Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI

FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

ANALIZA DE MARKETING A PRODUSULUI:


PAINE

Facultatea: Agricultura
Specializarea: Inginerie Economica
Anul: III; Grupa:473
Studenti: Lungu Daniela-Mihaela
Negrii Stefan

2014
1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CUPRINS:
CAPITOLUL I: CARACTERISTICI GENERALE ALE PIETEI
I.1 SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI
I.2 PREZENTAREA GENERALA A PRODUSULUI
I.3 DESTINATII SI UTILIZARI ALE PRODUSULUI
CAPITOLUL II: ANALIZA OFERTEI
II.1 PREZENTAREA PRINCIPALILOR PRODUCATORI PE PIATA
II.2 CLASIFICAREA CONCURENTILOR IN FUNCTIE DE POZITIA CARE
O OCUPA PE PIATA
CAPITOLUL III: ANALIZA CERERII
III.1 CRITERII DEMOGRAFICE
III.2 CRITERII PSIHOLOGICE
III.3 CRITERII COMPORTAMENTALE
CAPITOLUL IV: ANALIZA PRETURILOR

CAPITOLUL V: ANALIZA DE PROMOVARE


V.1 SUPORTURILE SI VEHICULELE MEDIA UTILIZATE
V.2 PUBLICITATEA
V.3 PROMOVAREA LA LOCUL VANZARII SI CONCURSURI
V.4 TARGURI SI EXPOZITII
V.5 SITE-UL WEB
CAPITOLUL VI: CONCLUZII

CAPITOLUL VII: BIBLIOGRAFIE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CAPITOLUL I: CARACTERISTICI GENERALE ALE PIETEI

I.1 SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI


Unul dintre cele mai vechi alimente, pinea dateaz din Neolitic (epoca
pietrei lustruite), o perioad preistoric pe care specialitii o plaseaz n jurul
anului 10.000 nainte de Christos. Neoliticul este o perioad semnificativ n
dezvoltarea civilizaiei umane, prin apariia uneltelor de piatr lustruit, a
primele forme de prelucrare prin foc a cuprului, a agriculturii primitive, a
creterii vitelor i a olritului.
Originea pinii e nc neclar - poate fi rezultatul unor ncercri
experimentale de a combina grunele de cereale mcinate cu ap sau pur i
simplu o ntmplare.
Prima pine era una nedospit, asemntoare cu turtele pe care le ntlnim
i n zilele noastre. Egiptul secolului 18 nainte de Christos este considerat locul
apariiei pinii dospite, evoluie favorizat de folosirea unui tip de gru care
coninea ndeajuns gluten ct s permit creterea aluatului.
Dospirea pinii timpurii se fcea n mai multe feluri, n funcie de
specificul zonei: cu spum de bere, cu suc de struguri fermentat mpreun cu
fina, cu tre de gru nmuiate n vin sau - varianta cea mai simpl - cu o
bucat de aluat pstrat timp de cteva zile.
n Antichitate, pinea devine mai mult dect un aliment de baz - vechii
greci coceau o mulime de preparate din ceea ce azi numim patiserie: cltite
preparate pe grtar, pine cu miere i ulei, franzele modelate sub form de
ciuperc i acoperite cu semine de mac i multe altele.
Evul Mediu a cunoscut o nou ntrebuinare dat pinii, care era folosita
drept farfurie! Bucile de pine veche serveau ca suport pentru felurile de
mncare. Bucile care nu erau mncate mpreun cu felurile respective erau fie
date sracilor, fie animalelor domestice.
Un lucru interesant este evoluia preferinelor privind gradul de rafinare al
pinii. Timp de secole, pinea alb a fost considerat pinea bogailor, n timp
ce pinea neagr era destinat celor sraci. Lucrurile s-au schimbat radical n
secolul 20, cnd valoarea nutritiv superioar a pinii negre a fcut-o s devin
mult mai cutat dect pinea alb, fiind din ce n ce mai mult asociat cu un stil
de via sntos.
Importana de necontestat a pinii este subliniat de menionarea ei n
rugciunea cretin Tatl nostru - Pinea noastr cea de toate zilele d-ne-o
nou astzi: pinea este simbolul tuturor lucrurilor fr de care traiul zilnic n-ar
fi cu putin.
3

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

I.2 PREZENTAREA GENERALA A PRODUSULUI


Pinea este un produs copt n cuptor, alctuit din aluat, drojdie i alte
ingrediente care dau pinii un gust i arom mai plcut.Cerealele mcinate
folosite mai frecvent la producerea finii pentru pine sunt grul i orzul.
Perioada Antichitii a dus la apariia a numeroase sortimente de pine
aprut sub diverse forme i compus din multe ingrediente, de fapt unele din
aceste reete strvechi de pine s-au pstrat aproape neschimbate pn n zilele
noastre.
Autori i personaliti celebre ale Lumii Antice precum Pliniu cel Btrn,
Athenaeus, Solon sau Diphilus ne-au transmis multe amnunte despre pine,
precum i despre modalitile n care era privit acest aliment n lumea elenistic
i cea roman.
Mai trziu, n Evul Mediu, pinea a ctigat i mai mult teren. Nu mai era
doar un aliment de baz, ci o prezen nelipsit de pe mesele oamenilor. Apariia
Erei Moderne, a capitalismului i industrializrii a afectat i pinea. Dup
apariia mainriilor i utilajelor de procesat i produs pine pe scar industrial,
acest aliment a fost i el inclus n vastul i complexul univers al alimentelor
moderne.
n urma deselor cercetri, a reieit c pinea din fina provenit din
mcinarea i folosirea complet a boabelor de cereale, are o bogie n nutrieni,
minerale i vitamine cu mult mai mare dect pinea alb, rafinat, fr tre, i
implicit mai srac. Grsimile din pine au un rol deosebit de important n
dezvoltarea coninutului natural de gluten prin stabilizarea legturilor
proteinelor. Un anumit coninut de grsimi precum uleiuri vegetale, unt sau
untur de aproximativ 3% din volumul aluatului, este ideal pentru procesul
creterii acestuia. Substanele chimice adugate n prezent pinii cu rol de
stabilizatori i amelioratori ai texturii i volumului acesteia sunt acidul ascorbic,
metabisulfatul de sodiu, cloridul de amoniu, amilazele, protazele i diveri
fosfai.
Sarea este iari probabil cel mai folosit stabilizator i aditiv. Rolul ei n
pine const n pstrarea aromelor i stoparea aciditii provenite din procesul de
fermentaie. n afar de aceste aspecte, sarea mai influeneaz i textura
compoziiei prin stabilizarea coninutului de gluten.
n mod normal, pinea, precum toate produsele finoase, este o surs
4

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

major de carbohidrai. Iar dac se consum pine neagr, din boabe ntregi,
organismul mai primete un aport destul de important de nutrieni precum
magneziu, fierul, seleniul, vitamina B i fibre dietetice.
Alturi de lapte i miere, pinea este alimentul cu cea mai mare
ncrctur sacr. Cu origini strvechi, pinea a nsoit pe mese i la ospee
ntreaga istorie gastronomica a multor seminii umane.
De la controversata pine din prezent, plin de afntori i e-uri nocive,
la pita coapt, de la lipiile din Orient la pinile nmulite de Hristos, acesta este
alimentul care a marcat cel mai puternic evoluia lumii aa cum o tim astzi.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

I.3 DESTINATII SI UTILIZARI ALE PRODUSULUI


Cu excepia unei pri din Asia, care prefer orezul, toate popoarele lumii
mnnc pine, multe dintre ele crend de-a lungul timpului tipuri speciale.
n Mexic se mnnc aproape 1000 de varieti de pine, fr s mai
numrm tradiionalele tortilla...i n Peru exist multe tipuri de pine, care
nsoesc marea varietate gastronomic peruvian. Dintre acestea se remarc
pinea din cartofi, foarte popular n Anzi, i bizcochos - o variant de pine
dulce, mncat cu unt i ciocolat cald.
Spania are peste 300 de tipuri de pine, existnd chiar o regiune numita
Tierra del Pan (ara pinii), datorit specificului ei economic din trecut.
Germanii sunt printre cei mai mari consumatori de pine din lume: celor
peste 500 de tipuri de pine de baz li se adaug peste 1000 de feluri de
specialiti de pine i patiserie.
Finlanda i Rusia au n comun popularitatea pinii de secar. Pinea
tradiional finlandez are form de colac, gaura din mijloc ajutnd la
depozitarea ei.
Roti sau Chapati sunt tipuri de pine foarte populare n India,Pakistan i
alte ri din Sudul Asiei - e vorba despre pini nedospite, din fin integral,
coapte pe plite de metal numite tava.
i n Italia exist o mare varietate de pini, cu diferene mari de la regiune
la regiune. O mare parte dintre pinile italieneti conin ulei de msline, unt sau
grsime, pentru a fi mai fragede i mai gustoase. Similar cu aluatul pentru
pizza, focaccia este gatit cu ulei de msline i ierburi aromatice i se servete
cu brnz sau umplut cu carne sau legume.
n Frana, celebrele baguette au coaja groas, crocant i deseori goluri
mari de aer n interior, i sunt vndute neambalate, pentru a-i pstra aspectul
crocant al cojii.
Alturi de lapte i miere, pinea este alimentul cu cea mai mare
ncrctur sacr. Cu origini strvechi, pinea a nsoit pe mese i la ospee
ntreaga istorie gastronomica a multor seminii umane.
De la controversata pine din prezent, plin de afntori i e-uri nocive, la pita
coapt, de la lipiile din Orient la pinile nmulite de Hristos, acesta este
alimentul care a marcat cel mai puternic evoluia lumii aa cum o tim astzi.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CAPITOLUL II: ANALIZA OFERTEI


II.1 PREZENTAREA PRINCIPALILOR PRODUCATORI PE PIATA
S.C. VEL PITAR S.A

Pe piata produselor de panificatie si patiserie vorbim de o concurenta


agresiva, purtata prin toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de
pret, etc. Pe acesta piata actioneaza la ora actuala mai multi jucatori, iar
clasamentul s-a modificat in anul 2007, cand Vel Pitar a devenit lider.
Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de panificaie si
morarit i un juctor important n domeniul produciei i distribuiei de
biscuii,specialiti de cofetrie i produse de patiserie.
Vel Pitar a schimbat modul n care, n Romnia, se fac afacerile n
industria de morrit i panificaie. Sunt primii care au investit masiv n
tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clienilor produse de cea mai
bun calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate punctele de
vedere: dimensiune, acoperire geografic, cifr de afaceri, nivel de profit, numr
de clieni, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne i respectarea
normelor legislaiei europene.
Vel Pitar recunoate importana specificului local ca o valoare
suplimentar n aciunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, iar
fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de pia i exceleaz n
unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel naional.
Vel Pitar a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane de
dolari n fabricile, morile i magazinele achiziionate. Au fost cumprate linii
tehnologice moderne, unice n Romnia. Cldirile au fost renovate i adaptate
normelor europene. A fost creat un sistem naional de distribuie ce acoper
toat ara, iar producia a fost diversificat pentru a rspunde cerinelor
consumatorilor.
Grupul Vel Pitar a investit n linii tehnologice de ultim
generaie, complet automatizate, ncepnd cu operaia de frmntare i pn la
7

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate


superioar (prospeime ndelungat, culoare i forma constante), iar
productivitatea este crescut.
Invesiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct i ntreg procesul
de producie s utilizeze tehnologia Keine Touch fr atingere (consumatorul
este prima persoana care atinge produsul).
De asemenea, unitile de morrit din cadrul Grupului Vel Pitar au
beneficiat de investitii majore, iar n acest moment dispun de utilaje i silozuri
de produse finite performante. Gama de finuri este obinut din procesarea
materiilor prime de cea mai bun calitate, n condiiile stabilite de normele n
vigoare.
Bugetele anuale ale celor trei companii (apte Spice, Vel Pitar i VP
Magassin) prevd investiii orientate ctre achiziia de utilaje de ultim
generaie, logistic, retail, administrativ, cercetare i marketing.
Accent se pune i pe investiii n campaniile de comunicare ale
brandurilor naionale, principalele categorii de produse promovate fiind mini
prjiturile lansate n 2007, Roll4Ever i Almadolce; gama de pini speciale
French Rolls i Panisimo; brandul de pine ambalat French Toast, gama de
biscuii ambalai i cozonacii Vel Pitar.
Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea reetelor tradiionale,
Vel Pitar folosete materii prime de cea mai bun calitate, ambalaje adaptate
cerinelor de igien i pstrrii prospeimii produselor o perioad ct mai
ndelungat, specialiti calificai la standarde europene, controlul strict al
calitii produciei toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricrui
consumator. Dovad o fac repetatele premii ctigate la diverse concursuri de
panificaie i patiserie de ctre echipele de specialiti Vel Pitar.
Calitatea superioar a produselor, respectarea msurilor de siguran
alimentar, ingredientele atent selecionate fac ca peste 1,5 milioane de clieni
din toat ara s cumpere zilnic pinea proaspt Vel Pitar. Fiind un partener
important al marilor reele de retail din Romnia, Vel Pitar, prin echipele de
vnzri i distribuie, asigur prezena produselor sale n peste 10.000 puncte de
livrare din ntreaga ara.
Produsele Vel Pitar ajung la locaiile de desfacere (supermarketuri,
hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici i mijlocii, fie prin sistemul
propriu de distribuie (Vel Pitar beneficiaz de un parc auto format din aprox.
340 de maini), fie prin intermediul partenerilor. Lunar, n medie, sunt produse
aproximativ 10.000 tone panificaie i 300 tone produse de patiserie si cofetarie.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Produsele ambalate (pine ambalat, biscuii, cozonaci, rulade,


miniprjituri, batoane) sunt distribuite la nivel naional, iar cele 13 centre de
producie Vel Pitar furnizeaz comercianilor din oricare colt al rii toata gama
de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea fcndu-se n maximum 24 h de
la primirea comenzii.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

S.C BOROMIR S.R.L

Nscut n respectul tradiiei, dar cu o perspectiv modern asupra acestui


domeniu, att de vechi i totui att de puin exploatat, compania Boromir, s-a
dezvoltat i i-a diversificat activitatea oferind pieei att produse tradiionale,
ct i produse noi, de care piaa romneasc avea nevoie.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic, pentru
ca n prezent s ajung s controleze 10% din activitatea de morrit de pe piaa
de profil din Romania, cu o capacitate de mcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a
fost posibil att n urma achiziionrii de noi fabrici de morrit i panificaie
aflate n zone ale rii cu potenial de dezvoltare din Sibiu, Buzu, Deva,
Slobozia, ct i prin retehnologizarea i reutilarea tuturor facilitilor de
producie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reea de magazine specializate "Boromir Pan
Caf" (magazine cu suprafee cuprinse ntre 50 i 150 mp), acestea constituind
un proiect lansat n aprilie 2008, bazat pe re-branduirea tradiionalelor brutrii
Boromir existente n oraul Rm. Vlcea nc din anul 1996.
In municipiile Buzu si Rm. Srat isi desfasoara activitatea o reea proprie
de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate n municipiul Buzu iar
4 n oraul Rm. Srat. Pe lng acestea, Boromir mai deine 3 benzinrii n Rm.
Vlcea si fabrica de cherestea Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morrit are o pondere de 55%,
urmat de cea de dulciuri i prjituri care deine 20%, apoi de divizia de
panificaie cu o pondere de 15% iar restul activitilor sunt reprezentate de
magazine, distribuie i benzinrii care acoper 10% din afaceri. Acestea au
reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
Pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pieei i pentru a rspunde ct mai
10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

bine exigenelor clienilor, Boromir si-a dezvoltat i diversificat activitatea


pentru ca, mbinnd inovaia cu tradiia, s ofere produse care s satisfac cele
mai nalte standarde de calitate, sntate i siguran.
Astfel, Boromir plaseaz n centrul preocuprilor sale satisfacia deplin a
clientului, un client care se rentoarce de fiecare dat la un produs de calitate,
conceput i oferit cu profesionalism, astfel nct s rspund tuturor exigenelor
i aspiraiilor acestuia.

11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

II.2 CLASIFICAREA CONCURENTILOR IN FUNCTIE DE POZITIA CARE


O OCUPA PE PIATA
In prezent, pe primul loc, Vel Pitar ramane cel mai mare producator,
activitatea sa mentinandu-se constanta de-a lungul ultimilor ani, clasandu-l in
continuare pe locul doi pe principalul sau concurent: Boromir.
Asadar, concurenta directa pentru Vel Pitar vine din randul marilor
producatori de produse de panificatie, concurentul major fiind Boromir, urmat
de Titan, Pambac, si altii.
Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de panificaie si
morarit i un juctor important n domeniul produciei i distribuiei de
biscuii,specialiti de cofetrie i produse de patiserie.
Situatia se prezinta in felul urmator: pe locul 1, n ultimii doi ani se afla
Vel Pitar, devansnd grupul Boromir care a fost lider de piata pna n 2006. n
prezent se nregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate
n sensul detinerii a peste 12% din piata. n ceea ce priveste cifra de afaceri,
aceasta a atins n 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130
milioane euro n 2007.
Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:

Cifra de afaceri

Cota de piata

- mil.euro -

Principalii concurenti
VEL PITAR

165

15

BOROMIR IND

150

11

DOBROGEA Group

100

TITAN

80

12

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Acestora li se altur alte companii care activeaz pe piaa de


panificaie din Romnia:
SNACK ATTACK
BNEASA S.A.
MOARA BACIU S.A. Cluj Napoca
MOPAN Suceava
PAMBAC S.A.
COMPAN Trgovite, .a.

CAPITOLUL III: ANALIZA CERERII


III.1 CRITERII DEMOGRAFICE
Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numrul i
structura pe sexe a populaiei ce face parte din piaa firmelor Vel Pitar i
Boromir, att sub aspectul volumului, ct i al dinamicii i evoluiei n timp.
Mediul demografic reprezint totodat unul din factorii formativi ai
cererii de mrfuri pentru SC Vel Pitar i Boromir, ns piaa int creia se
adreseaz firmele cuprind intr-o masur mai mic persoanele fizice, ci se axeaz
pe satisfacerea cerinelor ce aparin firmelor, persoanelor juridice. Din acest
motiv, o analiz mai complex se cere a fi corelat cu o analiz prealabil a
pieei.
Profilul consumatorului este reprezentat de persoane de orice vrst,
active social, interesate de nouti i sntate, cu un ritm de via caracterizat ca
fiind energic, indiferent de etnie, sex, ocupaie su mediu derezidena, cu
venituri mari, care au contact cu toate canalele media ( TV, radio, presa). Aceste
persoane cumpra produse de panificaie zilnic, sptmnal consumndu-le
acas sau la serviciu,fie la prepararea sandwich-urilor la micul dejun sau pentru

13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

pachetele la locul de munc.Avantajele cutate de acest segment de pia sunt:


gustul bun al produselor, s contribuie la un regim alimentar sntos, s poat
substitui o mas consistent, s aib puini aditivi sau compui chimici, s
respecte reete tradiionale, s nu conin prea multe grsimi, s poat fi
consumate i de copii.

III.2 CRITERII PSIHOLOGICE


Potrivit marilor retaileri, n 2009 majoritatea companiilor vor avea n fa
un consumator diferit, deoarece atunci cnd oamenilor li se vorbete de
recesiune, tind s consume mai puin. Este de ateptat ca clienii s aleag mai
raional n funcie de beneficiile certe pe care le aduce produsul cumprat i mai
puin emoional.
Numeroi romni cu venituri medii i mari prefer s dea bani mai muli
pe pinea ambalat, care are un termen de valabilitate mai lung, mootiv pentru
care astzi eticheta produselor de panificatie conine informaii precum
denumirea produsului, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele, ora de
ambalare i condiiile de pstrare.
Totodat conceptul de pine ambalat i-a determinat pe consumatori s
treac de la achiziia zilnic la cea sptmnal. Din alte perspective, ambalajul
a fost folosit la inceput doar ca o necesitate, dar nu era personalizat printr-un
brand dedicat. Apoi s-a descoperit potentialul acestei piete si s-a investit in
calitatea si imaginea comunicata prin ambalajul piinii feliate. La Vel Pitar,
elementele de comunicare ale brandu-lui sunt distincte, pornind de la culorile
designului - fiecare sortiment are alta culoare. Cu campania de promovare a
painii feliate firma a provocat panificatia la comunicare, ridicand marketingul
din aceasta bransa la un nivel de neimaginat acum cativa ani. Ambalajul
reprezinta un mod de comunicare cu consumatorul, iar un design atragator si viu
colorat determina de multe ori decizia de cumparare.

14

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

III.3 CRITERII COMPORTAMENTALE


An de an, pe aceasta piata extrem de fragmentata apar schimbari,
segmentul fiind foarte dinamic. In ultimii 10 ani piata painii a
cunoscut o scadere semnificativa, astfel, painea nu mai este cumparata
zilnic ci dedoua-trei ori pe saptamana, este preferata painea ambalata si feliata
in detrimentul celei proaspete, iar mai nou, nu mai este cumparata din
magazinele de cartier ci din supermarketuri si hipermarketuri, ponderea
vanzarilor din formatele moderne de comert crescand cu 30%. In acelasi timp,
magazinele
specializate
in
comercializarea
produselor
de
panificatiedetin o pondere de numai 6% din vanzari.
Evolutia este considerata normala, acelasi lucru intamplandu-se in
majoritatea tarilor sarace care merg spre dezvoltare. Consumul de paine
a scazut din mai multe motive, in primul rand pentru ca oamenii au
trecut la alte alimente. Daca se mananca mai putina paine este clar ca a fost
inlocuita cu altceva, iar romanii au trecut la o alimentatie mai rationala. Si in
tara noastra, ca si pe piata europeana de panificatie se observa o dezvoltare
constanta a tendintelor care merg catre o hrana sanatoasa.
Preocupati de sanatate, consumatorii se indreapta spre brand si in
sectorul painii, franzela fara nume urmand sa scada in vanzari.
Producatorii nu mai considera painea un produs absolut necesar ci un
produs bine targetat catre nevoile consumatorilor, incercand sa ii
fidelizeze. Alegerea unei pini de calitate are beneficii semnificative n
alimentaia omului. Pinea neagr i cea cu semine conin o cantitate mare de
vitamine si fibre, motiv pentru care valoarea nutritive este superioara celei a
painii albe. Produsele integrale sunt ideale pentru diabetici, chiar dac au
aproximativ 50% glucide.
Elementele precum gustul, varietatea, beneficiile din punct de vedere al
sanatatii, alaturi de mentinerea produsului proaspat pentru o perioada mai mare
de timp, vor fi importante pentru consummator.

15

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CAPITOLUL IV: ANALIZA PRETURILOR


n cadrul companiilor obiectivele strategiilor de pret sunt stabilite att pe
termen lung, ct si pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaza
largirea clientelei si consolidarea si cresterea pozitiei concurentiale pe piata. Pe
termen scurt compania si stabileste obiective legate de vnzari, mai precis,
maximizarea cantitativa a acestora.
Metodele de stabilire a preturilor utilizate de compania Vel Pitar sunt
metoda bazata pe costuri, prin adaos (n cazul produselor de panificatie, pretul
acestora fiind influentat mult de evolutia pretului materiei prime), metoda bazata
pe comparatia cu concurenta, n functie de pretul pietei si metoda bazata pe
valoarea perceputa de consumator. Aceasta ultima metoda este utilizata doar de
catre Vel Pitar si de obicei pentru produsele noi care urmeaza a fi lansate pe
piata, n faza de testare analizndu-se si ct este dispus potentialul consumator
sa plateasca pentru noul produs.
De obicei, preturile se determina astfel nct sa fie acoperite cheltuielile
de productie, de distributie si de vnzare.
Avnd n vedere domeniul de activitate al companiilor, segmentele de
piata vizate de acestea, natura si tipul produselor comercializate , Vel Pitar si
Boromir adopta strategii de pret care se diferenteaza nsa pe fiecare tip de
produs:
preturi mai ridicate pentru produse nou pe piata
preturi promotionale pentru clientii en detail si en gross
preturi joase pentru atragerea clientilor

Strategia preturilor ridicate


Strategia preturilor ridicate este utilizata n special pentru produsele nou
intrate pe piata, n cazul n care concurenta nu este foarte mare. n plus, aceasta
strategie este utilizata si pentru produsele foarte mediatizate, pentru a acoperi
cheltuielile cu publicitatea si promovarea acestor produse. Strategia preturilor
ridicate a fost aplicata celor mai noi produse lansate catre cele doua firme, si
anume, Pain au Laite, French Toast Integral n cazul Vel Pita. Este important de
mentionat faptul ca aceasta strategie de pret se afla n corelatie cu strategia de
produs si cu cea de promovare, motiv pentru care, nainte de lansarea propriu16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

zisa, companiile organizeaza o campanie de degustare a produselor timp de o


luna de zile. Scopul acestor campanii este de a cunoaste mai bine preferintele
consumatorilor si de a identifica daca acestia ar fi dispusi sa plateasca un anumit
pret pentru aceste produse.
Strategia preturilor joase
Strategia preturilor joase este cea mai utilizata de catre companiile Vel
Pitar si Boromir, n special pentru pine si produsele de panificatie. Optiunea
companiilor pentru aceasta strategie se justifica datorita elasticitatii cererii n
raport cu pretul si datorita faptului ca ajuta la atingerea unuia dintre obiectivelor
politicii de pret mentionate anterior, si anume, consolidarea pozitiei pe piata.
Chiar daca cele doua companii adopta strategia preturilor joase, compania
nu poate sa nu se alinieze tendintelor de crestere a pretului pinii si a grului.
Astfel, nu putem sa nu luam n considerare evolutia pretului acestui bun de larg
consum din ultimii ani. Pretul pinii este cel mai sensibil, deoarece pinea este
un aliment care nu lipseste, de obicei, la nici una din mesele zilei romnilor.
Cresterea pretului pinii din ultimii ani a fost rezultatul mai multor factori. Un
prim factor l constituie secetele din ultimii ani, ca efect al ncalzirii globale,
care au facut ravagii si ale caror efecte s-au resimtit n culturile de gru, ceea ce
i-a determinat pe producatorii de pine si produse de panificatie, inclusiv pe
liderul n acest segment, Vel Pitar, sa apeleze la un importuri de gru. Acest
lucru a atras dupa sine cresterea cheltuielilor cu productia, consecinta fiind si
cresterea pretului pinii.
Un al factor care a determinat scumpirea alimentelor, si implicit a pinii,
este evolutia pretului petrolului, care a determinat cresterea pretului la
electricitate, motorina, determinnd n acest fel si costuri mai mari pentru
producatori.
Alti factori importanti care determina cresterea pretului sunt piata neagra
a pinii precum si investitiile pe care companiile trebuie sa le faca pentru noile
tehnologii si norme de igiena impuse de Uniunea Europeana.
Preturi promotionale pentru clientii en detail si en gross
Preturile promotionale sunt practicate n special pentru produsele vndute
clientilor en detail si en gross. Clientii en detail sunt reprezentati de
supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clientii en gross sunt clientii
care, la rndul lor fac distributia fie prin agenti de vnzari, fie prin vnzare la un
punct fix. Acestor categorii de clienti, li se acorda discounturi variabile, cuprinse
17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

ntre 5% si 8% pret n cazul Vel Pitar. n plus, companiile practica preturi


preferentiale pentru clientii care cumpara de la sediul firmei, cu plata pe loc,
acestia beneficiind de un discount de 5 % din pret.

CAPITOLUL V: ANALIZA DE PROMOVARE


V.1 SUPORTURILE SI VEHICULELE MEDIA UTILIZATE
Ultimii ani au adus modificari majore pe piata pinii si a produselor de
panificatie. Aceste modificari nu s-au nregistrat doar la nivelul
comportamentului si preferintelor consumatorilor. Astfel, diversificarea gamei,
branduirea produsului si expunerea acestuia n ambalaje atragatoare au atras
dupa sine necesitatea adoptarii de catre companiile de profil a unor strategii de
promovare mai complexe. n acest capitol vom analiza actiunile prin care
compania Vel Pitar si Boromir si fac cunoscute produsele pe piata si modul n
care si atrag consumatorii . n anul 2007, spre exemplu, compania Vel Pitar
a alocat
aproximativ 2,5 milioane de euro pentru investitiile n marketing, att
pentru promovarea produselor comercializate, ct si pentru promovarea
companiei n timp ce compania Boromir a alocat promovarii doar 500 de mii de
euro n aceeasi perioada.
Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale Vel Pitar sunt
urmatoarele:
- Consolidarea imaginii Vel Pitar
-Cresterea gradului de recunoastere al companiei si al produselor sale
-Aducerea "personajului" Vel Pitar mai aproape de consumatori
-Diferentierea fata de concurenta
-Unicitate.
Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale companiei
Boromir se pot concretiza doar n:
-Cresterea gradului de recunoastere al companiei si al produselor sale
-Diferentierea fata de concurenta.
18

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Aceste strategii se concretizeaza n diverse actiuni menite sa genereze rezultatele


scontate si anume atingerea obiectivelor:

V.2 PUBLICITATEA
Din aceasta perspectiva, Boromir sta prost la capitolul promovare prin
publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si
constientizare mult mai facila n rndul publicului.
La polul opus se afla Vel Pitar care a lansat numeroase campanii
publicitare pentru produsele sale. Vel Pitar a fost, dealtfel, prima companie care
a lansat o campanie publicitara pentru o pine, respectiv reclama de la French
Toast. Aceasta campanie a avut n vedere att promovarea numelui de marca
French Toast, ci si a tehnologiei care sta la baza acestei, K.touch - produs
neatins, care reprezinta, de altfel, si semnatura de calitate a produsului.
Promovarea unui astfel de produs a fost determinata de modificarile aparute n
structura pietei de panificatie, caracterizata din ce n ce mai mult de consumatori
care se orienteaza spre produse moderne, de calitate, usor de folosit, de pastrat si
care au un termen de valabilitate mai mare.
Un rol foarte important n promovarea French Toast l-a avut
si ambalajul. Vel Pitar a luat n considerare faptul ca ambalajul reprezinta un
mod de comunicare cu consumatorul, un design atragator si colorat determinnd
de multe ori decizia de cumparare. Astfel, ambalajul nu a mai fost folosit doar ca
o necesitate, ci a fost personalizat pentru fiecare sortiment n parte, fiecare avnd
o alta culoare si continnd informatii despre produs si tehnologia care sta la baza
acestuia, de mare interes pentru consumatori. Ambalajele imprimate, care pe
lng faptul ca pastreaza mai bine calitatea produsului, contin mai multe
informatii privind beneficiile acestuia, au avut un rol de fidelizare a
consumatorilor pentru sortimentele gamei French Toast.

19

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

V.3 PROMOVAREA LA LOCUL VANZARII SI CONCURSURI

n completarea campaniei de promovare a pinii feliate si ambalate


French Toast, Vel Pitar a realizat o asociere la nivel national cu compania
Unilever, Hochland printre altele, liderii pietei de margarina si brnza topita din
Romnia. Prima asociere s-a realizat ntre marcile Delma Sandvis din partea
Unilever si French Toast din partea Vel Pitar. Campania promotionala s-a numit
" Delma si French Toast ti fac sandvisul bun", fiind lansata n luna mai
2008, iar clienii aveau posibilitatea sa deguste aceste "sandvisuri" n marile. n
plus, campania a constat si ntr-un concurs fiind comunicata si pe internet, prin
intermediul site-ului www.sandvisulperfect.ro, precum si prin bannere afisate
pe cele mai vizitate site-uri. Obiectivele promotiei au fost decizia de a veni n
ntmpinarea dorintelor consumatorilor, dar si de a surprinde piata cu noi
actiuni. Prin intermediul acestei promotii s-au oferit premii cstigatorilor.
Rezultatele aceste co-promotii au atins asteptarile celor doua companii, avnd n
vedere faptul ca acestea au decis sa continue dezvoltarea acestui concept pe
viitor.

V.4 TARGURI SI EXPOZITII


Pe lnga campaniile de promovare n mass media (doar pentru Vel Pitar),
sampling, jocuri, concursuri si promotii, o alta strategie de promovare utilizata
de catre cele doua companii este participarea la trguri si expozitii, cea mai
importanta n acest sens fiind IndAgra, o expozitie internationala de
echipamente si produse n domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei.
ncepnd din anul 2002 si pna n prezent, s-au organizat 14 editii ale acestei
expozitii, n cadrul Complexului Expozitional Romexpo Bucuresti. ncepnd cu
anul 2002, compania a fost prezenta la fiecare editie a acestui trg, avnd de
fiecare data un stand atractiv amplasat n pavilionul brutarilor si distribuitorilor
de utilaje de brutarie si distribuitorilor de amelioratori si ingrediente.
Astfel, la fiecare editie, la standul Vel Pitar si Boromir sunt expuse att
cele mai noi produse lansate de companie, ct si produse proaspete,
reprezentative pentru fiecare companiei.

20

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

V.5 SITE-UL WEB


Orice companie care se respecta nu trebuie sa piarda din vedere
importanta sitului Internet pentru promovarea imaginii si a produselor sale si
pentru a da consumatorilor posibilitatea de a accesa ntr-un mod rapid informatii
despre companie. Din aceasta perspectiva, site-u lwww.velpitar.ro este unul
complex, complet, util din punct de vedere al informatiilor despre companie,
produse, promotii, locatii. Nu putem afirma acelasi lucru si despre site-ul
companiei Boromir, www.boromir.ro care este mai putin complex, insa si acesta
detine anumite informatii necesare consumatorilor.

21

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CAPITOLUL VI: CONCLUZII


Analiznd politicile si strategiile de marketing din cadrul companiilor Vel
Pitar si Boromir Prod observam ca acestea depun eforturi considerabile pentru a
gasi cele mai eficiente combinatii ale mixului, astfel nct sa si atinga
obiectivele.
n cazul politicilor si strategiilor de produs, este de remarcat faptul ca Vel
Pitar si Boromir au facut invesitii masive n tehnologii moderne si inovatoare,
pentru a oferi clientilor produse de cea mai buna calitate. Tehnologiile
inovatoare precum K. Touch ofera siguranta alimentara si garantia ca clientul
este primul care atinge produsul final. Un alt punct forte al politicilor si
strategiilor de produs l constituie marea diveristate sortimentala, att n ceea ce
priveste pinea si produsele de panificatie, ct si n gama produselor de patiserie,
biscuiti, napolitane oferite de cele doua companii.
n cazul strategiilor de pret am observat ca S.C. Vel Pitar si Boromir Prod
ncearca sa implementeze politici de pret ct mai convenaile pentru clienti, fie ei
consumatorii finali, sau clientii engros. n acest sens, compania opteaza pentru
preturile joase pentru pinea, produsele de panificatie proaspete si cele de
morarit si preturi mai ridicate pentru produsele nou intrate pe piata, cnd
concureta nu este mare.
n ceea ce priveste preturile produselor, propun adoptarea politicii de
preturi reduse si la intrarea pe piata a unor produse noi pentru a contribui la
cresterea popularitatii acestora nca de la nceput. Aceste preturi mai joase, fac
produsul mai atractiv si accesibil mai multor clienti. n cazul n care acest
produs este preferat, clientii l vor cumpara si dupa ce pretul va creste putin.
Referitor la strategiile de promovare am observat c Vel Pitar utilizeaz o
serie larg de instrumente i de activiti cu scopul de a-i face cunoscute
produsele ctre consumatori, de a atrage clieni noi i de a-i mbunti
imaginea. Nu acelai lucru se poate spune i despre Boromir Prod, care spre
deosebire de Vel Pitar dorete s se disting de concuren, s atrag, s
cvomunice prin ambalaj.

22

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRADIASI


FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

CAPITOLUL VII: BIBLIOGRAFIE

1.

Analiza S.A. S.P.C.U.www.ssifbroker.ro/included/download_file.php?analize=da&id=6384 , 06,04,2009

2.
3.

Grupul Vel Pitar, images.myjob.ro/data/pdf/13499.pdf -, 07.04.2009

4.

Analiza comparativa http://www.scritub.com/management/marketing/Analiza-comparativa-astrategi35126.php

Cozonacul creste afacerile Vel Pitar si Boromir , http://www.adevarul.ro/articole/2007/cozonaculcreste-afacerile-vel-pitar-si-boromir.html , 06.04.2009

5. Popa Claudia, Romnii taie pinea din meniu, Revista Piaa, nr.40, februarie 2008
6. Romnia si criza economica n 2009, www.capital.ro, 22.12,2012
7. Valorile si normele grupului Vel Pitar, www.velpitar.ro

23