Sunteți pe pagina 1din 38

Articulatiile Corpului Omenesc

O articulaie (jonciune) constitue totalitatea tuturor elementelor care unesc ntre ele dau sau
cteva oase vecine. Fiecare os n corpul uman ocup un anumit loc i ntotdeauna se afl n legtur
nemijlocit cu alte oase, adernd strns de unul sau cteva oase (excepie - osul hiodian, fixat
de ligamente i muchi, i aa-numitele oase sesamoide, situate n masa tendoanelor muchilor).
Mobilitatea diferitor pri ale scheletului depinde de felul legturii dintre ele; aceasta, la rndul su,
depinde de particularitile funcionrii diferitor poriuni ale scheletului. Aparatul ce leag oasele se
dezvolt din mezenchim, care se afl ntre mugurii lor la embrion. Exist dou tipuri principale de legtur
ntre oase: nentrerupte i ntrerupte, sau articulaiile; primele sunt mai vechi. n stadiile timpurii de
dezvoltare a embrionului la vertebratele superioare, precum i la vertebratele inferioare adulte n schelet
se formeaz aproape numai legturi nentrerupte. n stadiile ontogenetice mai trzii la vertebratele
terestre se dezvolt legturi mai perfecte articulaiile ntrerupte. Afar de legturile amintite, exist un
tip intermediar semiarticulaia (hemiartroz).

Legturile nentrerupte

Sindesmozele reprezint legturile, n care unirea celor dou oase se face prin intermediul esutului
conjunctiv cu fibre colagene i elastice, precum n cazul membranei interosoase dintre radius i uln sau
ntre arcurile vertebrale prin ligamentele galbene etc. O categorie aparte a sindesmozelor sunt suturile
care exist ntre oasele craniului i care, sub raport structural, sunt formate din esut conjunctiv generator
de os i transformate, ca urmare a osteogenezei, n os, astfel nct practic ele dispar ca entitate
constituional. De asemenea, tot sindesmoze sunt implantrile dinilor n maxilar (gomphosis), n care
dintele e unit elastic cu osul prin esut conjunctiv.
Sincondroze sunt jonciunile n care legtura ntre oase se face prin cartilaj hialin sau fibros. Exemplu de
cartilaj hialin ntlnim ntre diafiz i epifiz (cartilaje de conjugare), n timpul procesului de cretere;
fibrocartilaj gsim n amfiartroze, precum la nivelul simfizei pubiene sau ntre corpurile vertebrale.
Sinostozele, realizate prin esut osos, precum ntre ilion, ischion i pubis, ce formeaz coxalul sunt puine
n tineree, ns numrul lor crete considerabil cu vrsta, cnd esutul conjunctiv sau cartilaginos dintre
capetele unor oase este nlocuit prin esut osos. Drept pild servete concreterea vertebrelor sacrale,
sudarea oaselor craniului sau a celor dou pri ale mandibulei, etc. Aici desigur, mobilitatea lipsete.

Legturile ntrerupte diartrozele


Legturile ntrerupte diartrozele sau articulaiile adevrate, care permit micri variate datorit
discontinuitii lor, au n constituie o capsul articular, o cavitate, ligamente, membran sinovial, lichid
sinovial, cartilaje articulare la nivelul suprafeelor osoase i alte elemente, specifice unora dintre diartroze,

precum meniscuri, burse sinoviale, burelete cartilaginoase marginale etc.

Suprafeele articulare sunt n general acoperite de cartilaj hialin strns legat de os, cu o suprafa extern
neted, avnd o grosime variabil i un sistem de nutriie legat de lichidul sinovial i de procesul de
difuziune din capilarele membranei sinoviale.
Capsula articular, rigid sau lax, este legat de suprafeele articulare n vecintatea cartilajului. Este
format, pe de o parte, dintr-un strat intern, membrana sinovial, care conine fibre colagenice i elastice,
vase i nervi (fig. 30), cu att mai multe cu ct articulaia e mai funcional putnd prezenta plice
adipoase sau vasculare interne (plicae synoviales) sau prelungiri mai mici (villi synoviales), care secret
n cavitatea articulaiei un lichid dens sinovia, ce servete drept unsoare pentru suprafeele articulare,
iar pe de alt parte, dintr-o membran fibroas extern, coninnd numeroase fibre colagenice i elastice.
Prezint grosimi variabile astfel nct, n zonele mai subiri, se pot produce evaginaii ale sinovialei numite
chisturi sinoviale.
Cavitatea articular se numete spaiul ngust, mrginit de suprafeele articulare ale oaselor i capsula
articular. Ea este ermetic nchis i plin cu lichid sinovial, bogat n mucin, cu rol de lubrefiere i de
nutriie a cartilajului articular. Presiunea atmosferic exercitat asupra capsulei, contribuie la ntrirea
articulaiei. Contactul strns dintre suprafeele articulare ntr-o serie de articulaii este condiionat de
tonusul sau de contracia activ a musculaturii.
Afar de prile obligatorii descrise n articulaie intr o serie de formaiuni auxiliare. Dintre acestea fac
parte ligamentele, bureletele articulare, discurile i meniscurile intraarticulare i oasele sesamoide.

Ligamentele reprezint fascicule sau benzi de esut fibros rezistent. Ele sunt situate n peretele sau
deasupra capsulei articulare i reprezint nite ngrori locale ale stratului ei fibros. Trecnd peste
articulaie i fixndu-se de oase, ligamentele ntresc articulaia, ns rolul lor principal const n a
mrgini amplitudinea micrii, a preveni trecerea ei peste anumite limite. Majoritatea ligamentelor nu sunt
elastice, dar sunt foarte rezistente. La unele articulaii, de exemplu articulaia genunchiului, exist
ligamente intraarticulare.
Bureletele articulare sunt formate din cartilaj fibros, dispus sub form de inel pe marginile foselor
articulare, a cror suprafa o completeaz i o mresc.
Discurile i meniscurile intraarticulare reprezint nite lame constituite din esut conjunctiv cu
predominan de fibre colagene i elemente fibrocartilaginoase, situate de-a curmeziul unor articulaii
ntre suprafeele articulare i sudate la margini cu capsula articular. Suprafeele meniscurilor repeta
forma capetelor articulare ale oaselor, cu care se nvecineaz din ambele pri. Discul divide cavitatea
articular n dou zone distincte (de ex., articulaia temporomandibular), meniscul realizeaz incomplet
aceast diviziune. Discurile i meniscurile au rol de congruen.
Bursele i tecile sinoviale sunt spaii mai mari sau mai mici cu perei tapetai de sinovial, care pot avea
comunicaii cu cavitatea articular contribuind la mrirea ei i constituie puncte de rezisten sczut ale
articulaiei.
Oasele sesamoide sunt mici, de form oval, i se afl n apropierea unor articulaii. Unele din aceste
oase se afl n grosul capsulei articulare i, mrind suprafaa fosei articulare, se unesc cu capul articular
(de exemplu, n articulaia degetului mare al labei piciorului); altele sunt adncite n tendoanele muchilor
ce trec pe deasupra articulaiei. Oasele sesamoide sunt de asemenea formaiuni auxiliare ale muchilor.
Ele i-au cptat denumirea, deoarece seamn ntructva cu seminele de susan.

Clasificarea diartrozelor
Diartrozele se clasific dup mai multe criterii:

o
o

dup numrul de axe de micare (cu una, dou sau mai multe axe);
dup gradele de limitare ce indic mobilitatea celor dou suprafee articulare, una fa de cealalt;
dup numrul de suprafee articulare;
articulaii simple, cu dou suprafee articulare;
articulaii compuse, care au mai multe suprafee n aceeai capsul (de ex., articulaia cotului);
articulaii complexe, cavitatea crora e compartimentalizat prin discuri sau meniscuri (de ex. articulaia
genunchiului);
de asemenea exist articulaii combinate, separate anatomic, dar puse n micare prin funcionarea mai
multor muchi care le deservesc simultan (de ex., articulaiile radioulnare superioar i inferioar);
dup forma suprafeelor articulare:
artrodii (articulatio plana), cu dou suprafee articulare aproape plane i care permit micri de alunecare;
articulaii cu suprafee articulare n form de scripete, cu un singur grad de libertate, numite articulaii
trohleare (ginglymus), ca, spre exemplu articulaile interfalangiene;
articulaii n care una din suprafee este un segment de cilindru convex i alta o suprafa concav
corespunztoare, axa fiind axa longitudinal a cilindrului care se mic n suprafaa convex (de ex.,
articulaia radioulnar superioar) (au tot un singur grad de libertate), situaia poate fi i invers sub
raportul micrii suprafeelor (de ex., articulaia radioulnar inferioar; acesta este tipul de articulaie n
pivot (articulatio trochoidea);
articulaii cu dou suprafee concav i convex de form elipsoidal ce permit dou grade de
libertate (articulatio elipsoidea), precum articulaia radiocarpian;
articulaii cu dou suprafee n form de a ce permit tot dou grade de micare (articulaio sellaris),
precum articulaia carpometacarpian a policelui;
articulaii cu dou suprafee articulare rotunjite sub aspect de condili care prtund n dou depresiuni
corespunztoare de pe alt os numite condiliene (de ex., articulaia genunchiului);
articulaii cu suprafeele n form de segmente de sfer convex i concav; ce au trei grade de libertate
(articulatio spheroidea seu enarthrosis), precum articulaia umrului i cea coxofemural.
Pentru a stabili amplitudinea micrii unei articulaii este necesar de a msura unghiul de deplasare
existent ntre poziia de pornire a micrii i poziia de deplasare extrem pentru fiecare ax de micare
(goneometria clinic). Diartrozele se pot sinostoza ca urmare a unei anchiloze osoase, consecin a unui
proces patologic. Astfel, cartilajul articular poate s-i diminueze vascularizaia, aprnd apoi anchiloza
osoas odat cu existena unui proces patologic sau cu progresiunea n vrst; de asemenea pot s se
produc excrescene la marginile cartilajului articular, ce apoi se osific i limiteaz micrile. Totodat
ncrcrile excesive n perioada de cretere au efecte similare negative ndeosebi asupra vascularizaiei
cartilajului articular, conducnd la procese de sinostoz.

Hemiartrozele
Hemiartrozele sau semiarticulaiile sunt o categorie de articulaii situate ntre sinartroze i diartroze,
avnd caractere comune ambelor forme articulare. Ele prezint o schi de cavitate ntre oasele
articulare, cartilaje de legtur i ligamente foarte puternice, care trec de pe un os pe cellalt, srind
peste cartilaje. Au mobilitate redus. n organism hemiartrozele sunt simfiza pubian, simfiza manubriului

sternal, simfizele intervertebrale.

Articulaiile din organism


Articulaiile sub raport topografic, pot fi clasificate n articulaii ale oaselor trunchiului, capului i
membrelor.

Articulaiile oaselor trunchiului


Articulaiile ntre vertebre

Legtura ntre corpurile vertebrelor ( de la vertebra II cervical pn la sacru) se realizeaz cu ajutorul


discurilor sau fibrocartilajelor intervertebrale. Fiecare din ele const dintr-un inel fibros de fascicule dense
de esut conjunctiv, care se ntrees, situate n jurul unui nucleu gelatinos elastic rudimentul coardei
dorsale, cu rol de amortizare. Ruperea zonei periferice ligamentare i ieirea nucleului pulpos cu
comprimarea consecutiv a rdcinilor nervoase i apariia nevralgiilor constituie afeciunea numit
hernie de disc. Discurile intervertebrale sunt sudate cu plcile de cartilaj hialinic, care acoper suprafeele
superioare i inferioare ale corpurilor vertebrelor, ntre care apare o semiarticulaie specific. Discurile
constituie cel puin un sfert din lungimea total a poriunii presacrale; ele sunt deosebit de groase n
poriunea lombar. O asemenea articulare a vertebrelor slbete, atenuiaz loviturile i tot odat face
coloana vertebral mai mldioas;
ntre apofizele articulare ale tuturor vertebrelor sunt articulaii adevrate, dei puin mobile. n poriunea
cervical i toracic ele fac parte din categoria articulaiilor plane, iar n cea lombar din categoria
articulaiilor cilindrice.

De-a lungul suprafeei anterioare a corpului tuturor vertebrelor, ncepnd cu occipitalul i atlasul, se afl
ligamentul vertebral longitudinal anterior, iar pe suprafaa posterioar a corpului vertebrelor, n interiorul
canalului rahidian, - ligamentul vertebral longitudinal posterior. Vertebrele vecine sunt unite prin ligamente
intertransversale, interspinoase i interarculare, sau ligamente galbene. Elasticitatea considerabil a
acestora uureaz munca muchilor erectori ai trunchiului. Ligamentul supraspinos se ntinde pe
deasupra apofizelor spinoase, trecnd pe gt n ligamentul nucal lat, care se fixeaz de osul occipital.

o
o

o
o
o

n poriunea sacral i cea coccigian vertebrele sunt unite cu ajutorul sinostozelor n oase compuse
sacrul i coccisul.
Articulaiile atlantooccipitale se afl ntre condilii occipitali i feele articulare superioare ale atlasului, fac
parte din categoria articulaiilor elipsoide (condiloide) biaxiale i d posibilitate de a nclina capul la
dreapta i la stnga, nainte i napoi. Cu a doua vertebr cervical atlasul este articulat prin dou
articulaii (articulationes atlantoaxiales). Una din ele articulatio atlantoaxialis lateralis, pereche este
format din suprafeele articulare inferioare ale atlasului i cele superioare ale epistrofeului. Alt
articulaie articulatio atlantoaxialis mediana, nepereche este format de apofiza odontoid a
epistrofeului i arcul anterior al atlasului, care sunt strns unite datorit ligamentului cruciform. Articulaia
apofizei odontoide face parte din categoria articulaiilor uniaxiale cilindrice, cu ax vertical de rotire. n
aceast articulaie au loc micrile de rotire a capului (mpreun cu atlasul) la dreapta i la stnga.
Articulaiile sacrului cu coccisul. Unirea sacrului cu coccisul, are loc prin intermediul cartilajului
intervertebral, nuntru cruia se gsete frecvent o cavitate nu prea mare, fapt ce contribuie la
deplasarea coccisului napoi n timpul actului de natere. Pe faa anterioar a sacrului, de la faa pelvian
pn la vrful coccisului se ntinde lig. sacrococcygeum ventrale, identic ligamentului longitudinal anterior
al coloanei vertebrale. Posterior se afl dou ligamente, dintre care primul, lig. sacroccigeum dorsale
profundum, identic ligamentului longitudinal posterior al coloanei vertebrale, trece de la captul inferior al
peretelui anterior care formeaz canalul sacral, pe faa posterioar a coccisului; al doilea, lig.
sacrococcigeum dorsale superficiale, formeaz cteva fascicule, care parial trec de la crista mediana a
sacrului pe faa posterioar a coccisului i acoper din spate orificiul inferior al canalului sacral, parial se
ntind ntre coarnele sacrului i coccisului. Aceste ligamente corespund ligg. flava i capsulelor
articulaiilor intervertebrale. Lig. sacrococcygeum laterale corespunde ligg. intertransversaria, ce se ntind
ntre captul inferior al crista lateralis a sacrului i apofiza transversal a vertebrei coccigiene I i
delimiteaz totodat incizura, situat lateral de vrful sacrului, transformnd-o n al cincilea orificiu sacral.
Articulaiile toracelui. Sunt reprezentate prin articulaiile coastelor cu vertebrele i legturile cartilagelor
costale cu sternul.
Articulaiile costovertebrale includ articulaiile capului costal i articulaiile costotransversare. Articulaiile
capului costal sunt diartrose planiforme, ce se realizeaz ntre capul coastelor i corpul vertebrelor
toracice, fiecare coast articulndu-se cu corpul a dou vertebre vecine (fac excepie coastele I, XI i XII
care vin n contact numai cu vertebra corespunztoare). Capsula lor articular e subire, se prinde pe
marginile suprafeelor articulare, avnd ca ligamente:
Ligamentul radiar care se rsfir n evantai de la capul coastei la cele dou vertebre toracice cu care se
articuleaz.
Ligamentul intraarticular care leag creasta capului costal cu discul intervertebral, mprind cavitatea
articular n dou compartimente. Acest ligament lipsete la coastele I, XI i XII.
Articulaiile costotransversare sunt diartrose planiforme realizate ntre tuberculul costal i faeta articular
de pe apofizele transverse ale vertebrelor toracice. Capsula lor articular e slab, este ntrit de:
Ligamentum costotransversarium superius et laterale ce se ntind ntre colul costal, respectiv apofiza
transversal i arcul vertebrei supraiacente.
Ligamentum lumbocostale leag apofiza transvers a vertebrei LI cu coasta a XII-a.
Ligamentum costotransversarium unete colul coastei cu apofiza transvers a vertebrei respective.
Articulaiile sternocostale. Reprezint diartroze, realizate ntre incizurile costale ale sternului i
extremitatea anterioar a cartilajelor primelor 7 coaste. Exceptnd prima, fiecare articulaie prezint dou
legturi sinoviale rudimentare, avnd ca ligamente:
Ligamentul intraarticular care mparte cavitatea articular n dou compartimente; ligamentul sternocostal
radiat aternut n form de evantai pe faa anterioar a sternului.
ntre cartilajele coastelor VII-IX legtura se realizeaz prin articulaii fixe sau semimobile (articulationes
interchondrales), care permit mici alunecri cu ocazia micrilor respiratorii. ntre corpul i manubriul
sternului, respectiv ntre corpul acestuia i apendicele xifoid se intercaleaz cte o sincondroz, ntrit

de periostul sternului.

Coloana vertebral
Articularea vertebrelor (de la vertebra II cervical pn la sacru) cu ajutorul discurilor intervertebrale,
articulaiilor pereche i ligamentelor transform coloana ntr-un pivot elastic, care ngduie micri
separate sau combinate n jurul axelor: frontal, sagital i vertical (flexie i extensie, nclinri laterale,
rsuciri) i micri arcuitoare (la srituri). Micrile nensemnate dintre diferite vertebre, sumndu-se,
asigur coloanei vertebrale o mobilitate considerabil. Ce-a mai puin mobil este regiunea toracic,
datorit prezenei coastelor, poziiei oblice a apofizelor spinoase i faptului c discurile intervertebrale
sunt subiri. La omul adult coloana vertebral normal constituie aproximativ 40% din lungimea general
a corpului i are patru curburi n plan sagital (fig. 3). Dou din ele sunt bombate nainte lordoza
cervical i cea lombar, iar dou napoi cifoza toracic i cea sacrococcygian. Cifozele i lordozele
se echilibreaz reciproc, asigurnd o direcie vertical general a axului lung al ntregii coloane
vertebrale. Curburile sunt condiionate de fora de greutate, tonusul muchilor i diferena dintre grosimea
prilor anterioar i posterioar ale discurilor intervertebrale. Curburile reprezint particulariti specifice
ale coloanei vertebrale a omului, legate de poziia vertical a corpului. La nou-nscut coloana vertebral
este aproape dreapt i curburile ei, caracteristice adultului, sunt slab exprimate. Lordoza cervical apare
cnd copilul ncepe s in capul, adic atunci cnd se opune cderii lui nainte. Mai trziu, cnd copilul
ncepe s ad, iar apoi s stea n picioare i s umble, apar cifoza toracic, lordoza lombar i cifoza
sacrococcigian care ns se formeaz definitiv cam la 15 ani. Deformarea lateral a coloanei vertebrale
scolioza, care deseori se observ la colari, este legat de particularitile de vrst ale corpurilor
vertebrelor i ale discurilor intervertebrale; ea se dezvolt n cazul nerespectrii normelor igienice
(nlimea bncilor nu corespunde staturii, clasa este prost sau neuniform luminat, ignorarea
particularitilor vizuale i auditive individuale ale elevilor etc). Scolioza se corigeaz cu ajutorul
gimnasticii ns, firete, e mai bine s prevenim apariia ei. La btrnee coloana vertebral se scurteaz
(uneori cu 10%) din cauza micorrii corpurilor vertebrelor i a discurilor intervertebrale. Deseori, paralel
cu aceasta, apare o mare curbur a regiunii toracice cocoaa btrneei. Micrile coloanei vertebrale
sunt posibile n jurul unui ax transversal (pentru micrile de flexie i extensie), n jurul unui ax sagital
(pentru nclinaia lateral), n jurul unui ax vertical ce trece prin centrul discului intervertebral (pentru
micrile de rotaie sau torsiune).

[[image:file/view/spineSections.jpg]]
Toracele n ansamblu
Cutia toracic servete drept baz osoas pentru peretele cavitii toracelui i particip la aprarea unor
organe importante inima, plmnii, ficatul. Prezena cartilagelor costale face cutia toracic elastic. Ea
este de asemenea un loc de inserie pentru muchii respiratorii i muchii membrelor superioare. Forma
cutiei toracice poate fi comparat cu un con, al crui vrf este tiat, iar baza oblic tiat este orientat n
jos. Dimensiunea ei sagital este mai mic dect cea transversal; n seciune orizontal ea are form de
mugure. O asemenea form este proprie numai omului i a aprut n legtur cu transformarea
membrelor superioare n organ de apucat, iar apoi n organ al muncii. La majoritatea animalelor cutia
toracic este turtit lateral. La nou-nscut se pstreaz asemnarea cu aceast form filogenetic
primar. Chiar i la elevii claselor inferioare se mai observ foarte desluit rotunjimea mai pronunat a
cutiei toracice i nclinarea mai mic a coastelor dect la aduli. Aceasta este una din cauzele, datorit
creia copiii respir mai puin adnc, ns mai des. Copiii cu sistemul muscular nedezvoltat i cu plmnii
slabi au cutia toracic mai plat, care pare a fi n stare de compresie. Pentru asemenea copii au mare
importan exerciiile fizice speciale. La rahitici sternul este foarte ieit nainte (piept de gin). La aduli
forma cutiei toracice este supus unor variaii individuale, care depind n mare msur de felul de via i
dezvoltarea fizic. Deseori la femei ea este mai scurt i mai rotunjit dect la brbai. La btrni din
cauza curburii regiunii toracice a coloanei vertebrale, cutia toracic se scurteaz i se las n jos, curbura
coastelor se reduce i ele se deplaseaz nainte, dimensiunea antero-posterioar se mrete din nou, iar
cea transversal se micoreaz.

Articulaiile minii

Articulaia radiocarpian este o diartroz condilian sau elipsoidian, realizat ntre suprafaa articular
prezentat de epifiza distal a radiusului, ntregit de ligamentul triunghiular fibrocartilaginos radioulnar i
suprafaa articular alctuit de trei oase din rndul proximal al carpului. Osul piziform nu particip la
aceast articulaie.
Capsula articular se prinde pe circumferina epifizei distale a radiusului i pe prile ventrale i dorsale
neacoperite de cartilajul articular ale oaselor din primul ir al carpului. Destul de dens, capsula prezint
i ligamente de ntrire volare, dorsale i colaterale. Micrile n articulaia radiocarpian se fac n jurul
unui ax antero-posterior ce trece prin capul osului mare abducia radial (150) i ulnar (400), de
asemenea n jurul a dou axe transversale ce trec prin osul mare, pentru flexia dorsal (800).

Articulaia mediocarpian este o diartroz planiform (cu micri reduse de alunecare), ntre rndul
proximal i cel distal al oaselor carpiene, avnd o cavitate articular unic, ce emite prelungiri ntre
oasele care particip la formarea articulaiei. Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente
intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de crligul osului hamat printr-un ligament special (lig.
pisohamatum). Capsula articulaiei mediocarpiene mai este ntrit de ligamentele intercarpiene palmare
i dorsale.
Articulaiile carpometacarpiene i intermetacarpiene. Prima articulaie se formeaz ntre oasele rndului
distal al carpului i bazele oaselor metacarpiene. Dintre ele patru (II-V) fac parte din categoria articulaiilor
plane, cu capsulele foarte ntinse. Aceste articulaii sunt ntrite de ligamentele palmare i dorsale. Prima
articulaie carpometacarpian (ntre trapez i baza primului os metacarpian) este n a. Ea ngduie s
apropiem degetul mare de arttor, s-l deprtm de el, s aducem degetul mare n faa tuturor
celorlalte, s facem cu el micri circulare.
Articulaiile intermetacarpiene se gsesc ntre bazele oaselor carpiene II-V- capsula lor este comun cu
capsula articulaiilor carpometacarpiene i este consolidat de ligamentele dorsale i palmare (ligg.
metacarpalia dorsalia et palmaria) ale metacarpului, care trec transversal i unesc oasele metacarpiene
nvecinate. Exist de asemenea ligamente metacarpiene interosoase care se afl n interiorul articulaiilor
i unesc feele oaselor metacarpiene contactante.
Articulaiile metacarpofalangiene se realizeaz ntre suprafaa articular (convex) a capului
metacarpienelor i suprafaa articular (concav) a bazei falangelor proximale.
ntre cele dou fee ce vin n contact exist o disproporie, capul metacarpienelor depind mult cavitatea
glenoid, incongruen compensat de un fibrocartilaj care mrete platforma de recepie a falangelor.
Capsula este fixat i foarte subire pe faa dorsal. Ea este ntrit de ligamentele colaterale, dou
pentru fiecare articulaie (lateral i medial). Pe faa palmar, ntre metacarpienele II-V, articulaiile
metacarpofalangiene sunt unite ntre ele prin ligamentele metacarpiene transverse profunde, care

fuzioneaz cu tecile tendoanelor muchilor flexori i cu capsulele articulare, fiind ancorate i pe


ligamentele colaterale. Articulaiile metacarpofalangiene au form sferic, ns micrile n jurul axului
vertical sunt excluse n ele datorit aparatului ligamentar. Aa dar, micrile sunt de flexie-extensie i
abducie-adducie.

Articulaiile interfalangiene ale minii sunt alctuite de legturile dintre falangele mijlocii i cele terminale
sau unghiale. Sunt toate diartroze trohleare (ginglimuri pure), capetele falangelor avnd nfiarea unor
trohlee, iar bazele prezentnd caviti glenoidale cu o dung anteroposterioar proeminent.
Micrile care se pot efectua sunt: flexia i extensia n jurul unor axe transversale.

Articulaiile i jonciunile centurii pelviene


Articulaiile bazinului sunt reprezentate de articulaiile sacroiliace dintre oasele coxale i sacrum, situate
posterior i simfiza pubian situat anterior.

Articulaia sacroiliac este o articulaie plan semimobil ntre suprafeele auriculare ale oaselor sacru i
iliac, acoperite cu un cartilaj fibros. Capsula articular, foarte strns, anterior este ntrit de ligamentele
sacroiliace ventrale, iar posterior de ligamentele sacroiliace interosoase, care-s acoperite de ligamentele
sacroiliace dorsale. Din spate bazinul este ntrit de ligamente, ce pornesc de la prile laterale ale
sacrului spre tuberozitatea ischiatic (ligamentul sacratuberal) i spina sa (ligamentul sacrospinal).
Aceste ligamente particip la formarea pereilor infero-laterali ai bazinului i mpreun cu incizurile
ischiadice mrginesc orificiile ischiadice mare i mic. Ligamentul iliolumbal leag apofizele costale ale
vertebrelor L4-5 cu treimea posterioar a crestei iliace intregind peretele posterior al bazinului. Gaura
obturatoare este de asemenea nchis cu un ligament, numit membrana obturatorie.

Simfiza pubian este o hemiartroz care unete anterior oasele pubiene. ntre feele osoase se
intercaleaz o lam fibrocartilaginoas n form de pan, n mijlocul creia se schieaz o fisur sagital.
Deasupra i dedesubtul discului interpubian se evideniaz cte un ligament (lig. pubicum superius et
inferius), care vine n continuarea periostului ngroat la acest nivel, fortificnd simfiza pubian.

Articulaiile
Oasele scheletului sunt unite prin articulaii. Dei este necesar o articulare solid, n acelai
timp, unele oase trebuie s fie capabile de mobilitate unul n raport cu cellalt. Aceste articulaii ne
permit o gam variat de micri i fac din schelet un sistem foarte mobil.
Articulaiile sunt mparite n dou categorii principale mobile sau sinoviale i fixe sau
fibroase. Articulaiile sinoviale permit o gam larg de micri i sunt delimitate de un nveli numit
sinovial. Mobilitatea articulaiilor fibroase este limitat de prezena esutului fibros. Pe lng aceste
dou tipuri, unele articulaii ale corpului se formeaz ntre os i cartilaj. Deoarece cartilajul este
foarte flexibil, el permite un grad deosebit de micare n absena unei membrane sinoviale.
Articulaiile dintre coaste i stern sunt exemple de articulaii cartilaginoase.

Articulaii sinoviale
Articulaiile sinoviale pot fi, la rndul lor, mprite n funcie de amplitudinea micrii pe care
o pot efectua. Articulaiile cotului i ale genunchiuiui permit micri de flexie i de extensie;
articulaiile semimobile permit micri laterale n toate direciile, deoarece suprafeele articulare sunt
aplatizate sau uor curbate. Exemple de articulaii semimobile se gsesc la nivelul coloanei
vertebrale, oasele pumnului i oasele tarsiene. Articulaiile pivotante de la baza craniului i cea a
cotului ntre humerus i uln sunt tipuri speciale de articulaii n balama care se mic n jurul unui
pivot. Articulaia pivotant a gtului permite micrile de rotaie ale capului, iar cea a cotului asigur
rotaia antebraului, fcnd posibile micri cum ar fi rsucirea unei chei sau a unei urubelnie.
Articulaiile care sunt mobile n toate direciile, cum ar fi cele ale oldului i umrului, sunt denumite
articulaii cu suprafee sferice.
Articulaiile degetelor sunt articulaii tipice n balama. Extremitile osoase sunt acoperite cu
un material denumit cartilaj articular. ntreaga articulaie este mprejmuit de un esut fibros
rezistent, denumit capsul articular. Aceasta menine poziia articulaiei, prevenind orice micare
anormal. n interiorul articulaiei, dar nedepind cartilajul articular, se gsete sinoviala. Acesta
este un strat de esut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaz lichidul
sinovial, ce permite micarea i reducerea frecrii. Ea nu este absolut necesar pentru funcionarea
normal a articulaiei i n anumite condiii membrana sinovial este afectat.
Articulaia genunchiului
Articulaia genunchiului este o structur n balama. Extremitatea inferioar a femurului este
rotunjita pentru a permite o optima conexiune cu extremitatea superioar. Suprafeele oaselor sunt
acoperite cu cartilaje.
Pentru a permite stabilitatea i flexibilitatea micrilor n particular se gsesc dou pri
cartilaginoase. Acestea sunt poriunile care sufer leziuni n activiti sportive i pot nsemna
intervenie chirurgical.
Suprafeele articulare sunt lubrifiate cu lichid sinovial pentru a asigura micrile articulaiei.
Exist, de asemenea, un lichid numit burse sinoviale, parte din articulaie i are o protecie mpotriva
ocurilor severe.
Forta i stabilitatea sunt asigurate de nite benzi fibroase denumite ligamente. Far a
mpiedica micarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele pri i n interiorul
articulaiei, meninndu-i poziia.
Micrile articulaiei genunchiului sunt determinate de muchii coapsei. Muchii anteriori
determin extensia articulaiei (l trag nainte) i cei posteriori fac flexia (l trag napoi). Inseria
acestor muchi se afl pe oasele bazinului i pe femur. La extremitatea inferioar, aceti muchi se
unesc pritr-un tendon fibros, care se prinde pe tibie, trecnd peste articulaia genunchiului.
Pentru prevenirea frecrii dintre articulaie i tendon n timpul micrii, la acest nivel exist un
os inclus n grosimea tendonului, denumit rotula (patela), neataat de restul articulaiei genunchiului.

Ea are micri n sus i n jos raportat la extremitatea inferioar a femurului ce se gasete n


cavitatea articular i este lubrifiat de lichidul sinovial. Exist, de asemenea, nc dou burse cu rol
de absorbie a ocurilor.
Genunchiul este important in mod special la locomoie. Cu fiecare pas, el se ndoaie,
permind micarea nainte a gambei fr a atinge pmntul altfel piciorul ar avea o micare
exterioar datorit tracionrii pelvisului. Dup aceea, are loc extensia genunchiului i piciorul este
adus pe pmnt prin micari ale articulaiei oldului.
Articulaiile fibroase
Articulaiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului i unele din
articulaiile gleznei i pelvisului. Aceste articulaii nu au sinovial; oasele sunt unite printr-un esut
fibros dens, care nu permite dect micri limitate sau nici un tip de micare. Articulaiile coloanei
vertebrate reprezint o excepie, fiind destul de flexibil pentru a permite un anumit grad de
mobilitate, n acelai timp mentinandu-i rolul de susinere al acesteia.

Clasificarea articulatiilor dupa functia indeplinita :


1. Dupa gradul de mobilitate articulatiile pot fi:
Articulatii mobile diartroze, cu sinoviala
Articulatii semimobile amfiartroze ( cartilaginoasE )
Articulatii fixe sinartroze ( fibroasE )
2. Dupa agentii care franeaza miscarea circulatiei
Articulatii cu conducere musculara articulatia pumnului, articulatia genunchiului
Articulatii cu conducere osoasa articulatia cotului
Articulatii cu conducere ligamentara articulatia soldului
3. Dupa forma suprafetei articulare-diartrozele pot fi :
Articulatii plane ( se fac prin miscari de alunecarE ) vertebrele toracale, oasele carpului si tarsului
Articulatii ginglim ( un os are trohlee iar pe celalalt os exista o concavitate cu creasta pentu santul
trohleei. Au amplitudine mare si produc miscari de flexie si extensiE ) articulatia humero-ulnara,
articulatia dintre tibie si talus
Articulatii trohoide ( prezinta un cilindru osos care intra intr-un inel osteofibros, realizand miscari de
rotatie ale cilindrului osos in jurul axului saU ) articulatia radio-ulnara proximala
Articulatii condiliene ( condilartrozE ) ( prezinta un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleaza
cavitatea celui de-al doilea os. Este mai putin mobila si are cavitate mica. Prezinta miscari limitate intrun singur plaN ) articulatia genunchiului, articulatia temporo-mandibulara
Articulatii in sa ( suprafata articulatiei este concava intr-un sens si convexa in celalalt. Permite miscari
variate flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Are amplitudine redusA )
Articulatii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os si aspect de depresiune pe celalalt. Prezinta
mobilitate mare. Realizeaza miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Nu realizeaza
miscari de rotatiE )--articulatia radio-carpiana
Articulatii sferoidale ( enartrozE ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaza miscari variate cu amplitudine
mare - de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatiE ) articulatia scapulo-humerala, articulatia coxohumerala

4. Dupa numarul axelor


Uniaxiale (permit miscarea intr-un singur plan. Realizeaza flexie, extensiE ) sunt articulatiile ginglin,
trohoide si condiliene
Diaxiale (prezinta doua axe articulare perpendiculare intre elE ) sunt articulatiile elipsoidale si in sa
Triaxiale ( asigura miscari in toate planurile spatiuluI ) sunt articulatiile sferoidale

ARTICULATIILE FIBROASE
Sinartrozele sunt articulatii fixe unite prin tesut fibros. Ele nu permit miscari sau daca permit acestea
sunt foarte reduse. In functie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare intre ele,
sinartrozele se clasifica astfel :
1. Daca este osificare cartilaginoasa, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul intre capetele
articulare, periostul trece peste articulatie de la un os la altul ex :articulatia costo-condrala
2. Daca osificarea este membranoasa, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au tesut fibros intre suprafetele
lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulatie (ex : suturile oaselor craniuluI ). La
adult, procesele osificarii se desavarsesc peste 45 de ani, cand se osifica membranele dintre oase,
proces numit sinostoza.
Variante de sinartroze
1. Sindesmoze legaturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane - membrana interosoasa a
antebratului sau a oaselor gambei, ligamentul coraco-acromial, ligamentele galbene ligamentele
dintre lamele vertebrelor
2. Gomfoze sunt articulatiile dintre o articulatie conica osoasa si o cavitate alveolara articulatia
dintre radacinile dintilor si alveole

ARTICULATIILE CARTILAGINOASE
Amfiartrozele
-Sunt articulatii semimobile
- fete articulare plane, usor concave, acoperite de cartilaj.
-Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase si de capsula articulara
Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupa tot spatiul dintre cele doua suprafete articulare.
- Nu au cavitate articulara.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele intre ele permitand
deplasari minime (simfiza pubiana, articulatia dintre corpurile vertebreloR ).
Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale
Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.
Elemente componente :
1. fetele articulare
Suprafetele articulare sunt netede, delimitate de santuri- capul humerusului sau al femurului
Au margini proeminente acetabulum
Sunt invelite in cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protectie si amortizare in caz de lovituri
Are doua suprafete : - una adera la os
- una este libera ( umezita de sinovialA )
Cu cat presiunea exercitata asupra cartilajului este mai mare cu atat cartilajul este mai gros membrul
inferior.
Cartilajele articulare nu prezinta terminatii nervoase sau vase de sange. Au metabolism redus, sunt

hranite prin insibitie din lichidul articular.Daca patrunde sange in articulatii, tesutul osos apare in locul
cartilajelor care se reabsorb, aparand anchilozele osoase.
Cartilajul articular hialin este invelit de o membrana articulara conjunctiva (pericondrU ) bogat in celule
conjunctive mezenchimale ce asigura cresterea cartilajului in grosime.
Daca suprafatele articulare nu concorda ( nu patrund bine una in cealalta nu sunt congruentE )
suprafata articulara cea mai mica prezinta un fibrocartilaj articular de marire ( de forma circulara care
mareste suprafata circularA ) labrul glenoidal. Este de forma triunghiulara pe sectiune. Este inserat pe
marginile cavitatii glenoide si o adapteaza la capul humerusului.
Fibrocartilajul articular se afla intre suprafetele articulare discul articular ce ocupa toata articulatia,
articulatia sterno-claviculara, articulatia temporo-mandibulara, meniscul articular ( lama
fibrocartilaginoasa, in forma de semiluna sau inel dispusa intre cele doua oasE ) articulatia
genunchiului
Fibrocartilajul intraarticular adera de suprafata articulara cea mai mobila si o insoteste in toate
miscarile.
2. Mijloace de unire
- capsula articulara
- ligamente
- muschi
Capsula articulara este un manson conjunctiv fibros care inveleste suprafata articulara. Are doua straturi
: - stratul extern fibros
- stratul intern membrana sinoviala secreta lichid sinovial
Capsula are doua circumferinte inserate una pe marginile oaselor articulare si aceasta realizeza miscari
cu amplitudine redusa si a doua este capsula inserata la distanta de suprafata articulara si realizeaza
miscari cu amplitudine mare.
Grosimea capsulei este mai mica la articulatiile cu mobilitate mare ( articulatia umaruluI ) si mai mare la
articulatiile cu mobilitate mica ( sterno-clavicularA ). Grosimea este mai mare desi amplitudinea este
mare deoarece capsula este bogata in fibre elastice ( articulatia solduluI), suporta greutatea corpului,
permite miscari ample.
Membrana sinoviala o captuseste ajungand pana la marginea cartilajului articular.
Capsula articulara are rol de protectie si de unire.
Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se insera pe oasele articulate intre ele cu rol de a
mentine contactul dintre suprafetele articulare.
Dupa pozitia lor ligamentele sunt :
- ligamente interosoase intracapsulare
- ligamente extracapsulare

Dupa modul de formare sunt :


- ligamente formate prin ingrosarea capsulei articulare gleno-humerale
- ligamente formate prin transformarea unor tendoane ligamentul rotulian al articulatiei genunchiului
- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiate coraco-acromial
- ligamente formate din ingrosarea fasciei musculare membrana interosoasa
Ligamentele au rolul de a limita miscarile articulare excessive.

Membrana sinoviala este o lama conjunctiva subtire, neteda, lucioasa. Ea acopera suprafata interna a
capsulei articulare si se oprste la mica distanta de cartilajul articular.
Lichidul sinovial este galbui, vascos, unsuros, cu rol in lubrefierea suprafetelor osoase aflate in miscare.
Are rol de nutritie si curatare a acestor suprafete.
Membrana acopera tendoanele, ligamentele si discurile aflate in articulatie.
Braurile sinoviale sunt incretituri ale sinovialei cand trece peste unele mici vase sau formatiuni
conjunctive in cazul insertiei capsulei la distanta de cartilajul articular.

Prelungirile sinovialei :
- externe funduri de sac recesuri sinoviale
- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei
-se dispun in jurul tendoanelor si favorizeaza alunecarea acestora in contractia musculara- capul lung al
bicepsului brahial
- foliculi sinoviali sunt prelungiri mici care se insinueaza intre ligamentele articulare
- interne umplu cavitatile articulare ciucuri sinoviali mari si ramificati
- vilozitati - mici
Sinoviala este bogat vascularizata si inervata.

Muschii au rol de mentinere a oaselor in contact prin tonusul si elasticitatea lor. Prin
contractie fibrele unor muschi inserati pe capsula trag capsula dintre oase impiedicand prinderea unor
pliuri a ei intre suprafetele articulare.
MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII
Se refera la miscarile articulare ale oaselor dependente de forma suprafetelor articulare. Miscarile
oaselor se efectueaza in jurul unor axe articulare si se efectueaza in anumite planuri ale spatiului.
Axul articular reprezinta totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii.
- ax transversal
- ax sagital
- ax vertical
La axul transversal, oasele se apropie, iar miscarea este de flexie. (daca oasele se departeaza miscarea
este de extensiE ) . Planul este sagital.
La axul sagital , oasele se departeaza de ax si produce miscari de abductie. ( daca oasele se apropie de ax
miscarea este de adductiE ). Planul este frontal.
La axul vertical, rotatia se face in jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotatie mediala sau
laterala. Planul este transversal
Circumductia reprezinta insumarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie si rotatie.
Pronatia este miscarea de rotatie a oaselor antebratului in care un os este imobil, iar celalalt are
superior o extremitate cu miscari de rotatie pe loc, iar inferior o extremitate care sufera o rotatie cu
deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X
Supinatia este miscarea inversa. Cele doua oase devin paralele. Axul miscarii este cu oblicitate redusa.
Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor doua
oase.
Miscarea de inversie a piciorului se ridica fata mediala

- se coboara fata laterala


Miscarea de eversie a piciorului- se ridica fata laterala
- se coboara fata lmediala
Miscarea de inversie/eversie se realizeaza in jurul unui ax cu oblicitate tripla :
Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral
Miscarea de basculare intre sacru si coccis ax transversal
- miscarea de nutatie: cu coccisul inapoi
-contranutatia este procesul reversibil dupa nastere.
Conducerea miscarii in articulatii se face in functie de configuratia suprafetelor articulare si de
elementele care formeaza diferitele miscari.
1. Articulatii cu conducere osoasa articulatia cotului
2. Articulatii cu conducere musculara muschii extensori ai gambei limiteaza flexia
- muschii flexori ai gambei limiteaza extensia
3. Articulatii cu conducere ligamentara articulatia soldului.
Entorsa este intinderea exagerata a ligamentelor.
Luxatia este amplitudinea prea mare a miscarii, intreruperea congruentei dintre capetele osoase cu
deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.
PIRGHIILE OSOASE
Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte:
Forta activa- muschii
Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza
Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatieI)
Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si
2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic al
articulatieI)
In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de
gradul I: segmentul 1< segmentul 2
- aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica
-ex. art atlanto occipitala, art solduluib. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2
- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare
- ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului
c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2
-aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare
- ex. art cotului, art genunchiului
Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergici miscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb.
antagonisti se opun miscarii intr-un anumit sens
Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar,
moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.
Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscariI), care actioneaza inaintea
celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex.
gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor

Lantul articular ( kinematiC ) miscarile complexe se realizeaza frecvent in mai multe articulati succesiv.
Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a
lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune

comuna mai multe segmente corporale.


In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe
oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.
Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps
sural posterior de oasele gambei
- lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale:
1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern
2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa
3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi
4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni
Articulatiile intervertebrale
1. Articulatia corpurilor vertebrale amfiartroze
Fetele articulare sunt reprezentate de fetele superioare si inferioare ale corpurilor care proemina la
periferie si realizeaza un spatiu lenticular.
Discul intervertebral are forma de lentila biconvexa. Are doua parti :
- La periferie inel fibros ( lame fibroase, orientate obliC ) ; are rol de a limita miscarile
- In centru nucleul pulpos ( alb-galbuI ) ; reprezinta un punct de sprijin, in jurul lui miscandu-se
corpurile vertebrale
Ligamente:-lig longitudinal anterior pe fata anterioara a corpurilor vertebrelor
de la occipital -la S3
-Lig.longitudinal posterior pe fata posterioara a corpurilor vertebrelor
de la occiput la coccis
-Ligamentele galbene intre lamele vertebrale suprapuse impiedica flexia exagerata a coloanei
vertebrale. Ajuta la mentinerea verticala a coloanei vertebrale
2. Articulatiile proceselor articulare diartroze planiforme in regiunea cervicala si
toracala
- trohoida in regiunea lombara
Capsula art.se insera la periferia fetelor articulare. Sinoviala este in interior.
Fetele articulare sunt diferite in functie de regiunea coloanei vertebrale.
3. Articulatiile proceselor spinoase
Li.g. interspinos vertical si subtire in regiunea cervicala
- gros in regiunea lombara
Lig. supraspinos nucal in regiunea cervicala de la occipital la C7
- de la C7 la osul sacru
- controleaza miscarile de flexie sau extensie ale capului, gatului si
toracelui
Lig.intertransversale intre procesele transverse
- dezvoltate in regiunea toracala
- in zona cervicala sunt inlocuite prin muschii intertransversali
4. Articulatia sacro-coccigiana amfiartroza
Fetele articulare : se realizeaza intre varful sacrului si baza coccisului ( fete elipticE )
Lig. interosos se osifica cu varsta
Lig. sacro-coccigiene unul anterior
- doua posterioare ( de la hiatus la coccis; inchid hiatusuL )
- doua laterale limiteaza a cincea gaura sacrata

Discul intervertebral
- este o lentila biconvexa.
- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara.
- forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul functional al
coloanei vertebrale.
- inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice.
- intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se
deplaseaza intre ele si discul se alternaza.
In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului, patrund fibre
ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la
nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si rotatie. Miscarile
anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului induc stresul de tractionare de-a lungul
insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima
nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebralE ).
- Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se
deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa la
aceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei
vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor.
In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta
resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide.
Rolul discului intervertebral
Nucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort care
tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica
deplasarile orizontale intre vertebre.
Nucleul pulpos distribuie incarcarea greutatii pe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in
jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale.
Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si
mecanice ( purtarea de greutati marI ) sau post traumatice.
Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al
coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7.
Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii, nutritia lor facundu-se prin difuziune de la
suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu
inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la
inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene
degenerative anterioare.
Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea
nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii.
Vascularizatia si inervatia maduvei spinarii
Vascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale arterelor
intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele
se strang in venele vertebrale, venele intercostale si lombare.
Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent (
inapoI ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi
intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale.
Inevatia discului explica pentru ce durerea din hernia de disc apare inainte semnelor de comprimare a
radacinii nervoase.

BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE


Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt:
1. Miscari de inclinatie anterioara flexie
- posterioara extensie
se face in ax orizontal si plan sagital
2. Miscari de inclinatie laterala ax sagital si plan frontal
-scade discul i.v.de partea inclinatiei
3. Miscari de rotatie ( mediala sau lateralA )
-ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal.
Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale.
Este asociata frecvent cu inclinatia laterala.
4. Miscarea de circumductie uneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se
fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt
limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel:
- in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v.
- se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele
longitudinale posterioare; are loc si o tensiune in muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari
ample.
-In extensie miscarea inversa a corpurilor vertebrale
-discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea
lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara.

Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni


Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale.
Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral.
- procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii
acestora.
In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile
intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se
asociaza cu rotatia.
In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au
inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar
miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie in
acelasi sens.
In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele
articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea
ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.

Miscarile de flexie si extensie sunt ample.


In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul
promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular
lombar.

Muschii motori ai coloanei vertebrale


Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi
chinematice( in miscarE ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.
Muschii flexori ai coloanei vertebrale
- pentru coloana cervicala sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului
- pentru coloana toracala si lombara muschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si
muschii iliopsozi
Muschii extensori ai coloanei vertebrale
- muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos,
splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsaL )
- muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei
Muschii rotator
- oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei
- oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez
Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt:
- lordoza cervicala si lombara
- cifoza toracala
Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele
dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie
verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul
auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele
doua plante.
Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloanei
vertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune,
forfecare si rasucire.
Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri
inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.
In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static.
Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin
solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o
singura masura.
Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei
vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept,
trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica
foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere.
Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci
repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele
indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului.
Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disC ).
In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt
comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana.
Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata
bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.

Articulatia atlanto-occipitala ( bicondilianA)


Fetele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecsI )
-Masele laterale ale atlasului sunt concave.
Membrana atlanto-occipitala anterioara se insera pe marginile anterioare a marii gauri occipitale si pe
arcul anterior al atlasului.
Membrana atlanto-occipitala posterioara se insera pe marginile posterioare a marii gauri occipitale si pe
arcul posterior al atlasului.
Membranele limiteza miscarile de flexie si extensie a capului.
Articulatia atlanto- axoidiana mediala ( trohoidA)
Fetele articulare: dintele axisului ( fata anterioarA ) si atlas( arcul anterior,cu foseta dinteluI)
-Lig. transvers al atlasului intre masele atlasului fixeaza dintele in articulatie
-Lig. alare fetele laterale ale dintelui fixeaza dintele de condilii occipitali
-Lig. varfului dintelui intre ligamentele alare si marea gaura occipitala
-Ligamentul cruciform este dat de ligamentul transvers al atlasului si fibre care se desprind din el si se
insera pe fata posterioara a axisului ( fasciculul longitudinal inferioR ) sau pe occipital langa marea gaura
occipitala ( fasciculul longitudinal superioR )
-Membrana tectoria intre axis si occipital
- cea mai interna
- acopera dura mater

Articulatia atlanto-axoidiana laterala


(diartroza planiformA)
Fetele articulare : masele articulare ale atlasului si procesele articulare ale axisului.
Membrana atlanto-axoidiana anterioara limiteaza extensia
Membrana atlanto-axoidiana posterioara limiteaza flexia
BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE
Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
Flexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala
-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali
-Planul sagital-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al
vertebrelor cervicale
-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara
extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara
-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM
-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior

Rotatia dreapta-stanga
- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)
-Ax vertical trece prin dintele axisului
-Planul transversal

-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior
al atlasului.
-fetele art.: convexe antero-posterior
oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis
->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe
fata superioara a copului axisului.
-Limitarea: lig.alare
-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM,
semispinalul capului
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
Inclinatia laterala
-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
-Planul frontal
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.
-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,
longissimus al capului
ARTICULATIILE TORACELUI
1) Articulatiile costovertebrale ( diartroze planiformE)
-fete articulare cu cartilaj hialin:
- capul coastei - varful in dreptul discului intervertebral
- 2 fete articulare inclinate
- corpul a 2 vertebre suprapuse cu cate 2 fete articulare
( superioara si inferioarA ) pe partile laterale
- capsula articulara pe marginile suprafetelor articulare
- ligamente: lig. radiat al capului coastei
Insertie:- corpurile a 2 vertebre si pe discul i..v.
- capul coastei
- lig. capului coastei ligament interosos
Insertie : - intre creasta capului coastei
-discul i.v.
- imparte cavitatea articulara intr-o parte superioara si una inferioara ( sinoviala dublA )
2) Articulatiile costo transversale ( diartroza planiformA)
- fete articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale
- tuberculul coastei
! Coasta se articuleaza cu procesul transvers al vertebrei inferioare.
- capsula art, pe marginea fetelor
- ligamente lig. costo transversal este interosos
Insertie:- pe colul coastei
- pe procesul transvers
-lig. costo- transversal superior
Insertie: pe colul coastei
- pe marginea procesului transvers superior - -lig. costo transversal lateral

Insertie: varful procesului transvers


- colul coastei
3) Articulatiile costosternale
A) - articulatiile costo condrale ( sincondrozE ) periostul coastei se continua de pe coasta pe cartilaj
B) articulatiile condrosternale ( diartroze planiformE)
- articulatia sternului cu coastele ! C I cu manubriul sternal
- C II la unghiul sternal
- CIII VI pe mg. sternului
- CVII- la unirea corpului cu
xifoidul
- fetele articulare sternala incizurile costale cu fete inclinate
formeaza fiecare un unghi diedru
- cartilajul coastei
- capsula art. la mg. fetelor 2 sinoviale la fiecare articulatie
- ligamente lig. interosos sternocostal intraarticular
- lig. sterno-costal radiat in evantai
Inserat: cartilaj costal
- fata anterioara a sternului
C) Articulatiile intercondrale cartilajele C VI C X pericondrul trece de
la un cartilaj la celalalt
- formeaza arcurile costale(rebordurile costalE)
D) Articulatiile sternului ( sincondroze sternalE)
- Fete articulare intre manubriu-corp cartilaj hialin pe fete
- fibrocartilaj intre fete amfiartroza
- corp xifoid periostul trece de pe corp pe xifoid
Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale
miscarile respiratoriiAu 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei
-orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior
In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei.
In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor:
diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina
inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic.
In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea
extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a
coloanei toracale.
Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor
intercostali interni.
In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior.
Articulatia sterno- claviculara ( enartrozA )
enartroza = are fibrocartilaj articular.
-fetele articulare cu cartilaj hialin :
- incizura claviculara de pe stern dispusa oblic , priveste superior si lateral

- are diametrul mai mic decat extremitatea


claviculara
- extremitatea sternala a claviculei forma de sa , convexa transversal si
concava antero posterior
- discul articular fibrocartilaginos- asezat in plan sagital
-imparte art. in 2 etaje: medial si lateral
-sinoviala: sunt 2 sinoviale in cele2 segmente medial si lateral
-capsula articulara pe marginea fetelor art.
- Ligamente lig.sterno-clavicular anterior se opune miscarii posterioare
- lig.sterno-clavicular posterior se opune miscarii anterioare
- lig.interclavicular se opune miscarii de ridicare a umarului
- uneste claviculele intre ele
- are fibre si pe manubriul sternal
- lig.costo clavicular- intre clavicula si coasta I
- limiteaza miscarile de coborare ale umarului
Biomecanica art.sternoclaviculare
1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului
-axul sagital trece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului costoclavicular.
- planul frontal
parghie cu doua brate medial mai scurt
- lateral mai lung
La ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca
- extremitatile mediale coboara
Limitata: ligamentele costoclaviculare
La coborarea miscarea e inversa.
Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.
Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi.
Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez
2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei
- axul vertical trece prin insertia ligamentelor costoclaviculare
- planul sagital
Pentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna cu scapula, iar
pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.
Limitari:ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioarA)
-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare
(deplasare posterioarA)
Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior,
Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii.
3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin
varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion.
Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.
Articulatia acromio claviculara
(diartroza planiformA)
- Fete articulare extremitatea laterala : clavicula + acromion

cu cartilaj hialin + capsula articulara pe margine si sinoviala


- Ligament acromio clavicular pe partea superioara a articultiei
- Ligamentul coracoclavicular din ligamentul conoid si trapezoid
Insertie:- de pe clavicula
-pe coracoid
Miscarile scapulei
- sunt asociate miscarii claviculei si humerusului.
-sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral
-sunt imprimate de muschi.
Biomecanica articulatiei acromioclaviculae
(Miscarea de bascula a scapuleI)
Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.
Bascularea scapulei la ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la
revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.
- La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior,
descriind un arc de cerc.
pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar
pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar.
-act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendentE)
-coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a :
muschilor:- pectoral mic coboara unghiul lateral
- ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.
ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umaruluI)
-DIARTROZA SFEROIDALA Fetele articulare :cavitatea glenoida a scapulei
acoperite cu capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida
cartilaj hialin labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii
glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular
cu baza spre cavitatea glenoida
Capsula articulara : este laxa
inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a
labrumului glenoidal
superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului
biceps brahial (capatul lunG) care patrunde in articulatiecapsula articulara se va insera la baza procesului coracoid
trece apoi pe colul anatomic al humerusului
Sinoviala captuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand
fraurile sinovialei
- are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe
epifiza proximalA): subdeltoidiana , subcoracoidiana ,
sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a
muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahial
Muschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde
intre fetele articulare

Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid


(pe fata superioara -limiteaza flexia
a articulatieI)
-3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei
-intre cavitatea glenoida si extremitate
proximala humerus
-limiteaza miscarile de extensie si abductie
1.Supraglenohumeral se insera pe tubercul mic
2.Supraglenoprehumeral se insera inferior de primul
3.Preglenohumeral se insera pe col chirurgical humerus
Vasc. : arterele : - suprascapulara
- subscapulara
-- circumflexa - anterioara si posterioara
Inerv.: nervii suprascapulari
BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE
Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoidA)
1.Flexie si extensie - Ax transversal tubercul mare humerus
prin : - cav. glenoida (in centrul eI)
- Plan sagital
Flexie - bratul este impins anterior
Extensie - bratul este impins posterior
Flexie --pana la 120 - limitata de : muschiul triceps(muschi posterior al
bratuluI)
-- lig. coraco-humeral
Extensie pana la 35 - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului
--lig. glenohumerale
Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare
Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br.
2.Abductie si adductie
Abductie=ridicarea bratului in lateral
Adductie=apropierea bratului de trunchi
-- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida
-- Plan frontal
Adductia-- limitata de trunchi
Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial
Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial
Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.
3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus
--Planul orizontal
Rotatia mediala : --capul se roteste posterior
--tuberculul mare se roteste anterior
--limitata de : capsula art. si muschi
Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,
Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic
Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi

4.Circumductia combinarea miscarilor 1,2,3;


Este o articulatie cu conducere musculara
ARTICULATIA COTULUI
-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
-cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohleE)-ulna , realizeaza flexie+extensie
->humerus(capituluM)- radius, realizeaza flexie+extensie
->radius-ulna(proximalA) realizeaza rotatie
Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus
cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna
(foseta radiala, incizura trohleara a ulneI)
Humerus(condiL) +radius=>CONDILARTROZA
Humerus(trohleE)+ulna =>TROHLEARTROZA
Capsula articulara - fixa
-insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida
-posterior:deasupra fosetelor olecraniene
-lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare
->pe radius- col
->pe ulna- marginea incizurii trohleare
Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac
in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana
Lig. posterior:->humerus-olecran
Lig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce
inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie
->limiteaza flexia
Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior,
mijlociu si posterior
. - Fasciculul anterior si mijlociu:
->inconjoara capul radiusului ca o chinga
->se insera pe incizura radiala de pe ulna
-Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana
->se insera pe olecran
-> limiteaza flexia
Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula
pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al unei
medial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului
-f. arciform (transverS) ->intre olecran si
procesul coronoid al ulnei
->limiteaza extensia
Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia ,
supinatia radialA)
Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia
Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si
membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post.
Vasc. Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara
Inerv. Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan

ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA)


Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului
completata de lig triunghiular
Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene
pe discul articular
Lig. triunghiular (discul articulaR) ->fibrocartilaj triunghiular :
Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.)
-incizura ulnara a radiusului (baza lig.)
Rol completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna
- limiteaza pronatia si supinatia
Sinoviala ->da recesuri superior si inferior
Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare

BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI


-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
Sunt limitate datorita - capsulei art. Fixe
->formei suprafetelor articulare
->ligamentelor puternice
Flexia , Extensia
Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2
epicondilI)
-orientat oblic spre anterior si medial
Plan sagital
-miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei
->trohleea cu partea interna mai dezvoltata
-in flexie : antebrat ajunge medial de brat
-in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170s deschis in lateral
Limitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida
->lig. posterior
->muschiul triceps
Limitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana
->muschii anteriori ai bratului si antebratului
Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare
Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali
Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali

BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA)


Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului:
->fata anterioara a radiusului
->marginea mediala a radiusului
-se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori
!-ulna are miscari pasive
Axul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei

Plan transversal
Se face:-rotatie interna(pronatiE)->policele ajunge medial cu palma posterior
-rotatie externa(supinatiE)->policele ajunge lateral cu palma anterior
Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizura
radiala
->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza
ulna in X si trec medial de ea
Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali
Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai
carpului
Supinatie : ->oasele redevin paralele
Limitare ->lig. patrat , coarda oblica
Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat
ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI)
-diartroza elipsoidala Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului
- cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiulaR)
->realizeaza : - concavitate superior
-covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian
Capsula artculara -> inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare.
Lig. radio-carpian anterior - e oblic: intre radius <-> semilunar si piramidal
Lig. radio-carpian posterior - de la radius <-> piramidal
Lig. ulneo-carpian anterior- mg. anterioara disc articular->semilunar, piramidal
Lig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului <->scafoid
Lig. colateral medial->stiloida ulnei - pisiform,piramidal
Sinoviala :prelungiri(recesurI) spre art. radio-ulnara proximala

Vascularizatie : reteaua carpiana anterioara


- posterioara
Inerv: Nervii ulnar, radial, median
BIOMECANICA ARTICULATIEI RADIO-CARPIENE
(diartroza elipsoidalA)
- conducere musculara
Flexie, extensie
Ax ul transversal-> prin stiloidele radiusului si ulnei
->prin capul osului mare
Plan sagital
Flexia :Participa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si inter-carpiana prin deplasarea in etajin
flexie spre anterior->a randului distal carpian- pe cel proximal carpian
->al celui proximal carpian pe oasele antebratului
Intre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare
! Miscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio
carpiene care actioneaza simultan.
Limitarea lig. Posterioare
- muschii extensori
Mm.flexori ai mainii pe antebrat : mm.flexori ai carpului si ai degetelor

Extensia (mai amplA) miscare inversa a etajelor -- spre posterior


-- limitare :lig. anterioare + muschii flexori
Mm.extensori ai mainii pe antebrat : mm. extensori ai carpului si ai degetelor
Adductie, adductive
se fac in art. ->radio carpiana
->medio carpiana
Axul sagital -prin capul osului mare
Plan frontal
Adductie(inclinare mediala
Adductie (inclinare lateralA)
Limitate de: -- lig. colaterale ->radial (adductiA)
->ulnar(abductiA)
-- muschii antagonisti
Mm.abductori: mm. flexori si extensori radiari ai carpului
-mm. profunzi posteriori ai antebrat
Mm.adductori: mm. flexori si extensori ulnari ai carpului

Articulatia coxo femurala(a solduluI)


- diartroza sferoidala.-Art. cu conducere ligamentara.
1)Fetele articulare:
A) capul femurului- convex:
- 2/3 dintr-o sfera, acoperita de cartilaj.
- contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaJ).
B) acetabulul concav:
- la periferie: facies lunata fata articulara semilunara.
- interior: fosa acetabulara patrata, nearticulara
- unde se insera lig.capului femur
- contine tes.gras si conjunctiv.
C) labrul acetabular(ca si cel glenoidiaN)=fibrocartilaj inelar de marire - - inserat pe mg.acetabulului.
- La incizura acetabulului, fibrocartilajul trece peste ea si o transforma intr-un orificiu : se formeaza
astfel lig transvers al acetabulului.
- Prin orificiu trec: - A. si V.lig.rotund.
- ramuri din A.V.obturatoare.
2)Capsula articulara- manson conoid se insera :
- Pe coxal: pe labrula acetabular si pe sprinceana cotiloida,
- lasa liber orificiul acetabular
- pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a 2/3 mediale cu 1/3 poster., trecand la
1 cm superior de creasta intertrohanterica.
Anterior pe intertrohanterica si apoi anterior de - trohanterul mic
Lateral trece pe langa trohanterul mare.
! Ambele trohantere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara.
-Insertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii.
-Capsula articulara este groasa si rezistenta.

3)Lig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsuleI):


A)Lig.iliofemural(BertiN):
- localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai.
- inserat intre partea infer.a S.I.A.I.
- linia intertrohanterica.
- format din 2 fascicule oblic se insera pe marele trohanter limiteaza adductia + rotatia lat.
- vertical se insera pe micul trohanter.limiteaza extensia coapsei pe bazin.
B)Lig.pubofemural.
- localizat pe f.anter. a art.soldului.
- inserat superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a pubisului.
- inferior: pe micul trohanter.
- limiteaza abductia si rotatia laterala.
- Lig.iliofemural+pubofemural->aspect in N
C)Lig.ischiofemural:
- localizat pe f.poster. a art.soldului.
- insertia pe partea poster.a sprancenei acetabulare.
- anterior de fosa trohanterica.
- Limiteaza adductia si rotatia mediala.
D)Zona orbiculara(lig.inelar WebeR)
- este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art.
-are 2 tipuri de fibre un tip pleaca de pe spranceana acetabularasub S.I.A.I . >trece pe sub colul
femural-ca o ansa=>rol de sustinere al colului femural.
- alt tip: fs.paralele cu spranceana acetabulului.
Zona orbiculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, pubofemural si ischiofemural.
E)Lig.rotund al capului femural.
Intre fosa capului si acetabul(are 3 fascicule,1 care se insera pe lig.transvers si 2 pe incizura acetabululuI)
; -contine A.si V. capului femural.
- rol : sustine greutati mari + nutritiv.
-Sinoviala inveleste capsula art.soldului+lig.rotund al capului femural.
- prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase.
-Vasc. - A.iliaca interna(A.obturaroare,A.fesiera superioarA).
- A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si lateralE).
Se formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold.
-Inerv.- Plexul lombar: Nv.femural, Nv.obturator.
-Plexul sacral: N.ischiatic,N. patrat femural,N.femural cutanat post.
Biomecanica art.soldului
Articulatie mobila,cu 3 grade de libertate(diartroza sferoidalA)cu conducere ligamentara
1)Miscarea de flexie-extensie.
-Axul transversal:-trece prin trohanterul mare si fosa lig.rotund
-Plan sagital
flexie = apropie coapsa de bazin
extensie = departeaza coapsa de bazin
Limitarea: flexiei fs.posterioare ale capsulei
- ms.posteriori ai coapsei
extensiei fs.anter. al capsulei+lig.iliofemural
! Daca flexia coapsei este asociata cu flexia gambei->amplitudinea ei creste de la 90 la 130.

A)Ms.flexori ai coapsei pe bazin iliopsoas(cel mai puterniC),ms.tensor al - fasciei


lata,ms.croitor,ms.dreptul femural.
! Ms.iliopsoas este singurul care ridica coapsa peste linia orizontala, ajutat de ms.pectineu si de
ms.fesieri mijlociu si mic.
B)Ms.extensori-fesierul mare(cel mai puternic extensor,antigravitationaL)
- ms.posteriori ai coapsei.
2)Miscarea de Adductie-Abductie.
-Axul sagital- trece prin centrul capului femural
-Plan orizontal
A)Abductia indepartarea coapsei de planei sagital al corpului este maxima daca coapsa are gamba
flectata(140),fata de 80 cand doar coapsa este flectata
-este limitata lig.pubofemural
- intalnirea colului cu spranceana
- ms.adductori(mai puternici decat cei abductorI)
Ms.abductori fesierul mijlociu si mic
- ms.tensorul fasciei lata
- ms.croitor,ms.dreptul femural,ms.piriform
B)Adductia apropierea coapselor de Axul sagital
- limitata de lig.capului femural
- lig.ischiofemural,lig.iliofemural
- ms.abductori.
Ms.adductori ms.reg.mediale Adductori : mare,scurt si lung + ms.pelvitrohanterieni + ms.anteriori ai
coapsei : iliopsoas si pectineu
3) Miscarea de rotatie
Ax vertical ce trece prin capul femurului.
Plan transversal
A)Rotatia laterala in caz de flexie+abductie-> creste la 100
- limitata de lig.capului femural
- lig.pubofemural si iliofemural
- ms.antagonisti
- ms.rotatori laterali(mai puternici ca cei medialI)
- fesier mare si mijlociu
- pectineu, piriform
- iliopsoas,adductorii
B)Rotatia mediala limitata :- lig.ischio si iliofemural - -ms.antagonisti.
- Ms.rotatori mediali(scurti si slabI):
-fesierul mijlociu si mic
- gracilis
-Adductorul mare
4)Circumductia capul femurului se invarteste descriind un cerc
- diafiza descrie un con
-contine toate cele trei tipuri de miscari
Articulatia genunchiului
- Diartroza condiliana-este cea mai mare articulatie a corpului uman
Fete articulare -epifiza diatala a femurului

-epifiza superioara a tibiei


- rotula- fata interna
1. epifiza distala a femurului:
-initial aspect de trohlee care se continua posterior cu cei 2 condili despartiti prin fosa intercondilara
-condilii diverg posterior, avand o raza care scade dinspre anterior spre posterior, descriind o curba
spirala:
-epifiza distala a femurului este mai mare anterior
mai mica posterior.
-condilul medial este mai mare inferior decat cel lateral
-realizeaza cu tibia un unghi de 170-177 de grade
-anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara
2. epifiza distala a tibiei
-are 2 condili cu fete aticulare la nivelul platoului tibial, despartite prin eminenta intercondilara( cu 2
tubercului si 2 arii intercondilare: anterioarar +posterioarA)
3. rotula are fata articulara neteda, cu fata laterala mai mare deoarece condilul lateral al femurului
este mai lat.
4. meniscurile intraarticulare
-formatiuni fibrocartilaginoase asociate suprafetelor atriculare ale condililor tibiei, pentru a asigura
congruenta dintre tibie si femur
-meniscul lateral: inelar, litera O, se insera pe eminentele - intercondilare
-meniscul medial: in forma literei C, mai lat, se insera cu cele 2 capete in dreptul ariilor intercondileare,
in apropierea lig incrucisate
-meniscurile au forma triunghiulara pe sectiune cu baza catre periferie (unde se si afla capsula fibroasA)
de care adera si varful spre centru
capsula articulara- adera pe meniscuri (superioare si inferioarE)
->se formeaza 2 cavitati articulare supra si submeniscale
- insertia pe femur este neregulata trece deasupra condililor, lasand epicondilii in afara articulatiei si
ajunsa posterior patrunde in fosa intercondilara fuzionand cu lig incrucisate
- insertia tibiala se face la periferia condililor tibiali la 2-4 mm de cartilajele art., mergand de la aria
intercondilara anterioara pana la cea posterioara
! art. tibio-fibulara proximala ramane extraarticular
lig. rotulian- triunghiular se insera cu baza pe rotula
- varful pe tuberozitatea tibiei
- este considerat tendonul de insertie al ms cvadriceps
- pe fata lui posterioara-> corpul adipos infrapatelar
-> bursa pretibiala
-de la marginea lui pleaca formatiuni fibroase de intariire a capsulei: expansiunea quadricipitala>retinaculele patelei
lig. popliteu oblic
-derivat din tendonul ms semimembranos (care se insera pe condilul medial al tibieI)
-urca si se insera pe condilul lateral al femurului
lig. popliteu arcua=-arcada fibroasa cu concavitatea superioara
-pleaca de pe condilul lateral al femurului ->pe sub lig popliteu oblic -> se tremina in capsula art. in
dreptul ariei intercondilare posterioare a tibiei
lig. colateral fibular: Insertie- capul fibulei
- epicondilul lateral femoral

-intre el si ms biceps femural-bursa seroasa


-rol de limitare a extensiei
lig. colateral tibia: Insertie -epicondilul medial al femurului
-meniscul medial si condilul medial al tibiei
ligamentele incrucisate: Insertie- condilii femurali M si L
- ariile intercondilare de pe platoul tibial A si P
-sunt cele mai importante mijloace de unire ale genunchiului:
Ligamentele formeaza o dubla incrucisare in plan sagital
-in plan frontal
-capsula articulara adera posterior la lig incrucisate
sinoviala art genunchiului- este cea mai complicata sinoviala art.
-superior urmareste capsula art la nivelul fetei patelare, apoi coboara si se fixeaza pe marginea
superioara a rotulei, dupa ce s-a reflectat pe tendonul rotulian al ms cvadriceps
-de la mg inferioara a rotulei->trece peste corpul adipos infrapatelar-> se insera pe tibie, anterior de lig
incrucisat
-lig incrucisate raman in afara sinovialei
-in lateral sinoviala trece de la mg cartilajelor si femur->pe fetele laterale ale condililor->se refracta pe
capsula si coboara pe fata interna a capsulei articulare
-ajunge la mg superioara a meniscurilor, pe care se insera si se intrerupe
-la mg inferioara a meniscului se reflecta si ajunge de pe capsula pe tibie ->urca pana la cartilajul
articular
-sinoviala imparte cavitatea art. genunchiului in 2 portiuni:
1. suprameniscala si 2. submeniscala-mai redusa
Prelungirile sinoviale sub quadricipitala-sub ms quadriceps
-sub poplitee-sub ms poplitee
- sub ms gastrocnemian medial->chistul - sinovial Becker
-sub ms. semimembranos
Franjurile sinoviale
-umple spatiile articulare
-sunt mai putin dezvoltate: plicile alare- de o parte si de alta a rotulei
-se continua cu plica infrapatelara care merge spre fosa intercondilara
Vasc: -plexul arterial anastomotic din jurul articulatiei format din: -a ascendenta a genunchiului (din art
femuralA)
-a poplitee prin ramurile sale
Inerv.: N tibial, n peronier comun, nerv femural, nerv obturator
Biomecanica articulatiei genunchiului
- diartroza condiliana in care conducerea este ligamentara
-articulatie cu un singur ax (grad de libertatE): in principal flexie si extensie
in secundar.- inclinatie lateral
- rotatie mediala si laterala
Flexia: - gamba se apropie de fata posterioara a coapsei. Amplitudine maxima 50o
-Ax transversal- care trece prin condilii femurali; in mod real.sunt mai multe axe datorita formei
spiralate a condililor femurali
-Planul sagital
Extensia gamba ajunge in continuarea coapsei, amplitudinea fiind de 180o

- cele doua miscari au loc in etajul superior al art. genunchiului (femuro meniscaL)
- miscarile se pot produce in trei moduri:
1. deplasarea femurului pe tibie (la ridicarea pozitiei verticale a corpuluI)
2. deplasarea tibiei pe femur (stat in pozitie sezandA)
3. miscarea simultana a ambelor oase (in timpul mersuluI)
- cei doi condili femurali se deplaseaza pe platoul tibial prin 2 miscari : rostogolire si alunecare.
Din pozitia de extensie a gambei pe coapsa incepe rostogolirea condililor femurali pe tibie, realizand
flexia pana cand coapsa formeaza cu gamba un unghi de 160o Dupa aceea urmeaza alunecarea care
apare datorita faptului ca suprafata articulara a condililor femurali este mai mare decat a suprafetelor
tibiale si miscarii spiralate a condililor
Axul miscarii se deplaseaza in flexie superior si posterior,iar in extensie invers
Meniscurile participa si ele la miscare, fiind mai subtiri in centru decat la periferieIn flexie ele fug sub
presiune, deplasandu-se posterior, adaptate la forma descrescatoare a suprafetelor condililor femurali
in extensie se deplaseaza anterior.
! Accidental meniscurile pot fi comprimate foarte mult intre femur si tibie si se pot rupe. Meniscurile au
rol:- in marirea suprafetei articulare a condililor tibiali
-in amortizare a greutatii corpului pe membrele inferioare.
Ligamentele incrucisate- au unele portiuni intinse, altele relaxate
Rolul lor:
1. asigura soliditatea articulatiei-in flexie( in extensie- soliditatea art.prin ligamentE)
2. asigura miscarile combinate flexie/extensie cu miscari de rotatie-> confera siguranta mersului pe
teren accidentat
-Limitarea: flexiei ms. Cvadriceps
- lig incrucisat anterior
extensiei lig. Colaterale
- lig. posterioare
- cele doua meniscurii
-Mm.flexori ai gambei pe coapsa: biceps femural, semitendinos si semimembranos
-Mm. extensori ai gambei pe coapsa: cvadriceps si tensor al fasciei lata
Rotatia gambei pe coapsa sau a coapsei pe gamba
-Ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondilare a tibiei
-Miscarile de rotatie sunt combinate cu flexie si extensie:
In rotatie condilul medial este un pivot, iar cel lateral descrie un arc de cerc odata cu miscarea inainte si
inapoi, antrenand si miscarea meniscului lateral.
-Limitarea miscarii : rotatia mediala -lig incrucisat
rotatia laterala -lig colaterale
- miscarea de rotatie se realizeaza in etajul inferior al art genunchiului (menisco-tibiaL) si numai cand
gamba este flectata si lig.colaterale se relaxeaza
-Mm.rotatori mediali: semitendinos si semimembranos, croitor
-Mm.rotatori laterali: biceps femural, gemenul lateral
Miscarile de inclinatie lateral
- se realizeaza in mod pasiv, fixand coapsa cu gamba in semiflexie
- se pot face miscari de lateralitate foarte reduse medial sau lateral
Limitarea: lig colaterale si incrucisate
! Datorita ligamnetelor puternice si muschilor motori, articulatia genunchiului este foarte solida->
Luxatia traumatica cu ruperea ligamentelor este rara.

In miscare articulatia genunchiului functioneaza pe principiul parghiei de gradul III


forta rezistenta- la nivelul gambei
forta activa- ms. flexori si extensori
punct de sprijin- in articulatia genunchiului axul trece prin condilii femurului
ARTICULATIILE PICIORULUI
1).ARTICULATIA TALOCRURALA(a glezneI)
-diartroza tip ginglim-fete articulare(acoperite de cartilaj hialiN)superior:scoaba formata de-extremitatea distala a
tibiei,maleola medila a tibiei,maleola laterala a fibulei.
--inferior:trohleea talusului,mai lata anterior;
!Suprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoabei tibio-fibulare si permite miscari
ample de flexie dorsala si plantara a a piciorului.
-capsula articulara laxa:se insera- superior pe oasele gambei,lasand in afara maleolele
- inferior pe talus( sub insertia cartilajului hialin al trohleeI)
-Ligamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule:
-lig.talo-fibular anterior de la maleola fibulei la colul talusului;
-lig.talo-fibular posterior de la maleola fibulei la procesul posterioral talusului ;
-lig. calcaneo-fibular de la varful maleolei fibulei la fata laterala a calcaneului.
-Ligamentul colateral medial :de pe maleola tibiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului : anterior :tibio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular ;
-mijlociu:tibio-calcanean pe sustentaculum tali;
-posterior:tibio-talar posterior pe procesul posterior al talusului.
-Sinoviala :cu doua prelungiri,anterioara si postrioara .
-Vasc. :aa.tibiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera.
-Inerv. :nv.safen,nv.peronier profund fata anterioara,
nv.tibial-fata posterioara.
MISCAREA-:rol static de pastrare a echilibrului gambei pe picior;
-rol dinamic in mers.
-maleolele intre care intra trohleea permit solidarizarea articulatiei gambei, astfel ca luxarea gambei
este rara.
- miscari de flexie si extesie- in jurul unui ax aproape transversal care trece prin centrul trohleei
talusului.
- planul este sagital.
FLEXIA DORSALA :apropie fata dorsala a piciorului de fata anterioara a gambei sau se inclina fata
anterioara a gambei. Atunci se largeste scoaba dintre maleole ,trohleea fiind mai mare antreior.
LIMITARE :intinderea fetei posterioare a ligam.colateral,tendonul lui Achile si intalnirea dintre tibie si
colul talusului.
Mm.flexori dorsali:ms.regiunii anterioare a gambei si ai piciorului.
EXTENSIA (flexia plantarA) :miscare inversa cu coborarea dorsului piciorului si ridicarea calcaiului ;
-se micsoreaza spatiul intre maleole ;
-Limitare: intinderea lig.colaterale si a ms.anteriori ai gambei.
-Mm.flexori plantari: ms.posteriori ai gambei,mai ales tricepsul sural,din lantul triplei extensii.
Secundar-se mai pot asocia miscari de adductie /abductie cu rotatie mediala sau laterala,axul miscarii
trecand prin capul talusului. Aceste miscari se executa sincron cu miscarea oaselor tarsului.

3) ARTICULATIA SUBTALARA (talo-calcaneala posterioarA):diartroza trohoida ;


fete articulare :convexa pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj hialiN) ;
capsuala articulara :se insera pe margini ;
ligamante :Interosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura soliditatea
si elasticitatea articulatiei in mers ;
Talo-calcanean lateral-sub ligam.fibulo-calcanean pe fetele latarale ale talusului si
calcaneu
Talo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali ;
-Vasc. : a.tibiala posterioara si a.peroniera.
-Inerv.:nv.tibial si nv. peronier profund ;
4) ARTICULATIA TALO-CALCANEO-NAVICULARA :(diartroza de tip sferoidaL)
fetele articulare :convexa pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioarA) si pe
calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si medialA) ;unite prin lig.calcaneo-navivular care
creste suprafata concava ;
capsula articulara :se insera pe marginile fetelor articulare ;
lig. interosos :din sinus tarsi (partea anterioarA) ;
lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti inferioara fibroasa ;
-posterioara fibrocartilaginoasa ;
-pe sub el trece tendonul ms.tibial posterior.
lig. bifurcat ,,in y:posterior de calcaneu, anterior se bifurca in:
- fasc.medial calcaneo-navicular
-fasc. lateral calcaneo-cuboidal;are rol in solidificarea oaselor tarsului.
lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului;
MISCARILE ARTICULATIILOR INTERTARSIENE:
-au fiecare cate un ax propriu ,dar miscarile se realizeaza in jurul unui ax rezultant a 3 axe cu directie:
oblica in jos,posterior si lateral;
-trece prin talus si calcaneu;
-se efectueaza miscari combinate ;
INVERSIA PICIORULUI :adductie,supinatie si extensie ;
-cand planta priveste medial, marginea laterala a piciorului coboara pe sol ;
EVERSIA PICIORULUI :abductie.pronatie si flexie ;
-cand planta priveste lateral, marginea mediala a piciorului coboara pe sol ;
Muschi care realizeaza-inversia piciorului : ms.posteriori ai gambei, mai ales tricepsul sural
-eversia piciorului :ms.peronier, ms.regiunii anterioare ai gambei
La aceste miscari particulare participa articulatiile 2) si 3) ,dar un rol foarte important il are talusul in
articulatia glasnei1).
BOLTA PLANTARA
Piciorul normal este mai lat anterior si mai stramt posterior, datorita suprapunerii oaselor tarsului.
-prezinta 2 arcuri longitudinale: medial si lateral-> se suprapun posterior
Arcul medial talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele I-III
Arcul lateral calcaneu, cuboid, metatarsienele IV- V
2 arcuri transversale cuboid si cuneiforme, cu inaltime maxima la cuneifomul II
capetele metatarsienelor
Piciorul se sprijina: posterior -pe calcaneuanterior - pe capetele metatarsienelor, lateral - pe arcul lateral

S-ar putea să vă placă și