Facultatea: Inginerie Electrica

Laborator: MPT

Nume: Jitcu Vasile

Grupa: 112A
An: 1

Tehno 3
Procesarea arborelui unei masini electrice

Cuprins
1. NOTIUNI DE BAZA:.................................................................................................................................3
2.DATE NOMINALE LA O MASINA-UNEALTA SI CARACTERISTICI ALE SDV-URILOR.........5
3.INSTRUMENTE DE MASURA:...............................................................................................................6
4.PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE AL ARBORELUI.....................................................8
UNEI MASINI ELECTRICE........................................................................................................................8
TABEL...........................................................................................................................................................8
1.DEBITATREA..............................................................................................................................................8
2-3. STRUNJIREA FATA DREAPTA:.................................................................................................................8
6.PRELUCRAREA CANALULUI DE PANA........................................................................................................9
7.PRELUCRARE GAURI CU FILET...................................................................................................................9
5.ACTIVITATE LABORATOR:...................................................................................................................9
6. CONCLUZII:............................................................................................................................................10
7. BIBLIOGRAFIE:.....................................................................................................................................10

1. Notiuni de baza:
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte
organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n
micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor.
Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini
montate pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu
alunecare).
Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui (a);
poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui.

Fig. 5.1 Prile componente ale unui arbore

Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini
susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice.
Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de
prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au
loc montri i demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore
(roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora.
Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele
cu rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea
capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte n
cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd,
sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd
corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele
acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile
arborelui se execut conice avnd conicitatea egal cu cea a alezajului
rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role cilindrice de
mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau
sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect

al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri

de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a
avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui
iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere
foarte mari.
Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de
condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini
susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar
n cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n
cazul cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu
arborele, la turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic
solicitai i cu restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc.
Pentru arborii drepi i osii, se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2),
pentru arborii care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de caliate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri
aliate de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitai i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau
canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri
aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitai i pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate.
Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub
140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare
ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul
arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare laminate
cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui semifabricat
apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de material,
manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma
arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia.
Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor
cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor
operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a
poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup
tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din
care se execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire

superficial a fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat

de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc.

2.Date nominale la o masina-unealta si caracteristici ale

SDV-urilor
In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice intra
piese, organe de masini, construite din materiale metalice care necesita o
prelucrare precisa implicand procedee tehnologice diverse.
Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea, rabotarea,
mortezarea, brosarea, rectificarea.
Prelucrarea prin aschiere indepartarea de pe suprafata semifabricatului a
adaosului de material sub forma de aschii. Desprinderea aschiei de pe
semifabricat presupune o miscare relativa intre scula si piesa. Miscarea
necesara detasarii aschiilor se numeste miscarea principala iar miscarea care
asigura eliberarea de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin aschiere sunt:
adancimea de aschiere, avansul, viteza de aschiere, turatia.
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei
exterioare sau interioare, a pieselor ce reprezinta corpuri de rotatie, cu ajutorul
cutitelor pe masini unelte din grupa strungurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie, iar scula executa miscarea de
avans. Strunjirea se poate realiza in una sau mai multe treceri, in decursul carora
se realizeaza degrosarea, semifinisarea, finisarea.
Formele cutitelor de strung corespund operatiei pe care trebuie sa o
realizaze, fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru
prelucrare, piesa se prinde in diferite dispozitive: universal cu trei bancuri, varfuri,
inima de antrenare.
Strungurile utilizate pot fi de diverse tipuri, pornind de la strungul normal pana la
strunguri cu comanda cu program ( strunguri carusel, strunguri revolver, strungul
frontal, strunguri de copiat, strunguri automate si semiautomate).
Caracteristicile principale care definesc marimea strungului si posibiltatile
de utilizare ale acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire deasupra patului,
distanta maxima intre varfuri si diametrul maxim de strunjire deasupra
caruciorului.
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor plane,
cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze, pe
masini de frezat.
Miscarea principala este realizata de scula, iar miscarea de avans este executata
de piesa.
Frezele se clasifica in freze cu coada si freze cu alezaj (STAS577/1-78)

Acestea la randul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare, cilindrice,

conice, pentru filetat. De asemenea frezele pot fi clasificate dupa natura dintilor
(elicoidala, in zigzag) dupa forma dintilor (triunghiular, rotund, trapezoidal), pasul
danturii ( egal, inegal).
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor
plane. Miscarea principala de avans este o miscare de translatie si poate fi
executata fie de scula ( la seping) fie de piesa. Aceasta miscare este rectiliniealternativa si este formata din 2 curse: cursa activa in care cutitul executa
prelucrarea materialului si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitia initiala.
Cutitele de strung, raboteza si morteza cu care se prelucreaza prin
aschiere diferite suprafete sunt standardizate ( STAS 350-82 Cutite de strung
raboteza si morteza); ele se compun din doua parti principale: partea aschietoare
si coada.
Aceste cutite se clasifica dupa sens, in cutit de dreapta si cutit de stanga,
dupa forma canalului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele se clasifica in cutite
drepte, inconvoiate, cotite, ingustate.

3.Instrumente de masura:
Sublerul si Micrometrul
In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cu
sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul
pana
la
0,01mm.
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El
este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa
cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,
iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale
ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot
citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua
repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre
doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt,
reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest
caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere
ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va
repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper
oarecare
al
riglei.
Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor,
precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si
surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si
vernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor
obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin,

vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si

masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin
apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se
deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul
dupa
care
se
face
citirea
cotei
masurate.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala
fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior.
In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al
rijei. Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar
capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat
se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a
nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre
suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de
protectie poate cu clinchet. Cnd cele doua suprafete de masurare au atins
piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita orict, ea nu mai
antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub
aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile de sub
linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea
conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd suprafetele de masurare
sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero),
acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar
reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;
deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, nseamna
ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime de
milimetru.
Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul
asemanatoare micrometrului obisnuit, avnd insa in plus doua vrfuri: unul
prismatic si unul conic. Vrful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si
are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea
axiala. Vrful conic se introduce in tija surubului micrometric si are forma
corespunzatoare
golului
filetului.
Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi
care se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea
sa se roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.

4.Procesul tehnologic de fabricatie al arborelui

unei masini electrice
Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice rotative
presupene urmatoarele etape (conform 4):

Tabel

1
2

Operatia tehnologica

MU

SDV

Timp
(min)

Debitare material 560

mm

-fierastrau
mechanic FA 500

-panza de fierastrau, ruleta

10`

-strung SNU 400

- cutit lateral STAS 359-91

- burghiu STAS 1114/2-82
- subler STAS 1373/2-73

15`

- strung SNU 400

- Subler 500x1

3`

- Subler
- cutit de strung STAS 6378-80
- subler 150x1
-micrometru STAS 1374-80
- freza pentru 14, 16 , STAS
577/1-79
- micrometru
- burgiu 14
- filiera interior M16
- Subler
- micrometru

3`

Strunjit fata dreapta

Strunjit fata dreapta
560 mm
Controlul CTC
Strunjit(degrosare)
- degrosare la 110
mm

3
4
5
6

Prelucrare canal pana

Prelucrare gauri
filetate

Controlul CTC

9
10
11

Tratament termic
Rectificare
Operatie CTC

- strung SNU 400

- freza universala
FUS 22
- subler
- masina de gaurit
- filiera

-piatra abraziva

1.Debitatrea

2-3. Strunjirea fata dreapta:

-masina de rectificat RU 100

30`
20`
30`
5`
60`
25`

6.Prelucrarea canalului de pana

7.Prelucrare gauri cu filet:

5.Activitate laborator:
La activitatea de laborator am studiat masini electrice si tehnologia de fabricatie a
arborelui unei masini electrice, urmand toate etapele acestui proces.Am consultat desene

de arbori, am studiat un subler, micrometru, cutit de strung, cap de freza, burghiu, am

consultat manual Masini de frezat universale
Am consultat si cateva stasuri cum ar fi :
- STAS 577/1-78 Freze(clasificarea alfanumerica)
- STAS 351 80 masini de frezat cu consola
- STAS 366 80 Masini de frezat roti dintate prin rostogolire

6. Concluzii:
Dotarea si consumul de scule aschietoare in industrie constituie un element
important care atesta nivelul tehnologic al acesteia.
Importanta sculelor rezulta din cresterea performantelor si conduce la cresterea
productivitatii si la reducerea pretului de cost al produsului.Exista si posibilitatea
agregarii sculelor aschietoare prin realizarea si folosirea de scule combinate.

7. Bibliografie:
1- Alexandru Anghel, Victoria Vasiliu, Catalogul Standardelor Romane, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1999, pp. 50- 52

2- www.asro.ro, 23.11.2008,
http://www.asro.ro/romana/standard/standarde
%202008/DIRECTIVE%202008/DirSR%20LVD%202008.htm
3- www.regielive.ro, 24.11.2008 http://facultate.regielive.ro/search.html?
s=procesul+de+fabricare+al+arborelui+unei+masini+electrice&in=all&Go.x=19&
Go.y=5
4- suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)

10