Sunteți pe pagina 1din 6

BALTAGUL

Mihail Sadoveanu este cel mai mare povestitor artist al literaturii romanesti, el
afirmand ca poporul a fost parintele meu literar.
Romanul Baltagul este un adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o
<<Miorita>> in dimensiuni mari(George Calinescu), reprezentand una din culmile cele mai inalte
ale creatiei sadoveniene si poate fi comparat cu o adevarata epopee a vietii pastoresti.
Romanul a fost scris in numai 17 zile si are ca surse de inspiratie balade populare de la
care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:Salga(setea de implinire a actului
justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei),Dolca(ideea profundei
legaturi a omului cu animalul credincios),Miorita(tema, motivul,conflictul,discursul epic simplu,
conceptia asupra mortii sunt numai cateva din cele mai semnificative elemente ale baladei ce se
regasesc si in roman).
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean
ca pastor al traditiilor stramosesti si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a
simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Titlul este semnificativ, intrucat in mitologia romaneasca baltagul este arma magica
menita sa indeplineasca dreptatea, este o unealta justitiara. In basmele populare, baltagul este
furat de fortele raului(zmeii) si redobandit de personajul pozitiv. Principala trasatura a
baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru implinirea dreptatii, acesta nu se pateaza de
sange.
Din expozitiune aflam ca actiunea are loc toamna tarziu, in a doua perioada a
transhumantei, cand ciobanii se intorc cu oile din munti. Pe prispa unei case din Magura
Tarcaului,un sat moldovenesc, statea Vitoria Lipan, eroina romanului, amintindu-si de povestile
pe care sotul ei le spunea la nunti.

Intriga Baltagului este complexa,fiin formata din sapte capitole.Inceputul il

constituie plecarea lui Nechifor Lipan la Dorna pentru a cumpara oi. Vitoria a nceput a fie
ngrijorata deoarece soul ei ntrzia mai mult dect de obicei. Soii Lipan au avut apte copii
dintre care cinci au murit si au rmas doi pe nume Gheorhita si Minodora. Gheorhita era plecat
cu oile la iernatintr-o balta a Jijiei,in Cristesti, iar Minodora sttea acas cu mama ei, pentru
a o ajuta la treburile casnice. Gheorhita trebuia sa-si atepte tatl pentru a plti datoriile, dar
vznd ca nu mai vine i-a trimis o scrisoare Vitoriei. Cum a primit-o, aceasta s-a duc la
printele Daniil sa i-o citeasc dar nu dup mult timp a mai primit o scrisoare tot de la
Gheorghita dar cu cuvintele baciului Alexa. Din aceasta scrisoare Vitoria afla ca Nechifor nu a
ajuns nici acolo si astfel devine din ce in ce mai ngrijorata. Noaptea, ea are un vis: Se fcea ca
vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele ntors ctre ea, trecnd spre asfinit o revrsare de
ape.
Vznd ca Lipan nu mai vine, Vitoria s-a dus la printele Daniil pentru a-i scrie o
scrisoare lui Gheorghita in care sa-i spun sa vanda din oi pentru a plti datoriile, sa lase oile
in grija baciului Alexa si sa vina acas.

Argatul Mitrea s-a ntors cu oile din muni deoarece iarna se apropia. nainte sa
mearg la printele Daniil, Vitoria trece pe la crasma pentru a cumpra o sticla de rachiu pe
care sa i-o dea babei Maranda, vrjitoarea satului pe la care avea de gnd sa treac. Ajunsa
la printele Daniil, Vitoria i-a spus nelinitile sale, dar si de semnele care ii argumentau ca s-a
ntmplat ceva cu soul ei: visul acela si faptul ca, in dimineaa aceea, cocosul a cntat cu
spatele la casa. Dup ce a vorbit cu printele Daniil, Vitoria a nceput sa-i dicteze scrisoarea
pentru Gheorhita.
Trecuser 40 de zile de cnd Nechifor plecase de-acas, iar dup calculele Vitoriei el
trebuia sa fie acas de 20 de zile.Ea era din ce in ce mai ngrijorata, mai ales ca in noaptea
precedenta avusese un nou vis:L-am visat ru, trecnd calare o apa neagra.
Dup ce a plecat de la printele Daniil, Vitoria s-a dus la baba Maranda pe care a rugat-o
sa-i ghiceasc in carti. Vrjitoarea i-a spus ca sotul ei a rmas sa chefuiasc, ca a czut sub
vraja unei femei cu ochii verzi, la Dorna; dar Vitoria a rmas tot cu gndul ca lui Lipan i s-a
ntmplat ceva.
In apropierea srbtorilor de iarna, dup ce-a lsat in perolele, in sama baciului celui
btrn Alexa, Gheorghita s-a ntors acas.
Vitoria este din ce in ce mai trista, mai retrasa in sine; srbtorile de iarna i-au fost
pentru ntia oara strine si deprtate pentru ca soul ei drag nu mai apare. Ea insa se
socotea moarta, ca si omul ei care nu mai era lng dansa.
Vitoria i-a spus sa se duca sa-l caute pe Nechifor, dar si-a dat seama ca Gheorghita nu
era pregtit lsndu-l sa-si petreac srbtorile acas. Dup srbtori, se purifica: tine post
12 saptamani, face daruri bisericii si se roag la icoana Sf. Ana nainte de a pleca cu
Gheorghita ctre Lipan. Apoi se duce sa-i vorbeasc printelui Vissarion care-o sfatuieste sa
anune autoritatile si sa-i reclame dispariia.
Vitoria ii asculta sfatul printelui si a doua zi pleac la Piatra unde ii vorbete
prefectului, iar acesta ii spune sa depun o plngere. Dup aceasta, Vitoria se ntoarce acas
unde vorbete cu printele Daniil si se hotaraste sa nu mai depun nici o plngere si sa plece
mpreuna cu Gheorghita(iau cu mine si pe biat; sa am o putere brbteasca) in cutarea
brbatului.(dac-a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dup dansul).
Intre timp Vitoria sfiinteste un baltag si i-l da lui Gheorghita, deoarece in calatoria lor
au nevoie de o unealta cu care sa se apere.(Maine dau faurului o bucata de fier sa bata din el
baltag si sfiintia ta vei face bine, sa-l blagosloveti.)

Desfasurarea actiunii incepe o data cu slujba tinuta de preot in cinstea plecrii

celor doi. Deoarece aveau nevoie de bani pentru calatorie, ea vinde din pieile si branza pe care
o avea acasa.
Negustorul i-a dat 38.000 lei pe marfa cumprata; ramanand uimit de intelepciunea
femeii: daca n-as fi ovrei si nsurat, munteanca asta n-ar avea so, intr-o saptamana as face
nunta.
nainte sa plece, Vitoria asista la slujba; dup care o las pe Minodora la mnstirea
Vratec, isi lsa gospodria in grijea lui Mitrea si astfel pornesc la drum mpreuna cu domnul

David. In zori-de-ziua, vineri in 10 martie, munteanca si feciorul ei au nchingat caii cei pagi sau nclecat.. Gheorghita purta aninat in lan, in dosul coapsei drepte, baltagul.
Ei poposesc in Bicaz, la hanul lui Donea unde afla ca .Nechifor Lipan era pentru ei
obraz cunoscut; Era un om vrednic si fudul; zise Donea hangiul; nu se uita la parale, numai sa
aib el toate dup gustul lui. Nu l-am vzut de mult() Apoi cam de multior, cam de astatoamna. Se ducea in sus. Atunci munteanca a realizat ca era pe drumul cel bun. Dup ce l-au
lsat pe domnul David acas, Vitoria si Gheorghita s-au ndreptat spre Focsa unde aveau sa
fac urmtorul popas.
In Farcas Vitoria si Gheorghita au asistat la judecarea a doi oameni care au luat banii
celor care jucau la jocul lor de noroc.
Apoi ei s-au intalnit cu subprefectul Anastasie Balmez, dupa care au plecat spre hanul lui
mos Pricop unde au poposit peste noapte. Intreband de Nechifor Lipan, Vitoria a aflat ca a
trecut pe acolo impreuna cu alti doi ciobani.Mos Pricop avea o parere buna despre sotul ei,
afirmand ()vrednic roman. Numai ca nu-mi placea ca se ducea la drum asupra noptii.()Dar
omul acela zicea ca se duce oaptea; ca s bucura sa umble pe luna.De oameni rai nu-I pasa; are
pentru dansii pistoale incarcate in desagi. Vitoria realiza ca sansele sa-si gaseasca sotul viu
scazusera foarte mult.
Vitoria a plecat mai departe spre vatra Dornei, insa s-a oprit la Borca la un botez si apoi
la o nunta la Cruci.
Dupa aceea au ajuns la capatul calatoriei lor, la Vatra Dornei, unde afla ca Nechifor
cumparase 300 de oi, dintre care 100 le-a dat unor negustori pe putin castig-omul dumitale sa aratat galant. Vitoria a incercat sa afle mai multe informatii de la el, dar tot ce a putut afla
a fost unde s-au dus cu oile.(Pe cat am inteles, au apucat drumul pe Neagra). Astfel, Vitoria si
Gheorghita pornesc pe urmele celor trei calareti. Mergand din crasma in crasma, Vitoria si
gheorghita au aflat ca Nechifor Lipan si noii lui prieteni au trecut prin Brosteni si au luat-o
prin Brosteni si au luat-o spre gura Negrei spre Bistrita.(Cu adevarat, urma se gasea din semn
in semn, adica din crasma in crasma). In Sabasa, ei il roaga pe fiul crasmarului sa le fie calauza
pana la crasma domnului Iorgu Vasiliu. De la acesta au aflat ca turma de oi care a trecut peacolo era insotita de numai doi calareti si dupa descrierea facuta de acesta, nici unul nu era
Nechifor Lipan. Crasmarul si-a amintit ca pe unul il chema Bogza.
Astfel, Vitoria realizeaza ca trebuie sa-si caute sotul intre Sabasa si Suha, inrucat aici
i-a pierdut urma. Numele celui de-al doilea calaret l-a aflat de la sotia hangiului, Maria.Acesta
era Ilie Cutui si care locuia destul de aproape, in Doi Metri. Dansu-si seama ca singurii care
stiau ceva despre sotul ei, Vitoria se hotaraste sa vorbeasca cu ei si astfel I-au chemat la
primarie,dar in zadar deorece nu au reusit sa afle nimic nou.Vitoria este foarte hotarata:L-am
cautat pe drumul mare, acum am sa-l caut pe poteci, ori prin rapi. Sfantul Andrei de le Bistrita
are sa ma intrepte unde trebuie. Cei doi pleaca la Sabasa unde poposesc la domnul Toma.

Punctul culminant este, de asemenea, foarte complex. El incepe in capitolul al XII-lea

cand il gasesc pe Lupu, cainele cel mai credincios a lui Lipan, in curtea unui localnic.
Venind de la Suha la Sabasa, in dreptul unei rape, Lupu,cainele, a inceput sa se poarte
neobisnuit. Vitoria I-a spus lui Gheorghita sa-I dea drumul, iar cainele a coborat in rpa, urmat

de ferior si apoi de ea. Dintr-o data, Vitoria a inceput sa planga: gasisera osemintele lui
Nechifor pe care le-a recunoscut dupa haine. Nu departe era si calul lui-mort. Ea I-a aprins
repede o lumanare, neincetandu-si plansul. Vitoria il pune pe Gheorghita sa-si pazeasca tatal
pana cand ea va anunta autoritatile si pe domnul Toma, subprefectul. Acestia au I-au pus multe
intrebari femeii indurerate pentru aflarea faptasului, principalii suspecti fiind Bogza si Cutui,
care-l omorasera printr-o puternica lovitura in cap cu un baltag.
Ultimul capitol( al XVI-lea) constituie deznodamantul romanului. Vitoria indeplineste
obiceiurile crestinesti si il inmormanteaza pe Lipan, lasand autoritatile sa infaptuiasca
dreptate. Ea preagteste un praznic la care ii invita si pe cei doi suspecti.
Vaduva a luat osemintele lui Nechifor si le-a pus cu grija in sicriu, dupa care a plecat pre
locul de veci intr-o trasura frumos impodobita, trasa de doi boi.
La praznic, Calistrat Bogza si-a iesit din fire si a baut mai multe pahare, unul dupa altul, pe
nerasuflate. Apoi I-a cerut lui Gheorghita baltagul inapoi, insa a fostoprit de Vitoria care l-a
rugat sa I-l mai lase, intrebandu-l razand pe Gheorghita daca este scris ceva pe el. Bogza sa
suparat si a inceput sa tipe. Vitoria le-a spus ca pe unealta este scris sange . Astfel, Bogza s-a
repezit asupra baiatului care l-a lovit in cap cu baltagul. Fiind pe moarte, el a marturisit ca l-a
omorat pe Nechifor Lipan si motivul crimei: luarea oilor. Dupa aceasta, si Ilie Cuti si-a
recunoscut fapta si a fost arestat de jandarmi.
Vitoria si-a continua viata alaturi de cei doi copii ai sai,in pace, la Magura, platind
datoriile, adunandu-si oile.

Momentele subiectului:
Autorul plaseaza actiunea intr-un sat din muntii Moldovei Magura Tarcaului.
Romanul debuteaza cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stand pe prispa si
torcand intr-o zi de toamna, amintindu-si o poveste pe care sotul ei o spunea adesea la
cumatrii si nunti. Nechifor Lipan, sotul Vtoriei, a fost intotdeauna priceput in ale oiertului.
Avea stani bine oranduite cu baci ascultatori si priceputi.

Intriga romanului o gasim dispersatain primele pagini ale romanului. Gandind la viata

grea si plina de lipsuri a oierilor, despartiti pentru mult timp de familile lor, Vitoriei ii
sporeste ingrijorarea ca sotul ei, plecat de mai bine de doua luni, la Dorna, ca sa cumpere
niste oi, nu se mai intoarse. Mai intarziase si altadata, dar niciodata asa de mult. Atunci ea
stiuse cauzele intarzierilor : popasul la crasma in compania lautarilor si a ochilor negri sau
albastrii. Dupa atatea intarzieri ea se arata suparata, ostila chiar, certurile izbucneau
brusc si se sfarseaqu brusc, pentru ca dragostea celor nu se stinsese, era la fel ca in
tinerete si acum dupa mai bine de 20 de ani de convietuire cand aveau copii mari cat
dansii.Din sapte copii cati ii daruise Dumnezeu, mai traiau doar doi: o fata Minodora trimisa
pentru educatie la Varatic si Gheorghita botezat asa dupa al doilea nume al tatalui sau. De
la o vreme incoace, Vitoria era tot mai nelinistita, caci intarzierea prevestita a sotului sau

nu prevestea nimic bun. Nu sunt intarite de nici o veste concreta deocamdata totul era o
banuiala, dar visul sau o pune si mai mult pe ganduri (se facea ca Lipan trecea o apa calare
pe cal dar avea fata intoarsa de la ea).Framantarile o fac sa mearga la parintele Daniil pe
care il roaga sa-i faca o scrisoare catre Gheorghita aflat cu turmele in Balti la Cristesti ca
sa-l cheme grabnic acasa. Impartasindu-i preotului banuielile sale il mai roaga sa scrie si
autoritatilor de la Dorna pentru acele lamuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo. Din cauza
nelinistii nu s-a putut bucura nici de sarbatorile de iarna care pentru prima oara i-au fost
straine si indepartate. Increzatoare in puterea credintei, Vitoria se roaga in fata icoanei
Sfintei Ana de la manastirea Bistrita si tine post in mai multe zile de vineri.Superstitioasa o
vizieaza pe baba Miranda vestita pentru descantece si vraji. In gand comunica cu Nechifor
ca si cand ar fi alaturi sa-mi raspunzi daca esti cu alta. In sinea ei spune ca l-a iertat
pentru orice, dar Lipan nu-i raspunde.Sosirea fiului acasa o bucura si cu mare grija ii
impartaseste planul ei de a pleca in cautarea lui Lipan. Isi pregateste si un baltag,
binecuvantat de preotul Daniil. Vitoria stabileste de la bun inceput conditiile in care va
inceta calatoria sa : N-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului pan ce nu l-oi gasi
pe Nechifor Lipan.

Desfasurarea actiunii:
Inaintea de plecare personajul se spovedeste si se impartaseste la preot, iar
gospodaria o lasa in grija baciului Mitrea. In drumul sau femeia alege traseul pe care
banuieste ca l-ar fi ales si Lipan, face popasuri, intreaba oamenii si i se confirma ca merge
pe drumul cel bun. Astefel dupa popasul de la Bicaz se opreste in Calugarenila David unde
ca Lipan a plecat la drum asupra noptii.Vremea se strica, incepe viscolul si ei ajung cu greu
la Farcasa, la fierarul satului, mos Pricop, care le potcoveste caii si care-si aduce aminte ca
in toamna potcovise si calul lui Lipan.Ajunsi la Borca nimeresc la un botez.Oamenii sunt
ospitalieri si cu chef de petrecere. Vitoria descaleca, intra la lehuza, pentru a-i oferii
darurile coform datinii.La Cruci au dat peste o nunta, acolo ea face urari mirilor.Decum a
intrat in tara Dornelor nelinistea ii sporeste.La Vatra Dornei afla ca Lipan cumparase trei
sute de oi.A cinstit la crasma targului si a plecat mai departe spre Neaga. Urmarind traseul
celor trei Vitoria ajunge la Sabasa, unde crasmarul si sotia lui isi amintesc de doar doi
ciobani. Cucoana Maria cunostea si numele acestora: Calistrat Bogza si Ilie Cutui, despre
care oamenii vorbeau ca s-au imbogatit dintr-o data, iar nevestele lor fac risipa si traiesc in
lux.La Suha , Vitoria il gaseste pe Lupu, cainele de incredere a lui Lipan, pripasit la un
gospodar.Agera la minte, ea deduce ca tragedia s-a petrecut intre Suha si
Sabasa.Neobosita, ea cerceteaza imprejurimile chibzuind unde ar putea da peste
osamintele lui Lipan. In drum spre locul numit Crucea Talienilor, cainele da semne de
neliniste. Este lasat liber si el coboara intr-o prapastie.Flacaul il urmeaza si trimite o
chemare infricosata.Acolo Gheorghita a gasit osamintele lui Lipan, tasca, chimirul si
caciula.Toata durerea sufletului femeiii zbucnii intr-un strigat grozav:
Gheorghita, dar ea nu striga numele baiatului ci a celuilalt, a lui Nechifor, numele lui
adevarat care a fost schimbat in urma unei boli, potrivit unei vechi superstitii. Cercetand
osamintele vede capatana sparta de baltag.Femeia trece la indeplinirea randuielilor sacre:

aprinde lumanarea la capul mortului, face planul pentru inmormantare. Are grija ca totul sa
se desfasoare dupa datina, in semn de cinstire pentru cel disparut. Munteanca oranduieste
priveghiul, bocitoarele, gaina de dat peste groapa, invita la inmormantare autoritatile si vine
multa lume. Sicriul este purtat de un car cu boi. In frunte cortegiului merg oamenii cu
crucea iar pe drum preotii se opresc dupa datina facand rugaciuni. La coborarea sicriului in
groapa, Vitoria traieste un sentiment de suparare, stiind ca n-are sa-l mai vada pana la
invierea din veci. Si a strigat dupa mort cu atata durere : Gheorghita de ce m-ai lasat
incat cei de fata s-au cutremurat.

Punctul culminat:
Actiunea devine tensionata, caci la praznicul de pomenire au fost invitati Calistrat
Bogza si Ilie Cutui, alaturi de suprefect, gospodarii satului si alti straini de peste munti. Cu
abilitate si inteligenta, ea reconstituie in minte intamplarile care au dus la crima. Discuta cu
cei doi si aduce vorba despre baltag pe care il cere de la Calistrat Bogza. Il incita pe cel
presupus vinovat cu o intrebare capcana adresata aparent fiului ei : Ce te uiti Gheorghita
asa la baltag.Este scris pe el ceva? Urmarind reactiile presupusului criminal, marind
tensiunea cu fiecare clipa ea adauga: Gheorghita mi se pare ca pe baltag este scris sange
si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau. Calistrat Bogza isi pierde cumpatul si se arunca
asupra lui Gheorghita care da drumul cainelui. Cainele se repede la beregata celui
recunoscut ca ucigas al stapanului sau. Gheorghita il loveste pe ucigas cu baltagul in frunte,
nemaiavand incotro, muribundulcere sa se spovedeasca marturisind crima: Fac marturisire
sa se stie ca eu am palit intradevar pe Nechifor Lipan si l-am pravalit in rapa.Am facut
fapta asta ca sa-i luam oile. Celalalt, Ilie Cutui este arestat de jandarmi. Vitoria se simte
acum usurata ca-ci s-a facut dreptate. Ea se gandeste limpede la implinirea pana la capat a
datinei pregatind pomenile mortului.

Deznodamantul: Este infatisata Vitoria facandu-si planuri de viitor ca-ci vrea s-o

aduca pe Minodora la mormantul tatalui ei si sa reintre in posesia turmei furate aflate la


Rarau.