a deciziei emise in executare;
-executarea propriu-zisa a deciziei;
-finalizarea fazei de executare a deciziei emise si a procedurii contraventionale,la general.
Prima etapa a acestei faze este trimiterea spre executatre a hotaririi judecatoresti care sa pune in sarcina
instantei care a judecat cauza in prima instanta.In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi
ju.Presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi impreuna cu o copie de pe hotarirea
definitiva.In cazul in care hotarirea a fost judecata cu recurs,la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe
decizia instantei de recurs.Autoritatile care pun in executare hotarirea comunica in maximum 5 zile despre
punerea in executare a hotaririi.Administratia locului de detinere va notifica instanta care a trimis hotarirea
despre locul in care contravenientul executa sanctiunea.Problemele legate de executarea sanctiunii contr-le,se
solutioneaza in demersul contravenientului,de catre aut-tea competent sa asigure executarea sanct.contr-le sau,la
demersul contravenientului,ori al aut. Competente sa asigure executarea sanct.contr-le,de catre inst.de
jud.Probleme legate de executarea sanct.contr-le,adresate inst.de jud,se solutioneaza in conformitate cu normele
procedural privind judecarea cauzai contr-le de catre inst.de jud,din raza de activitate a aut.competenta sa
asigure executarea sanct.contr-le.
c)

29

40.Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile

contr.aplicabile si ca complimentare.
1 .Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile aplicabile si cacomplimentare
Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a
proceduriicontraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcate si totodata se
constataeficacitatea procesului contraventional jurisdictional.Procedura executarii sanctiunilor contraventionale
reprezinta un complex de activitati speciale care un sintdecit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la
aplicarea sanctiunii contrav.
2.Privarea de dreptul dea detine anumite functii .sau dea desfasura anumita activitate.Executarea acestor
sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi
aredomiciliul contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut
organuluiabilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitarea
uneiactivitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare
dinfunctie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului
deexecutare.
Privarea de dreptul special .consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detine arma siportarma.In
cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate ficonfiscat
doar obiectul ce se afla in proprietate privata.
O alta sanctiune.complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica conducatorilor devehicule
vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare se aplica odata cu sanctiuneaprincipala,de ex
amenda.Modul de evidenta a punctelor de penalizare si modul de asigurare a accesului titularuluide permis de
conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele depenalizare se anuleaza
dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehicule prinhotarire judecatoreasca.
Expulzarea-se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de apatrizi
pentrucomiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de stat.Expulzarea se executa de catre
organeleafacerilor interne.Instanta de judecata expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau
apatridului laorganul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.
.3.Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt in conflict culegea,precum
ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterulprejudiciabil al faptei
si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului.Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem
afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale
aplicabile si ca complimentare,are un grad destul deavansat,deoarece,conducindune de prevederile
legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionaleare loc prin mijloace destul de
satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorvaprejudicii
contravenientului.Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre
exemplu,starea incare se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce
vehicule,care,conform CCAnu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc
de transport,cu anumite exceptii.O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de
30

penalizare expira in termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura
incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre
exemplu,a caror numar maximstabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa
expire dupa anumita perioada.

32.Notiunea si caracteristica generala a fazelor procesului

contraventional
a) Faza procesului contraventional ar putea fi difinita o parte independent a procesului , care are propriile
sarcini si particularitati alaturi de sarcinile generale ale procesului contraventional.
Analizind prevederile Codului Contraventional, ar putea fi evedentiate urmatoarele faze ale procesului
contraventional:
1.
2.
3.
4.

Constatarea fapte contraventionale .

Examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi.
Exercitarea cailor de atac in cauza contraventionala.
Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contraventionala.

Fazele respective pot fi clasificate in urmatoarele doua categorii :

-Faze obligatorii -care permanent au loc , cum ar fi constatarea faptei contraventionale , executarea hotaririi cu
privire la sanciunea contraventionala.
-Faze facultative derularea carora depinde de anumite circumstante ale derularii , cum ar fi examinarea cauzei
contraventionale si pronuntarea hotaririi ,exercitarea caii de atac in cauza contraventionala : recurs sau
revizuirea.
Fazele pot fi examinate si prin prisma propriilor etape . Astfel, procesul contraventional poate fi privit dupa
cum urmeaza :
1. Constatarea faptei contraventionale:
1.1. Intentarea cazului.
1.2. Colectarea si administrarea probelor ,aplicarea masurilor procesuale de constringere.
1.3. Intocmirea procesuala a rezultatelor invistigatiei, inclusiv incheierea procesului- verbal cu privire la
contraventie sau incetarea procesului.
1.4. Trimiterea ,dupa caz , a dosarului in instnta de judecata (inclusive in urma contestatiei ) sau in alt organ
spre solutionare dupa competenta.
2. Examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi:
2.1. Pregatirea cauzei pentru examinare.
2.2. Cercetarea cauzei ,analiza materialelor si circumstantelor.
2.3. Rezolvarea problemelor ce urmeaza a fi rezolvate pina la adoptarea hotaririi.
2.4. Adoptarea hotaririi.
2.5. Aducerea la cunostina a hotaririi.
31

3. Exercitarea cailor de atac in cauza contraventionala:

3.1. Calea ordinara de atac.Recursul:
3.1.1. Depunerea recursului.
3.1.2. Examinarea recursului.
3.1.3. Pronuntarea deciziei instantei de recurs.
3.2. Calea extraordinara de atac. Revizuirea:
3.2.1. Depunerea cererii de revizuire.
3.2.2. Revizuirea deciziilor si a hotaririlor in cauzele contraventionale.
3.2.3. Pronuntarea hotaririi de catre instant de revizuire.
4. Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contraventionala:
4.1. Trimiterea spre executare a hotaririi judecatoresti.
4.2. Executarea de fapt a sanctiunii contraventionale.
4.3. Finalizarea executarii sanctiunii contraventioanele.4

Este necesar de mentionat ca Codul contraventional prevede o procedura simplificata in caul amenzii ,atunci
cind agentul constator constata fapta contraventionala si intocmeste procesul-verbal cu privire la contraventie
,iar contravenientul poate achita doar jumatate din marimea amenzii stabilite ,daca o achita in cel mult 72 ore
de la stabilirea ei.
Un aspect nedezvoltat si chiar incert din Codul contraventional este lipsa procedurii de examinarea a cauzei
contraventionale in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze asemenea cauze. Pina la
solutionarea de catre legislator a aspectelor mentionate procedura ar putea fi preluata partea judecarii cauzei
contraventionale.
b)
1. Constatarea fapt contr-le
Aceasta este faza initiala a procesului contr-al reprezentind acitivitatea agentului const-or de colectare si de
administrare a probelor privind existent contr-ei,incheierea procesului-verbal cu privire la contr-ie si aplicarea
sanctiunii contr-le sau de trimitere,dupa caz,a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionarea
conform competentei.
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu cind se afla ca a fost savirsita o fapta
ilicita sau cind o astfel de fapta a fost depistata in urma controlului conform atributiilor de serviciu prevazute de
lege.
Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul const-or este obligat sa verifice sesizarea si se
intreprina masurile prevazute de CC.In cazul injuriei sau anumite contr-ii ce atenteaza la drepturile
reale.procesul contr-al se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei.
2. Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi

32

Ezam.cauzei contr-le,este prevazuta de CC prioritar p-u judecarea cauzei contr-le.Aceasta se judeca de inst,de
judecata in sedinta publica,oral,nemijloci si in contradictoriu.
3. Exercitarea cailor de atac in cauza contr-la
Aceasta cuprinde: calea ordinara de atac(recursul) si extraordinara( revizuirea)
Recursul .Hotarirea jud-sca contr-la poate fi atacata cu recurs de catre urmatorii participanti la procesul contr-al:
a.
b.
c.
d.

Cintravenientul
Agentul constatator
Victim
Procurorul

Procurorul poate fi declarant poate fi declarat in numele partilor si de catre aparator,iar in numele
contravenientului arestat,de catre sot/sotie.
Recursul impotriva hotaririi judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Recursul se depune in
instant de judecata a carei hotariri este atacata.Persoana detinuta in detentie paote depune recurs si la
administratia locului de detinere, care este obligat sa-l expedieze imediat instantei de judecata a carei hotarire
este atacata.Recursul primit ,impreuna cu dosarul cauzei,se expediaza,in cel mult 3 zile de la data expirarii
termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
Recursul declarant cu omiterea termenului menionat,dar nu mai tirziu de 15zile de la inceputul executarii
sanctiunii sau perceperii despagurbirii material, se considera depus in termen daca in instanta de judecata a
constatat ca intirzierea a fost determinate de motive intemeiate sau de neinformare despre adoptarea hotaririi a
participantului la proces, care nu a fost present la judecarea cauzei, nici la pronuntarea hotaririi asupra ei. Pina
la solutionarea repunerii in termen, instant paote suspenda executarea hotaririi
Revizuirea.Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni din
momentul aparitiei unuia dintre urmatoarele temeiuri:
i.
ii.
iii.
iv.
v.

Instanta de judecata,prin hotarire, a constatat o incalcare a dr.. si libert.. omului care poate fi reparata la
o noua judecare
Curte Constitutionala a declarat neconstitutionala precederea legii aplicata in cauza repsectiva
Legea noua inlatura caracterul contr-al al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui
privinta nu a fost executata integral sanctiunea contr-la
Exista oprocedura pornita in cauza data in fata unei instante internatioanel
Prin hotarirea definitive s-a constatat ca agentul const-or, procurorul sau judecatorul a comis ,in cursul
constatarii si judecarii acestei cauze, abuzuri ce constituie infractiuni.

Procedura de revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform

competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresata instantei care a judecat cauza/contestatia. In
cazul existentei unei procedure pronita in cauza data in fata unei instantei international,procedura de revizuire se
deschide de Procuroul General sau adjuncilor sai.
4.Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contr-la

33

Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanciunii administrative constituie ultima faz a procedurii
contravenionale. Specificul acestei faze rezid n faptul c obiectul su este deosebit n raport cu cel pe care
i-1 propune constatarea, examinarea n fond i examinarea n recurs a cazului contravenional. De
asemenea, sunt diferite raporturile juridice procedurale de executare fa de cele care se instituie n cursul
fazelor ulterioare.
Codul Contravenional(CCv) i legislaia de executare reglementeaz modul i ordinea executrii sanciunilor
contravenionale care, dat fiind c este diferit pentru fiecare categorie de sanciuni, impune examinarea
separat a acestora. Art.32 al CCv prevede: Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt:
a) avertismentul;
b) amenda;
c) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
d) privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
e) aplicarea punctelor de penalizare;
f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm);
g) munca neremunerat n folosul comunitii;
h) arestul contravenional.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii i
punctele de penalizare pot fi aplicate i ca sanciuni complementare.
Minorii pot fi sancionai complementar doar cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
Comform aceluiai articol sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:

a) amenda;

b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.5

Pentru persoanele juridice privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate poate fi aplicat i ca
sanciune complementar.
Persoane fizice:
A. Avertisment. Hotarirea de aplicare a sanctiunii se remite contravenientului , contra semnatura, de catre
organul care a doptat hotarirea cu privire la sanctionare. Astfel, excutarea sanctiunii avertismentului se
asigura de catre institutia sau organul care a adoptat hotarirea.
B. Executarea sanctiunii amenzii ,aplicata persoanelor fizice sau juridice , se asigura de executorul
judecatoresc in a carui competenta teritoriala , stabilita de camera teritoriala a executorilo judecatoresti ,se
afla domiciliul sau sediul contravenientului.
Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in termen de 30 zile de la data stabilirii ei.
Contravenientul este obligat sa informeze imediat autoritatea respectiva despre achitarea amenzii.
In cazul in care contravenientul nu achita la timpa amenda, instant de judecata ,in decurs a 30 de zile de la
raminerea definitive a hotaririi ,trimite executorului judecatoresc documentul de executoriu pentru incasarea
silita a amenzii.

Cod Contraventional, nr.218 din 24.10.2008

34

Executorul judecatoresc verifica daca amenda a fost achitata si ,in cazul in care nu a fost achitata de catre
contravenient ,intenteaza procedura de executare si executa documentul executoriu in conformitate cu
prevederile cartii intii a Codului d executare (cum ar fi prin urmariea mijloacelor banesti in numerar ale
debitorului ; urmarirea bunului debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri si prin vinzarea sau
administrarea mijloacelor banesti de pe conturile pe bunuri si prin vinzare sau administrarea lor silita ;
urmarilea salariului ,pensiei, burseri si altor venituri ale debitorului; urmarirea mijloacelor banesti si
bunurilor debitorului care se afla la terti; etc.). Concomitent cu amenda , se vor incasa si cheltuielile de
executare.
In cazul in care executares silita nu a fost posibila din cauza lipsei sau insuficientei de bunuri sau din cauza
eschivarii cu rea-vointa de la achitarea amenzii, executorul judecatoresc solicita instantei care a judecat cauza
in fond sa adopte o incheiere in conditiile art.34 din C.C. (cum ar fi inlocuirea cu o alta sanctiune), desi
Codul de executare nu prevede expres aceasta.
C. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a ocupa anumite functii sa de a exercita o anumita
activitate se asigura catre organul de probatiune (agent constator) in a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
Instatna de judecata trimite hotarirea privind dreptul de ocupa anumite functii sau de aexercita o anumita
activitate si o dispozitie de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea
contravenientului din functie sau de a-i interzice sa exercite o anumita activitate.
Organul abilitat adopta ,in termen de 3 zile , acutul de eliberare din functie sau de interzice de a exercita o
anumita activitate si il remite ,impreuna cu hotarirea judecatoreasca, organului de probatiune. Organul de
probatiune , in termen de de 5 zile, informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei.
Conform Codului de executare ,indiferent de faptul daca contravenientul ocupa o anumita functie sau
exercita o anumita activitate, organul de probatiune tine evidenta lor, efectueaza controlul respectarii de catre
contravenienti a interdicitei, stabilite de hotarirea judecatoreasca, de a ocupa anumite functii sau de a
exercita o anumita activitate, verifica indeplinirea prescriptiilor hotaririi judecatoresti si catre administratia
organizatiei in care lucreaza contravenientul , precum si de catre organelle imputernicite sa anuleze
autorizatia privind exercitarea unei anumite activitati.
Prescriptiile hotatirii judecatoresti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a axercita o
anumita activitate sunt obligatorii pentru administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul.
Adiministratia in care lucreaza contravenientul este obligata:
1. In cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotarirea judecatoreasca si a avizului organului de
probatiune, sa elibereze contravenientul din funcie sau sa ii interzica sa exercite o anumita activitate
sis a expedieze organul de probatiune instiintarea despre indeplinirea prescriptiilor hotaririi;
2. Sa prezinte, la solicitarea organului de probatiune ,documentele ce tin de executarea sanctiunii;
3. In caz de concediere a contravenientului pina la executarea definitive a sanctiunii, sa inscrie in
carnetul de muca interdictia stabilita in hotarirea judecatoreasca, durata sicaracterul functiei ce nu
poate fi ocupata si/sau ale activitatii ce nu poate fi exercitata;
35

4. Sa comunice, in termen de 3 zile , organului de probatiune despre modificarea sau incetarea

contractului individual de muca cu contravenientul.
D.

Desi Codul de executare nu contine referinte cu privire la executarea sanctiunii privind aplicarea
punctelor de penalizare, aceasta sanctiune se executa conform Regulamentului privind evidenta
contravenientului privind evidenda contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si asigurarea accesului
titularului permisului de conducere la informatia despre punctelor de penalizare, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.493 din 14 august 2009. Autoritatile inputernicite sa stabileasca sanctiunea respective
expediaza la comisariatul de politie terittoria in termenul stabilit documentele ce testa aplicarea sanctiunii.
Documentele menitonate se inregistreaza in canceria de comisariatului de politie territorial in modul
stability pentru corespondenta de intrare, se prezinta spre informare si decizie conducatorului acestuia ,
dupa care se transmit operatorului pentru a fi luate la evidenta.

In cazul in care contraventia in domeniul circulatiei rutiere a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice
certificate sau al mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic , agentul constator, dupa stabilirea
identitatii conducatorului de vehicul, poate incheiea procesul-verbal si absenta contravenientului, care de
asemenea este pasibil evidentei automatizate.
Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sa obtina in termen de 10 zile, personal sau prin
reprezetantul legal, la organul territorial al politiei rutiere in raza caruia isi are resedinta, informatii cu privire la
numarul de puncte de penalizare ca i-au fost aplicate ,precum si cu privire la cazierul sau contraventional.
E. Sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii se executa in conditiile cap. XXI din Codul de
executare, adica similar pedepsei penale respective , ceea ce creaza incertitudini in aplicare. De exemplu,
ca si in cazul sanctiunii pprivative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate , nu este clar care este acel organ de probatiune ce asigura executarea sanctiunii contraventionale
. De asemnea, nu sunt definitive mecanismele concrete de executare a sanctiunii respective.
Astfel, instanta de judecata trimite hotarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia
de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contravenientul, care, in cel
mult 15 zile, asigura executarea sanctiunii.
Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa de la 2 la 4 ore pe zi, in afara timpului activitatii de
baza sau de studii. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi executata , ca exceptie , si in zilele de
Duminica , si in zilele de sarbatoresc nelucratoare, desi in acest caz legislatorul ar fi trebuit sa stabileasca
anumiti coeficienti. Munca neremunrata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in
conditii vatamatoare ,in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatate sau integritatea
contravenientilor, adica se organizeaza in conformitate cu prevederile leslatiei privind protectia muncii.6
Acordarea concediului annual la locul de munca de baza al contravenientului nu suspenda executarea
pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii.
In cazul in care, in timpul executarii sanctiunii, contravenientului I s-a stability gradul I sau II de invaliditate
fara termen, precum si in cazul graviditatii contraventiei, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata
competente un demers privind eliberarea de executare ulterioara a pedepsei muncii neremunerate in folosul
comunitatii.
6

Sergiu Cobaneanu, Elena Bobeica, Viorel Rusu ,,Drept Administrativ

36

Organul de probatiune ( nota aut; ar fi fost bine venit sa fi fost stabilite ca autoritati responsabile organelle
de executare in comun cu autoritatile administratiei publice locale) tine evidenta contravenientilor la munca
neremunerata in folosul comunitatii, explica modul si conditiile de executare sanctiunii,coordoneaza cu
autoritatea administratiei publice locale lista obiectelor cu destinatie sociala la care contravenientii executa
sanctiunea, controleaza modul si conditiile de executare a acesteia, tine evidenta sumara a timpului lucrat,
exercita alte atributii stabilite de legislatie.
Autoritatile administratiei publice locale, la rindul lor, determina obiectele cu destinatie sociala la care
contravenientii executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune,de
comun accord cu atoritatile administratiei publice ,determina locul si volumul de munca pentru contravenient ,
cu ajutorul organizatiilor si asociatilor identifica obiectele la care poate fi folosita munca neremunerata in
folosul comunitatii.
La rindul ei, administratia organizatiei in care contravenientul executa sanctiunea muncii neremunerate in
folosul comunitatii verifica calitatea lucrului efectuat de catre contravenient , informeaza organul de
probatiune despre numarul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de munca stabilit. In caz de
producere a unui accident de munca ,administratia organizatiei, in cel mai scurt timp posibil,dar in nu mai
tirziu de 72 ore, va informa despre cele intimplate organul de probatiune.
Contravenientul este obligat sa se prezinte la citare la organule de probatiune , sa respecte modul si
conditiilede executarea a sanctiunii, regulamentul de ordine interioara a organizatiei in care este antrenat la
munca,sa lucreze constiincios la obiectele la care a fost repartizat, sa execute termenul de prestare a muncii
neremunerate in folosul comunitatii, sa informeze oficiul de executare despre schimbarea domiciliului sau
despre imposibilitatea temporara de a presta muca.
Daca persoana sancionata cu munca neremunerata in folosul comunitatii nu executa aceasta santiune aceasta
sanctiune sau, in timpul executarii, are o conduita necorespunzatoare manifestata prin neindeplinirea
obligatiilor care ii revin sau prin indeplinirea lor fectuoasa, organul de probatiune adreseaza instantei de
judecata un demers privind inlocuirea muncii neremunerate in colosul comunitatii cu arest contraventional
conform art.37 din Codul contraventional.
F. Executarea sanctiunii arestul contraventional se asigura de catre penitenciare (penitenciar de tip
semiinchis) conform prevederilor respective ale Codului de executare. Nu se admite aplicarea armei de foc
in privinta contraventiilor, cu exceptia cazurilor opunerii rezistntei, participarii la tulburarea de masa,luarii
de ostatitici, atacarii altor personae sau savirsirii unor alte actiuni social-periculoase.
G. O problema aparte in reglementare o constituie expulzarea, aceasta reprezentint fie sanctiune
complimentara, fie masura de siguranta, iar procedura de executare este indefinite.
Persoane juridice:
A. Amenda se achita in mod benevol de catre persoana juridical in decurs de 30 zile de la data raminerii
definitive a hotaririi judecatoresti.7

Cod Contraventional, nr.218 din 24.10.20

37

Dupa expirarea termenului de executare benevola, instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru
executare silita executoriului judecatoresc in a carui competenta teritoriala, stabilita de camera teritoriala a
executoriului judecatoresc, isi are sediul contravenientul.
Executoriu judecatoresc , in termen de 10 zile verifica mijloacele banesti aflate pe conturile pancare ale
persoanei juridice si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul
indicat in titlul executoriu.
Daca, in decurs de 30 zile de la data primirii titlului executoriu de catre institutia financiara, dispozitia de
incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijloacelor banesti , executorul judecatoresc va dispune
urmarirea bunurilor pesoanei juridice in conformitate cu prevederile Codului de executare.
Dupa cum am mentionat , executorul judecatoresc informeaza, in termen de 5 zile, instant de judecata despre
executarea hotaririi.
B. Privarea dreptului de a exercita o anumita activitate se asigura conform Codului de executare
(art.305) de catre organul de probatiune in a carui raza teritoriala isi are sediul contravenientul ,
prevederile respective fiind necesare a fi racordate la conceptul si principiile raspunderii
contraventionale.
Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a interzice
contravenientului o anumita activitate pentru a sista activitatea interzisa , pentru a retrage autorizatia sau licenta
si/sau pentru a modifica statutul persoanei juridicesanctionate.
In termen de 10 zile , organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de acitvitate
interzis retrage autorizatia sau licenta respective. In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a
fost eliberata autorizatie sau licenta, Camera Inregistrarii de Stat asigura excluderea din statutul persoanei
juridice respective agenului de activitate interzis.
Informatia despre retragerea autorizatiei sau licentei ori despre modificarea statutului persoanei juridice se
publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova de catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul
Afacerilor Interne, Centrului catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afaceriolo Interne, Centrul
de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, organului fiscal, precum si organului de probatiune caruia,
suplimentar, i se remite si hotarirea instantei de judecata.
Organul de probatiune informeaza in termen de 5 zile instant de judecata despre executarea hotaririi.
In ceea ce priveste aminarea executarii sanctiunii contraventionale si liberarea de executare a sanctiunii
contraventionale, acestea se efectuiaza conform procedurii de solutioanare a problemelor legate de executarea
sanctiunilor contraventionale, adica se are in vedere obligatia contravenientului de a executa sanctiunea
contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanctiunii contraventionale.
Stingerea executarii contraventionale se efectueaza in baza urmatoarelor temeiuri (prevazute in art.295 in
Codul de executare):
I.
II.

Executarii efective si integrale a sanctiunii;

Decesului contravenientului;
38

III.
IV.
V.
VI.

Adoptarii unei hotariri de absolvire de raspundere a contravenientului in cursul executarii sau trimiterii
spre executare a hotaririi judecatoresti;
Intervenirii unei legi contraventionale noi care exclude caracterul illegal al fapte in cursul executarii
sanctiunii sau trimiterii spre executare a hotariri judecatoresti;
Intervenirii prescriptii executarii hotaririi privind sanctiunea;
In alte imprejurari prevazute de lege.

Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescriptiei de executare a hotaririi privind sanctionarea se
dispune prin incheierea motivata a instantei de judecata, iar in celelalte cazuri prevazute- in modul stabilit de
prezentul Cod de executare. Posibilitatea stingerii executarii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii
contravenientului.

39