Sunteți pe pagina 1din 6

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

Notiune si reglementare. Cedarea fortata aplicata imobilelor imbraca forma exproprierii


pentru cauza de utilitate publica. Ea este cuprinsa in art. 481 C.civ. care stabileste ca:
Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate
publica si primind o dreapta si prealabila despagubire, ea isi gaseste actualmente
reglementarea completa in art. 41 din Constitutie si in Legea nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Bunurile supuse exproprierii. - Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate
privata. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national sau pentru lucrari
de interes local (art. 5). Legea nr. 33/1994 enumera principalele categorii de lucrari de
utilitate publica intr-o lista nelimitativa (art. 6).
Exproprierea propriu-zisa si stabilirea despagubirilor. Acestea sunt reglementate in
Capitolul IV al Legii nr. 33/1994. Solutionarea cererilor de expropriere este de
competenta tribunalului in raza caruia este situat imobilul. Instanta va verifica daca sunt
intrunite conditiile cerute pentru expropriere, fara a putea repune in discutie, in principiu,
problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu, necesitatea acesteia,
intinderea, faptul ca nu a fost contestata hotararea comisiei etc.). Tot tribunalul va hotari
si asupra despagubirilor cuvenite fiecareia dintre persoanele interesate .
Efectele exproprierii. Exproprierea produce urmatoarele efecte :
- imobilul expropriat trece in proprietatea publica liber de orice sarcini ;
- se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate - uzul, uzufructul,
abitatie, superficie precum si orice alte drepturi reale. De asemenea se sting drepturile
de concesiune si dreptul de folosinta. Titularii acestor drepturi au drept la despagubiri.
- in ce priveste dreptul de ipoteca si privilegiul imobiliar special care greveaza bunul
expropriat, acestea se stramuta de drept asupra despagubirii stabilite de instanta ; prin
aceasta dispozitie legea reglementeaza un nou caz de subrogatie cu titlu particular (art.
28 alin. 2) ;
- se sting orice drepturi personale dobandite de alte persoane asupra imobilului
expropriat (de exemplu, cele nascute din contractul de locatiune, de comodat).
Retrocedarea si dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului. - Legea nr. 33/1994
reglementeaza doua drepturi in favoarea proprietarului imobilului expropriat (art. 35-37)
si anume: dreptul de a cere si de a obtine retrocedarea imobilului expropriat si dreptul de
preemtiune la cumpararea imobilului in ipoteza in care expropriatorul s-ar hotari sa-l
instraineze.

In septembrie 2005, presedintele Parlamentului, Marian Lupu, califica drept o actiune de


mare patriotism constructia si darea in exploatare a liniei de cale ferata Revaca

Cainari. In mesajul sau patetic, Marian Lupu a evitat sa abordeze si un alt subiect care
tine de acelasi eveniment. Cei care au autorizat, au proiectat si au construit linia de cale
ferata RevacaCainari au lasat fara terenuri agricole aproximativ 400 de cetateni.
Pentru acestia, loturile erau unicele surse de existenta. Un grup din cei 400 de proprietari
prejudiciati sustine ca detine destule dovezi audio si video despre desproprietarirea
ilegala care sa facut si a ataca la CEDO aceasta incalcare drepturilor fundamentale ale
omului.

Constructia tronsonului Revaca Cainari a inceput inca prin anii 1920, atunci cand se
preconiza constituirea unor legaturi economice intre Moldova si Europa. Din timpul celui
deal doilea razboi mondial acest tronson nu a mai functionat pentru ca tunelul construit
in acel loc a fost blocat.

Blocarea Cailor Ferate din Moldova de catre fortele separatise de la Tiraspol, in 1991, la
Tighina, a dus la reactualizarea subiectului legat de importanta economica a tronsonului
Revaca Cainari. In acelasi an, Consiliul Primariei or. Sangera emite un act prin care
accepta restabilirea acestei portiuni de cale ferata. Din lipsa mijloacelor financiare
necesare, la importanta tronsonului sa revenit abia in 2004, atunci cand, la Tighina,
calea ferata devine proprietatea rmn.

Intre timp, odata cu declararea Independentei, cetatenilor R. Moldova li sa restituit


averea expropriata neligitim in perioada anilor 19401950. O buna parte dintre tarani
devin proprietari ai terenurilor agricole, inclusiv a celor pe care ar fi fost sa fie calea
ferata.

La 21 decembrie 2004 au avut loc doua sedinte foarte oficiale, ambele petrecaduse in
aceeasi zi doar ca la ore si in localitati diferite: pe de o parte Guvernul R. Moldova decide
constructia caii ferate Revaca Cainari, ia pe de alta Consiliul Primariei or. Sangera
aproba decizia Cu privire la repartizarea terenului pentru constructia liniei de cale ferata
Revaca Cainari. Aceste decizii, menite sa solutioneze o problema nationala au creat o
situatie foarte complicata pentru proprietarii de pamant. Cum se permite ca in aceeasi zi
sa aiba loc doua sedinte, la care una ia o decizie fara a sti ce se va decide la cealalta?,
se intreaba cetatenii expropriati.

Parlamentul a scutit Caile Ferate de compensarea pierderilor

Tot in acea perioada, Parlamentul R. Moldova adopta o lege privind scutirea Intreprinderii
de Stat Calea Ferata din Moldova de compensarea pierderilor cauzate de excluderea

din circuitul agricol a terenurilor pentru constructia liniei de Cale ferata RevacaCainari.
Cu toate acestea, contrar art. 46 al Constitutiei R. Moldova care spune ca Nimeni nu
poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita, potrivit legii, cu
dreapta si prealabila despagubire, aceasta nu prevedea despagubirea persoanelor
expropriate. In consecinta, au fost intocmite doar contracte de vanzarecumparare.

Lucratorii au decopertat stratul fertil de pamant ce era insamantat cu grau si au inceput


sapaturile transeelor. Am intervenit in fata mai multor instante cu rugamintea de a
solutiona problema si de a respecta legislatia in vigoare in ceea ce priveste despagubirile
pentru terenuri. La numeroasele noastre apeluri comisia creata special in acest scop au
efectuat controlul la fata locului, totodata au fost intocmite procese verbale intre
proprietari si comisie. In urma protestelor noastre am fost despagubiti pentru
insamantarile de grau, spun cetateni ai or. Sangera care, in urma acestei tranzactii, au
fost lipsiti de 69,57 ha de terenuri proprietate privata in hotarele administrativteritoriale
ale localitatii lor.

Aproximativ 400 de persoane au ramas fara terenuri. Cativa dintre ei au initiat cauze
judiciare, unul dintre motivele invocate de petitionari fiind distrugerea terenurilor agricole
in lipsa unor acte legitime care ar permite accesul pe terenul privat.

La 19 mai, 2005, un grup de proprietari sa adresat cu o cerere de chemare in Judecatoria


Botanica, mun. Chisinau, cu solicitarea de a revendica terenurile care sunt proprietatea
lor, declarand ca pamantul e in posesia nelegitima a IS Calea Ferata din Moldova.
Reclamantii au invocat ca, in conformitate cu actele de proprietate si conform datelor
registrului bunurilor imobile ale Oficiului Cadastral Teritorial Chisinau, dreptul lor de
proprietate nu a fost anulat. Cu toate acestea, ei nu se pot folosi de terenurile ce le detin
in proprietate. Reclamantii au invocat violarea art.1 al protocolului aditional la Conventie
si violarea Legii cu privire la proprietate.

Patimitii au asteptat ani in sir decizia judecatii

Cazul a ajuns pana in Curtea de Apel Chisinau, de unde a fost remisa instantei de fond
pentru examinare.

In acest rastimp petitionarii au recurs la multiple actiuni de protest. Ei au organizat greve


si pichetari ale propriilor terenuri. Aceste actiuni, insa, nu au rezultat cu solutionarea
problemei. Petitionarii erau doar amenintati cu amenzi si cu arestari.

La 1 octombrie 2005, linia de cale ferata a fost data oficial in exploatare, fara ca
subsemnatii sa fi fost despagubiti pentru terenurile lor. Patimitii spun ca examinarea
cauzei in revendicare a durat excesiv de mult. Peste un an si jumatate de la initierea
procedurilor judiciare si dupa jumatate de an de la remiterea in instanta de fond, la
19.12.2006 si la 21.12.2006, Judecatoria Botanica a emis o hotarare prin care a respins
cererile petitionarilor cu privire la restituirea terenurilor si incasarea sumelor prejudiciilor
morale, calificandule drept neintemeiate.

Impotriva acestor hotarari, recent, la 11.01.2007, au fost depuse doua cereri de apel.
Pana in prezent, potrivit reclamantilor, Curtea de Apel Chisinau nu sa expus asupra
acestor cereri.

In noiembrie 2005 acelasi grup a depus o cerere prealabila impotriva aceleiasi Hotarari de
Guvern din decembrie 2004, dupa care a pornit tot calvarul. Faptul invocat de catre
petitionari era exproprierea care nu tine de competenta Guvernului, atributiile fiind
delegate Legislativului. Guvernul a comunicat reclamantilor ca Hotararea de Guvern este
intemeiata si legala si corespunde Legii cu privire la expropriere.

Considerand Hotararea Guvernului drept una ilegala, iar raspunsul la cererea prealabila
fiind calificat drept nefondat, oamenii sau adresat la Curtea Suprema de Justitie.
Aceasta, insa, a respins actiunea, calificando drept neintemeiata.

A urmat o cerere de recurs.

Abia peste 6 luni din momentul depunerii recursului, a fost emisa o decizie. In baza
deciziei date Colegiul Largit al Curtii Supreme de Justitie a respins, insa, recursul,
mentinand hotararea contestata. Amintim ca decizia Colegiului Largit al CSJ este
irevocabila.

Instanta, insa, nu a explicat de ce nu este intemeiat argumentul cu privire la procedura


de expropriere. De asemenea, instanta de recurs nu sa expus asupra competentei
Parlamentului in ceea ce priveste declararea utilitatii publice si inceperea procedurii de
expropriere.

Hotararea de Guvern a expropriat, dar nu a despagubit cetatenii

Nu a existat o lege organica care ar prevedea exproprierea, ci doar o hotarare de


Guvern. Aceasta, insa, nu presupunea si despagubirea cetatenilor, ci doar repartizarea
teritoriului pentru tronsonul de cale ferata. Cetatenii au fost dusi in eroare, autoritatile
oferindule un pret normativ, care este diminuat, si nu unul de piata. De fapt, pana in
prezent, banii leau fost achitati doar la ? dintre proprietari si nu se stie cum au fost
repartizati banii ramasi, afirma avocatul Sandu Postica.

Vladimir Vieru, vicedirectorul general pentru tehnica si dezvoltare a intreprinderii de stat


Cale Ferata din Moldova spune ca terenurile din Sangera au fost cumparate de la
proprietari. De despagubiri nu neam ocupat noi, ci alte institutii, in special Agentia
Cadastru si Geodezie. Nu cred ca in acest subiect ar fi aparut niste probleme, dar daca
totusi acestea sunt, ele pot fi rezolvate. Noi am avut grija doar de constructia caii ferate.
Din cele cateva sute de cetateni, doar cativa nu au fost de acord cu conditiile. Nu cred ca
acesti oameni ar merita mai mult decat li sa dat celorlalti. Noi am indeplinit doar
hotararea de Guvern, afirma Vieru.

Acum o luna, Semion Mititelu, Pavel Raducanu, Victor Toaca, Afanasie Lungu si Victor
Mocanu au atacat la CEDO hotararea Curtii Supreme de Justitie care considera ca
hotararea de Guvern are statut de lege.

Am fost indusi in eroare. Multi dintre noi au semnat actele fara asi inainta conditiile. De
altfel, actele au si fost intocmite de catre persoane straine, spun acestia.

Nea fost propusa suma de 579 de lei pentru bal de bonitate la hectar. Nu am fost de
acord pentru ca pamantul e mult mai scump si se mai scumpeste! Acest teren constituia
o sursa de existenta pentru mine. Atunci cand au venit cu tractoarele miau creat
prejudicii de mii de lei. Au mers peste terenul semanat cu floarea soarelui. Au stricat
totul! In acel an am pierdut foarte multa roada. Imi amintesc ca, la inceput, am incercat
chiar sa protestam. Am iesit impreuna cu familiile in fata celor care intrau cu tehnica,
ocupandune terenurile, isi aminteste pensionarul Pavel Raducanu. El spune ca, intre
timp, a reusit sa se convinga ca procesele de judecata sunt subiective sau chiar
influentate din afara. Se tem toti de Voronin. Se tem sa nusi piarda functiile, doar ca nu
spun nimanui despre asta, continua barbatul.

Legea exproprierii a fost ignorata

Valeriu Cosarciuc, presedintele Comisiei parlamentare pentru Agricultura spune ca, intr
adevar, atunci cand a fost decisa reconstructia acestei portiuni de cale ferata,
Parlamentul nu a avut grija sa adopte si o lege a exproprierii. In acest caz, contractele de
vanzarecumparare nu sunt legale. Consider ca cetatenii, acei proprietari de pamant, ar
fi trebuit sa negocieze. Daca, insa, au fost indusi in eroare, iar conditiile stipulate in
contracte au fost ascunse, cauza ar putea deveni subiect de dosar la CEDO. Cred ca
adresarea cetatenilor la CEDO confirma ca, in acest caz, ei au destule argumente ca au
fost trasi pe sfoara, mai spune Cosarciuc.

Viorel Furdui, jurist in cadrul IDIS Viitorul a declarat pentru Ziarul de Garda ca
exproprierea este o chestiune foarte sensibila, deoarece proprietatea privata este
garantata de Constitutie. Desi in Moldova avem o lege a exproprierii si alte acte
normative pentru asemenea situatii, totusi procedura exacta a deposedarii unui cetatean
de un bun privat in interes public nu este prevazuta foarte clar in lege, ceea ce pune in
conditii extreme oamenii care devin subiecti ai exproprierii, sustine el, adaugand ca in
asemenea cazuri sar putea face uz si de viciere prin consimtire a cetatenilor, fapt ce
lear agrava posibilitatile de asi rezolva situatia din punct de vedere juridic.