IE

CEREALE
PENTRU
BOABE
5r LEGUMTNOASE

II0Z.ltsarnJng

Yunrr(Ix
YUVrrSrrf,ArNn

olocuBV

oqsoqn4uod esBouFun8aT
Is eIBaraJ

purcpalt{*
'L de
lSalocuS

:(zi v 'd

rBelocuA

I'IOA
eelelFc?c

flINHflIOIIf,

'r'n'de
-eurcpo
'2
9) 9 de
16alocu8

:It'z'a
elulpsep

YgNUgS n4sp^olos uYuontrIIr^BO f,INIXV IBqII{I

NVf,gIs utrBW
ngou ropoal YlIYgvI nIraFA
NYSUId INBd

pzeeNpe e
ec4llueJ

(rolBuoproor)
NW{OU tr!}uolB^ aqSrooq3

ReferentStiiDlific:

Prof.univ.dr,doc.stGheorsheBILTEANU
Membrutitularal Academieide $tiinleAgdcolti Silvice

Tehnoredactare:Ameluta Vi$an
Coperla:AngelicaMiliiescu
Coplright O 201I
EdituraUniversitad
Director:Vasile Muscalu
B-dul.N. Balcescu
nr.27-33,
SectorI , Bucuresti
Tel.,fax:02i 315.32.47
/ 319.67.27
\Mrw.editumunivemitara.ro
-maili redactia@editumuive$itara.ro

EDITURA RECUNOSCUTADE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII

gTlNTrFrcEDININVATAMANTUL
supERIoR(c.N.c.s.r.s.)

DscriereaCIP ! Bibliotcii Nalionale r Romaniei

tritotehnie / GheorgheValentin Rornan(coord.),Valeriu Tabdr5,
Gavrili Morar,... - Bucure$tii EdituraUniversitard,
201lrsBN 978-606-59
I -276-2
Vol. l. : Creale$i leguninoasepentru boabe,- 2011.
Bibliosr.- ISBN 978-606,591-277-9
L Roman,Gheorghe
Valentin(coord.)
II. Tabare,Valeriu
III. Morar,Cavrile
631
O Toale drcpturileasupraacestejlucrtri sunt rezrvatEdituii Universitare

Distiibutie:
teyfax:(021)315.32.47
(02t) 3t9.67.27
comenzi@editurauniversitara.ro
ISBN 978-606-591-277-9

Manu
din instituti
profil in in,
domeniilo
spcialiftil
biologie,ec
Romania.
Aces
amploarefl
universitar
editatede P
Nicolae Se
manualele{
Constantin
Bamaue (l
SorinMunk

200r,200

Plant
(creale;
let
rddtcinoas
din suprafa
cultivatepe
oamenilorg
primepent
umane.

tn reo
tehnologice

poluant as
Tehnologii
fi ecologia
.alsoiurilor
a energieis(
utile, const
Au fost avu

I8
'Ielledu! g]eosqjsepesnes.undldnsesele
.ecelBoep
lerl_led
'ezeJelsocB
lcr4s el[ullop e ep lrcutp eNe 'glnSetec .roluldsrSolorq
u! aruelurrJgcgrpouep ol4osullrmseJerti rolelueldp louelxe lnFedse
ul elr4q[rrqJs uud rsormce.reseJec'rrl3al oual (11po$)azDle]id.r & rl]cLd
coJln-eJ8ep eleluBld'elplunletrrel pugdrSe.reuluu8l ep le^_returlsec?
q (eIz 06Z - 0rZ) :unl 6 ecrrc.p4seouerel urp elr4ryuoru! .gzBemp
q.rureol op rnlngJ8 erlEeSe^ ep epeouad .ac13o1o1q
lpl1to1nc1yo7
or18o1ora
euoT
'allslo8o^op rrropsJ nr
!$rtor !a arlaololqdF{rElncllEd't.Z.Z
.urAotd
- 9l nJ lspdeplod Euqrq
eror?cBoJeSrcrucul
urpelunroselrlcnpordo%02
qsoc?'elqero^eJlllpuor q tnlnuelodtdpqrge; e elolEme$eJauea
ri gcqeruseldolc
alelt1ue1sorlue
ap pzeqed plercreuroc
!.te s el Esnpord
'nVrBep gppqlq
elettl
eiqlnc ul psnpoqur6og e ( e'S 'er81eg
llugurps
'iueJJ)n-eJ?
ep eJote^rtlnc
u_eleleunuJ,uuecopgnopelelllrllnul
'(ezeru{unros
- usl8s rSEuoly) e.re^euudep rS (zeru.lJlos - JaJaN:.sen?un ros
- luorElul^l ^tr1 :qcseeugulor
e{Bercep- rnpu9d rSutnrnpoC)Ruutot
ip unrosp.rnllnJ
ul plsrxr,,rurunp.,
ln-plrulurd.luJJnpEdqJseu."utoJ
orieeJcap InroslepueuocorelsepJe^eurudop unuoa InpJBrulued
'('I qet)rolellocere elellllqqs.roleqeoq
Z
e
ra p^4r4nu eleole,\'rloq ra gleces,e&urer ,JeS,eJeppc
EcrSoJouqel
- EI pugd ep erlcnpordap pduelod
e1 piuelszer 'eveqoqeuol
0t
6
un-4urJdpzazuapJec
es untoselsacv .tl6eu-eruoJ
elrrnlospuguruopeJd
Vls\ u!'ufiubdsorqttua :lie^]6ry^ udlede eleo e[uoJ epuudnc
.I,,rtrs,
urp unuoc n-el8op
unros
ep
Ier.go 1nSole1ec
lntuouluos
'tunctuolod.u'utrptS.tkl tJ
'un tp ,tJ w^ord.elec ulp '(Ellalrlos tIIp eued o r$ Brdorlg)
lsg ep BruIV
'unp.8.rhl u 'wrJnp 'q ,D ads
lnJlu.) :t^aaqdotuu,u tAutrrltqtn) J
'rJ'wtlJtorlp 'rJ'an)tocouout rJ ,otlJoa .dsqnsrS a,/r81rd.dsqns
'wtl
urp rdunru,elzecrccsuEll,ueJJ
lJsaorJ ur^o.rdoIecurp,(erueuDlJnl
'rJll^l rorsv
rnlnurzegplse td letdordy p1ueu6
lruouelur)ueueJettpow
'.wfiDocoraDqdsA tunlcDdaot ,afiZln| .dsqls rra'tunaljsaD
llJ.JlrreJ
anrtLrJ Er.eds our^oJd'lEc urp ,(uelstloqzn ,ueNHllpel ,uBlstuegJv
'NeA-proNop erpuJ?urqJ) qlelluoCersv
,nuBotllg.q0
InIuel :(1661
Ednp) eurSuo ep a4uec ru]Ed ngr8 n-4uedlecgquept e ^olr^e^.N
'.elesrolrlpntsrSeJgdurqirolrrirpadxo
Buunq 'lnvg8 oaargyo

rod lncele ndoc

000t-000teps
'cso
eluuadocseP
!! $nI'(untasao u
rcw e1'ea(aDJor
Iunf u!) ginllncul
guloJ etuud olso(
'C pdnp)etuepu
uud 'eelsoc!lel '
rS (urn4toaoq ds
nc pdecul e (n1n
'e a 'domg'V
urp euedoceJeJP '
'dsqns utltn$ao
emtlncu8eePrS1
ur ePu4xee 0p p
Ilu euoduooEen
'
oloce rqesoopt{
lUeZOJdBOmdJe
elelueu8lel IS 1
elrlrpuoc ul eulq ^!
u! lrJods p elleds l
plrsecounu orea1
epod Joluollcnpo
rulued lt^l4od .
'errolord aloiu4s
Furs9ur s'Molel
eugur-eJInqoq lele
''I pdnp) q/6I
09
'ercml u!
I
lnp.rou
'erle^[g Je uffI
$
purg 'lmllnc u[ ll
eNg uanl8 u! {Pj
edomg u! tqosoe
(,,Elleds,,ln-e$)('I

Tdelul2.l4
Zonareasoilrilor de greu de toanni in Rominia (2011)

sudullSrii,irigat
Sudul

lirii,

Boena I, Crina, Dor F, Drcpia, Fau. r. Closa,Cruia. lzvo.. Alex,

Ciprian,Lovin 34. RonulDsLv, KuskunSeri.a,Rercsansa,
c.K.Cipo,
G.K.C6bi,O.K-Elet,G.K.Orhalom.
Kralie!ica.ADacr!
Boena 1.Crina,Dor F, Dropia Closa,Iaor. Alex, Lovrin34, Romulus
LV. Klskun Serira,G.K. Elet.C.K.Miska,c.K.Pdma c.K.Perur,Mv
Briana.$imnic 30, Crina,Dor F, Dropia.Closa,ctui4 taor. Ciprian.
Lovrin34, PKB Krktina,Kralievica.Renesansa
A l b o r . ,I .r i \ a l ( . D o rf . C l o , a (. ' , u i a C a ) d n dA. p r c h e
Alex, Cipdan,Lovrin 14, RonulusLV, Crigana,Briana.Dor F, FaurF,
Glosa.KuskunSerina,PKB K.kriDa,C.K.Cipo.C.K.tlet, c.K.C6b6,
G.K.Kalaiz.C.K.Misk4 G.K.Olhalom,c.K.Peru.. Mv Magvas,Mv
Palma,Kraljevica,
Apache,Cezanne,
Enesco,
ltenan.Rencsansa,
Bercy
Critana,Arie$an.
Ciprian,Dor F, closa SlianaPl, Apache,Cezanne
Apullum, A.dcal l, Ariegan,Tmnsilvania,Turda 95, Turda 2000.
Crigda. Dor f. D.obeta,DumbGla, Delabnd 2, Faur F, closa,
Esenlial.ElianaPl, casparom.lari 2, Suceava84, Voronel,KDskun,
Serin4 C.K.Cipo,C-K.Elet,C.K.Kalasz,c.K.Mkka. C.K.?eiu.,Mv
Magvas,Mv Palma,Apacbe,Cezme, Enesco.Renan,Bercy, Beli
PI
Gabriela,Moldova83,Elima PI, Dclabrad2, lati2, A.deal l, Turda95,
Boemal. Dor F. Dropia,Faur F. laor, Closa,Crui4 C.K.Elet,Mv
Masvas.Mv Palma.Enesco
Aniversa..Elima Pl, Esential,(iabricl4Catparom,la$i2. Motdova81.
Suceala8,1, Voronet,Ariesan,Delabnd 2, Drobcta,Dunbnvr.
Critda, Turda 95, Tuda 2000. Faur F, KuskunSsrina.C.K-Cipo,
G.K.EletG.K.Kalasz,
C-K.Pelur.Mv Palma,Apache.Ceanre, Enesco!
Bercy.BetiPl

Mai existi in cuhurasoiurile:Aximut,BC Renata,lelix, Ilinca.Litera,Mv Kolo, Mv

Marsall,Mv Regirncnt,Mv Toborzo,PKB Rodika, PKB Roxanda"pKB Viz_elika,
gimnic50,Zinbru, Cato,Joseph.
Pobda,

in general,este acceptatiimpd4ireaperioadeide vegetatiea

plantelor de grAu in urmitoarele laze fenologice..germinare,
inrdddcinare,infrdyire,formarea (alu.ngirea)paiului, ihtpicare-inflorirefecundare,formarea Si coacerea (maturarea)boabelor. La rindul lor,
fazeleprezentatese gupeazein etapa(peioada) vegetativd,caraateizati
p n dezvoltarea
organelorvegetativeale plantelor(de la germinarela
inft'lte) $t etapagenerddvd(reproductivA)caracterizateprin dezvoltarea
inflorescenfei,
a florilor qi formareaboabelor(de la inceputulalungirii
paiului$i pandla coacerea
deplind).

82

Mai nou,ata
apreciatca aceas
precisa9i au Pro
fiziologicecelema
cultivare a graului!
exactAa stadiuluid
pentru stabilireacu
a tratamentelordeI
Ca urmar
elaborareaunor s(
Prima scarade co
umatS de ca rea
schimbtuilormorf
multe modificdn
Large,1964;K -U
Ulterior al
Keller 9i Baggio
zecimal),iar Tott
pentru alte cereal
tendinta de gene
dezvoltara
Plant
caresuntdivizate
Trecerea 1
generativaestem
scara Jonard, G
Zadocksti BBCI
graului"spicla I I
parteasuperioarA
Este stadiul denu
(dela Universita
Cunoa$t
potrivit Pentru(
esteutili
acestora
al plantelor,in ca

t8

'nrp5u ep ruolcej el olrqrsues

Ieu luns eelsereeJcuJ tololuEld Ie
AIleleBeAlnlclc utp eirluJ tolrrpelseocagtluopr nluod glrln else EJolsecB
eele^Jesqo '9tepoloJ ..c6olouqal rdue^lolw eluoJrp n_4uedlr^l4od
Inlueuou eprcop? n_quedglqn e$e tuelaeJcrolllpels Eerelseor.mJ
.(4tN urp pc^ols plo l8v
eetelsjo^run l ep)
uopleds
eJlEcep ,,fell^ ep pund,, tllunuep Inpls elsA
Ilrug
luoseJord
'routlos
10661
ae^dnp'L'Z Bg) (erelsercep rnFuo. B p&ouodns eeued
BI pu,edrS.Ii9+ul ep rnlnpouFle^ru el ep lernspur),,urcI el crds,,lnlnpl8
Golofq ep eluFcnl u! trwnuop elso nrpBls lsocv .HJg{ !! slpopDz
.prouof DrD)t
all,lpJs ad 0t - 6Z tA tuuotSSog - ralpx DrDosad
H - D
ad g - V'sapad orDcs ad C - , elunpoc uud ElecJrllelse e^qJeuo8
dBte el ,e^qete8e^edelo Bl ep ngl8 ep roletuEld eeJace{
.upe$otctruul .roJ
,elszt^rp
luns eJec
lnpugl el
rrpe$or.erunes 'eldtcuudupsls uJ gl!!9dur! alseJolelusldeeretlo^zop
6
eJBcul '(0l z .qe, HJsg epur.ez rrrgcs e aJezrlereLreB
ep piulpuol
Plsrxeluszerd uI InzBAones InzJoluns runc .osBorgd5leJeaollp rulued
o-letdepee r( eJeJsptsDJJelelJldu.loJe {lg6l) uDruUollel .(LeuItJr,,
urolsrsun pdnp) lezuo) rS SueqC ,$lcopBz nes .ruolor88pg r* lollo)
e4-e5ep lelriunuqule rcur uEcurpoc 5l[ucolu! lsoJ ne ]ouellrl
.(9161 .pue1.{eg.n-') :tg6t ,'AlrJ-I
'D g) rtsruqolotu
rS o1orq rrun o4pc op elenlcoJe,upcgrpoul allnru
retu lueJns ne upcs elsgce:ngJBep ralueld ep ecr8oloJJoru
JolrJpqurqas
e Jouolxe el ee&Nesqo od opzeq ,saleeJ ep glezrledr eec ep gFutm
lsoJ e eJer '(9 2 3U) pJeuol ep !4turcotu!lsoJ e unpoc ep ?Iscs rlud
'odelo8e^ op ollrpels
lzeeqJJeruoJec.unpoc ep rrgJs roun eeJeroqele
utJd '-.tdtlotJSa^ o D)!fipoJ.. ptezlleal
e .JIELlJn eJ
tsoJ
.lolelueld ericelo.rdep
Joleluourele.rle
Is roleturrllpspl8ulruptlsruruipernlruuauou e elzrcerdnc e.[Iqels rulued
plueuodruleueoJolse ue1urp ro1e1ue1d
e erello^zepop rnlnpe6 e gl.exe
letrl l-eagIezl'eld o ,sues|saJeul .rellorel llrptuloJ tSmlnEr?e alE^rllnc
Is
ap rgtbolourlolJe alopel op Inlcund urp elue1rodrurreu eleo ect8olorzg
.rolnpels ererJelepep.eu$ IeuI ,. ugzrllpqns.. sndold n rs psrreld
ep luercuns else nu mlngl3 lelieleSo^ e,.orezr^rp,. plseecpc ltceJd
ne ISolouqrtrStpJ tolJleJtlJer8olotqur lSlletJJds
tetE,noulel^l

rurBunle lrundec
Be!llo^zopuud ?
Bl e$uruuoS ?l o
plezltalaerex 'p^!D
'.rcI
Inpu_eJe'I .?
1,toL[ulancdsu
'afiutupR
aaat
e odElaSo^ep r
-Ep
'e)trrszr^
8)d
^r\t oto) ^n r51r
'o.soua5uue.J aq
'ootJ)
c u!r.s u
't8 ^optol,!
'Z

lal'

^n lotg)C ttu0
'E6eprnl I
trprvz
^w lnrod) D !)sl
'000eRprn.L96 p

';q90)o!.tg)or

^w lnrd) c eute

(noz
, r'z ptagrJ

v
-i.-

\4

v
-ii:=

Fig. 2.6.Sladiilede dezvoltare{ greului,dupn scnrile:FEEKES,BAGGIOLINI,

ZADOCKS $i JONARI)

Fig.2.7.Stadiul"spiclr I cm" la grAu

84

Etapa vege
seminle
germinarea
liigului.
Germinarea
'
germinezetrebuie
samanF sA fie ca
ridicat
germinativS
noua,de preferatdir
pe de alti parte, in
celdura$i oxigen.
GeIminarea
numaidaceaceste
sub aspectmeteoro
o problemiPentruI
culturi a greului, n
deoarecede la re
rimene un inte a
seminal).
Pusein con
BBCH01 -03)(tar
spre periferia bobu
active.Enzimeletl
molecule comple
transportat9i de a
aminoacizi;amido
acizi gragi gi glice
Knauer, 1975).R(
moleculi micl, t
Transferulacesto
scutellumului.
incepedivi
muguralul $i ra
inveli$urile bobu
incollitului (sradi,
5 raddcini),pe sup
se adencescin sc
mlneralenecesar

s8
'redulnu eJeseaau
olBJeurur
aluups nc ede qJosqe rS ElueJdealBolrr^ pzeexg .los ut Jsecuepeos
elurcppp :uelnJrpeJruosuadEzeouuoJos loJp, ieJeJdns
ed .(rurcppglg
- ) ereuouque IurcgpptellBleler rs rede pugrn3
G0 tnlpoJi) rnFtdloruJ
.rnlnuouque
Fluoruou puecJeur
InldeJp ul rnlnqoq elunsrle^ur
eleq9Jls 'EzrJoeloc 6p plefoloJd ,Blncrpeu .elnrlpl rS
lnsEm8nur
'arelseJr0p rJrUlgA
eaunrzr,ltpedocuJ
lnop roJecJnle^luel p.r1n1ec

uud acBJes uouqrueerds

Inrpeurerur

,"n"j;tl::l:?:;j

'o$ouEJqes
"i.nno..
Inuouque eIec n. .elrqelrurserosn ,!.rur glnJolour
nc e u3lo eluBlsqnsu! leSoq.soldplcns un ptlnzad .(S16l .JonEu)
N'puslfeH n-) ,I.eqqcsrd.D pdnp ,8.Z.Bg)puuecqBrS r6er8rzrrp
ul rel] eleptdrl:pzoanlS--ezollu-eurlxep
ut eaoJl
:Etcou[uB
Inuopru
u! ce4 eJaurelold
:ournuurS .uouqtuee4pc ep lelrl,urse
ep rSlBllodsrl?Jl
op roin 'pldurs IrD plnroloru nc eiu4sqns u!,pxelduroc plnreloru
nJ'urecsopuo urp pNezet op aleiuelsqnsguuoJsus{eleulzua.o^4ce
uhrp rs orlnlosul reJl rnlnuouqu. euleerd ugts mlnqoqeueJuederds
rqesoepu!
eleueeloulzue,radBeriqrosqe
-ednA.bl.Z.qei G0 _ I0 H)Sg
aMDJs)pdeqrosqengJBep eleqeoq,euruue8 ep tdlpuocur esnd

op ,qzeemp
Insn'der'EInBer
rv., auz9r - 0, ep le^rorur

nu leueues e1 qugd tS eJacururosJolrrnlol ueJellocgJel ep";ttjffi;:

eceJeoep
'lipllncrjrp eloun prede
es lod ,eseoroJultS epeun telrt ,tnln-e.r8
u prntlnc
Jp Jliuoz ul _tuet|un u! .glluoJutc gloJuBDeJr)J?ldrururd pruelqo.Id
o
ernlqsuocnu laedsBlsaaD,erdugc ep oleuozul t6 or8oloJoeleu
Fedse qns
rleurroullup ul lulutossnedelep epouodsmaEd ne ee]seregcep reunu
os los ur esnpo4ur ng$ ap Joleiurues Ee.reurruJeD
EzeeSuelcep

'etellptun
ep eo,rtdo
eldrpuoc01ruru1q
og u. ,", ,, ;"J;"r^t;U,"u'#'i;

:ruet - t6p eqJal relu nu 16luopaceldrnFue elJoJeJurp l"JoJeldep ,^enou

relu lpa rS leuruas InsnedoJutp plrsel ,pmleu eg
Fs,ptecrpu p^4euluJe8
olellnceJ o eposod gs tcop ,euluue8 e op glrqed8c eg ps eiugrups
'oyd o ep ed
:eptiuese Ililpuoc pnop elrurldepur etnqe4 ezeunu:e3
,ss luerupd u1 gsnd nprB ep elu-etu-es
eJ nJlued .D DulrataD

'TNITOICSVS'S

r
t'

t-

|'=F
r-_

t-;

rtI

I
-

.rol"iu,,u".
EoJruo^
q^r*le8e^
el qugd
eJerlo^zep
16eer"rs".r"
n"r"T,lfflH
rpuudnJquLUeot
ur nEtS:p lolJ|ueldprie:r8e^.g,r!tuta8arudetf

tffi

-T-

@
@@@-@
tf 1
lF !i

rtr4l

lt)q;r,

\)z \y

Fig. 2.8.f,tapelgerninnrii bobului

de greu

h acelaqi timp, mugura$ul,protejat de coleoptil, strebate

inveligurifebobului (stacliul 0n, se a1ungegre
spresuprafatd,ifi inceteazA
cregterea
este
strebatut
de
vdrful
primei
frunze,acestafiind momentul
$i
rAsdritului(stadiul 09) Coleoptilul,lbarte rczistent,asigureproteclia
penAla rdsArire,
apoiseofile$te.
lesuturilor{iagilealemuguratului,
In condilii favorabile de temperaturefi runiditate,perioada
geminare-risdriredureazd,de reguld,8 - 10 zile; in mod frecventsunt
neceste pentruraserire15 - 20 zile, indeosebidin cauzainsuficientei
apei.
Comportarea
seminlelorde grduin perioadade germinare-reserire
depinde de o se e de factori.. facuhatea germinativd Si energia
germina vA (vigoarea seminlelor), puterea cle stAbatere: starea de
sdndtateSi tratamentelela sdmAnldtmdrimea bobului El cantitalea de
substanlede rezeh)d;atacul de boli qi ddundtorit compactareasolului gi
Jbrtnareacrustei;asiguraleaumiditdlii, temperaturiiqi aeratiei in sol.
La sem5natsecereca solulsefie suficientde tasatin profunzime
pentru a lacilita ascensiunea
apei; totodati, stratul superficialde sol
trebuiesa fie afanat$i relativ bine mirunlit pentrua asiguraincAkirea
solului, accesuloxigenuluiqi strebaterea
coleoptiluluispre suprafafd.
Excesulde umiditate$i djsfugereastructuriisuperficialepot conducela
formareacrusteigi,in situaliiextreme,la asfixiereagermenilorin cursde
rdseriresaua tinerelorDlentute.

86

r-Ft

Fig.2.9. Plsl

lkfAamclnl

planta formeaze
energieipe careI
in ene
luminoasa

ln stadlu

dreptulbobului,!
al doileapultan
lilnze (fig. 2.9,d

L8
(066t ,reuttos.C pdnp.6.2.39) ezun_U
rolp ellpJor.uudtu.rodJo^ eprmep ^qBle8e,{
elernSnupugundeeltopl?
-3p lec 'euncsunpouoturenopelezllnpr^rpur
eleppp.re.rnlnqoqFldoJp
ul pintuplduud eun4reso ,(l
o,,
ep lnrplsuI
I
fltpDts)
r?zun{
'^crurqc
orzloueul psouluml
,oudoldBelglr^rlreuud gJn8rse
ereugpugruloJsupl
0-16eJered ter8reue
ezeqed puellgorolce4ellulrseedecuJri gzun4 erurrdpzearujoJtueld
'eru?sqJgdnp
l?tpouq azun4 topaLrd Danurol ra DatDurcppp,tul
({te+urord)azrn{ t opInlpEls
:erlrlsF - ar8uJurtaA
:!a!iBra8e^
lnlodaru!Bl ng$ op trrtd .6.2.3U

ep smc u! Jolruor
l esnpuoclod oF
'9lJsrdnseds mf
eeJrzlgcul
mErs
Ios op Frcg$dns
eurzurgoJduI 1gs
'|os uJ DUDDD
I

A lqnlos oanpod
ap oap4tuDr A fil
ap o pts :arapq
b!8pua rt p^uD
eJuPs?l-oJeuruu
relueragnsurgzru
llms lua^ca{l pou
Bpoued 'otelryr
'6$elrJo
,s r
ed.oprd grnSlset
Flseuiour puru ?ls
'9i
9z?etosulrsl J?
epqg{s 'lqdoolo

'rl'r

ngr6rp
InlnqoqIrtrluuat 5

Rdddcinlleembrionaresuntfoarteactive gi absorbapi 9i substange

nutritive din sol. Acesterlddcini vor rdmeneactive pani la sfAr$itul
perioadeide vegetalierdar importanfalor se reducefeptat, odatacu
redecinilotadventive.
dezvoltarea
Deasuprasolului apara doua,apoi a treia frunzd(stadiile12 si
1J). Odati cu a doua frunzd, incep se se formezeprimele ridicini
adventive.

l-a

pentnr o noud faz

"preinfrdlit": al d
alunge$tein interio
so
cm de suprafala
La acestni
acesta,al doileair
venind de la rddici
la 12- 15zileduP
Tulpina Pr
embrionului;la ba
care vof dezvolt
primei frunze, al (
Fr4ii secundarid!
delocspice.
Chiar dac
suprafale,o secli
constatecAfratii s
in momen
devine vizibil (st
inftAlire. Aceste
sirurilor minenle
depisescin imPo
inci din primele
ridicinilor adven
pan[ la inflodt, ci
Kutschera,1960r

i
Fig. 2.10.Plsnta de greu in fazade infrtrtit

infrdlitut. Crrind dupdreserireqi dupeformareaceleide-atreia

frunze,cre$terea
planteide grauaparentstagneaze
sepregete$te
$i aceasta
88

Flg,2.11

68
(q) rruouu!BI r* (") !ur8'
ur E.rsrtul EIruueol ap rnlngr3Is rslnrpsr Inurotsrs.JI.z .3!d

es lsP
el3elE8eJd
ere4 ?-ep raloJ?o

I
I

.(0661.esqlec
!0961,e.reqJsln)
v ep11!c
'I pdnp'l
I Z 3rl) gurrrcurtol eoJello^zep
e8uueas pu-ec,1r:ogug
e1gu-ei
nnuquocJsolaeolsecv
uJgzeenlrs
os
e^rluo^pe
lrqB&
lolrurJEppr
Inlp4s
e gsetu etu rcur ee3 .te1ue1d
e qier,rep rugurgldqs
elatuudurp qcug
sueturlllo^zep es rs e^rluo^perutcppgJ
luns elg .gluegodurr
ul csesgdep
eJ 'plde4'erea ed'olsuouqlueeltul'pppJep unl-?le,eleleururoJurups
rS rode priqJosqE
el gdtJruedtl alsu^rtrDuI p4ur eolsecv .ordg{uJ
ep Fpou el ep rulcpppJlou qzeouuoJos ,eZ tnfpDJs)
lrqEl^ euhep
ole.gInuud rSeJledB rezutuJeeJacsJsop
edocug
pugc|queuour u1
'(0601'Jrutlos gdnp.61.7.Bgt
rlpuuoJ
efeptunqI|iB{ Er;letsuor
6
es Es olrured *rip4u1 op rnFpou Inl6^ruel lnJqJound.eso ,lleJpJdns
'ezun{
el lllqrzr^
nu
IIis{
luns
ep
u,
f
lnrp'ts
U""O
-*il,a*
gTeeuroJ
"o,"o
nu nesaAt)rnpoJd
qels.rrru elrdsuoJunnepuepunres
rrlelg
'oudeprLrrESprSenop
e razun{Jezeqel e}.geeltopIe ,ezuruJreuud
ezeq el qzeiwroJ es ele{ Iu.uud .l
ap tjDq Elo^z.p Jo^ aJea
Fulpn
un8nu Z'?ln8erep .csesq8
osuocurpJoloreosrzung
ezeqe1:rnlnuouque
le ^uDeBa^(oloJn8nu)fluo) up eur^otdpledtcuudeurdlnJ

'ere.urou
jJ
."rr"",r;1'j"^fil!l?r"ii
rdrpuoc
ur,edocu!
eeJris+ur
;.11J

Ie,\eseJegodsue{n.Uuoddtuq e,l1g:celAe,uespo-"1u,
:n1ie""
1"
""1rope.J
qns .JriE{u! op pou lnloltt^ - ereSo.r8ulo elde
tsecB
le^ru
'rnlnlos
eleJoldns
ep luc
Z ecrrcel ounrsuorseutp elieJdoes ra rnlnlrldoeloc
u1elie8tmp
ltrrouelur
os_'leuruljol elern8nt.l gueod erec ,poruolur e6]|.op
Ie .,J!ip4u!ud,,
elSeunu as erea setoJd un Jol elv.eriela8e^ ep pr"1 gnou o'n
tu"i

rurcqpgr elerurrd
tS ZI allryD$) gzu
nJ glepo 'pldo.q
lnlra.qls l pugd
oiu"$qns rSlde $o

Adencimeade formare a nodului este superficiale.aceasta

deprnzdnd.
inrr-ooarecare
mdsurie.
de conditiile
de mediude la inceoutul
\egelaliei
desemiinar.
$ideadencimea
Graulsecancte zeazAprintr-obunacapacitate
de inftetre. in lan
incheiar
esledednritca-la inlrarea
in jama.plantele
de grausaaiba.2- J
liali $i 3 - 5 frunze.Un infrdtit exageratestepigubitor,deoarece,
prin
comparafie
cu frateleprincipat,fratii lateraliconsumdo cantitatemari de
asimiiate,
dar producpufin.De aceea,sediscutaadesea
dacAestede dorit
ca soiurileamelioratesAse caracterizeze
printr-ocapacjtate
de infretire
maimarelau.dimpolrjrd.
estebinesi infriteasca
maipurin.Sirualia
esre
foartediferite,in funcfiede condiliileconcretede cultivare.Estecert ci,
prin inlidtit, plantelede grauau capacitatea
de a compensa.
intre anumite
limite. pierderilede densitatedatorateunor cauzi difcrite riemare.
temperaturi
scdzute).
In mod obi$nuit,procesulde infrdfire a plantelorde grau se
petrecetoamna.Procesulpoatecontinuape timpul iemii, dacdwemea
este favorabile(in ferestreleiemii); o parte dintre frati se formeazi
primdvara,
daraceftiardmdnneproductivi
(d eoatece
nt parctrgstadiulde
in climateleumededin Europade Vest, cu ierni mai bldnde,
infrdlitulplantelorde grauestefavorizatde wemeaumedi si rdcoroasdprocesulcontinuand
pe tot timpul iemii; prin comparafie,
in climatelecu
nuan[dcontinentalS
(chiar excesivcontinentali,cum sunt unele zone
rmportantede culturd a graului in Romania)vegetafiaplantelor,in
general,qi inlielitul suntintreruptepe timpul iemii.
Semdnatul
in epocaoptimdfavorizeaziinfi[tirea. Seapreciaze
ci
o culturi bineincheiatd$i cu perspective
de a da recoltebune.trebuiesd
formezeun covor vegetalcuprinzand900 - 1.200frati/m2,din caresi
rezulre,
in finaI,450- 600ftatifenili.
Cdlirea.in paralelcu inriddcinaroa$i inftAtirea,plantelede grau
trec pnntr-un prcceslent de adaptarela temperaturiscizute,denumit
procesde "cilire". Procesulpoatesd durezepeste46 zile constein
$i
concentrarea
teptati a suculuicelularprin acumularea
de glucidein toate
pa4ile plantei,dar indeosebila nivelul nodului de infritire. Glucidele
protejea.,a
coloiziidin proloplasma
in timpulgerurilordin iarni. in mod
convenlional,
perioadaesteimpd4itAin doui faze,tjnandcontde evolutia
rremii)i. indeojcbj.
de erolutialemperaturilor.
pe rnasura
cc seapropie
lama.

90

Prima fazl
temperaturiridica
temperatu scezu
respiralieestescda
organel
cregterea
altabilantulacum
A doua fat
petrececandtemp
dupdunelepdreri)
in aceastafazd, sa
insi, concentrare
urmarea prccesul
Conlinutul
2570$i poateajun
foarte mulli f'acto
seminatului(tab.2
Ca urmare
grau pot rczista pa

-20.c).

Subaspec
grau aparc numal
pedcol poate sd
ferestreleiemii s
plantele absorb a
bruqte.Culturile b
ger; la nivelul nc
eventual,de un st

20.c.

Trccereasl
loc in anii norma
de nord a Moldov
dupi 20 decembr

I6

6'92

r'02

8'81

0'02

862

891

6 91

s'Ll

eluEu tz

eu?lll

II

9SZ
euEtuqq1r

auquerou
zz

zertns)

808
"r"Is^ouolht

lnros

::trqord4elor:I lsoJn" Pu.to

rp unros,)tu{rp strrrlE{rq rp rlunpou 3t tn.s urp %).prrnF tr!BuBlturruo.)

sI z ppqDJ

'(0/61
loceqrog O ?dnp)reSorqoclnNe-pnsuJeuqurer.p0Z pdnp
lerqc'ruEi
ls
u! ouqEFJep ts lrlul ,re^oplol e prouep
Inlso^
lnpns
0z
0l
.rFnuouIluBuJcol
e?l4gurnfrterue^llsuBrJ
ul orJqurocop
0l - g opJn[u!
ole rngJ8op.rolllnllni B ,,Eluerep snedel!ep e&ls aJdseobcerJ
'ppedpz
- qns 'EInEer '!epecs
op
nu
erueladuel
epf"rf,
.n
1".fr313
'rS tugugd .p ttlr
"p el :Jea
ep lelolold e.rri94u1
ep tnlnpou lnle^ru
Z-l
ep esru$rpluns nu elrt9crs otrlP{ur leleurippqJul
ourqelurulnJ efruq
urue8 ul^rns tS (etueJse8mlur^oporoluntnsoirS pde qrosqee1o1ue1d
'runleredruolluol6oJcgluopp) oJe.rq^quudsep
sl nes rrulor olo4seroJ
u!,,lr1?cep,r
ne-s
ol.tueld
e'recuI elrrienltsul gJdeps aleod locued
tSeleJE
:re8 ep osurJd.rns
luns 'elrlpceu'aloluldpcBpretunueled?ngJB
eprolelulde oJere8ep
ap Inlocuod'.ro8el raiuelsrzulnlcodseqng
_
'(t.02rErq.)e{iq{u! .p rnlnpouInlo^ruel Cogl- o9l- el pu-ed
eFrzerlod ngr8
ep ololueld'leurou lemsgJsep
alrl_c
ep seaoJdrnun olgllJn eJ
'(t/61 'nuBelllg qO
'9l
Ednp Z.qel)rnFteuquros
elep 'lnros 'Eulueotr
u! rrutol^
oJer aJlulld,uolceJrilnu elleo]
Insreru
plseore
ep opurdep
o&op^
:
ns
utp
l gugdo8unfee$od rA o/ogz
%0t
'9ln8orep '.lseApdop
ardp4ul ep
ul oprcnlSuI
Inpou
Intnuiuo3
.ari?ltdsuefl
Jp lnlnseJold
e eutn
trc'rolueldJoloue3ro
EercleJptqsap
uud 'IelnlocmlnJnse&4uocuoc,psul
qnurluor:lsnperglellsuelutna eleos{Jsep
os
n?s,ezEJplsecD
ut
FseroJd
'roleprcnlS
eolelnuncEur loJun el rBurnu zalursoloJ
:(uerpdeleun-ednp
'J.01- el gugdrprq.)
J"0 ep rnf ul 1nzgrsne oluntereduelpugcoce4od
es rS elrz EZ - 9l pzeoJnpoqpc ep mpsecorde gzpJenop V
',rrlrzod
else
relueld
elr.rnlnsei
u1
roleprcnlS
rrrplnmJe
Inlueltqlle
el rz o el 0p'oJeuln eC qllullecuJtlnu etserelueldJoleue8ro
soJelse!
{4nzpcsop
'plepotot:FzgcsglsoedeJrdseJ
Flsoploluntplodluolznecurp
uud eprcny8ep lnurnsuo.pu-ec'(J.9,0) BeldouelnzgJsunle.reduel
rS g^rlJ else ezetursoloJ
pupr '(C.Sl - 0l) enrz olecrpuun:leJedrue]
nr Bpeou.d ur col e.rBtA olrz 0Z - SI pzeeJnpgzeJ eurJd

erdordeas or pJn
ednlo^eopluo. p
poruul 9u.relulp
oloprcnlCerriq{
aleolur eprtnlSg
ul ?lsuocrSelrz
lrurnuep'olnzpc
ng$ op eleluPld'
ps eJJurp 'zurl
'ounqat
ps
6rnq0rl
os e
9C-ezercaldu
ug 'ro1e1ue1d
ede
euoz eleunluns
nc oleleullcul 'or
'pseoJocgJ
rSgpo
'epu-elqlu ruler
ap ptpols Emc:e"
qzeeuJoJrs de{
eoulel^pcep'rlru
es nerS op rolel
'ergluor,alrJeJr
eltunueo4ul'esu
'qauec alsg eJe
alseedenlls urln
errlpr;u1ep el4tc
luop ep eNo9cep
ep eleurol4rluc
uud 'oce&oop'ro
t - z 9qrpsnv$
ul ul erdp.gul5p
l$ndecu!el epnr
uNeece'Pler.ur

Repausul.Pe timpul iemii proceselevitale din plantesunt mult

incetinite,din cauzacondiliilorde temperaturd
putin favorabile.ContinuA
o seriede procesebiologice,esteadeveratcu o intensitate
foarfereduse:
absorbliaazotului(chiar la temperaturide 0"C, dupd ProfesorulEmil
Spaldon),precum qi procesul de fotosinteze.Aparenta stagnarea
vegetalieiplanteiorde graupe timpul iemii i-a determinatpe cercetitorii
italienisd foloseascd
(vegeta[ie"ascunse")
temenul de "criptovegetatie"
(dup6Gh.Bilteanu,1974).
Perioada de regenerare a plantelor de griu de toamni in
primivari incepeodatecu dezghe(ul
solului.Dataestefoartediferiti, de
la un an la altul, in functiede evoluliavremii la desprimavdrare.
Pentu
condiliiledin Romdnia,dataceamai timpuriea fost l0 februarie,iar cea
(dupaO. Berbecel,1970).
maitfuzie27 rr'a1]ie
Planteleiii reiautreptatprocesele
vitale,incepeabsorbliaapei$i a
elementelornutritivedin sol. In acestmoment,foarte importantesunt
cantitdlilede azot aflate la dispozitiaplantelor,din rczeNelede azot
acumulate
in plantegi azotulexistentin solutiasolului.
Curand incepe crcttereaintensi, care dureazdcirca 90 zile,
perioadecAndse acumuleazd
90 - 95% din biomasatotalda plantelorde
grau(comparativ
cu numai3 5% din biomaseacumulate
in perioadade
toamnd).
Etapa generativi. in dezvoltarea
plantelorde grauaceaste
etapi
incepe at Jbrmarea sar alungirea paiului- Pentr't)a tece de la etapa
vegetativala etapa generadveSi pentru a incepe alungireapaiului,
plantelede grautrebuiesAfi parcus procesulde vemalizare;
procesulse
petrece!separat,la nivelul fiecirui frate format; inclusiv boabele
germinare9i pl5ntutelein culs de r5s[rireparcurg,in condilii favorabile,
paocesul
de vemalizare.
Faza de alungire a paiului (.stadiul J0) se considerAincepute
atuncicandpaiulareinellimeade 5 cm. Nodurile,dispusefoarteapropiat
in fazade infielire,incepse se indepirtezeprin formareaintemodurilor.
Cre$tele au loc pe bazafesuturilormeristematice
aflatela bazafiecirui
intemod.Cre$tereaunui intemod incepe cend s-a incetinit cre$terea
internoduluianterior.Paiul de grau estefo.mat din 5 - 6 intemoduri,a
ciror lungimesporegtede la internodulbazal spre cei superior,care
poart[ inflorescenfa.
Intemodurilebazale(l - 2) au diametrulcel mai
mare$i^peretele
cel mai gros,imprimdndrezistenlA
la cddere.
In aceastdperioadA,sistemulradicularal grAului se dezvoltd
puternicpanaia inflorire,prin cregterea
radiciniloradventive(fig. 2.12,
"Techniquesagricoles",1993).Condiliilecare favo zeazi dezvoltarea

92

ridacinilor adventi
productie.in aces
ilustreazicorelati
spiceformatePeo I

in aceast
dezvoltaream&{u
filiand,va asigur
ale inflorescentei!

Corelatir dintre n

Absorbfia
procesulde fotos

t6
ezeJur '.rSololzglcedseqns 'osueluroueoJluns pzelursoloJ
ep lnsecoJd
lS umJerd 1os ulp o^qulnu rolelueruolo rs tede eriqJosqv

s'8

l't

0'nl

s's
9Z

z'z
0'9
elalml
Intn
lluBld ed e.rds ap lnl-eulnN
rp EZEJ
u' 5^rlur^p?rurrEpEr
rp trugumN
los ap tnrl
rSrntn$d r arr8unp ap EZBJ
or o^gm^ps lup?ptr :p Inlpluntr,ttmp sgsp'Ioi)
9I',Z Ftaqor

'roJeqeoq
rs
reluecserogur
oF
aluouoclluoc
lolelueuelerupuloJ eJeseaell
eleiuelsqns
eJn8rs
sA ,quellrJ
-oroJcerielurse uud ,elec 'aqetuisoloJ
ptutxetllselello,4zop
Inlelede
el e8unfes rSJopzuul eeleluofeuezeeuuoJ
os EzeJp$BeaeuJ

*t
!t

a!iBraSo^
.p azBJaluoJrpu! '!ur!Jugp8
ad nBrSep lalo8ldrollul'fplr
Iossu Barezrusdau.ZI.Z.trJ

|n|d|t

ealello^zepgzee
'ZI Eg) o^Du
Z
9llo^zepes Inln
'eJa
Iru loc ln4ourc
eJec'rouodnslo
e 'unpoulolur9 earolserctruDoc
rruPJ.gezeqel q
'.rclunpouelur
?o
lerdordeeUeoJes
plndecul-eJopr
'elrqeJo^eJ
rdrpu
eleqoq^rsnlcu
es Insocold:olez
'lnlnrPdsoJfun
Bdeloel .p era.
pdeF -eNeoce
np$
5p pEorrod
ul ele
ep rololueld !l4
'elrz
06 e.Jn V
loze 5p ol5^loze
luns alu?uodur e
e rSrodeuriqJos
eeclsr 'eueruqoJ
nlued eJerp^Pr
ep 'ElueJrpoueoJ
ul 9rrueol 0p n-

|oiq

!|||!rrrr!j

'n-eJB
opqlueldo od oleuuoJecrds
0p FupwnutS e^rlue^perulcqpqrop lruptunuelurp erieloJoclzse4snll
(0661 'reurlos pdnp)
qel ulp .lelep 'sues$ece ul r4rnpord
C
9l
z
.e,t4uelpdrolturcgppr
ep rolotuouoduoreoJeluroJ
rSIrolrpurpzealuengur

(,,psun.se,,
odelo
ruolplaJJecedleul
e.rer6eNeluot
Irug lruoseJo{ g
:Esnp.JaleoJepl
Pnu4uoJ olqero^
llntu tunsolu?ldu

de formarea paiuluiare loc diferentierea

organeiorgenerative.
Suprafata
de asimilalieajungela 30.000 34.000m'la hectar(indicelesuplaf'etei
foliare : 3 - 4, valori considerate
optime pentruzonelede culturd a
grluluidinRomdnia).
qpiculuiinleninctnainredc sldrrilulinfralirului.
Diferenlierea
in
stadiulde 4 frunze,mugureleterminalal frateluiprincipalprezintdun
apexscurtcarearela bazA,diferenliate,
doarprimordiileliunzelor.Putin
mai tirziu, dace se face o secliunela acestnivel gi este analizati la
microscopsepoateobservacd,la frateleprincipal,existd5-6 frunzedeia
formate,precumqi o seriede striuri cu nuanfi mai deschisesau mai
intunecati,bine vizibile cu ochiul liber, indicdndinceputulalungirii
intemodiilor.Mugurele terminal (sau apexul) inceteazade a forma
primordiilbliare;cl se alungefte$i incepese se segmenteze
in "riduri"
paralele,carereprezintdprimordiileviitoarelorspiculele.Acestedetalii
suntvizibiledoarcu o lupafoarteputernicesaula microscop(stadiulde
"dLLblurid") (fig. 2.13, dupd D. Soltner, 1990). Faza marche?,,d
tmnsfdrmarealnugurelui vegetativin mugure floral, deci momentul
initieriiflorale.
Pe durataalungirii paiului, conul de crcltere se dezvolti $i se
dif'eren.tiaze
spiculeqele,
florile, organelemasculeti femele;concomitent
cu diterenfiereaelemenlelor componente,inflorescentacreQte in
dirnensiuni,se deplaseazd,
treptat,in sus pdn pai Si ajungein teaca
ultimeif'runze,
marcind|'azade "burduf' (rrddiulprincipal4).
In acestinteNal,primordiilespiculuicontinui sa se dil'erenfieze:
"ridurile" se translbme in primordiilespiculetelor,la baza cArorase
observi,deja,primordiileglumelor.
Cre$terealralilor se opre$tein momentulin care, la nivelul
linarulursptc.incepefonnarea
glumelor.
tstadiul
intpicatul
principa! 5t. inflorirul t.tadiul priacipa! 6\.
^
Incheierea
fazeide alungirea paiului estemarca6prin apariqiaspicului
din teacaultimei frunze.Dupdcatevazile are loc infloritul, marcatprin
deschiderea
florilor (paleelor)qi apari,tia
la exteriora staminelor.
La grau,
deschidereaflorilor incepe de la mijlocul spicului spre extremitii,
decalajulde inflorirein cadrulaceluia;ispicajungindpdnl la 3 - 6 zile.

94

M
w

\ ir

Totodate, la grau
deschidereaflorilt
(polenizareaa/oga
dependentide me
de la virful gi ma
condi.tiile nelavo
elementelornuhiti
For| area
(coacerii)sr.rntdif

5()

el elBcad 6rEoln,ep oluqrupou op edJunJu! apriuoreJrp

luns (rDocBoJ)
-i)ro*rog
l4-etlnleu olezeJ rS (l lDdDaud plpDts) rynqoq

eiuercgnsul'p'ces)
ocr'orouqe'n
lt
u.o,r"
"ot ;Liliil:J":1tJi,ffi:

ep ieJgrldtue .lse FsecoJd :rnlnrrds ezeq el ep sgle rcur tS

lrgJg^ el ep
eleielncrdsl eFlrluets eoJgdseteod,rlnloJ .Iluror,r
lnsraurep pluepuadep
.Jlsr pwoBoloea:r.:zuapJl
rlsJ nu e Dzruelod.snld
ul
{psnlJyr.JttJeJd
.JolDoU euJptqJsap
DutodotnDnuoleztlqo J)sa E ezruJlod leJu!
IrJlsE
ep rluleul col oJe elelue utp rnlnuelod eoJeloqrle.npJB el ,qlepoloJ
f^p8roua; Ed?F rJ ngr8 ap erurtd.I.Z.BIC

'eyrz9-ge1g
'liptltuatxo ordd r
'n-ei8e'J Jolou[u?
uud tecJer! lruuo
rnlncrdsBduedu
'(g
lDdttuud lttlpo
'or?c u
FIo^Iu l
es Jorqazq q
iezeriueroJrp
es gs!
'A'
Pd!)
e.eel uJ e8unfer
u! olseJc eluoc
lueluroruor :oleu
es rs 91lo^zepos
Inluetuor! lcop 1
e^m6t4ateru
ezel
op lmpets)doJso
rllepp etsecv oio
,,rJnpu,,ul ezeluo
uroJ s 0p -cze
rur8unp pgndec
rsru nes psrqcso !
elepezun49-Spls
el plezrpuotsor
udnd 'rolozun{ol!
un e-lurzeJdledra
ut Intq$P{u! lntl
B grnllnc op Olou
reieJldnseleopu
eieJerdnse.{qero

suferAplantaca urnare a degraddriiclorofilei,precumgi in functiede

felul in care se prezinti continutulbobului in umiditate$i consistenta
acestuia.
l-ormarea
bohului incepe.pracric.imedialdupa fecundare.
in
primele 3 siptemani,bobul cre$temai ales in lungime,apoi domini
cre$tereain grosime(fi9. 2.14, dWA "Techniquesagficoles", 1993).
Durataacesteifazeinfluenleazd
cantitatea
de asimilatedepozitate
in bob
gi mirimea boabelor.Formareaboabelorgi acumularea
substanfelor
de
rezervi in bob se rcalizeaze,in principal, pe baza substanllorasimilate
de citre plantein aceastdperioadd,deci dup5 inflorire. La fotosintezi
participatoatepd4ile vezi ale plantei;pe mesuri ce se avanseazispre
matudtate, cregte rolul tulpinii $i al inflorescen{eiin asigurarea
asimilatelor,deoareceacestearimdn inci verzi prin comparaliecu
frunzele
careseusuci(fi9.2.15).

Y60000000
llrt!tl

AAAAANAN
VVUUUUUV
ttolllltltrl!ll

000000CICI
!r l'fr2ta.aza

ANANAAAN
ts/Wb/b/\d\s/lorh/
EU?'lts!l!
Fig. 2.14.trvolu{iabobuluide griu de la fecundlrepentrh mrturitite

O paftedin asimilateledepozitatein bob provin prin hansferdin

alteorganeale plantei(fig.2.16, dupaG. Fischbeck,
K.-U. Heyland,N.
Knauer,1975).

96

rig.2.l6

La maturit
nodurile tulpinii
ingilbenit; asimi
intensitate.Boab
umiditatede circa
terci (lichid) alb
p54ile formate,e
condifii favorab
substanleleprote
gluci
acumularea
Dupt une
din totalul asimi
ale planteiesteuI
10%; limbul ulti
imediat inferioar
fiunzelor-,36%.
Maturitata
culoareagalben

LO

'eurdlq rSolozun4) pueqle8ee.rolnc

,esdocul eleeledra aleunl8 rSle[l.
qtpdec etueld
a\lpotN) (e^rearu!) puaqpB Dap!.otpJ,!
Ug
E
.o6gt _ ropzuw
elrcel nc Inrcd:o/0t - 6.1oueluerozun{ lnqurt :%g - eJeousJullstporur
rezun{ lnqtull :%zl - (,,prepurls,,ezun4) ezun-{Jreur4ln lnqurrl :%01
- In lds EUeodgrpc Inpouielur:%0E lnrrds :eoteolpurrnelse reluld op
rllld roletueJlp Inuode 'np op Inqoq u! osndeprololEllrursInFtol up
'(t861 'ueJlss
I,4l)ErueuueDu! olentcaJoupurluretepeleun pdnc
'tolopldtl rStoleprcnlSeeJelnunce
-esu!gnulluoc :elelrlelol u! elerdoJdellnlrlnce n-s eareloJdololuelsqns
'gdEte plsBoce uJ euruue8 eelnd le
'elrqeJo^eJrdrpuoc
Inuouquo
u! '!pcEuuge oS e&nuquoJ u! el*orc rBrusA 'oporu olso 'a1eu:o1e1{.rgd
oteot ele InuorJqug rnlnqoq elunsrte^ul oJlurp 'sorclqle (prqcll) rcJel
un psergs psl 'eF8ep o4ul etrclolpzluns etel yo\g ecJrcep el?trplrun
u! lnuiuoa un ne rS turxeul Inunlo^ suqe ne eleqeoB elElrsuelur
ni qreosqlsopes qoq uJ roloiuElsqnsBorelnumcerS eriel[utse :lrueqp8ur
ne-s Ezeq el ep elozun{ rBunu 'eluecsoS.rnlluns ltutdlnl olunpou
'opJe^ otseelueld (ll
tl alt9Dts) (aldDl ul) apJa\,oalD!)np& e-l

'
'N 'Puel.{eH
n-)
u^
urp JoJsrE4
\uud
elsllinlBu 3l lug

nEl8.pfrnt8lulu8tdu!rotarBllruti8
BartnqgrslprSrzoruls.9t.Z.3II

nc ede&duoc uu
eelrnSrseul rgit

rntnqoq3 aruroJ
tp spsolradul.alieltulsB ap ftslot slBJBidns
q ngr8 ap rrruetd etr rirFd rotatlralrp
arEdtrurBd ap Inluarord .St.Z .3!d
"

e eSI
sJdS9zOSUe
pzolursoloJe'I err
elelnurse loleluelsq
ep JoleiueFqnsee
qoq ul alBlrzodop.
'(t661 ',,sapt!.tap
gunuop rode 'our6
ul eJepuncoJ?dn

eiuelsrsuoJ
IS olil
op .liiurg ur ra un

se ingelbeneasce);
doar nodurile superioarepot si mai fie verzi.
Asimrlatia
s-aincheiat.
daracumularea
;ubsranlelor
de rczerva
in bobmai
poatecontinuaprin transl'erdin pai $j mai ales din cele 3 intemoduri
supedoare,
carenu sunt inca uscate.Endospermul
are consistenta
cerii.
(
dac6estefritmentat
innedegete.onlinutulin umjdirare
estein mediede
30% $i poatescadepani la 25% la smr$itulacesteifaze.Embrionulare
dimensiuninormale.Spre sfarqitulfazei, prin deshidratare,
boabelese
contractd
$i seintrerupelegdturacu plantamamd.Sepoaterecolta.
Maturitatea deplind (stadiul 89). Planta s-a uscat in intresime.
frunzele
s-aubrunitical.
Vajoritatea
pa4ilorplanreisunrresuturi
moine,
in afaranodurilorsuperioare.
Odatacu scidereacontinutuluiin aDa.bobul
iii reducedin rolum 5i ipi modiljcaconsislenla.
paiul i5i
se int6reqre.
pAstreaza
o anumitielasticitate.
Sereduceumiditateaboabelorde la 20%
la l5%. Boabeleau culoareanormale,sunt tari, nu pot fi striDunsecu
suntrelalivelaslice.
unghia:
nu sespargulor.Trebuierecoltar.
Supracoacerea($adiul 9). Confinutul in apd al boabelorestede
l5olosauchiarmai putin,in funcliede umiditateaaerului.Bobulestetare.
rigid 5i se spargela apAsare
putemicd.paieleqi plevelecapitd o culoare
cenu$iemurdad, iar paiul se mpe ugor. pierderile sunt mari pdn
scuturarea
boabelor,cedereaplantelorgi spicelor,spargerea
boabelorla
releral.
Structura recoltei la griu, Analiza morfologici a recoltei
presupuneanahza componentelorde produc{ie (elementeleproduc_
ti\italii, care.in ca,,ulgrauluisunrurmaroarele:
numtjrulde olante,m2.numttruldc spiceplantdinumdntldc bo,rbespiciMMB tg.

,*""".,1

f--i;;i;-l

Fig.2.l7. Formsreacomponnttor
de productiela gr6u

98

Recoltaunel
vegeta[iei(fi9. 2.17
fiecaresoi de gr.dus
(fiecarc soi areo man
Numdrul de
facultateagerminatl
toamnA,numerulde
asemenea,o anumi
dintreplanteledin la
densitatesunt com
numarulde ftali Pen
Numiirul de1
i
diferenlierii
urma
alungireapaiului
Numdrul de
vegetafiedin Perioa
infl oritr.rlui,condili
de spiculele fertile
dintr-un spiculel,an
boabeformatetntth sfar$it,c(
mafurareinfluenlea
Relalii fa'
necesitbtempra
semnificatiePmct
sem5natin sol usc
pentru graul de Prl
gdului in Romani
de
decimai aproape
(c
dupi 7 l0 zile
zile incepesI fie di
Prccesulde
inso te, luminoas
candtemperaturileI
Plantele dc
caracte zeazSpnn
l5'C, chiar-20"CI
acoperitcu stat de
Efectelete
diferite,ca forml d
de vegetaliein ca

ou
'C pdnp '6l
puudms eetseceere. ul edF8e^ep
ETJ)
Z
li
SI
Z
lngrg
op quuoJc 'elIJeJIp
ezeJep eriJunJul 'oJunpp
ep pB eJ rSatelseJrueu
tuns npJF ep roletueldBrdnsEetnz?csJol[nlJoduol elel.eJA
'-epeo!zap le.4snc luooocB
ep rnlnpoulnlo^ruEl cooz-]eq. !Jo9l
elsolnlos-erepselrelu'(eJrip.4ul
- BI pugd) elnzgcslmleJeduol el piuelsrzereJBiuo-rluud e^zeazielaetei
es 'elllEc rS oIiE.lJu! eurq 'puueol ep ngr8 ep slolueld
'Jo9 qnspBcselunlertdu4 pu-ec
'eluosu!
gugdEnurtuoclnsoJo.rd
:Jo0l - 8 ep unlereduretnc 'eseoururnl
ololrzop lEzrro^eJalsonp ep .roleluelde elliE{ul ep Inso.ord
'e.reolpunpp
'Erile8o^
orzrgluloreJeoep
eUqsedeculelz
e4lpuocnc) elE 0l - , pdnp
El .Ned ep pFrnp o :(rdgerun ru?rn3rse
'Fnleredruel
el ulldo ap edeoJde
returcop
JOIOJernlngJ8eeJr.rgspJ
elsecE
'cos es mlnrePelunleledtuol'etuptuouul mlnprS
I tl op Jnful pzeorurs
e leu9uresop epeouodul 'trnusrqoporu ul (9le^puludop lnpJ8n-4ued
rt LunJerd)rJdBesdrl urp erz.ryluree.:eurdu:8rt leJsn lo( ur tBupures
p-s -ecepnes rlzJ-elelunlqu9tuesnJlusd nunu gcrFerd a4et!]tuuos
n e r r o l e \ l l s r J e : J . t - l J p u n u r u r u ra p l . r n l e r a d u aBl t r s e r : u
ngr8 op eleiu[uos 'luruJtaan4ra7'a1l4a&at ap qto|nt nc
ryio1ay
'157,1174
uud prerurrdr:
JJeJnleur
) .topqooqoaauoa pzeJiuanUur
op rt roleqeoq eguroJ ep epeouadurp ellrilpuoJ1rfuqlsul
plun sz,|olt[uto-qu! atoatol aqnoq
tleque illnlrd. un-Jlurp
dp lnltu?unue.JrlrqEts
El 'lEuuur 'pueJnpuoJ
o-4urp elruoj ololncldsep
olluoJuou ep mlruEtunue rS piuecserogur
mlruqurnuuobcnporel mquluoclod erite8e^ep eldrpuoc 'rnlntuogul
lntnd.Ju!l rSlrig.lJulopepeouedurp erieleSo^
lnduq uI rnlnod !!.rpuuoJ
ep elrdrpuocep epurdep.rds u! oreuuoJulu,n"tdt uO.!#:#{"rrrr
r"
'roloiueJserogulur"tiu".r";tp
1* 1qiprlu1ep JolozeJlndurl ul
u! e)lnz.,r (.a ad arrds ap lnLpanu nes)llluaf lbl! ap lnrpanN ",-n
'911ora,
elinquluoc.ro^auedo rE[rnueJecerurp',tu ed d.urp In4lunu
g11nze.r
rnlnllp:3u1prlSrgs e1 :ld-e.guluud elesueduoctuns olslrsuep
rAlloq ep rnFctenesuel urp eleluelde4urp
ep uop:erdalsecy rjol-eun-p
reiuerncuoc
r3 -ezeerolep
es rriplrsuepe oJeinperElllunu9o'eouelllase
'puursol
ad'cqse.rpeesop'ecnperes oluldep
ep :rruer
luqurnu
lndu4
eoletln.BJ
op 1ng.r8
e1 lunxro8op alrdlpuocrSJoleiuur.se 9^rteuruue8
'teugurJs
q\n,/
.p
e.lelrsu.p
urp
,u dd atuDld ap lntpwnN
'(,,ellocoJ
o ole tosoJecag)
rn4suocrs-e,,epgcgrceds
-e-lerueur
os n9r3 5p tos eleceg
ralloreJe purldo qrnlcn4so-4ur:d gzeeztrtlJerea
ga gze'o.tderrgrprcedg (0661 'raullos C gdnp 'Ll Z 3g) rs4ep8a^
B ptprnpe3eorlured gleroqsleolse ngl8 .p nllnc rounelloroU

ngr; q

I-

i'

: lilr
i 'rl

!*

:Ll

r-ridi*
t__

'@)
'.zu/atuo4 ap
ltupt
-cnpoJd olotueuo
r.llocor E lcr3olo
El JoloqoqeeJoB
uud uru
all
luns
e&olnc o -el-edec
el
reJelelse
Inqog rn
5p tlse roloqeoqIe
'plloco
nr esundp4sg lod
%02 l 0p roleqeo
rsl Frd aN.4lul
'!de ur rnlnln
lnqoq
'euDoIII untnsgi
lu
'ourr8e4ulul
lersn
'e11OCO't
ele
es 6l0qeoq 'ole}?+l
ere Inuouqug ez
ep erpew uI alse el
'tueJ eluolstsuoJO
rJnpouelul I eloc
retll qoq u! 9Nozer
'sJe,{ e$ reur
-e

Soltnef 1990).Rezistenlacea mai marese manifestdla cultudle bine

inrddAcinate
$i infralitej cele mai marj pagubese inregistreaz'in ca4Jl
cultu lor de grAusurprinse
de gerin cursde r5sirire(fazade coleoptil).
Prrmarara.
odalacu reluarea
vegetaliei
cresccerinlelepl;ntelor
falade lemperalural
remperarurile
planrelor
favorabile
de grduaf]atein
lazade alungire
a paiuluisunrde l4 - 18.C.rir la inspicar
de Io - 18.C.
In fazeleumdtoare,temperaturile
pot cre$tepani la 20oC,valori care
asigura,in cele mai bunecondifii, fecundarea
qi fbrmareaqi umplerea
boabelor.
dddder',ll'

necesarca umidit
capacltateapentnral

Vrrial
Fig.2.19.

Fig. 2.18.Efectelegeruluiasupraplantelortinrede grau

Fale de apa din sol, cerinlele graului sunt moderate,dar

echjlibrate
pe intreagaperioadide vegetalie.Seconsiderici in zonelede
cultur[ a grdului, trebuie sd cadi cel pu[in 225 mm precipitafiipe
perioadade vegetalie(optimum600 mm precipitafii).Coeficientulde
transpiralieal grduJuieste de 350 - 400, ceea ce reflecta o bunA
valorificarea apeide cetreplantade grau.
Pentrugerminare,boabelede grAuabsorb40 - 5o'yoap6,tuponat
Ia masau.calaa boabelor:
penmra asigura
aceasla
canrirale
de apt, este

r00

Trebuieme
astfel incat germin
destul de neunifon
hogratoarepenhu(
Pierderilede reco
ireversibile.Ca um
urmireascaconse
iari
din precioitalii,
ln prlmava
treptat, flind max
boabelor.In anii n(
estesuficientapen
vegetaiieiin prim
inte(in uneon Pe
suferinfei plantelo
asociatacu tempe
scundegi slab Pr
amtaz'.
Vremeaus
detemina un de
absorbliaacestei
tif/dvirea boabel
favofizeazdacestP
zile, 9i sesupraP
frunzeii tulpine,c
1990)
A. Falisse,

IOI
rri9tllere rSroloceleFcnpoJ)eleqn8ed(6661,ess1pg.y
luns (relsoce
pdnp'97 7 39) (,,cuprqrnln-reqed,,
qoq erlE. 'purdlnlrSozun{
lnle^relur)
ue
ep Joloiuelsqns
ewr8lulep epeouadnc eundeldns
es rS,elE
?^rezer
0l cJI'gzeemperr^E$r$ruluedpcrlucepeouedsoco-td
$e.B pzeezuo^eJ
olBcsnelrJruu-e,r
l$ J.0 ep uelu relu elun:leJedwelJoleqeoq,a/^ptjrj
ecnpoJdaleodes ru drumueu! 'olellun pJ los urp eralsecee4qtosqe
rS orieJrdsueluud rede eoJepJerd
ellul nJqrlrqcezepun eultulelep
eleod mlnqoq rueldurnlndu4 u! pseolnpl9clS Ut"".n n"."rA.nr"rtu,
ep alero ul rqesoepul'csolgo es elelueld 'e^llcnpotdqBls ra epun.s
uguqj eleluBld'ptrqEJS
olserlBFBe^'oleJrpureruunlaeduel nc pprcose
oNe elocosE eC ulElrptwnreiuarcgnsur
ezncurp lolelueld reluuejns
ele eluepr^aoulueslBde eJecuI 'esEoleces
epoueduoerm ut,\jolur
'pJlseouelel ul 'erunrrl lerrrJolrunl
uI .pre^Eurudu3 rarlep8e,r
lnsmc
e eled eurudul udndloc'retueldelro,,reu
uedoiee n4uedgluercgnsalse
rruJarlndu4 ed los ul pleFrunoeEde,Izeumep leuuoullu uI .roleqeoq
ealeurroJr{ uepunJal lsJrdsurJp alJzeJ u! rurl\Eut puiU letde!
cseJcelelrprumap EisJngJBep .rolelueldeleiuuec,qJe^pl'uud
ul
'r{e8urnc truo^loluratnqe4eure4xerrienlrsul rer ,rdelldrierdup
redeee.lelnunce
llszrJo^eJeg -esri 1osurp redeeaJedesuoc
?csEerpurm
os Es rnlnloseluganl eleol urJdec &seceuelse,eleuuneO .elrqrsJe^oJt
tuns'ElnSorep'putueot ulp loleFces zneJurp pllocel ep olrJepJerd
'Iuqlnc
n4uedereolprgloq
4rsnoJnlued ra npl8 ep lolelueldeere11o,,rzop
ep Intsep
luns guueot ulp rlrdeldrceJd'^llo(ll lseceurc .euuoJruneu
IS eplzJvlu! luns n-er3ep JolunlFc lnlrx^esPlrS eueuruue8 lgru! loJFe
'esaoleces
lue,{ce{ luns olouureolrou e1 pc leuoduau emqul

else 'pde op ettllu

teuodBr'pde%09Eunq o lt3ogsJ 0
ep lquerrgooJ (r
ed rdetrdrcoldur
ep elouozut !c ?J3
Jep 'oletepou lr
nBrFep 6

2,

lr
tl

\ t/

*.Y.
&t{

-*---r-

arEuo zapap lnrpsls

q IntrWS piuatslzo-Isd8us^ .6I.2.3|d
ap alirunJul'alnzE s
Fnlsrodruat
a|}l|rla^l,.zt,

(r|'tnf
iIFFd

tl&!S
mtdaar{

lurFot .D rtr9 i' taro ---

t|r|irtd

fFdqao

Ftt{srrrq
rv doq

'rnlnlose gde n4ued Eeletr.edec

ulp %08 - 0L ep lo^ru el ozenlrs 0s ps mlnlos eelelrprum ec ]eseceu

eeJeldun rS eeJeu
oJecuol^ 'co0z el
'3.91 91 ep pcrds
uI elege n$3 ep lol
rolelueld oloiuuocc
'(Ildorloc opsze
Fzec u! ?z?ollsrSo
eurq oluqlnc PI 9l

cu atat mai mari cu cat conditiilecarefavorizeaza

survinmai
$i$tavirea
spreinceputulperioadeicritice.
l*Di.it

lid6.aF.

-,ryft,..l..4....8r

Ealct.ra
rmDactrEt

t-t.l.br|

r-.r-

ltl
Fal|rr'lr

-.rk

r|

I.rd.a.r-r

brr

rut(-rl
I

""-" ccl|rirrialt

.-

Fig. 2.20.Curbeledezvoltirii bobuluid griu ii producre$fcromnutuide

sbtilvire

Graulpreferesolurile mi.jlocii,lutoasegj luto-argiloase,

cu capa_
cltatemarede relinerea apei,permeabile,
cu reaclieneutrdsauslabacidA
(pH=6-7,s).
Cele mai favorabilepentru greu sunt kastanoziomudle,
cemo_
zjomurile, cemoziomurilecambice, cemoziomurileargice, preluvo_
solurile-ro$cate.
Nu suntpotrivitepentrugrausolurilepe carestagneazA
apa,fiind
expusela asfixierepe timpul iemii sauacoloundeapafreaticese ridicdin anumirc
perioadc.
pdnain zonaraddcjnilor
(tab.2.l?, dupaD. Solrner.
l9Q0).Dc asemenca.
nu \unl polririte solurilcu$oare,
cu permcabilirate
prearidicatd,pe careplantelepot suferide secete,
precum$i solurileprea
acidesaupreaalcaline.
In Romeniagraulestecultivatin primul r6ndpe cernoziomurisi
pe preluvosoluri-ro$calc.
A\and in redsrsjmp66rrt, culluriigrdului.
aceastase extinde fi pe soluri mai putin favorabile,cum ar fi
preluvosolurile,
luvosolurile,luvosolurilealbice.pe asemenca
solurieste
obligatorie aplicareaunor mdsuri ameliorative(amendarecalcicd.
ingrigareorganic5,alinareadencd).

102

Zone ecolo
tdrii se intunesc c
condiliifavorabil
ci seintrunescco
Bilteanu,1989)
Ca urmare
Romdniapot fi am
Zo'na fioar
in Primu
situeaza,
Banatului)9i sect
preluvosol-roqc
la semdnat$i in
precipita{iilede t(
nevoileplantelor(
tn Lampl
teraseleDunani
gi
Teleormanului
(Urziceni), vest
ftecvente,atatto
in BAr
(indeosebi

In Lamp

restransa;
PreclP
asiguravegetali
In nord_e
cat gi iama; Pe1
temperaturiscdz
boab
SiEi$tdvirea

f0l

'Jolaqeoq
e6rr^P$rlrs
.rolelueld
elllpd'lsnlol'cnpordosnu'rleruloulrueuJ.elnzpas
unlJeduol
el osndrJtuns npl8 Jp alatuld'eJa.rlnlnuozes
ad :eujet tS tpJ
lndull
.re^oplotr
Brrueollple 'esnportetulunsaltrlBlrdtceJd
ul
trInNa-pJou
'JoleluEld
? lluuou e4eF8e^Bm8tse
e ruluedeluorcgns
ep ta puurol
ep
elt4eudr.erd
tuns
:psugJlsoJ
lle^ptuud
leui elsornln-ei8
eueoJeuoz'loruE^lrsueJl
erdurBJ ul
llrqlo^eJ
'(u?3!rpgul rqesoeput)
lrJea Inndacul BI tl e.re^gurudtS lg. leuqruesel 'suulol lgle .elue^ca{
Ieru
olaleces'ele6rp e$e.e ul tnlnue8qJpglrqso^ ,(ruecran)
luns
a4ur pie;erdnso rSrnlnueuuoelel
4saspuuv-rselPlpC-nrSrnrg-qSemcng
rerdup3 e pns ep eelelpunf 'rnlnllo E8ugtsurp rupunfl eleserol
<roruello
oUsoJeuoz .rulunc ldrugJul
Fpns pdncoplrqero,te3
'n13ep.rolelueld
elro^eu
uedoJe n.quedeluerrunsluns p&^puludep !Sgurueotop elrdeytdrcod
:o1ue^ce{ urind }uns loleqeoq eruuoJ ap ezeJ ul rS leugures Bl
eleleJesrer 'olqsJolJoueoJluns ecqerurtJelldrpuo) 1ec6o:1oso,tn1erd
rSruorzouecdq ep Jolunloseluezaduud gzeozualaetea
es 16(rnlquBg
erdul-eJl3 rolunSuJerdug3)
ep etdul-eJul ,pug.rlnuud u! ',ezonlrs
lse^
eS (S96t 'ncsergruez pdnp'tZ 3g) gllqEroaEJ
elrsoJsu
N
Z
'glqeJo^eJ
raallqeio^e;eyeoj rdrpuocu1IerllnuelesldtuE
g lod eru-eruou
ul n-eJ8
nc elaupwese&lceq ouBotlrurt.Z - I'Z elec ,eJeullneJ
'(686 'nuee
t
lg
'qD
?dnp) mlnpJ8e.rulnc nlued olrqeJo^eJurind rdrpuor cseuruluJes gc
eulrgeleodes?lrqs&eie3erdns
urpo7o1
eurc edJeoC.olrqBjo,{eJ
t4lpuoc
o/o}Le.Jraed Jer'ngJBuluod elrqEJo,{eJ
6ueoJtdrpuoc
csem4ul
es tugi
,elrqJB
ieJeJdns
urp o%02
ecJtced 'etuguroau1.acao1oca
auo2

0t
n9rD

00r

061

0fl

8tz

9Ll

082

otz

tJllaa{ lazugdourlruvpeap gtBluenlur4sa aI

lI'z ppqrr

'?crclec erEpuou?
else unlos eououes
g JB lunC 'Olrqe
'rnFV.6 runllnr eiu
rS unuorzouoJ ed
eeJdelunlos rSunce
elllllqeeurad nc 'ol
'.leullos pdnp'/t'i
C
'?clpu es gcrl?o48d
purg 'edBgzeou8el
-o^nleJd 'eale ol
-oluea 'eltmtuotzo
lprJe qels nes !4n0u
-edecnr 'eseol6re0plnlnuauroueJ
aoj
lil|l

rF

it:rar.o

-d

+-

Fitaq.i|tlFe.ariql
F-r.a

u.08
u.09

E.ree+adeeru,Juepy

pora
Ieut ul^lns eeJt^.elsl

2.2.5.Tehno

2.2.5.1'At tqt

8ur

ol

"s

Fig.2.21.Harlazonnriiecologice
a culruriigreuluide toamnain Romtnia

Zona favorabili. Se extindein vecindtatea

zonei foarte favorabile.in vestul!5rii, aceastA
zondesteasemdn[toare
din punctde vedere
climatic,cu zonalbartefavorabild;solurilesuntinsi foartediferitesi mai
pufin fertile (aluviosoluri,preluvosoluri,luvosoluri, stagnosoluriFi
gleiosoluri).
In sud, clima este relativ favorabild,dar spre estul zonei se
manilestS.
mai ftecvent.
insuficienla
apei.alalin sezonul
de toamna.
dar
primAvara
gi
la
inceputul
verii. In Dobrogea,condiliilede umiditate
$i
atmosfericasunt mai favorabilein vecinetatealitoralului. Gama de
solurile din zond cuprindecemoziomuri,preluvosoluri-roqcate,
luvosoluri,r_endzine,
erodosoluri
(sprenordulzonei).
In Transilvania,
condiliileclimaticesuntfavorabile.Un dezavantaj
il constituietercnuriledestulde denivelate.
Zona se extindein bazinele
T6rnavelor,
Muregului,Oltului,in depresiunile
Bersei,FAgAmg,
Ciuc.
ln Moldova(iudetelela$i,Boto$ani,calati, poqiuneadin dreapta
Siretului)toamnelesecetoase
suntfoartefrecvente!i palireagrauluieste
maiaccentuatd;
de asemenea,
condiliilede iernaresuntmai grele.Solurile
prezente
suntcemo,,iomuri.
alu\iosoluri-prelurosoluri.
faeoziomuri.
in
acesteareale,aplicareaunor mesuri ameljorative,cum ar fi irigaliile,
amendarea,
afbnirile addnci,pot crea conditii foarte favorabilepentru
culturilede grau.
104

Graul estePre
semAnattoamna,des
dsar5, seinfreFasca
planta de glau areul
mica de strabatereil
nutdtivedin sol.
Din acesten
recoltaretimPurie,c
permit lucrareadev
acumulezeapd $i n
marunfite resturilev
incorporatein sol.
Dinte Plant
'
fac parte: mazfuea
inul pentru fibre,
fibre, mugtarul,ner
masA verde, futun
plantelor apreclate
include:soia,sfec
porumbul Pentrub
aceste culturi treb
rimane un intervali
in ultimeler
Romaniei s-a resh
pielei qi mar Pulm
agricultorii suntne
valorificate rentab
limiteazela catev
toamne9i de Prim
pulin soia,sfech
graului, ca Prcme
pondere insemna
acestespecii, doa
fadilie, foartebun

mate ei organicedin sol $i de aceea,existe unele recomanderide a

administra
circa25 kg azotlhala pregetirea
patuluigerminativin toamnA.
Datoritdacestorproblemecarepot aparela aplica.easistemelor
de
lucreriminime,uneoribeneficiileprin comparatie
cu sistemulcu arituri
nu slurtfoarteconsistente
fi depindde contextulgeneralin carese face
cultivarea.Se citeazdcazuri in care semlnatuldirect a dat productii
inferioare
in climatele
umede.
darsitualia
a lostinversiin aniisecelosj
si
in climatele
uscate.
La produclii
relatrvegaleobtinute
prinaplicarea
celor
doui sisteme,costurilemult maj redusesuslinextindercasistemelorde
Iucriri minime.
Agricultorii care practicasistemede lucriri minime. insotesc
lucrarile
superficiale
cu afinariaddnci.
llra inloarcerea
brardei,efecluate
periodic.De asemenea,
la intervalede 3 4 ani seintervinecu lucrareade
fiat.

Cultivareagrduluicu un minim de interventiiasuDrasoluluieste

condilionata
dc prezenla
ma5inilor
.peiifice,de marc
agricolemoderne
capacitate.
De aceea.
in Romdnia
acestsisleme\le pra;Lical
actualmenle
in marile e)|ploalaliiagricolecomerciale.
Frrindereasistemuluiin
exploata{iide dimensiunimai mici va fi benefici,dar esteo Droblemdde
viitor.care!inein principal
dedorarea
cu utilajele
specifice.
2.2,5.4,SdmArqo$i settudnotnl
SdmAnpde gteodestinatd
seminatuluitrebuiesAapa4inAunui soi
zonat, sd provine din culturi specialdestinateproducer;ide sdmaniA
(loturi semincere),
din genera{iileI (C1) $i a II-a (C2), sd aibd puritatea
q 8 o ol.a c u l l a l egae m i n c l i ! am i n i m u m
l i z i c am i n i m u m
g 5 0 o5 i M V e c a r
ma1mafe,
Tratarea setfiinlelor inainte de semdnat este obliqatorie.
fratamenlele
se por dilerentiain funcliede agenrulpatogengi de
modalitatea
de infestare.impotrivaagenlilorpatogenitransmisibiliprin
samanta.
cu spori pe tegumentul
seminlei,cum sunl m6luracomund
(Tilletia spp.)9i firzarioza(Fusariumspp.)se recomanda
tratamentecu
preparatepe bazd de: tebuconazol(ORIUS 6 pS,0,5 yt de semant5i
A M I M L J F S . I l t d e s a m . i n l aK:R t p f O S U P E R6 0 t - s .0 . 5 I t d e
samantd);difenoconazol
+ ciproconazol
(DIVIDEND STAR036FS. 1.0
l/t de sAmanli):rebuconazol prorjoconazol
TLAMARDOR400 FS,
+ rririconazol
0.150li d^esamdnLa);
procloraz
tKll\1(J DUO. 1.5lt de
semanla).
In cazulagenlilorpatogeni
cu sporiin inreriorul
bobului,cum
esteticiunelezbur5tor(Ustilagonudaf sp.tritici. sin.U ,.i/rci), sepoate

122

rnteNenl cu prepar

2,5l/t desemanF
Pentruage

pitic1 (Tilletia co l
posibili fiatarease
aceste tratamente
putemicea solului
revenireagrAuluiPf
Pe terenui
indeosebipe teren
cultivat dupi grau
vegetaliei- ganda
spp.) fi afidelece
Rhopalosiphuntsp
este putemice,es
insectofungicideI
tuzariozd gi genda
(TO
difenoconazol
viermii sarmisev!
2,0 l/t d sdman
cerealelor,hatam
(NUPRIDMAX A
Tratament
se cu mare aten
sAmanla.
Epoco .le
venireaiemii sArI
in caresa se acu
intarea in iamePl
liunze (ftIa cafral
Dacasein
planteler5sarter
fiind sensibilela
ma
imburuieneazd
aparePericoluld
aflate in curs de I
aceeaqisensibil
sistemulradicula
Dacasese
putemic,suntexp

tzl
uol9un9pep InlncelererleleSe^
Bl ep qcu!esndxeluns .cturo]nd
FndoJul
oJdpllo^zoposngJBop elelueld.eurol^epeoJdeueulBes
es pJeC
.lllo^zepqelsgcultlncrpt
lnttl4srs
nr'o1li?.lJuleuJep otugspl
qlseJrueuetBlltqrsuesrsseece
olelnlupld
:elnzEcsrmFJeduell elrqrsues
euoJ
aleuruue8ep slnc ur eleue
luns
nwn ep eleqeoq'?euoueseec .Joleqeoq
ol^plsr6 ep lnlocrJed6Jede
'El?^ordselAogunleld
os r* arztgluJese4elo8e^,rotn relu.pzeeuerrunqur
os rS qcrLuelltllsuepo ee^
sA
e&^pruud.Ie8 el ellqlsuespurg
Inuel
'5lrlp.eurs olrlp{uleu puer u! p.qur
.Jsei!{uJ nu .ntzrglJesEJelelueld
'llapueuororglurldoepeorred
ep
prec
eEl_elul
es
EiJ
lqeupues
'(dello^zopeordrg rri.gec
ezun.g
?s
-eleJ)
ps
ngJB
ep
eletueldpu?r ul BeJeJtur
t - t Is IiB.r.J
E - Z op Inrpetsul -eSunfe
el'ec nlued'a^rlrzod unleJaduet
ezelnuncees ps elec ul
J"009
ogn
'plulou ezeleSo^,es
elelueld6lc ur elrz0S - 0t pupru-el
ps r(uer eelrua^
el -eugd'EcuI l6J1seet$eltqelsos rnF-el8 e ,Dupt,rasap D.rod|
nc rololeJedord
e puuoJrunrclu lec ee*.elserue
"dr"r" "*JtX:t::
-npuuqurin'leugures
op olurEuJ
rs elelueurelelJ
lelpeul lzEenlJeJe

elBodas'(lrl4.4 n
unc 'rnFqoqlruor

ep 9't 'onc oJ
'sdvt do(ruvtl
00t
'sJ
0'r
9t0uvJs (
ep vt 9'0 'sc 09d
:piuvupsep Vl S'
nc elu0uelJlppu
rnJpUr
lu
9UnUrOC
urJdrlrqrsllusueJ
r
ap rS ueSotedlnt
'euoleSrlqo slso
I
tgc BI t^{ rs %98ur
Bollund9qr9s '(Z
giugrugsep ruocn
rosrnunguriftdeqs

'(q1ugu-es
epr/ts'z'sd zzz.Iv xvhl atudnN)

Iozeuocnqel + pudolcBp[lrr nc lerqJeJo g e In]uouele{ .roloFelet

elep+e ep Jele rm epe^oJdes oleJ u! elldetqrs ul:(giugrups ep VI 0.2
'SJ
nc turt e^ es guugsrrrruor^
9tZ VJNrl ) lozsuocnqel1 pr.rdolcepnur
.Sn-Id
rS Iluezerdluns EcBp:(piupups ep
S,Z
JINOJ) IozeuocouoJrp
+ urJ]ngetnc elueuleleJlelspueuoceJluns soqeqBcEpug8rl gzoueznJ
'pJnlqur nc ele$aJul olunueJel rulutd
:ounue ti .eprcr8uruolcasur
oleJedeJdna Jololutues selele{ eJeseceulnlosqe eNe.parluolnd eNe
(utnurwoJB srqdDzltps ,wnpoqnp wnrydopdo\al l ,.dds anqdtsolDdotlY
'aDuanDutrqdlsor)DtI -uts 'aDua^o,orgo15)
rolaleerac elep$s rS (.dds
sapu8v) pvrjPs rwbr^,(sapouqauat snJqrz) soqeq8 repue8 - rodete8a^
Intndecq el ecele etB. uol?ungp nc ee.lelseJur16 (n,el8 pdnp te^4lnc
lngl8 el nes) osorydep atew plruprl^ecuro nr elunuorel ed lqesorpul
'?ul,ueoluJ uol?unpp ep
olse epun elunuaJel od
luelceg
lnc?ls
'uorel rielaJeed lnlngJ8eelrueloJ
ep elurul e^znEd
ep elelu teur l relur rm l?seceuelsa rnlnlose ecrurelnd
ruplsoJur Inzes uJ'e.rele eJ .qsnpeJslellceclJe n elueuele4 elseJe
tep 'oprJ6ds osnpoJdnc 'leupruosep elurcu! loleiu[uos ee.&lsr]pltqrsod
eNe lzouezql rs qunuoc eJnlgut ap u\tple '(Dsb^o4uoc oya11g) e^cr1rd
pmlptu else lunc'los uud rllqtstursueJltuo8opd tdue8e rulued
.(plugurEs
ep l/l 9.2
ezeq ad elIedeldnJ rue^Jolur
'CC

002 XVAVJIA) ulerll + lulxoq&c.p

'0rur
ep puolqord o olsaI
ul rnlnurolsls vo-l
elueulEruaeFcqce
aJetuap 'ocgrcods
aNe rnlnlos erdnsl
ap earercnl nc 0ur]lr
elenlceJorropzfiq
cseiosul 'ourrurruu
aP roleurolsrseeJo
role. e&clldeuud
rSrsoleaosttu ul qs
r4Jnpold lep e tca
ecJes elDJ ur l?r9
Ernlqlena Inue]srs
0p JoleuelsrsBorB
'9ulueolUI ^rlBUr
ap rJppueuocal

(afide,muqte)9i boli, lanulseimbu.uieneazi

din toamnA;masavegetativi
bogati faceca plantelesi fie sensibilela ger $i asfixierepe timpul iernii;
in primivari lanul estefoartedes,plantelesunt prcdispusela cidere qi
sensibilela boli, boabelerdmdnmici datoritadensitafiiexagerate.
Indif'erent
de zonade cultivare,epocaoptimdde semenat
a graului
de toamnein RomaniaesleI 10 octombrie.Pentrltzoneledin sud,vest
qi Cimpia Transilvaniei,intervalulcare trebuieluat in calcul este 25
septembrie- l0 octombrie;pentm zona colinara, nordul tirii Si
depresiunile
intramontane,
serecomandisdsesemenecevamai devreme,
- 5 octombric.
rn intervalul
20septembrie
Densitates de seminal la grau trebuie stabilita astfel incat sd se
asigure.
la recoltare.
o densilate
de 500- 700spice,m'.PenlruaJealiza
acestlucrutrebuiesd fie semdnate
450 - 600 boabegerminabile/m'.
Intre
acestelimite,densitatea
de semdnat
se stabile$te
in func[iede capacitatea
(l'atdde epocaoptime),calitatea
de inAelirea soiului,datasemdnatului
pregdtiriipatului germinativ,umiditateasolului (asigurareaumiditefii
pentruun r5saritrapid).De asemenea,
trebuieluat in calcul un procent
mediude rdserirein cemp,pentrucondiliibunede sem6nat,
de 85 - 95%
(din boabelegerminabilesemdnate).Procentulde risirire in cdmp
depindein ceamai maremesurede: tratamentele
efectuatela simanfd;
stareasolului la semenaqsub aspectulasigur5riiumiditAii Si a calitAtii
patuluigerminativ,gi caredepinde,la randulseude utilajelecu cares-a
lucratsolul(tab.2.22,dupdK. Baeumer,l97l).
germinarivr,
coreratiaitrrre
racurtatea
detrnin
^tttnr^ror^t , ti,{"f,i!!!!^22
cNmo.lastrm'nt0de sreu tratatii si netrarattr
geminatva
Facultalea
(%\

53
53
53

97
1966

1967
1968

R J s e r i r ei nac d n o( % )

90
80
95

86
6l
57

73

95

7l
67
67

87

53

12

78

49

65

88

69
76

Craul are capacitateaca, prin infrelire sa-$i corecteze,infte

anumitelimite, densitdlilenefavorabile.In asemenea
situatii,administrareaingre$emintelor
in prim5varS,
in dozecevamai ridicatestimuleazi
dezvoltareavegetativi gi productivitateaplantelor existente; prin
administrarea
de ingre$Aminte
seurmere$te
seseasigureo nutrifiefoarte

t24

bund a plantelorp
prin nun
compensat
Totodati,combate
mare atentiein cult
buruienilor.
La densitili
costisit
exagerate,
putemrcd,
aparepe
in cazuri er
toamnelefoade s
bulgdros,existapn
nabile/m'.Trebuie
pregetircaunuipa
prin mirireadensi
in ultimulti
semenatla grau,c
Europei.in acests
moderat sub aspe
infr5fitulplantelo
Prin comparaliel
favorabildinfidlitu
mari pentnra com
adesea foarte imp
corela[iecu utiliz
rezistenlala iema
favorizezeproces
Desigur,consecin
griu ar fi consid
ocupatede cultura1
CantitareaI
calcul(pebazaden
cup nsd,deregul6
AdAncime
solului, soi, mirin
mandatd).In con
adencimepe tere
grea,undeapapen
spre suprafafi es
insulicientala su

szl
'EJeoSnletu pnlxel
el plueDunsul
Inzec uJ rS tuncord
?leJe.rdns
lt
olelrprun nc olunueJeled :?ltcltrp leru E^ec else ^eieJpjdns
eJds
rolueuue8eJel?qp4s
Jer'plernSrsB
elsoeleuruue8nquededuopun,8e.6
ardsarcolflu ?mlxol 16?luercgnseplrprurnnJ olunu*e1 ed etutcugpe
ruc S - t Bl leupueselse IngJS'erugurodurp alrdrpuoJul .(glepueur
-oc tode op pieJ) rnlqugruosetep ,lolultueseeurugutios .rn1n1os
emlxol rSeeletrprunep epurdeplnlngr8 e ,ralraas ap oaralcxgpy
'eq/piugur?s3)l
.pln8erep ,psuudnc
oqz rS002 erluJ
alse(reiuruese olEttlBc
ep Joltcrpure rSetrllq4sllipllsuepezEqed) Incpc
urp pletlnzal (leuprlresap ew:ou) to|caq o1plugwps ap oatDtluDJ
'rugurouu!
EutrrBolep rnlner8erqpc ep elednco
ueu oleieJeJdns
elope^ ur eln e luns prep .elrqe.reprsuoc
U lg nel8
,In8tsec
l leuPures
op rolri"-rrsuap
rrJernpelelE ec[uouocbeleiurcasuoc
'e&urer rulued JolaluldeeJrlESord
rS eldg+ul ep InsecoJdozezuo^eJ
9s orEc'qruqdoecodr ul lnleupuesnc ri unce.rd,oltuerl piuelsrzeJ
rs erip.gul ep elw elellaedcnc unros toun eeJezlltn nc erieleloc
ur 'eduele nc plEzrleueornqeJleuelqoJd elueuodur eueoJ ee$p
lr.msoJerrltuetInduq urp ep]rsuepep e1r:ep:etd
esueduoce n4uedrreru
teurripllsuoprouneelyzllgnedtpeJluud sndwrne.m1n1{9gu1
p|qero,reg
!:uncs ep?ouodrS lou EI ep rolurer eelell.rser8e,erieJeduoauud
'orurururqns r[uer
op eluepJeldler ,]oletueldlnltip{uJ
Fdruq ed e1ue1d
p'zpo^Jelso 'Ilu:or lndtuq urp lolrmlEledruelInlaedseqns lB&pout
I3 perun'Arlcedsal
IntButllcu! pc l4utue etnqe4,suoslseceuI .ladomA
lqse^ ury.yJ4cerd nc Jelrurrs.zrul.8q ggt qns Jerqc.n-a3e'i rupruos
0proliplrsuepeejornpeJ
eldsoprouel ta-pmcsrp
esdur-upur11pu1

'lerl'dreunu
alperoc
s ro c*r"r#'ifr:,:.::jl?T:J':";tj:#J:

euoJe4rlnu o e
uud :eluelsrxeJ
olecrpr
9zBelntuqs
-srurupe'rdenlrse
e.4ul 'ezelceroi rd
99

ZL
9L
69

tL
LS

t9
98

!lB
u! lntlrf6fr !arol8r

zzz pPqu

B-s elc nc eJefell

Itigrll.e lS dplpt
:piugurps
el etenlc
dluvc u! oJugspJ.
70S6- 98 op 1Pu9r
lueoo.d un Fclec u
r4llrpluin eoJ?m8
elBllls. '(pruqdos
eel{JBdCep a4cu
e4q zu.r/elrqeuru
Ezrler B ulued zr
0s ps lgruJ loJlsepl

lnlngJ8e luguoso
'aleJeSexr
rS oropp. el osnds
:Iluler Fdrurl od oJ
,e,^.llelo?a^esetu:P

"#fJJl
.qlepoloJ
rpru
nc
ernqel
eieplrrqleuud lolruernJnq
ealelBqr[oc
llenlJoJe
'?tEcrpuleru gtrAlW
nc 'crdsuI eqeoqap ereru
ttc
uud
lesueduoc
1rupunu
eg qs ztu el ecrdstS de+ ep crlu F-rptunuec ru1uadro1e1ue1d
e gunq

sz alsoFcler ul l
lse^'pnsorpelou

'rnlnFupueseretapluJ)
octSolouqel
eluo:egc puder ernqerl ,ruToltqeu
-ruJe8aquoq001 el pugdEetetrsuep
uptu e ap ecrpad plsrxe:so.rp8lnq
uerel uJ
es pu,ece4enlls ur ns eseoleceseueoJ eleuueol
Eupruees
.orua4xeunzecul
uJ 16uncerd 'lerzj-elu!Inl?uguesel rqgsoepuJ
'rloq
op
lnclpcgtldrueosrSrueppJlnlo.uedeJede.-e;rulelnd
peJdalseoluBldelulp Eluencuoc.elerrjusnlouri erolrsrlsoc
.olele8exe
op olununsuor,uelu serd lupuesep liptlsuop.I
luns ,elugwps

eluorncuoc
e ruruod.ereJ
elunl,""r,
rgcod'eururrre
lrqrsod

'otuot^epteut e oJ
rs ru-ei Fp.rou 'p

semAnaturilor
timpurii,serecomandd
sesesemene
cevamai adanc,la 5 6 cm.
Din anumitemotive(tercnuscat,bulgdros,nea$ezat
suficientdupd
arat datoritl recolterii tArzii a premergdtoaxei),
gdul estesemdnat,in mod
liecvent prea adenc;consecinlelsunt risiritul intarziat, plantelenu mai
au timp sd infreFasca $i se se prcgiteasc5 pentru iami, sau graul
inft5le$tetarziu $i putin.
In legeturAcu addncimeade semenat,trebuie semnalatcd, in
Romeniaexisti in culturd soiuri de gr.iu (printre care,Lovrin 34, Rapid)
care se caracte zeazdprin formareaunui coleoptil mai scurt; la aceste
soiuri, adancimeade semanattebuie sd fie maximum4 cm gi foarte
uniformS, pentru a asigura strdbatereatuturcr germenilor pand la
suDrafa6.
in prezent,existe unle recomandiri privind seminatul mai
superficial al grdului, la 3 crn addncime.AceastSvariantA,practicatA in
unele liri prcsupuneun teren foarte bine pregdtit, m5runtit, a$ezat$i cu
umiditatesuficienti (eventual,printr-o udarede ris5rire), pentru a asigura
germinalul $i dsiritul. Avantajele ar fi rdsiritul mai rapid, o dezvoltare
maibunda plantelorti pregdtireacestora
penh! iemarc.
Distanlele de sgmdnatla grau,pe plan mondial,srmtcuprinseintre
l0 qi 18cm (dupdW. Brouwer,1970),IbrI a rezultadiferenfeimportante
de producfie.Ca atare,distantadinhe randuri tebuie aleasdintre aceste
limite,in functiede ma$inilede seminataflatcla dispozifie.in Romania
graulesteseminat,in rnod obignuit,la 12,5-15cm (distanfapentrucarc
suntconstruitesemdnitorileuniversaleexistentemai ftecventin dotarc).
in anumitesitualii(culturisemincere)
se recomanda
distanlede
seminat ceva mai mari (25 cm), pentru a favoriza infrAftul gi a asigura
inmullireamai rapidi a seminlei;in asemenea
situatii,se seamrndcu
densit6li
maimicidecdrin modobisnuil
O metodade semenatmult extinsein terile cu tradiliein cultura
gdrtl].lj estesemdnatulin cdrdri. Aceastiimetodd,folositi in prezent,pe
suprafelein qeftere in Romania,a apdrut din necesitateade a asigura
efectuarea,cu mijloace tereste, a lucrdrilor de impri$tiere a
ingriqdmintlor,
de combater
a bolilor qi diunAtorilor,de erbicidare,a
ftatamentelor pentru prcvenirea cederii, in mod foarte precis, ca
uniformitatede impre$tiere,pani in faze de vegetafiemai avansate(chiar
pandla irceputul formdrii boabelor).Trebuierelinut cd in tehnologiile
intensivese poateajungepini la 5 - 8 treceriin cursul perioadeide
vegetafie,
penhuefectuarea
dife telorlucriri de ingrijire.

t26

Nu existec
poatefi adaptaEd
au la dispozifie;t
nesemdnate,
obfin
rofilor tractorulu
tractorului (de ft
semdndtorii),
iar c
rolilor tractorului$
ingrijire in vege
corespunddcu le
tratamntele.
ln rlgurar
1975)esteprezen
lucreazi cu un sin
m; maginapentu
matinapenhuerb
Acolound
cu mijloace"avio"
la semAnat,urm
semendtoar
supri
de dezvoltarea pla
de lucrua mijloac

crrc.n4..t-|

"_g'.d-ffi

LZI

F FrFns{i.r.

qriErrr.{{||

Dru,*.,-r,''

.-...Eit-FGL4
"--*-!Hf.ttrs:

!rrrlt
orInlatr?u|es
n4[rd
?ureqrs.rz.z.3!J

hl]|F-

!-||Far-ua

'Joleluouele4
eeiealldn4uedolrsoloJ
ot^e
JoleJeolrrw
e turnl op
eeludpl
no
^
euun
e.4urp
siuelsp
:lolelueld
llB8e
e&tlo^zepep
U
-enop
.(eleuudns
elesue^erluezeJu! guedellqlzr^
5.rBc
eulln
luns
a.reolpugues
BI ep unqnl gnop)ru.0t ep.eleluauoep eur.rn.leupues
el
08
ep 'eselespsppu?ruore.r
as.(uJnl
epa^ord
osla) ,,ot,,re,,
ereolfturnJ
lsec
eriEo8e^ulp alugJcnlnlceJee op eltrlrqlsod
qNrxaepunolocv
.rurnlep euriql ut
eJe
elpptcrqle
tutued
eurssru
ZI
JeI 'luanl ep etutpl ur 9 oJealulruqslj8urleJlsrurupen4uedeursr.u
:(u
nJ eteotpu9trlJs
o nJ.JolJett
ln8ursun nJ qzealJnl
f Jp ruJnlap eJultiEl
es erecu! lnzecur rupJpru! |uqlrlosop Eueqcso pleluezejdelso(g16l
'reneu)l
N rSpuEI,{eHni) 5lceqqcsrCD pdnp)/Z Z rn8g ul
'oleluorueleil
ezeonpeJees e.rccnc tolurieru e cnl ep eeutlpl nc gpundsa.roc
Es ernqe.rlr4rgc ep elqcered e4urp eluelsr6 .edlo8a^ur ellfu8ut
ep r4xJnleleluoJtpenlceJe
lol oselecnc rolrurleur[s 16rnJtuolcpll
Joplor
nc ple36elso ug.rycEnoporlurpeluelsrpJer '(ruotpuEruos
Ir4ueweueco
ep
osqcul eU ps
else .-?ln8eJep) lnlnJolcJl
!.mqq
Z
luercgns
Jolr.meud
eourrlglnr epundse.roc
rrgrgcteun eel,udql:rnlnJolce!lolrioJ
oleuun ed tuolpugtuesrolunqnl eeJeprqau!
uud elnuriqo.elpuPrueseu
raroq Z elpc ?sBIes 'u_e&cu!
el ,etunuerS :orlzodsp el ne
Inlupru.s
ep
el lolFcn8u
gpldeppg oteod
e&J.g
op
Il e.&cod .locu8eruraeur
lrues
Puraqcs:rJ^eJpc
u! Inleupl,ues
rulurd p&puEspr.ueqrs
o plsrxanN

'or
ep repBorJodInsJ
elfiSolouqelul Pc t
Prqc) elesue^eleu
ec 'srcetq euBoJ
e 'elprf,rqJe
eP 'rol
B ererlspJdull op
gJn8rs e ep eelelr
ed 'luezeJd ul e-Iso
emlln u! o{rp3.4 n
nc pu?ulosos 'rd
BJnArsB
B rSInldp{
ep elulsrp gpuBru
'(elelop ul
luo^ce
alec rulued eiutsp
Brugurouul odlzo
elsec?e4u! Eseop

elusuodurelusro
e.4ulgsurrdnrlrms'
'0

eJetlo^zePo 'prda
em8rsee n4uad'(o
nc rStezaSe1dun4
ul gpcqcerd'!lu
reur lnleu9urospu
l Eugd roluotut
elreoJ rs ruc t lun
elseceel :uncsIe
(prde{ 'tt uu^ol '
u! '9a lePrlluos e
'Eu.rrn
ln-er8 nes
Igw nu elslueld1e
pow uI lugqresol
pdnptuercgns]B'z
- 9 el rcu9pBrBru

2.2.5.5.Lucrdrile de ingijite
Graul esteo culturecu o tehnologietotal mecanizabili,deosebit
de rentabildsubaspectulconsumuluide lbr![ de munc5.Felul lucririlor
de ingrijire carese aplicegrauluiti numerulacestoradepindde foarte
mulli factori:calitateapatuluigerminativ;dezvoltarea
plantelorin toamne
starea
de
vegetafie
la
desprimevdnre;
mersulvremij ti al vegetalieiin
Si
primavari;rezervade buruieni;infestareacu boli Si deunetori:dotarea
tehnicd,posibilitililematerialegi calificareacultivatorilor.Suntsitualiiin
caresuntnecesare
sau suntel-ectuate
nurnaiI - 2 lucriri de ingrijire qi
suntsitualiiin caresuntefectuate
foartemultelucreri(7 - 8 treceri).
Tdrdlugitul semindtutlor de grau imediatdupasemdnatapareca
necesar
atuncicands-asemdnat
in sol afanatSimaiuscat,$i seefectueaze
cu scopulde a punesemanFin contactcu soiul $i de a favoriza,astfel,
absorbliaapei.
Conlrolul culturilot pe timpul iemii gi eliminareaapei pe
po4iunile depresionare
sau micrcdepresionarc
sunt operafiunide buni
gospoddrire,
carese efectueazide cltre oricebun cultivatorde grau.La
amplasarea
culturilor de grau febuie evitate,pe cat posibil terenurile
undepetimpuliemii aparbaltiri.
Tirdlugitul la desprimdvdrare este necesar numai in situatii
extremecand, din cauza altemanfeitemperaturilornegativecu cele
pozitivepe timpul iemii, rddicinileplantelorde greuau fost desprinse
de
sol (plantele sunt descillate); ca urmare, la incilzirea vremii la
desprimevArare
poateapareofilirea gi uscareaplantelorde grAu,pa4ial
dezrddicinate;fenomenuleste mai frecventpe solurile areiloiluviale
{podzolile).
Atuncicandsrluatia
o impunelucmreade taval;girtrebuie
efectuafipe sol bine scurs,dar inci reavdn,pentrua realizaaderarea
rddecinilorgi a noduluide infri{ire la sol,darfbri a tasasuprafala
solului.
Gtdpatul culturilor de grau la desprimeverareesteo lucrare din
tehnologiaclasicAde cultivare.in prezent,grapatula fost scos din
tehnologiarecomandati,dar mai este practicati in anumite situalii,
precum5i in agricultura
ecologici.in majoritalea
cazurilorse considera
cA lucrareade grdpata semen5turilor
de grau la desprimdvirare,
nu este
necesarA,
iar consecinlele
negativesunt,adesea,
importante:multeplante
grau
de
suntdi.lruse.altelesunlde./radacinale;
terenul,incau*eJ. este
tasatpfln trecerea
tractonrlui;cresccosturile.
Cotrbatereabutuienilor esteprincipalalucrarede ingrijire din
culturaglaului.Pierderilede recoltela graudin cauzaconcurenlei
buruienilor sunt,in modobiinuit,de l0 - 20%,darpot ajungein situatijextreme
128

pan6 la 60-'70%
apar
impiedicarea
toate mijloacele:I
optimd,(
densitatea
In culturag
obligatorie.Buruie
condifiiledin laraI
Sinapis arveksis,
Cirsium arve se,
Chenopodiumalbt
recomandd admi

(DrcoPURD, l,o

AlAturi de c
speciide buruien
M. inodofa, Agros
rhoeas,Stellaria tl
situalii,I
asemenea
(DICOP
dicamba
SL, 1,0l/ha);fluro
15 - 20 g/ha);tr
GRANSTAR75 I
FLO, 0,4 - 0,6
florasulam+ 2,4 D
(BUCTzuLTINIV
Administr
in f^za de infrilit I
2-4frunze(sub
temperaturaaeruh
vant, timpul cildr
erbicidelorpani 1
aparifia unor efe
eficient$i candb
infrAlit ti panAI
cupiinseintre 5 $
RIVAL 75 GD Po
Buruienl(
deratespeciileG
cirora se recoma
EC, 0,4 l/ha),aso

6Zr
'ocremlruoJlns
oprcrqro
neso t.z nc lercose.(eqllt,0 ,la
0SZNVDINOJ_)xrdrxoJongpuguriuocelel&derdppueuorol es ro.rqc
Pajeleqtrro. 1ued\lqDqa1 esdoapg * ahtudD anlpg olrrcedseleJep
-rsuoaluns rnlneJ8eJnllncul puelqoJdelEuopeluocrp
tuerung
Jnprnqrp ereJu! gugd4eJlsrururpp
lJ lodcD st lvAId
'eeueurese
eC.CogZrS9 e.nu!esuudnc
lS JC Sl,{VISNVUC olepl'rqre
unlBredurolel lezrlqn g eleod InttdeJdgnpmq el gu-edtS friE+ul
el 5p else lnpJ8rur 'ewrilpu!ruc 0 - SZ ne olruemmqpuporStuercue
alse o.IJ ogunl lnprcrqra .ngJ8el eJxolotu epeJe roun Bduede
suruuelepepod pouleluteolop p-ep lnlac o&urroJel pugdroleptrlqJs
rulJrlde EetelzJglu!
pJ gzBrurlqns
es soutunl r* solnpE Indull .lug^
p.rRJ'PlUsrurl
eetueJ^'Joolep eJetuleul eUgsatnqo4lnlrueeernielsdtuel
:(uns J - pptrugle^d
rulu.d lolelueldBeurilpu!ruc 0l qns).zun{ t - Z
ne a[uerunq ler 'pouelur mFtuud eereruJoJ
el qugd16]dgrJuJep ezJuJ
pzeentJeJe
tunsngr8ep olelueldpuEc.e.re^Elulrd
espe&Isrurutpv

lewt I'-IvsdaAINn'In[3ns)
:(eqll9,0- t'0 .cNVJsnrtr)c t.z + weFserou
0 t'z pr.e+ Irurxouorq
:(eWIS'0 - '0'00t ]AdINO.I) prprrdotc:(eV 9'0 - t.0 .O.tC
OSUnJ) AHA C t'Z + ruqnserou:(eq9 OZ- 9t .JO 9, {VJSNV'dD
'.ltB
'OD
0Z gt
9L UVIS TVAIU) Iqeu-uo.mu6qq:(BWB0Z 9l
'CC
rrdrxornu:(ewl .tS
Sl'IVAIU) uoirglnsrolc:(eVI

8'0'ttTUAJ)
0.t
0t xadns Nlofusc :evt 0't 8'0'-ts t9t dor xndollc) equcrp

+ C-t'Z :eprcrqreroleleolgrumeoDcrldegpueluocgres ,Iienlrs seuewese

ll'ds unuo&tlod 'suDlpo,t Drollg , ds orruohl1 ,DlpaLuol,tD als,sDaoq,l
raADdDd'auuodD un1Dg ' ds snqcuos .oSoqIB Duruatro,tBv .oropoul .llJ
'DUr&ouDtlJouotl4Dw g Je (unc .c-t.z
el aluelsEel ruoriunqep rceds
rSlBde ngr8 6p olunllnc u! 'oleuoduetueleleuopolqo.tpap unt?lv

'(evt
B'0'ls 009vuJxa NoxeJsa:eqr0'l 'c dndoJlo)

O-t'Z lnprce uriuoc olBJ lolele.redald eele.4srurutp gprreuocol

es 'erolsec? elelequoc nttued .snlsao1 snqn[ 'unqp anpodouaqJ
'ds xald!4y'snuo,(c
Da)n'tuaJ'asuaMD
rdsolqJ'asua^rD utusrl3
'sltotsDd-ostnq D asdpJ ,un4suotldot
snuoqdoy ,stsuaruo srdoutg
:luns rnlnrFBmllnc ul olue^ce.gretu elrrceds:plNeou l?l urp olrdlpuoc
u1 etualqordetlnru reu elec errprJ olEuopelrlocrpelruetrung .euole8qqo
e&rcnl o elsoJoluerrunq e Ecturqc eereleqruoa.rnlnvJSerulnc uI
'eJlurqJrtaleqtlroJ.grut eJ]DllsuJp
tdo
nJ rS ecode ul Inleuputos ,rnJnlos allrglcnl ,e4eloJ:olecBolftru oleol
uud eluguun elnqeJlnglS ep eJrmllnJ ur lolsoJe relluedp ee&Jlpardul
rs uorn-mq ep reNez.t BerecnpeJ .arpuun e) .o/olL-}g el guBd.

eueJlxor4enllsul
-emrnqraiuerncu
urp orrfu8urgp $u
else'poun 9rul 'ln
eluldollnur:otu
olsonu rereJP^gr
esrolun
9Jeprsuoc
'1$enlrselrurnueu
urp socs lsoJ p ln
urp eJsrcnlo else0
'rnlnlos
eieJeJdn

eeJeJepe
ezrleare l
ernq.I tl8np^pt ap
eleLmlrolrSle
elunl
'ngr8op rot
Ier&d
el Ituer^ EoJrzl
ep esuudsop
ne
1so3
olec nc o^qe?eur
rdenlrsu! reuns r
elrmueJellrqrsodl
e'J 'nW8 ap roF^ql
qunq op rurdered
od lod polsulrul
'leJNB'zuo^PJ e
esrsJec
lzBenlceJe
ec eJed
leugues
-e
'(uerorr 8 /)
rS e.rrftJ8u!ep ullcn
u! Ilienllsluns rolr
eeJetop:uolEunpl
u! redle8e^p rar
Euureolu! rolstuel !
egeoj ep purdoper
lolrpJcnl lnled 9c
lrqeso.p'9lqtzuec

Administrarea
acestorpreparatese fecfueaz5
in acelea5ifazede
vegetafieale grAuluiqi ale buruienilormenlionatemai sus,tratamentele
putandincepemai devreme,cendbmperaturaa dep5$it6oC.Combaterea
buruienilormonocotiledonate
apareca necesaredoar in anumitezone
limitate din Romdnia.Speciile respective:Apera spica venti (ia.rba
venfilnl) ,i Avenafatua (odosul)gisesccondi{iifavorabilede dezvoltare
in zonelecolinare,umede,din Banat,Transilvania,
Bucovina.
Penfu combatereaierbii ventului se efectueaz5tratamentecu
erbicidepe bazdde iodosulfuronmetil + amidosulfuron
+ mefenpirdietil
(SEKATORPROGRESSOD,0,150 l/ha), cdnd greul estein faza de
inftAfit Si pane la formareaprimului intemod, iar plantelede iarba
vantului au 2 - 4 frtnze $i penAla infrifit; prin acest hatament sunt
controlate$i buruieniledicotiledonate
anualegi perene.Tratamentul
poate
fi ef'ectuatqi prin administrareaasociataa preparatelorpe bazi de
fluoxipir (CERLIT, 0,4 l/ha) qi metsulturonmetil (LAREN 60 Wp, l0
glha), carc asiguracombatereaburuienilordicotiledonategi a ierbii
ventului;tratamentul
poatefi aplicatpanela sfartitulfazeide formarea
paiului,eventualconcomitent
cu un fungicidpentruboli foliare.
Combalareaddundloli/r/ din culturile de grdu se realizeaz6prin
misud preventiveti cumtive. Penfu diminuareaataculuide gandac
gjebos (Zabrus tenebrioides), trcbuie evitati amplasarcagreului pe
terenurile-infestategi, de asemenea,se tateazi simenla inainte de
seminat.ln cazuriextreme,cendin toamnese constatiun atacputemic
de larve de gdndacghebos,se recomanddtratamentecu tiametoxam
(ACTARA 25 WG, 0,07 0,10kg,&a)sauclorpidfos(PYRINEX48 EC,
2,5 l/ha), la avertizare;pmgul economicde diunare(PED) estede 50%
planteatacate.
In cazul atacului de afide ale cerealelor(Schizaphisgraminum,
Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R.padi, Metopotophiun
dirhodum)se recomandaprcpamtele:tiametoxam(ACTARA 25 WG.
0,07kg,&a);lambda-cihalotrin
(KAISO SORBIE5 WG,0,150l/ha),tau(MAVRIK
fluvalinat
2F, 0,2 l/ha): imidacloprid(NUPRIDAL 200 SC,
0,275 llha,).
Impotriva plo$nilelor cercalelot(Eutygastef spp. gi lelia spp.) se
efectueaze
tratamente
impotrivaadulfilorhibemanli,la avertizare,la un
PED de 7 exemplare/mr
gi numaidupi ce peste80% din populagiade
plolnile a p5rdsitlocurile de iemare (pddurea),de reguld,in a doua
decade a lunii ap lie, cand temperaturaaerului depdF$te 10.C.
Tratamentele
impotrivalarvelorse efecfueaz5
la avertizare.la inceDuful
lunii iunie.dupace acestea
au ueculde verslaa 2-a, la un pFD de J
130

lawe/m2;adeseaes
de maximum7 - 10I
larve/m2(l lawd,/m
Pentru co
coninAnd:deltame
EW 0,150lAa); al
cihalotrin (KARAI
PROGRESS,3 l/ha)
0,2 lfta); tiametoxa
Viermele ro
ddundtorpericulos
terenurilegrele,arg
Dambovita,Oll se
timpurie a lanurilor
terenurile cu peste5
la avefiizare,in Pe
preparatede baza ,
(DECIS
deltametrin
Gdndacul b
melanopus)extinst
noastrdse comba
larvelor. Adullii aP
incepdnddin a do
hibemanli/m'5i de
se efecfueazhcu u
EW, 0,l l/ha);lam
tiacloprid(CALYP
EC, 0,1 l/ha).
Ceribuieii
efectuatela aparifi
de 3 exemplare/
combatereaPlo$ni
d
$oarecele
ge
stepi care se
frecvente,in pre
neluqate sauPo4
pandla 5 mii indi
ataculuipot fi imp
in rctalie.Sistem

II
ep erielndodutued piueuodurraJBmlnlos e&r.nl ep lnurelsrs.ellqor uJ
eseorpdep lcrpu lueaordnc eleuozuI sele reu 'eluBuodrur lod rnlncp
U
oleJolepelueptord erypl^rpu rltlr gz- s I rrq. ,q,/rzL\rpul
llru g EI pu-ed
0p lcorosep lipllsuep gzEolrceS eladed eJlurpelrunrlod nes eteJcnleu
olrqerg LmuaJel'lou BI ep elocuSs eleuoz uJ.luezerd ul .oluelao{
'elBqJetuJeleleor u! rqosoepuJe$esp?
luns tuna ese
es eJer ^Edels
ep .rdq
un
e$e
(
slloMD
sntorrrj,{)
dugc
ep
eloce.reos
leltjrue
lled
'JOIelrusolo
edelequoc
rulued elepupuoceJ ele.redordrsBeleceputsoloJ ("u/eJelduexe ep
'lptll ep
CAd un el (erunrep lndeour
lll.rgJs)rolrilnpe eduedel elenpoJe
elu.urBlB4 urJd lequoc es (.ds Dydosluy) rolaleejA. lleSnqFEJ
_ '3e
'(eu I'0

0l CVJSVd uulouledr.-eJle:(evl 80,0,Jg 08t OSdl-M) pudotcq

:(eWI09t'0 'C,^\ 9 :IISUOSOSM) uuleuredrc-epqul:(eWII.0 .r,lAg
0S V0ghl SICIC) uuleuetlep :olep&deJdurp lnun n. gzeentcojees
elotueueleJl e4e^ uJ tnlncete
u!
ep rS ,uI iueueqrq
Inzc
092
,ur/eNel
enop e inp pugdecul
dlnpe 0l ep elso Cgd :orlude rrrml e- a1e1Eulnf
lecrqoep'Jo0l - 6 ap oca{ mFJeduelpuBctcunlelede lllnpv .role^.rel
e 13roldlnpe ,{ulodull'etledeJeluetuelB4uud olequoc es pJNeou
eref urp ngr8 ep eluqlnc uI uecepelourqF u! llnru su4xe(sndouolau
oulaT uls 'sndouDptu DMaFO) .trrlrlzg^o F solpq Incepug0
'(?WI
E'0'JA S'ZSIJAQ)ur{eu?ttep
'JA
nes (eq/,I
uueuuedrc-eJp
ep
Bzeq
ep
ataBderd
I'0
0l
JYJSV0
nc 'JoleMele eriuBdeep rl :olllnpe e Joqzep pBouedul {eiezrue^B
el
'ep pruud eluellll.qezeenpeJees ,qtuld/a^lsl - e$ed nr
elrmueJel
9 E
ed 'los u! rnluotptmEpeera8tu ep eluleu!.etBcBl
rolunuele eunduq
,"ir^oqugd
IerrreoJelloce.r
rs rlmllncouoru
eJell{e
epueuocoJ
es
:1lo
'e,{oqerd'npzng'ueuuorlgJ,SeEJV
.eleJ8elunusJel
eleiopnfutpeseolrSle
5d
reru
piuezerd
else
rrupc
e .solnrrJedJol-un?p
luo^ae.g
llBlsulrles
un etse '(D|oul3,tDutslzoldtpoldDH) rnFred
nsol eleulel^
ie
'(eq,6)l
'DA
:(rvt2,0
/0'0
SZ\.UVJJV) ruBxoleruerl
'VAVJSIS :eryt 'JS
t'0
08t OSd tvJ) pudotceq:(eWIr .SSaUSO)Id
NICVAON) reoFurrp :(evl 091'0 'No:IZ aIr.lIV)D ugropqlc
-Bpqtuel:(eqll t'0 'M 0t JVISVd uuleuuadrc-sJlE
,A.A
:(eWI

091.0
09vcatr1,l
st3ac :eq,6l00'0'D,|[ sz stcac) uupuellop:pupuriuot

JolAprcrlcesur eeJrsoloJ qpueuocat es .oJelequroS rr4ued

'(e.rocutuasolunllnc
nlued,Lu/E^lel
I)
"u/o^rl
pdnp pcp.oltz'61 - I urnuixeu
ep
oped sewpJreurne tueurBlel
Imuud
'rnFlueulele{ eeJelsdor
le^lo]ur un pdnp
Eresoceuo$5 Besepe:7ule^41

'e
t ep cad un el

'olezu
Flndocu! el
'1"01 egeSpdopl
enop e ur 'plnSol
ep edBlndodurp %
un Bl 'elezrue^eel
es ( dds 4/"U ra d

'JS
002'IV Otud
-nel'(evl 091'0'D
'c,^[
9z \twIJVJ

tunrqdopdopl[ '!pt
'unuaDrB slqdozu
o/o9ep e1s0(oad)
'JA
8t XANlUl.d)
lueYoleur?q nc olu
cruelnd cle un Pl
tp etulEuJ eiu-eul
9d rnF-er8 eoJese
oepug8 op rnlncel
uud 9zeozrleores n
'eletloJrl
e eleuuoj ep lezeJI
Ilqrar rs eleuop

0t

'd,{A.
09 N!ruv'

ep pzq od IoIole
elod InluollleleJl
lUnS luetuele! lsoc
eq&r ep elolu?ld l
ep ezeJ ul e]so Jn
lqalp rrdueJew+ u
nc eludurElPll gzP
'?uIAO

olEllo^zepep olrqe
eqrer) lJua4 Dclds
euoz elltunue tlr &
ee.relequoJ Jo9lril
elelueuele4 rsns le
ep ezeJrseal.ce q

rozdtoareilucrArilede amnareaddnci a solului au efectecatastrofale

asupracuiburilorderozetoare.
$oareciide cdmps-audezvoltatmult in ultimeledeceniigi produc
dauneimportantelanurilor de grau. Atacul de toamnese manifestA
imediatdupdresarirea
gr6ului;plantelesuntroas,lanul avandaspectde
pA$unat.
La popula[iimaride goarecisuntprodusepagubemariculturilor,
atat]a suprafatA
prin roadereap64ilor aerieneale plantelor,cat ii in sol
p n distrugerea
ridicinilor. Ataculpoatecontinua$i in iami daci solul
nu este acoperitcu zdpade,iar temperaturilesunt mai mari de OoC,
precum $i Ia desprimevdrarc.
O altA perioadea atacului este intre
formareabobului$i recoltare;in aceastA
perioadein lan pot fi observate
tulpinidegriu cu spiculrereTat
de la bata.
Pentru combateresunt recomandatetratamentecu fosfura de Zn,
37o,administratisub formtrde momeli;acestea
vor fi aplicatein tuburi
confeclionate
din materialeimpermeabile,
pentrua preveniefecteletoxice
asuprafauneiutile.Esterecomandatd
utilizarea
preparate:
urmitoaxelor
$i
bromadiolon0,005% (BROMAKOL, sub formA de momeli gata
preparate,2550 g momeli/galerie
activdi RATITELL PLUS); bromadiolon 0,25%(PARTIZAN,un rodenticidconcentatpentruformularea
de momeli: LANIMT, I l/50 kg momeali); flocoumafen,0,005%
(STORM PELLETS, 150 200 g momeli/stalie);locoumafen(STORM
BAIT BLOCK, 150-200g momeli/stafie);
COTEX (30% sulo, cafiu$
fumigen/galerie.
Con batereabolilot se efectueaziin mod eficient p n combinarea
metodelorpreventivecu celecurative(combatere
integrati).
Flinarea (Blumeriagratni is f. sp.tritici, sin.Erysiphegraninis f.
sp. tritici), boald cu transmitereprin sol, se manifestAindeosebiin
perioadacrelterii intensea plantelorde grdu, cdnd acesteasunt foarte
sensibiie.Atacul estefavorizatde o densitateprca mare a lanului, de
aplicareaunor dozepreamari de azot,de vremearlcoroasd,umedl $i cu
nebulozitate
ridicati.
Mdsurilepreventiveconstaudin cultivareade soiurirezistente
sau
tolerante, respectarearotafiei, distlr.rgereasamulastrei,asigurarca
densitefiinormalea lanului.fertilizareaechilibratd.
in cazulunui atacputemicde fEinare,tratamentele
de combatere
seefectueazicu produsepe bazi de:proclorazt propiconazol
(BUMPER
SUPER490 EC, 0,8 l^ra); propiconazol(BUMPER250 EC, 0,5 l/ha);
tebuconMol(MYSTIC 250 EC,0,5 l/ha). Praguleconomicde daunarc
esteconsidemt1a.25yopetepe ultimeletrei fiunze,dupeinfielit; 25%
petepe frunzastindard,inainte de inflorit.
132

Fuzarioza(Ft
zeae) s tansmit
redAcinilor,a coletu
mdsurile preventive
folosireaunei semin
echilibrati,respect
dar pa4ial eficiente
costlsltoare,
innegrireabt
t.]lpinii (Gaeunan
graminisaHelga a J
sunt boli care se tra
rand, distrugereasa
echilibratd; in situa
con$nandbenomil.
Septodoze
S. nodorum) setran
Misurile preventtv
respectarea rotatie
importante Pentlu I
pmgul economicde
inflorit.
Pentru com
graminis, Puccinia
Helminthosporiums
triadimetoat+ spro
t floxistrobin (NA
tebuconazol (PRO
epoxiconazol(TAN
(DUETT ULTRA,(
clorotalonil(BRAV
Prcvenbeot
pe suprafelemari j
acoloundeseaPlic
Aplicareaur
evitareacdderii.D(
folosindanumttesu
sunt folosite Prodr
clorurd- STABIL
perioadade alung

ttr
od'(orurilEu!ulJ gZ - 0Z ne eleluBldpugc) rnlnEd e errSunleep epeo[od
- gnrolc
ul'ererloJ urdols gzPenlcoJe
es (u 0'z - g.l .Nv-Ilgvls
lenbeu.rop nes)qurloqc.rolcep prtuolc ap pzeq ed elesnpordelsoloJ luns
lua^55{ relrtIeJ (luezlueu)luBpJelellJoJen. .iuelsqns elrumuepursoloJ
'eArlue^ardaluoueleJl elepueuoceJ
luns .euoureseec .tuop?t e.relho
rulued glpriueseolseale^Ulnc op elceJoJrrSolouqolreune.recrldv
'IOZEnr OlltltugspJ8ul
op uetu ozopgcrldBos epun olocs
rS uncord'epoun aloleurp urp ngJE ep eluqlnc ul uetll ei.Jeldns od
glenlsaJe errftr8uJ ep e-lejJnl o olsa nlataold !!rapp) Da4aa\ard
(ryl 9.1 .JS 009 OAVt{g) IruotElorotc
:(q/l 8'0 'JXS.]V) wrzBpuoq.re.+ lozetrsnJ:(eryl 9,0 .VUJ.In IJSnC)
Iozeuorrxodo+ lqeur leueJoq:(eq/l 91,,0d:Idns OCNYJ) Iozuocuode
'JA
+ Jrotuldorduoj :(eWI 6'0
St'o
092 OUVSOdd) Iozeuocnqal
'JA
+ Iozeuocollord :(eWI 0'l
8'0
00t OAIIVN) ulqolsrxoul4
+ lozeuocnqsl:(eqll 9'0'Jg 09t NoJ.II/c) eutluexorr(ls+ lolorurpeul
:na eluauelerl elep[Errrocet l]uns (dds wnuodsol.ltuttupH
+
IOZeUOJnqel
' dds w4,tosng'DloJtultuDrB ollataoqdsocttral'dds DtuDrnd,stu
aDt*
olDtunlg) :mln tds ole r$ elertoJ rloq ep Inxelduo. n4ued
'llrouul
el rnlncsleeele suolu! o%019l lerceide 5$e arBungpep ctrlouoce InSeJd
'erlepSe,t u1 elelueurele4 ulued rnlncele
Eellllurl rulued elueuodul
luns (loze op alerepout ezop Joun errplrlde .tedelo.t e$podseJ
'elusld ep loltrn]ser 'reJlselnues eere8nrlsrp)
e,{Dua^ald eJunsgtrAl
'elueld ep elunlser od
1os uud nes giuelttpsuud ttrusue.4es (anropou S
rS lr1t1tt otroldas uts 'olozutuDr8 D araDqdsoJtt[) elazouoldes
'Iruloueqpu-eu4uoc
el.redeldnc alueueleJl epueuocel es .ourellxe r4enlrs ul :gle.rqrlrqce
.pugJ
eelesq.GulrS uncoJd'rodelol esrelcedser,teJlselnussBere8n_qsrp
{ppueuocoJes
lpcul leJ}selos uud llursue4 os elec rloq luns
lnuud $
(saploqtl4odDq o afidsocral .uts,saprcqn4odraq DuDEpH,.sltuaDtB
snpqolqdo
u$ 'D!t!tJ lei s !&DrB sn,{ulouuorufiaDD) rrutdltll
eor5qiunue8w rl rqco ul eclgd rA lrurdlnl rezq eo.tu8euul
'el9olrsDsoc
lep 'eluer.go luns orleF8e^ u! .laluourBlB4 ler ,eluetcge pr!d lep
'ruole8qqo
luns pluuurpsel olotueuelerl redetoJee.rcpedser,pteJqllqro
'leuEues
,eseolgugs
eoJYzrlrueJ
qlleJl
op
olureul
elurues
teun
eotrsoloj
'qleoq el sluprelol unros ap eel^tllnJ g Je uinJ.oADue
eJd elunsElrl
Itms aluorrga ap ltqesoec lnlncrds lS rolezutuJ ,rnlnleloJ e .JollurJEpgJ
ezoueznJ $npoJd rt qiugulps uud rS los uud elrusueJl es (araz
D1ataqtD ptxeJladeLuf,oJ
nc 'tufirDamaDr8tunDsnl) ezor&znl

'
%92 :tdp{ut gdnp
e&rmpp ep c[uouo

:(eu s'o'Jg o9z

UAdI^[ng)lozuo
erepqruoc
epel4u
eJm8rse lrorlso
nes eluelslzelunlos
nc rAppoum'pseoJ
ep 'rnlnuul e oleu
euoJ luns 90ls5ce
uJ rqosoopulPlse]r
'g slutuot8 a1dtslq
'($sl8
eeJeurquoJurJdluo
Sn]lc 'Glns %0t)
I JUOIS) uoJeuno
0%s00'0'uoJs(uno
BerlnuuoJ tulugd le

-euorq:(sn'Id 'Itg
eteg llouloruop
:eleJedeJdJoloJeo&
earxol6lelcaJ0ruo^
unqnt ul elcrJdeg
'uz 0p
-ervsoJ nc 0l
eleNosqo g lod uEl
e4ul else rnlncels
'Jog sP ueur teu:
lnlos Prep quler ul r
'Jol0tu
IOsu! ls 19r
'rolunllnc rl?Luoqn
ep lredse puV^BInu
-e$aJrueur 0s prrrug
cnpord 16ruocopel
aleloJlseleJ elcolo n

vremelinigitaj lire vant, cu soarenu preaputemic,de dorit, searasau

dimineafa.Seaplice1,6- 2,3 lprepamtin 800 - 1.000lapa,fta.in cazul
ratamenlelorteresrre
Si.100- 400 l,4ra,in cazultralamenlel;r..avio...
Prinacestetratamente
seoblin:reducerea
inillimii plantelorcu 25
- 30 cm: scunarea ingro5area
intemodurilor
5i
bazale;dezroltarea
lesutului sclerenchimaticti deci marirea rezistentei la cAdere.
redistribuirea
asimilatelor
inlre organele
planteiqi ca urmare,cresterea
supmfelei
foliare.a numdrului
de boabein spic.a MMB qi a producliilor.
Se oblin culturi cu rezistenfdsporitdla cddereqi care pot fi recoltate
mecanizat,
lire dificultate.
in Romdnia,aplicareatratamentelor
pentruprevenireacdderiinu
s-au extins degi cercetarileau ilustrat unele efecte pozitive asuora
productiei
la grAu{Ch.V.Roman.
Iq6S- lq70);in maioriiatea
zonelorde
culturi a gr:iuluic6derease pelrecedestulde rar, numai in anii cu
primivara $i inceputul ve i ploioase gi cu vanturi putemice.carc
favorizea/a caderea. sall in cazul imprd'rierii neunilorme a
ingd$Smintelor
cu azot..
Irigarca esteo lucraredin tehnologiade cultivarea grduluicare
prezinta interespentru majoritateazonelor de culture a ;aului din
Romania.
Necesarul
de apaal grduluiestede 1.500_ +.500m,,traoe
intreaga
perioada
de\egeta!je
deobiceiin propo4ie
Siesleacoperir.
de i0
- 750%,
din rezervade apda soluluila semdnat$i din precipitaliiiecnzute
in timpulperioadeide vegetatie.
Udatile de toamnd aplicatein cultura grdului sunl cele mai
ellciente.
In situatiile
in caresolulestepreauscaL
electuarea
$i nu permite
araluriisaudacas-a aral.dar nu se poarepregitj patulgerminali\,se
recomande
adminisharca
unei uddride umezire,cu normede 400 _ 600
mr,fta. in situafiilein care pregatireapatului germinativs-a fectuat
corespunzAtor,
da. s-a semdnatin sol uscat9i gr.Aulnu dsare din lipsa
apei,serecomande
o udarederdsarirecu normede 300-500m3,4ra.
Uddrile de primdvard se aplici in func1iede situalia concretddin
primavard
{apaacumulala
in sol in se./onul
rece:regimulprecipiraliilor
in
primdvard),cu normede 500-600mrlha.Se aplicd I panali3 uddri in
fazelede alungireapaiului(in lunaaprilie,mai rar, numaiin primdverile
sec^eloase
in precipitalii).
)idupAiemisdrace
inspical_inflorit
tiunamai,)5i
la formareabobului(lunaiunie).Metodade udarefolositi la er6uin tala
noastaesteaspersiunea.

t34

2.2.5.6.Rec

Recoltared.
deplinA
maturitatea
acest stadiu ma$ini
pasftain bunecond
regda seincePerec
din cauza suprafe
preintdmpina intirz
(datorita supracoa
ut
absolutnecesara
pestmre9i a evita d(
Lucrareacle
circa12 - 13%um
seamplificdPierde
lanurile se imburu
recoltarea unuilan
Lanurilede
combineloru ive
aparatului de trei(
boabelor9i a Plan
recomanddrilede a
de evoluliavremii
masade resturi ve8
Recoltare
lanuile dezvoltat
in situaliil
apel^t 1^ rccohar
secerarea(t6iefea
brazdi ceteva zil
cu ridici
prevezuta
Combinel
pentnr tocarea pa
combinei, conco
dificultat, incorp
doiit impreunl cu
descompunereaP
solului,cu rol de
af
limitapierderea

Tobelul2.33
Structurahibrizilor de porumbin celetrei zonede culturl (%)
Ch. Bihcanu $i V. Bemaure,198
CruDade precocitate
Zona
hibrizitarzii
hibrizimiilocii
hibrizi timDurii
75
20
5
II
t4
50
36
I
26

Esterecomandat
ca producitoriiag coli cu suprafete
mai mari de
porumbs5cultive 3 - 4 hibrizi din gmpe de precocitatediferite pentrua se
e$alonalucririle de recoltaregi a se diminuariscurilelegatede evolufia
vremii in anul respectiv, menlinando productierelativ constarti de-a
lungulanilor.
2.7.4,Particularitifi biologiceti relafii cu factorii de vegetafie,
Zoneecologice
Paflicularitdli ,ialrgice. Sistemul radicular. porumbul are o
singuredddcini embrionard.La catvazile dupi risirire in sol se
diferen{iaziprimulnodtulpinal.Po4iuneacuprinsdintre acestnod $i bob
poartSdenumireade mezocotil.LungimeamezocotiluluiesteinfluenFta
deaddncimea
(fig. 2.41).
de semdnat

Fig. 2.41.Lungimesnezocotiluluih porumbin futrctiede ad5ncimsde semjtnat

(dupeAldrich,I 966,citatde ch.Bilteanu$i V.Bemaure,I 989)

La 2-5 zile de la incollire, din mezocotilpomesc3-7 reddcini

(adventiveseminale).Acesteaimpreuni cu rldicina embriosecundare
naraformeazdsistemulradiculartemporarcareasigurinutritiaplanteiin
primele 2 - 3 sdptdmani,dupe car aceastefunctie este preluatAde
sistemulradicularpermanent
(flg. 2.42).

206

Fig. 2.42.Sistemrlrad
radicul
(dupaAldn

in zona sub
nodurilor subteran
vegetaliea hibridulu
Din fiecaren(
Siulescu$i colab.,l
Acesterddacinise n
pernanente.
..
m anll cupre
primele2-Tnodu
aeriene,de suprat'af
Atunci cand
ramificd foarte mult
rol de susfineregi
cantitativcarc ume
mai puline radecin
pitrund in sol, putan
Sistemulra
pbtrundein sol pan
l99s).
Stanley A
c
radiculareconstata
3 septdmaniiar apoi
2 saptimanilungim
apoi incepesi desc
genetic(hib dul),c
lucririlet
fertiJizare,

L\z
'rnlnlos0ltJpJcnl
terszrlruoJ
'qterrldeerSolouqel
'(Hd ,erepeduoc) op
,(lnpuqrq)cDeue8
elrirpuoc
Ios
pleiuenuur
alseJolturc?pgetuupll .(tt.Z .3g) pcsebsop
psed.cul rod
'ru-eru,eldgs
7 qluelsuoceuputgtrolrul'ppgJe pleloleeurrgunl
luprugldgs
7
ep dtu4etB.qdnptnlnltsqlgul
eelslqumlelgugdJetullrodeler rugtugtdgs

eleuud ul pdueuodxecseJrrnlnqruruod
elrurcpppt
EcplelsuocorElnreer
ruqllo^zep rS luelsoJcectuurp pullpnts reqle8 V feluels

(966r

tEotunl{ S.I) Ieretelruc 001 - 06 IS ru - 7 e1gugdlos ul epurutgd

'pln.rcsJ else rnlnquruod
leln'pBr lnuelsrs
lueueured
Ip
'alusJeqntoJd
loun e[uoJ qnseu-etuH
pugnd.1osur puru1-ed
nu rS luercgnscselc nu ^eiejBtdns
op e^que^peelrutcqpqreurind reu
luns oJroldqrC los ep lgleutrlueceldga reop rsezerunelec Arlelquec
esnporolrold ra leJtsepu-erguole,{.edqrosqeop rS elourlsnsep lol
oJeore, prcuJedns$lncrpel ulelsrsun ezeeuuoJts llnru eueoJqrgtweJ
elsoreelue^ra.Uluns oltold pugc rcunlv
1os ur purutpdrurcppPJ
.lrorue lurappEJ
nes,pieJeJdns
ep ,eueuee
e^rluo^peturrgp,el
elrunuep.rrurdlnl5lee4serolerdns
unpou/ - z eleuud
,oluetcrJns
urprSrurcgppipzeeuuoJ
tdeltdlceldnc trueuI
Inquiuod
'elusuBuued
rurJppqrnBsesE-nudo.rd
o^rluo^perurcgpElcserunugs rurcqpprelsecv
'(6861 'orneugg
.qO ep
,/S6l . qeloc ri ncseln9s
A rS nu.tllg
tell.
'N) rurcppqJ
ep lerqcrS - g cseuoduBtolqns
pou oJEeg ur(l
0Z
9l
'rnppuqtq e{ele8a,r
e
op rrpsoued eour8rml no ^rlrzod
o6a oue.relqns
roJrJnpou
lEIeJoa
eutdlnl.puejotqns
euoz ul
lrulunN rJnpou0l - S p./EJUlo.l
.qct+Ivpdnp)
(686r'elne[u?a.A
rsnuEsrUA
qOapr"lo .9961

pnozaw-z :blor- I :Geuo.ror)luamuDodrelnrrpsr

Fuatsls !6($Bl[u{.p Btroz)Illlnqttlruodts reuud.rstnrlpsr lnurolqs .Zr.Z.8rJ

5p Plenle.rde$e 04
ur reluelderir4nup
-ouqwo eulcpp9rn
rurcppgJL- csouo
(686t erm
t8tr*ruesrp eatupug

gleiuenuurolso mFI
qoq rs pou tsacee{ul
es los ul aJu9s-eJI
o ale lnqtrlnlod 'r
'oli?la8a^ op

lgo|re

e-ep ElueNuoc^ll
ednlo,{eep eleSole
es B n4ued oluoJrp o
ep elu reru eioJeJ
,L

9t

runourrrzriqrq

fe'z ppqol

(%) lJnr|nr

3,OOO
25.O0
2.Oo/J

r-500

25

50
75
IOO
zire de I. r{6{rire

tZ5

15O

Fig. 2.43.Dinamica luqimii totale a rtrdicinitor de porumb, cultivat in c6mp

( d u p aN 4 e n g e l tB
i a r b e ' .t o ? 4 )

- Tulpina porumbului,denumitlpopularcocean,strujansautuleu,
estefomatd din 8 - 15(21) intemoduripline cu miduv4 av-6nd
o talie di
0,3- 9 m, fiecvent1,5- 3 m (I. BorceanSicolab.,1997).
L^ 2 - 4 zile de la rdsdrire.rulpina formeazaprimul inremod
.
subteran(mezocotilul)umat de alte 6 - l0 noduri subtiraneapropiate
intreeledincarevorcretterddecinile
coronare.
supmterani
a
tulpinii
are
5 - 30 noduri(M. C stea,2004),
, . .Pq"uobi$nuit12 20 noduri.Numirul de nodud este mai mic ta hibrizii
timpurii crescdndla cei tardivi. in tulpind se acumuleazisubstante
de
rezerva
caresunllranslocale
in bobconnibuind
la umplerea
lui. pdnala
3l%.din substan{a
uscataa $tiuleteluiprovinedin subitanfelede rczery|
translocale
din lulpinaii lrunza( fig.2.44J.in condiliide secera
lungimea
inlemodurilor
eslemaimica,delerminend
plantelor.reducerea
raljei

ti
:

n
,' -- _-; =-- - : :1-l _::-=
Fig.2.44,Acrmularca substrnteiusc|tein diferiteorg0ne,l ptrntei de porumb
(dupaAl.Tianu,Ai.Liziroiu 5.a.,I986)

208

Din nodurileba
de ,,copilL'. Prezenla
lastArireredusa.
Tr.rlpinatrebuie
Aceasteinsu$ireare de
n
desimea exageratA,
I
i
ica
D
iabrot
is,
nubilol
I
Frunzelesunt
a$ezarea
frunzd,
PetL
o
lat
este
Limbul
Pe fata superioarea lin
de secetSplerd apafl
astfel Pierderilede aP
ondulate.Fala super
glabre.
Fomarea trunz
Num5rul de fn
Astfel, hibrizii cultiva
numir difedt de frunz
- sub 13fiunze
- 13-15ftunz
- 15-17frunze
-17-19frunze'
- Peste19frun
Suprafalafolil
condi$ide irigaredeI
Cresterasup
asimilatienetdnega
ajungesuficientd.lum
Prin amello
frunzelor foartemlc,l
Dosibila cregteread
ieciproc(Conti,197
SuPrafafafoli
sereducecaurmarea
Inflorescetr
inflorescenlamascu
spadi{(spicmodific
ale
nodurilemediane
are
Paniculul
axul centralsegase

602
oJourqluns oloielncrds.elPlolelltle.grueJ 0t - 0l csespSes
le4uoc Inxr
ed uc 0z - 0l op nrleuerp un rs etuGunl ttrJ 0z - gl eJeInlncrued
'rrurdlruele euerpeutolunpou
el lelrxe rleresur'.z - I tmuilqo.g - I op lpwnu ur (leigrpou.lds) xrpeds
un plaueJ iueJso.lol.Iut
Jel <leuruuolInJrued un glnrseu eiuer$rolJur
pue^D'ptrouorulunxesrunglueld o etse Inqunrod .oloiuarsorouul
'relueJd
ezeq
el
ep
loPzun{
Ilsplord e o.luuneJ ,inpeJ 6s
lsecerode luouul pdnp u.lrxpluun
pJerloJeieJdns
EzeeJlst8elul
'(lt6l 'DuoJ).ordbor
esseerqumas Es ealsocpec pleJ .rololueld liglrsuep eeJolssrcglrqtsod
oJeJec eooc'?lecrUe^edeordepurq lolezung erizod ,aruloUBoJJolozun.{
p er esur ap lntqSun nc lztrqtq lnuriqo n-s oJlorloue urJd
-puruml
-eluetcunseSunfD
nu elc BJ'JolaluJdzq ul ep olozun{ rulued g^rleSaugleu orieltturse
o puruuelep eurrtdo olollurrl otsed eretloJ teieJerdnseetselJ
'eql,ur
000 09 - 000.0Sop ele3ur op rrirpuoc

uJ ler 'ewzu 00009 - 0000t op trnusrqoelse

eiegerdng
'(00t edn) rragl eueo;r( uzrel- -aer1o3
ezumj61 elsed-

:(00t edru8) rrzrglruas- .zuruJ 6l_/l_

t(697 ednr8) rr:ndruqruos- ezutuJ/l_91 _
:(001 edtu8) rundtu4 _ ezun{ Sl_l _
:(06 ednJ8)runduuelxe - ezuruJl qns _
:(S661'uolunl,^l.S..I)
ezutuJep tueJrprpumu
un-JlurpsndurocIrloJ
ne .ellseoursi uJ ri^qlnJ rrzuqrq leJlsv
lnuelsls
'edtleSe^ep epsouednJ
teleJocolsegluld ed ezuiuJop lrupunN
'rnlnF
lued
eriuede
eJpzeolerurJolozun{ eeJeuJroJ
'-e.rqeliJ
pJeorreJur
ec ler gluocseqndelse rolezutuJ e -eJouedns
eieC .elelnpuo
luns JerloJrnlnqutl olrut8Jt\l.erieJrdsue.4
ur.rdgde op e1r:ep;erdlayse
os-npu-ecnp '.lerloJlnlnqurl eelrcnsg qutuuelap rS ede plord glocosop
rrirpuorul elec euloJrlnq
alnlea
esndstp]uns rnlnqrurle g:eouednsrie3 e;
'trlc
op Sunl ,lelo.Juel-tel olse
ZI - t ep tel lS Lrr.0g 0S
lnqur.J
.gulelle
.gzun{ o
gurdJnl
elso
ed
eolezose
)tsrse8rs pou
aJeJeLj
qutl
el
lS
utp
rleouoJ
luns
Jlrzunll
BJEJT
'gzorJeznJA tu?fi8tt^ DraltBtl^
D)ltotqn1 'fltDIqnu
Dlur4SO ep FCele loze nc qluopunqe erirlnu .plele8exe eeursep
ap \rrPflauElDlurnUur
il(: lep'gJtt.rua8JlDutuuJtJp
re aJtsnsul
EtseJJV
'ole8uerl rA erepqc el qunq gluelslzoJ
,qrB!s crnqeJl urdlt

(
quluod ap latusldol3
!+t:.:

',
i,
,'L

it

'ro1o1ue1d
tet1
eeluunl gte.esop lt
gNezer ep eleiueNq
el Eugd lnl eoJoldu
ep eiuBlsqns PzBoln
rrzuqrq Bl Jllll letrl
'(t002 'eolsuJ
t\D u
elerdoJdB eueJolqns
pouDlul lnuud -ez
'\1
ep erlel o pug^'?^n
'nelnl nes ufruls'u
durgr o! re^gtnr
09t

l
I

llifii:t:f,
o ne rlenrrerrzrJqrq
,nr .pruopau
olsenrorr"""n1u"r"rf
016urnu
UeodelJueppJcseuod,nurdlrueleeJzq
elrJnpou
urc

pe doudranduri,pe ramificafii$i dejur-imprejurulaxului

$r srmta$ezate
centmlin po4iuneade deasupraramifica{iilor.Spiculefelesunt grupate
cetedoui, unul sesil(extem)qi unul pedicelat(intem).Spiculegul
are 2
glumecareprotejeazi2 flon {frg.2.4Sqi 2.46).
Florile masculeau-t.ei anterc,fiecarcanteri producend2.000_
2.500griuncioridepolen.intr-unlanrevinin medie20.000eliuncioride
polenla fiecare
oltl.
Ilorile femele,segdsescgrupatecatedouein spiculet,unasterili
girma fertili. Spiculetele
sunta$ezate
de-alungulaxuluiingrogatal florii
(ciociliu) in rdnduriperechi.Astfel, numarulrAndurilorde boabeeste

oat.

ABC
Fig. 2.45,Inflorescentam.scult h porumb
A - in|lotescenlanascutd
- spi.llele cu stanine (l-stamina tu [nterior tJlorii; 2- stamina
B
cqrearand)
,
C - sectiunetrat$versaldp nloare (t anterd; 2-brucree:3, rulpindcu inflorescinle)

1?-

Ovarul estemo
lungi (10 - 30 cm), Pr
polenul.Dacb stlgma
;jungdndpanaIa 75 cn
Polenulaparec
fenomenul fiind cunc
seceti duc la cre$ter
creltereanumaruluide
ViabilitateaPo
telor PentruPoleneste
Polenizarcaes
pe stigmatPolenule
fecundarea.Stiuletele
hind de formi cilit
itiuletelui variazi int
hibridului crescdndoc
Fructul (fig.
reprezinti l0 - 15%
pericarpul5 - 6%
MMB estecu
(con,tar.amYlacea)
Masa hectoli
coacereaboabelord!
30 zile duPdcarecoa
iar apoi coacereadeP

FI
ft

Irc
Fig. 2.46.InflorescenFfemh la porumb
(dup6D.G.Mackean,modificaldep.pir$an,2010)
A - inlorescehldfeneld ( I - stignote; 2-frunzd, 3-pdnusi)
B - secliunelonsitudinalaptin in1orc$cenlafedetd
(1-stignate: 2- pdnu;i: 3-pedun.1lt,t-bouDel
C - secliunetonsitudinaldpnnlloarcafeneb
(l- stigmat; 2- stili 3- ovat: 4- owl: 5 bractee)

2t0

(dupdL Fena
-pefica/p;
2-snatul.
I

Ceri lefaq
latitudinesudicbsi
4.200m in Bolivia

I17,
'Pr^rto8uI ru
00zt
el qugd53unfourpnlrllod ret .gclp.rou
eurpntqelogsrSucrpnseurpnlrlel
ozt orlu! 9^rllnc os Fqwnrod.alJotaSa^ap llrorrol ap piDr afu!,raJ
Prryad,8:qp)ryu-t

:nntunF9 :tlldaap)-S :wqafirs-, :ut2dsopual :puonato nc fipl,s-Z :dtDrllad-t

(6861 .lnEu4g A rsnueltg qD eplelr. .8961.Iloreu:c ..I pdnp)
qurnrodrp Inqof,.lt.z .8tJ

(ttnupd-t

(or(]
"
qun

,+
(-

.elrz
tooelBr
0l pculqulloepeeJeJeor
'elrz eldeluJeeraceoc
gJu.gdnpalrz0t
ellz ercocur eerecBoc
9l
0l
0l
qzeanp
rnlnlJn{
eoteuuoc
ellz 0g - 0s gzee.rnp
loloqBoqeoJereoc
0z
ri Bereuuol
e4u! psuudncelso p.Lrlrlot.eqesehl
fu
Og
Ot
lS
'3
'4e^rllncrzrJgrqe1 .(DaoD{aD.Je^uoc)
gtrNr^rtr
orB
66tr- 997ep rro1e,,r
A 0OOl t* (outuDc'oltaaa tenuoc)3
allu! psurJdnJetsogl{nl
0t
.o49_
9 1nd:ecued
'tnlnqoq
.rl'%98 ulp %Sl - 0l plurzeldeJ
08
Inruredsopuo
'quruod e.l .psdouEco Imunlo^
elso (1; 7 .3g) lnpmg
lnuouqure
'elleleSo^
ep epeouedn. Fepopuecselcmlnpuqrq
gjgrcedsoNe erl-resur
ep eaurilpuy.? 009 0g e4ul pzeue^rnlolelnqs
eelelnerC ptluoJrsru
prruor-olpurlrc.garJputllapruoJ ep purg
nBs
luc a S'l ep ellllsotgrSurcAg g ep eou.ISunl
eJeeleteln[S.e&puncoJ
ecnpoJdes
gZ elo
ur
rS
cruelod
elure
9l
lnqnl
lnuolodletu8Dsad
.plu8olB
o8unleoc pdnpdo - e.I gllJoureue
etseeere.zluelod
9
Z
'qtocosep lirpuoJ uJes-npupcnpet
.olrz - g ep olsouelodru1ued.lo1e1
0l
-eruSrts
eelelr^rldoceJ
tet 'alrz Z - I ep elsarnlnuelodealelrlrqBrn
'eluels
leri&dnesoluslselueldep lnlnjprunueoJelsoti
purlli.loFpe]B. tde!'alz ZI - / el rnlnfepcope.l4seJc el cnp gleces
ep olrdrpuoJ ,,eupu4ojd,,ep oleurnuqns lncsoun. putg lnueuouoJ
'(olrz - Joleln^o
rupmleuerturBuJ
elrze^olgcnr eledlnuelod
, t)
'otur8unl
ruc
A/ el puedpugAunfe
eerelaerc
qnulluocrSJele'eleztualodluns nu eleletu8Ds
pceq.puelod
.(ruc udor ereceyrdednr rol eeur8unlpteoled .tnz^B^eJd
0 01) r8unl
elelptu8qsJeln^orunrSreledreoouour
tuns(eostgru)
o$e ltue^O

(alu sanbq4nr Putdry

@urgDatDi DulwD

else oqeoqep Jolu

ruou le lBsot8u!lnln
pll.lalseun'ielnclds
3p uor.un! 00002
- 0002 pu-ernpor!
Z oJelnieln.lds 1u
atednl8tuns ol6iel
rnlnxelnlnlerdtu!-

FalAde temperaturi, porumbulare cerin{eridicate.Temperatura

minimede germinatie
estede 8oC.La temperatura
de l5 - 18"Cporumbul
rdsarein 8 - l0 zile. in ultimii ani s-auobtinuthibrizi de porumbcu
temperaturaminime de germinaliede 6 - 7"C, aceEtiavalorificind
condi!iile
prielnice
devegelalie
dinprimd\ara.
PenfturAsarire
necesitn90 - 120unitdtitermicecalculateDebaza
lemperaturi
inregislrale
la 5 cm in sol Si 50 unirAljtermicepe baza
temperaturii
aerului.
Calcululunitdlilortermicese 1'acepe bazatemperatu.ilormedii
zilnicealeaerr-rlui
dupi formula:

ur: It-llllt'

-10

undetr, t2,t3,t4reprezintd
temperairaaeruluiimegistratdla ora l,
7, 13 qi respectiv 19, iar l0 este pragul termic biologic activ al
porumbului.
Gh.V.Roman(1994)recomandacalcululunitililor termiceutile
pentruporumbprin adilionareagradelorde temperaturipestepragurile
biologice de 10"C (pentru condifiile din Romdnia)sau 6.C (pentru
climatelemaiumedesi dcoroase).
Temperaturile
de cre$tere
aleporumbuluisuntcuprinseintre 10 ti
30"C.Astfel,temperaturile
mai coborateseechivaleaza
cu 10.C,iar cele
mai ridicateseegaleazd
(C.Vasilicd,
cu 30'C
1991,citatde L.S.Munlean,
1995).
Hibrizii timpuriiau ritm de crefteremairidicatincdde la incollire,
astfel?ncatr5sarmai repede(P.Pirgan9i colab.,1997).
Temperaturile
scizutedupi semdnat
influenleazinegativcretterea
redecinilor9i tulpinii. Brumele distrug fmnzele tinerelor plante, iar
temperaturile
de -4"C distrugplanta.
Variafiiletermicemari zi-noaptedetermini.reducerea
ritmului de
crestere
al olantelor.
in perioadade inflorire-fecundare,
optime sunt temperaturile
mediide22...23'C9i o umiditaterelativea aeruluide ?0 - 80%.
In aceastiperioade,tempemtudlesc5zuteca gi cele ridicatede
peste35"C Si secetasunt extremde diunetoarereducandviabilitatea
polenului1i receptivilalea
sligmatelorpenlru acesra.in perioada
fecundare-coacerea
boabelor,tempe.aturilede peste30.C insolite de
secetasoluluiSiceaatmosfedcd
determine
fenomenulde sistdvire.
Fa[Ade umiditateporumbularecerinteridicatedar estein acela$i
timp o planterezistent6la secetA.Consumulspecificestecupdnsintre
230ei440.

212

Pentrugeminal
uscat.

Consumulmax
inceputul coace i in c
inregistreazi la aparilia
CoresPunzato
peste500 mm Precip
considereca oPtlmePr
mm in iunie, 100- I
V.Bamaure,1989).
Solul' Porumb
seu productiv neces
lutoasA,luto-nisipoa
Celemaibune
rAuri,aici porumbulb
freatic.
Rezultatela fe
asigurdaploviziona
cemoaomu
toate
le.
eutricambosolu
Aciditateasoh
porumbulsecultivl cl
Solurileargik
incAlzescgreuin Prtr
permit formareaunu
oblinereaunor Produ
rupandrddAcinile
Pla
Solurilesubli
nu sunt recomanoa
radicular Puternic$
Pea
corespunzatoare.
fertilizirii organo-m
Pe solurilei
alanareadance$i fer
ins
caie imbunetAiesc
Valorile opt
culturaporumbuluis
Zonele ecolo
pentru Porumbin 1a
zonei.

tLz
'Ituoz
Ie Jrurel rnFlerluelod zeq ed oreJ es pllseou eJei ur quruod ruluod
qmllnc ep roleuoz lllEllllqero,rej BeJerceJdv .?cl&oloJa apuoz

'tE qq uI eleluezerd mlnquuod eruln.

luns
Z
n4ued Jolunlos ulolueJedrolrledrcuudoF otuqdo eluole^

'elolsiJe ale rjrt,/lJ

JlrJt{nsutJsJigtpunqutJleJ

'p[eJBep roun8)qcrueSlo
(rzre,relurtupipr8ur
erEzrtlUeJ
rSE.u-epe
orBugle
.oljduoc ,eseolr8te
0p rJprcnloFpueuocar
alunlos
luns
ed
'runtlnc
lup8ur
raeluepunqe
alaaur.u-oue8Jo
rupzlllgoJ
o|drpuocugaunqelel1nzer
outiqo es unloseNeaEed .ereolpzundseJoc
lod
rricnpordeJn8rsetod nu alernleu
ur rS Jru.relndJelncrpeJ
llilpuor
luelsrsrnun eJerlloJltuuod nu oJotctu lerrulu elepueuocoJ
luns nu
eseodrsru
ol[nlos ri sodrstunssorlordle4sqnsnc l.rriqnsa1un1o5

'pderr
osoraoes
elepeorod
urrrnlos
ersecv'rrfit:'i:iiX:Hi"ji:::*iifi
om8rseps 6reJ lptlo,\zepcrutelnd .relnclpBrruelsrsrnun eeJeuuo]lluuod
nu ISrolzundsotoreucuprqoloBaut8elun np ,ple^qluud qJneJAcsezlEcul
as ocoreoepelepueuoae.rluns nu elJeduloc osolfle elunlos
g ^rlcedsel'S Hd el puedounq elellnzornr p,{qlnces lnquruod
rEp'9', rS S'9 Hd e4uJ esuudnc else pulldo mlnlos eetetrprcv

ri

orunloso^nroJd'elunuorzoulser'""r";?l;:t;t":o*""J::1

e]lu! suudnc else Jglc

raleceul eFe rBP4ecl
'eI^ElsIs ep lnu
5p eltiosu! Joot olsa
peougd ul elsece
epllllqr^ pugcnpol
ep eleclpll oloc Is ec
'%08 0, 0p
lUnS ou
elun]?ledu$

ep rnFullu Peloanpol
ler 'eluld rololoull
elaelJ AIleSou?zBo

'1

.e.lilorul l eP qco! 1e
'ueelunt^{ S 'l oP1!{c
'cool nc s-ze
elet lel
IS 0l elul ossudn' lu

Jl
F ^rlce Jl8ololq
'l elo l Plellslbarull

JollerSrupuncerunlurp oJeuor^nF
eleclunsrJnlosounqrBu eleJ
'ourlerleqlsnesoptcqels.eJlnou.qseodrsru-olnl
,gseolnl
'olrueJ ,epuluo.ldunlos glrsoceu,{rFnpoJd
pnlxel nc 'aleJnlcn.rls
ngs
rrirnpordzrteois ulued lnquuod .lnlos
lnpduetodep elBrdoJde

n-4uaE Co9 ns (?r

elun8etd eFod lruli
elqn ecluiol lollie^ll

alepuEruocer
luns pde nc lolelueld e pluaueuuedopuorzr^oJdegrn8tse
e.recunluotzotloc ed quruod sl udqo es eunq ep IeJ el elelJnzeI

uod' eprs1qro^eJ
rmoppurrcgeueq
le.,.rrco'rur
t"q*-oo r",;ilff-*

rsnueellls.q')
ur08- 09rr orpr *t
rsn'ne

;"1t1",",i'iJfJS*

rreurDunlul ruur ",

0Zl - 001
0g 09 el ep elrrieltdt.ald eruqdo. Ereprsuoc
oS lsnSn le tS relu I e{uJ ruru 0SZ eleJ utp,rdettdl'o.ld tulu 009 o$ed
JenuepEJ eJec ul rleuoz luns quruod n4uod oJeolqzundseJoJ
'eq/rzlJu 09 0S el e8unferStnlnlncruEderiuedeel -ezeJlsr8elul
rs u x?ul lnLunsuoJelr,/0s eJJtJrp dlutl .ejeeJur turJeoj lnlndJJul
-rr.rgJldsuleluleul epeouadul
es rurxeu InunsuoJ
EzeeJlsrSotuJ
rnrnqoqeseu BI reuodet gdeo/ort - /z oqreosqereu.rue,

t'"tn
*ru"o

rpeut Jolunlrod
ezq 5d oclullol lill
ezeqed ollnslEto
pupc[uole^ eqso
nc quruod op lz|.r

Fqrll od Jo8l 9l
EmleJedtuol 5lClp

Potenlialultermic al unei zone in cazul porumbuluiesrc reprezentatde sumatemperah,.dlor

mediizilnicebiologicactive(> lO"C) care
suntechivalente
cu unit5litermiceutile (UT).
Pe bazapotenlialuluitermicau fost stabilite3 zonede culturi ale
porumbului(fig. 2.48).
Tabelul 2-34
PritrcipaliiparNmetriicalitrtivi si solurilor Ngricoledin Romenia
(dupdA. Canarachefi C. Riufi)

optime
Textural% arsila)
(s/cmr)
DensitateaaDarent?i
Porozitatea
totalat"/"1
Porczitatede aeratie(o/o)

Capacilalea
de apautili
(m'/ha)
Perrneabilitate(mm/orA)

12-32
t.25-1.45
44-53

solurileagricol
din Romania

1,00-1,70

SuprafaFu valorj
optime,% din
suprafalaagicoli
totah
4l

x
X

15-30

2000

200-2400

58

VoluJn edafic util (%)

2
50

0.1-50
35,100

Cradul de saturafiein baze

(%')

39
83

75

45-100

ReacliapH
Conlinutulde slruri solubile
(ng/I.000 g sol)
Conlinutulde sodiu
schimbabil
(%)
Confinutulde hunus (%)
Rezervade humus(t^a)
Indicelc de azot

31

r00
5

Conlinutulin icroelemente:
Zn - ppn
AdAncimea
aDeifieatice(m)
Pantaterenuluit%)
Gradulde lasare(%)

96

2-60

97

0,5-15

40-800

32

1-t2
5-250

11

132-200

5-500

86

1,4-2,0

0,2-J,0

1.5-3.5
0-10

X
0-100
0-19

4-8

t60-300
3-6

Conlinutulde fosfor (ppm)

Conlinutul de potasiu(pprn)

60-2000

0-t0

2t4

X
X

Fig.2.48.Zonedcrll
biologicactive>t0

Zona I cuprin
cuprinseintre 1400$
PodiguluiMoldovei
sud de Oradea.ln
cult
corcspunzatoalre
sudul PodiquluiMol
porumb il reprezinti
ln aceast5zonasuntI
75 - 80Yoaceitiaval
mijlocii 20 - 25%
etalonarearecoltatu[
ZonaII cupri
intre 1200 $i 1400
PodifuluiMoldoveii
zona colinari subc
Oradea).in aceastiz
mijlocii 50 - 60%,hi
20%.
Zona III cu
cuprinseintre 8009
CarpafilorMeridion
Maram
Depresiunea

)LO

rz$qtqo/osL
eslrag^t\ na guozglsBece
es
ul .rnlnselnweIeweeunrseldoc
'tJrue^lrsuprJ
rS grnqrnj Jp .tleuorpu.nJolliedreJ
lnSrpod'rletu.rJO
elBeueluouqnseleuozqzeoJpEJur
es rcrv .Jooozl rs 009 r4u! esuudnc
uole\ Jre eJruurt pluelsuoJepun rlEJJeeput.rdnJ
llJ Duol
'%04
- 09 Ilcolflru
el gupdl^rprBjlzrJqrqt* %0f el pugd rnduU uzuqtq,o%09
rErrqrqluo$puoderdp.rnlFcul ripueruo.er puozglsec
ul .(eepslo
luns
ep prou l) rugi Inlse^-plouutp erdugc lS ?cDBfuecqns
pru;lo. euoz
uJpns ep rerdugoe prouep eeuedur ENnBuJ
alseJo .re^oplol rnlnsrpod
e ei.reoelelu leru eoc epnlcul quoz ,e$Ee.v c.00
Is 00zt 54ul
osurJdnr
lunselqn erruuolelriplruneJerur oleeJe
epuudncl[ Buoz
'rnlnlelloceleoJuoles6
nrlued rS oseofqdeleeJ.crulued uolp8Jer.uold
ex ohgz - OZ rao(w
rEuqrq rS.tuuol
rdcnpordurJdpu-er+uole^
erlseJe%0g - S,
Inleduelod
ep odrodordu! r^rptellEuqrqgrnllncuJdepuBluoJeJ
lunseuozpNeeceul
'griEte8o^
ep p?or.led
urp eluarcgnsur
plurzeJdor
eltdBlrdrcord
Il qurnJod
ap rolrricnpoJdle lsdtJuud.{geltlull InJolceJlo^oplolI rnln*tpodInpns
rS eoSorqoc'pns ap ErdurgJul lnlnquruod tunllnc e&olgzundseroc
elueJ alunlos elueulutoperdl(ms puoz qlseoaeul .eepeJoep pns
l Eugd(roqrg 'prv 'Srulll pnOlso^ ep rdugJ ,ra^oplot{rnlnsrpod
'.rupi
Fpns rSee8oJqoc
Inpnsulp Drduc:J.0091lS 00 oJluJ_esuudnc
elsaolln eJ[ruel loltigllun lunsopunelelBaJe
epur]dncI uoz
(r66t "qelocreuEerrog.t!dnp) (atrquopo-olludB)J,0I<e^rlrE r|'ololq
rolunlareduDl purns szBqod otlllq3lslnlnqunrod E E.rnrtnJop ouoz.8t.z.3rI

X
X
X

x
98
lt

zt
X
L6
96
l

x
e8

6r
8S

t9
X
X
ll

46c

-?Ietol
9lo!u3
"leJErdns
up % 'etulldo
oP^ nc et"j"jons

8logulourlp

tt'z ptaqnr
i.oo.!oocm
! r0on.oaEl
.":,.*'.*@

ele 9Jnllnc0p auozt

eler (Jo0l <) e^4c

-oJdoJ olse mFqurr

timpurii,diferenlarcvenindhibrizilormijlocii. Pentrua evitasituatiilein

carehib.izii nu ajungla maturitatedatoritanerealizariisumeigradelorde
tempemturdbiologic active,la zonareahibrizilor se va lua in calcul o
madi de siguran!5
de 100- 150'C(UT).
2.7,5.Tehnologiade cultivare
2. 7.5,1. Arnplasareacull urii (rutalia)
Porumbuleste pulin prctenliosfat6 de plantepremergetoare
$i
poateli cultivatmai multi ani in monoculturi.Cultivareaporumbuiuiin
cadrulunui asolament
determinisporuride recoltecuprinseintre 15,39i
(D.
25,2% Gavrilescu,1986).
Porumbul di rezultatefoarte bune dupe leguminoaseanuale
(mazdre,
fasole,soia)9i perene(trifoi, sparceta),
darcel mai adesea
aceste
plante sunt utilizate ca premergatoare
pentru graul de toamni. Bune
premergdtoare
pentu porumb sunt cerealelepdioase,cartoful, sfecla
pentruzahAr,inul, canepagi floarea-soarelui.
In zonele mai secetoaselird condilii de irigare, datorita
consumuluimarede apAcareduce la secAtuirea
solului,lucemanu se
recomandd
prcmergetoare
ca
pentruporumb.Nu se va cultiva porumb
dupdsorg,iarbade sudan,din acelea$i
considerente.
Pe solufile podzolicerezultatefoarte bune s-au obfinut prin
introducerea
trifoiului in asolamentca premergAtoare
penfu porumb.
Efectulfavorabilnu sedatoreaze
doaraportuluide azotfixat simbiotic,ci
ti capacitdtiiredacinilorde trifoi de a pitrundeadancin solurilegrele
asigurand
amnarea
bjologici a solului,cu efectefavorabileasupraaeririi
soluluigi a inmagaziniriiapei.
Foartebunepremergdtoare
suntti pajittilecaresedeslelenesc.
In structua actualede culturi din RomAniaporumbul;i grdul
ocupdpeste60yodin suprafata,ceeace faceca rotatia grau-porumbsd fie
foarte frecventd.Dupe greu, careelibereazeterenuldevreme,lucrdrile de
bazdale solului se fac in vari favorizandu-seproceselede nitrificare din
sol ri acumularea
apei.Praclicatr
timp indelungar
roraliagr;u-porumb
favodzeazd
ataculde fuzariozi,boaldcomunAambelorplante.in aceasta
situatieseva intrerupeaceastisuccesiune
prin intercalarea
uneiplantedin
alt6familiebotanica.
Porumbul suportdmonoculturarinsA rezultateleobtrinutesunt
inlerioare
celorobqinure
in asolamenr.
in monocultura
crelLegradulde
atacal bolilor Si diundtorilor.in ultimii ani fiind liecventeatacurilede:
Ostrinia nubilalis, Helicoverpaatmigerc SiDiabrotica virgifetu.

2t6

Monocultura
cereacontinutuluiin
conlinutul
scbderea
i
Peterenu.ile
pane
2:
b
de
solului
torentiale$i vantur
anhenat.Pe tercnur
intalnesccele mal a
pierderilede apA!i
LazAroiu,2008).
Peacestesoh
de bazi ale solului 9
conditii, "bilonatu
eroziunii.
Porumbul e
primivarS. Pentrug
cultive hibrizi cu o
tehnologii"minimti
imediat,ceeace Pe
de vegtalie.

2.7.5.2.Adn

Porumbule
ConsumulspecificI
estede 1,8- 2,8 kg
minime seinregish
cazul urlor producli
Ceamai ma
producerea boabe
frunzelor.
e
Consumul
se intensificiodat
in pedoadade crett
Azol rl esteI
de porumb.
O aproviz
rapidi a Plantelor
foliare.
suprafele
Insuficienfa
suprafalafoliare,,

9ZZ
'euroJl n ulrgs-eJreun aFudqo tuluad
eelBlllluoJlurl
4ueuodtul else orlqlFc ulld plezlPer Jolelulues
'(800z"qeloc
-l) JJluleudulind leu llllpuor ul 13lelqJ sleolgzundsoJ
rSueJtunl S
it er dLu-ecul e5rrJpsqlo'o0l \ InlrusJl ploJ ele uole^ el 9J e-TelJJroe
J5 rnlnqulruod lrueupulJspdnp ue^purud rleun u! oltulglul lue^Jo{
\rleler '!nlnlos e neJlplJ Pslellplun Ls alrvEJs rlurusledulelduISJ
pTetluepl\aJJeJ (lnlsel-plor)JJrr
eotelt.ledel
u! zuodnse op.roleiuturas
rp rrigttJedeJe/rleue rlso qruruodrutuod-etueuodtu;,
eierteurLu.ro8
'ooOb
o l{ o086Jp glulultutleluno o -eqIE
rp
JriErlluut8
elsed
'gpFqlq e\ 9s elnqel] otugttrys
9s leuoz plrqlq rnun gu{rede 9s
PttoaPuas lS Dtagtttqs

'r'9'l'Z

'pleugwes
ltqtsod
pugcRt'Jolunpug.reuoz u! JeopleJlnlold el." Inlot teltl" ls""' u!.elsrrr*

ete'1oBltt,:ff1x""##':6tj:_l!t*"n0",
oundnsald
u!rcerrp
lqeu?ues
lrecer lnop neserm uud ceJes (leugulaslszlllueJ

'leplclqlo '^lleutulle8

eruprcnl,illlll"li,i,lj^i""rljl""u*,
Eereuse)
eerqp8erd,p,uppe
rnrnred
prn8tsegc eleolnc qrlseouerei ul tcttu oielurdnsod PcIl'Bldos otlJlceds
ofplln op psdllurp ,,o8Bllqtunullurlu"ourrunu prcnl ,p IIH::I!
9 p",p"

'

ep olernc rs olug
e ra duernqrBcoPl
'ecEg rolusnsu!
'!l
Elueue^ glseac?
zll eleod3sou
pugdpotdulllos u
e-ePruc6g
1n3un1
0, - 09 BI9cugp

elllnl9lB el Ilqelo^
runl9le eourcugp
ul. 0z el emllle 0
'
rt unlosornlerd
ed 'e1tur;1rolsece

'utc - sz
0t
eulcugPe'oJdq
psuudnco$als lo
'e&olp8louoldIt
'1

'leugrues
epeecU e^ ^qeuIuDSrnlqede e{tut,,U"O.ljfjr'#l;r"*nr"

'ote^llotu:utq illllenlls ul lEop llnJslp nJ edel8 el el'de eA Js eJDe

'eseolalss
u! 'Puluull'p aJ loJ
Jl'uoz
teur
sC qlltroJlunautrupsa o
urp -ede
-ti"nl tp
los ep Inlruerlsluof,leolul e JJeuunEJ los
""tu'"*pn "d
nc
opprcnl uud pc lnldeJ.lnudol o$qelJ
eder8
nc
ep:erd uncitp
. .
'euqures^ 5s eJecod e4cerlped Dlntrpuedled
"s
ereJrnes lruoleulquoJnJ Jz!ruJeJ!as 9s rleJJnl eurllln er lPJiJrld'p
ul unJslpnJ edel8nr uplrnl
,tr""^,la""n u! rg"tilor nr eder8n.>teSJiSe
'lesel auoJ nBs luerunqu!
ur.rd rlp8e.rd e,l es ,rqeuture3 1$ed

ul 9de eP ueul le
el llurupur ls ou
:e^qcolqo 0l5

7 1
,elerodro.uleueFre3e^unrser-'*r?:"J.:lri_t;Hlit*:""".o""u_a
'rualrunq grBJ 'oleJodrotu!'u
Z-l uud 4SatP8etdes ^llulwle8 Inled
,.rrut", gJeJ tele\lu els! Inu:lel 9.rep.'qlel9ullld ul- , -,
J1"tr8"n
'
'orrlelorsdel8ne<JzJ{ nJ teloJJdtp llgSelde\ 's \lleutuuJElrueo
g:engruud u1 'repzelq eeJerreolul 9.rql lnlnlos IlJqugle lnzc ul

BI rS alnquluoi
6d rue9-telll
rEtu ozeq ul odsr

Tmtarea semintelorimpotriva agentilor patogeni (Fusarium sp.,

Ustilago sp., Pythium sp., Penicillium sp., Aspergillus sp.) se va face
folosindun fungicid.Acesttratamentprevineqi fenomenulde ,,clocirea
seminteloa'
in sol.
in condiliile monoculturiisdmen[ava fi tratatdcu un insectofungicid,la fel pe solurileacideunde s-a semnalatprezenlaviemilor
sarme(lgriotes spp.).
In cadrulunui asolament
rafionalgi in lipsaddun5torilor,
tratarea
seminlelorse va face cu unul din fungicidele:FLOWSAN FS, 3 l/tj
MAXIM XLO35FS,1 I/t; MERPASSED48 FS,2 Vt; SEMNAL 5OOFS,
3,5l/r; TIRADIN 500SC,3,51/t;TTRAMET60 PTS,3 kg/t,9.a.
Pntru combatereadeunitorilor carc ataceporumbul la rdsarire,
sAmAn[a
se trateazdcu unul din insecticidele:
GAUCHO 600 FS, 8 1/t;
GAUCHO70 wP, 12,5k#i IMIDASEED70 WS, PALISADE600 FS,
SENTINEL70 WS,NUPRIDAl 600FS,in dozi de 8 l/t; COSMOS250
FS,5 Vt; CRUISER350FS,9 Yt.
Epoca de serrdaat Semdnatulporumbului va incepe cand,
dimineafala ora 8, in sol la l0 cm.adencime
temperatura
estede 8oC,iar
tendintaestecrescdtoarc.
prcatimpuriudetermini"clocirca"unuianumitprocent
Semanatul
de seminle,risdrireacelorlalteintarzie,tinereleplanteauun ritm redusde
crettere.
Lipsatempemtulor > 8"Cnecesare
germin[riiareefectenegative
asupraseminlelorimbibate cu ape, carc nu pot gemina. Crdparea
tegumentuluiseminalexpuneendospermul
qi embrionulprocesuluide
produs
degradare
de diferitele ciuperci $i bacterji din sol, ceea ce
determinipierderide boabeti reducerea
densitdlii.
La intArzierea
seminatuluiexisli risculunui deficitde apdnecesar
germinafiei,iar fenofazelecu sensibilitat
ridicati pentu ape(inflorirefecundare)
sunt"impinse"in var5,in perioadele
cu temperaturi
ridicate$i
umiditatescazuta.
Se apreciazacA fiecare zi de intarziere determindo scdderede
rccoltdde 120kg/zi in zonaI de favorabilitate
gi de 45 - 50 kg in zonaa
ll-a.
porumbuluise faceintre I $i 15 apriliein
Calendaristic
semanatul
stepadin sudulli sud-estullirii, intre 10 qi 20 apriliein silvostepadin
sud,inte 10 9i 25 apriliein silvostepadin vest qi din sudulMoldovei,
intre 20 ti 30 aprilie in Transilvania,nordul Moldovei qi dealurile
subcamatice.
in cazul unor hibrizi cu temperaturaminimd de germinatiede 6 7"C serecomandd
semdnatul
cu 5 - 6 zile maidevreme.

226

Desimeade s
litatea solului, ingri
mivirare gi regimulh
Densitatea
op
consideratiaceeala (
numerulde plantepf
Densitateaoptimi e
hibrizilor.
Hibrizii de po
p
funcgiede habitusul
frunzelor, etc. Hibriz
un habitusmai redu
fi cultivali la dens
comparativcu hibrizi
in situalia u
prea mari din fazade
!i pand h inflorire s
ritm alert de crester
plantelor,care se s!
mdrii organelorfloral
in care suprafalafolia
influentat5 negativ
marc,ceeaceducela
aprovizionare cu fo
gtiuletelui,cu conse
asupranumdruluideb
in fazeleurmd
o uscarcpremafuraa
putemic in cazul des
boabe/planta.
in cele din r
fotoasimilatelortrans
aparatfoliar diminua
Rezerva de
influenleazi intr-o m
un deficit ce depdtef
iar ir
5.000plante,4ra,
I 5.000plante/ha.

LLC

'eryelwtd
000 91
nc elieJce^ eaurrsep
ele8m ep olulrpuocuJJer'eq/eluBld
000
01
000.9
- 000f nr ocnp esluqluesel eeleltsuop.wtu
ec lrcuepun
0g elseSgdep
elE pde ep e^rozerpuVJ eeursepglusuodur gmsgu o-ttuJ pzeeiuenuur
reuoz
Juleuor^nld
rs
utp pd ep eN.zod
Ie
InurSeJ
los
'roleqeoqr4pner8eeJecnpeJ
pu-eurulelep,lenululp.rBrloJ
le&de
rnune eJerrunec esnpelltu elseee$ecEetds eleJolsuellrolelBl[urseoloJ
elBlrluec Joleqoq eleldrln ep ezeJ uL !9u.m utp olec uI
.-elueld/oqsoq
0p mlruPlunuBeJernpe.r
el ecnpuorrs rJutrollursep Inzer u! cruelnd
Ieurllnu plsoJruruos Inueuoued elezeqlolezun_rle -dlu?ueld e&csn o
gurullelepJolliuezrlHeJe rs redeeiuercrJnsu
e.reolpuun
elezeJuI

'eqeoq ep rnlruptunu etdns

(696I 'e.ln"ul-gA rSnu"eltlg .qC -ednp) e^Ile8eu eiurcesuocnc llnleFlnrls
(g) plrad Bttp lnlnlozpodE !S(V) tru^o-t rl e elBllurrsPoloJnJ ereuorzr^o.rde
ap Intnurorouror at!$pror tr! rntnquruod ltuarcgnsuro el eJnp oc eec'e.Eur
3 llnInr
ap littlsuoo .0s.2 .3!d Berursep ep ^rlPSou gleluenuur
elsa qlueld^$rloJ eieJeJdnselc u!
elrrirpuocul elBJoUJoleueSloruqu
D4/ td !!4 !! otlotttut?
-JoJ eunderdns os eJJ 'lolelusld
e euidlpuJul oJelsoJcop Uep tutu
un 9tetsuoJJs eluouul Pl 9u?d l{
nr
-JluruJ 9 - S ap e/eJ urp ueu eard
C
llgllsuJp loun elleruls uJ
an=t
l^lprEl!!/!rqlqnJ \llereouroJ
+
ortF ueuJ reu ri9lrsuepel rie^rllnJ U
$
lod qg leJlsesnpeJrelu sntrqequn
nB runduq rrzuqrH cle'Jolezun4
tr
edzod 'lolueld lnsnlrqeqep atlcury

u! lll9llsuepBerels..rc
el tueJrppzeeuodceel
quruod ep ttzuqtH

.lolErrqtq

e olIcocerd ep edru8 ep ericung u3 qlue3rp o5e puudo Eolultsuoq

'elEur reru er eoreolB^ete pieJetdnsep
Belpllun ed e1ue1dep p:gunu
lS qlueld od roloqsoq eelelnetSo4urp InsnpoJdeJe, el oecepl.reprsuos
elso rouelue riEreunua ruolcBJep edJuru u! prurldo eole suec
'odete85^ep repeoued
lnstnc urp cuplq ImurSeJtSetP]q^pw
-udsep el rnplos eeplrp(un tS el.llde eleutulgspJ8u!ilnlnlos Belelll
-l!eJ le^qlnc Inpuqrq ep Eluepuadopalse toapwas ap baralsae

'e
- 9 ep edBuruuo8
op
elunpep rS ra^opl
'Ie,^.oplotrr'\tr uP
lnpns
urp edelso,rlsu1eq
u! erlud?Sl r$ I el]
u o z u l3 { 0 S - S t
ep eDpPaso puruu
rl el?crpuunprodu.
-aJuouu!) lde n4uo
$seceupdoplrcgo
eJ eoec 'Jos urp r
ep lnFsecoJdlnuou
ee.rcdqr3 euruuo8
eNle36uopeJo6r! r
ePsnperrulu un nPo
IUOCOJd
lrlunue rnun r
ler 'Jo8 ep elsoeml
'pugt edecu! e^ m

092

:vl8

.Sd sohtsoJ
OO9IICVSI'IVd

'sd

8
oo9oHJ
'eru?s?r
l
Inqurr ,
.e.s
1,6)I

'sc 009'rvNttasx
:1/tt 'sc NYstA

eeJele.4'JolJol9u

ropurer,reiuozerd1
-olcesurun nc ElEl
e eJrcola"ep Fuour
ecBJB^ es ( ds snll
"ds arunsnl) $eB

DensitArilepe tercnurilefertile qi in conditiile unei fertiliz5ri

corespunzetoare
vor fi mai mari decat pe solurile sdracegi in lipsa
fertiliznrii(fi g. 2.50).
In tunctiede factoriimenlionaliL.S.Munrean
(1995),recomandl
densirdtile
din rab.2.38.
tubelul2.38
Dnsitates
optimtrlNporumb(mii plsnterecoltabil/ha)
Aprovizionareasolului cu
elementenutritiv

Aprovizionareasolului cu
apeh semlnal

Grupade maturitate
a hibrizilor

Precipiialiisub 500 mm sau

deficit de apd de peste800
m'lhap adAncimea
de 1,5m

90
100
200
300
400

55
50
50

60
55
50
45
45

90
100
200
300
400
90
100
200
300
400

60
55
50
45
45

65
60
55
50
50

hecipitalii peste 500 nm,

solul
aprovizionat
la
capacitatead camp

Tercnufi irigate sau cu aporl

ftatic

Bune

75
'70
65
65
60

Distanlt inlrc rAnduri estede 70 cm. iar in cazul irigdrii prin

brazdede 80 cm.
AdAncimeade semiinat estedeteminati de umiditateasi textura
soluluifiind cuprinsiintre5 - 8 cm.
Pe solurileumedegi grelese seamend
la 5 cm, iar in cazulunor
soluriuqoareti uscatela 7 - 8 cm.
Cantitatea
de semanlela hectarin funcfiede desime$i MMB este
de 15- 25 kg/ha.FafAde desimeade recoltare(mii plante/ha)
seseamine
cu 10 - 20Voboabe,&a
mai mult, acestprocentreprezentdnd
pierderilein
cursulresaririifi pe parcursulperioadeidevegetatie.
2.7.5.5.Lucrdrile de ingrijire
Lucririle de ingrijire trebuiese asigwecombaterca
buruienilor,
bolilorqi d5unitorilor.

228

CombatercaI
realizeazd la Porum
combateriibwuieni
Bilteanugi V. Bdma
Cuantumul I
imburuiendrii, confo
tam noastrt,rcprezin
(1.BorceanSicolab.
CombatereaI
integatd, utilizandin
lucririle solului,lucr
Dar o comb
erbicidelor.Alegere
buruieni dominante,t
soluluiin humus.
b
Combaterea
numalcu
ti manuale,
Combatercat
volum maxede luqdr
DacA dupe s
executao lucrarecu
pe dire
perpendicular
orientali u$orspreina
Daci nu s-af
plantele au una sau
reglabili perpendic
amiazacandplantele
Cdndplante
saparotativa.
DupA aceas
de8 - 12i
adancimea
Pragilaa dou
cu vitezade 8 - l0 k
Dup[ altedo
cuvi
6 cm adancime
DuPd Prime
manualeperdnd.

6ZZ
'pu-er
od elsnugu
elrsrdpnop,?nrexg es octueaeulolrSpldpnop eleurJd -ednc
'q^rq - epezelr^nc eul'ugpe tucg
zl 0l
- 9 EIp.rueJeulpl3erd Bre4 ltncexe es tu_eulldlspnopelp pdnc
'q?/uDl - ePBzell^n'
0l 8
llrlc - ep pel,urcugpe
el'6lrz ,l - 0l gdnpeceJesenope qrseJd
8 L
'rrrul
9 - t e p S T J I ^n J ' u J z l - g J p p e u r J u e p !
p[6eJd eulud
el
es eJebnl plsecepdno
?cruBaeru
llncexe
'q^4e1or
des
nc 9zeeJcnlasPcrselc
Efolouqel ur 'ezun{ g - } ne eleluEldpugJ
'eluocse8Jru
urind leu luns olelueldpu-ecezerule
pdnp ecBJes ee&Jcn.I rolunpua riJeJrped &lncrpuedledllrqplSel
4loc nc edBr8nJ erercnlo plncoxees ezun-l]-enopneseun ne aleluBld
pugcrnlnquruodInlupsHEdnp(e&Jcnl!4seocslncql e-s nu erc
'qruruoddp rrueuue8etllql-e^nu E ruluedrodeu!eds losn
delueuo
pnFe^o 'riecrpug Jor{tedeJ8rdloc ,rolunpupJ
edcotrped .plncrpu.dled
'leu9ures
?l ep elrz g - f el rlrqBISoJ
riloJ nc edeiSnc eJeJcnlo glncoxe
es ruerrunqJede rB !4suJ pzeeu.roJInlos lsugruesgdnp lrBC

'Jlenueu 13rJrueJJul tJe-JJnl

ap rlEL! unlo^
un eundnse.rdrolapDrqra DarDz1ttn p,tpj[roluarnrng Da.oJDqr]oJ
'leurquoc nesmleprcrqJe
,elenueulrs
lruolnfe nc rptunu
aarueceurugrcnl uud reunu rcpJ eleod es JolruatrunqeeJelequoc
'snunq uJ rnlnlos
'emllnc pzeerpBcules erer ut
'elueuluop tuellunq
Innurluor
lrqueruBlose
ep elrJeds od ozozEqes ps ernqe4 lolepl'lqJe eeJaSolv .roleprcrq.ra
eoJezll4n -ErqJecBJ elEod es nu ?luetcgo etatequoc o Jecl
'(eroudeluJ
.mlnlos
ep
ocrueJeu
.lrJEtcnl
eluptcnl
'rolunllnc edelor) rcruqeloJSolepolotupu9l
.ElEJBelur
Inruud u! pugzllqn
eridecuor o-{u! -ecej es 9s ernqol loJrue(unq eolalpqruoJ
'(/661 'qlor rSueecrog .l)
BWI 000 1.- 000 ^qcedser'ptlorar urp 0Z06- 0t pluEorder.p.qseouelei
urp oFlueuuodxe [mdels El el ep JololelFzel LuloJuoc.tuquelunqur
eleJolsp qumrod el ?llo.oJ ep rclllepJeld
InumluenJ
'(6861 'emulgg
A rs nueelllg
'qD)
.rolruarunq rrreteqluot
!{pllsuep %01 rS rolelurulpAq$uJ o/o02
elt^or o/ogz 'ecruqelolg epoleu eluaJrp uud qutuod el e^zeele.r
as e.rec pllocoJ ep lelol luods :'Jto toflualnnq
taot rq,aoJ

'rolruemrnqeeJopq

u! eluepierdpugluo
gugureases (q/oluel
else SINI I ls eullse
rorm Fzec ul ler 'ru
Jnlxet 16eel4rprun
uud urq8ur Inzecu!
09

s9
99
OL
SL

09

0s
9S
09
99

9n
09

ss

09
pung
o
.^qutnu etuaus
nc 'nFlos 3a$uozr^
(3q/tMlF
8 Z ppqoJ

'(s661)u
9puruocer
esdll uJ 16orrpso
ugzrlrueJreunolrd

In cdzulcombateriicombinate,fiec8;nice
gi chimicea bwuienilor,
numdrullucr5rilorsereducela doudpragilemecanice
fi eventualo pnsile
manuala
de corecliepe rend.
Combatereachimicd a buruienilor se va Ace pomind de la
rezervade buuieni existente.
Atunci cdnd in parceld sunt buruieni monocotiledonate
si
dicotiledonate
Mlrale.se va puteaoprapentrucombaterea
buruienilor
monocotiledonate
prin utilizareaunuia din
fi a unor dicotiledonate,
erbicideledin tab.2.39(N.Sarpe,
2003)
Acesteerbicidese vor incorpomsuperficial,la pregdti.eapatului
germinativ,
nefiindvolatile.in zoneleumedesepot aplicaqi preemergent,
dar existt riscul ca in situalia unei primdveri secetoaseefectul de
combatere
sAfie mult diminuat.
Pentrucombaterca
bwuienilordicotiledonate
in functiede sDectlul
de buruieni.se \a lolosj unul din erbicideleprezentate
in tab. ,1.40
(N.$arpe,2008).
Acesteerbicidese aplicdatuncicandplantelede porumbau intre
patru 9i $asefrunze.Atunci cdndculturilede porumbsunt infestatecu
costrei$i altemonocotiledonate
perene,serecomandA
utilizareaunuiadin
erbicideie
prezente
in tabelul2.41(N.$arpe,2003).
E$icidele se aplicd atunci c6nd plaatelede porumb au 5 _ ?
frunze,iar costreiu
I inte l5 - 35 cm.
Dupi erbicidaretimp de 15 - 20 zile nu se vor efectuaDrasile
inlrucil^se
inLrerupe
translocarea
erbicidului
sprerizomi.
ln parceleleinfestatecu buuieni monocotiledonate
perenenu se
va maiefecruaerbicidarea
impolrivamonocotiledonatelor
anuale,intruciit
acestea
vor fi distruseodaeicu monocotiledonatele
perenela erbicidarea
in vegetatie.
Combaterca ddundtorilor. Rdlisoara porumbului (Tanymecus
dilatico is) ataci plantele de la rdserir qi pani in faza de 3_4 frunze.
Adultul reteazAplantele de la colet, la un atac in masd cauzand
compromiterea
culturilor. Cdnd sunt atacateplanteleintr_o faza mai
avansata,
insectele
rod marginalfrunzele,subformade trepte;plantelese
refac,dar suntintarziatein vegetalie.Larvelerod rddicinileDlantelorde
porumrr.

230

Erbicid rcomandrte
$i, u

I.ALANEX 48 EC (480
2. LACORN48 EC(48

3. ACENIT 50 EC(500
4. LINX 50 CE (s00g/l
actochlor)

(820-86
5.GUARDTAN
(840g
6.DACMATSUN

7. CHALLENCER5O(I

9. ACETTN880EC(88
acetoclor+ ADE 80 s/ I
l0.TROPHY(768g/ I
acetochlor+ 20 g/ I dich

1I. PROPONIT720EC
12.DUAI. GOLD960I

EC
13.FRONTIER9OO
ldimelhananid) sau

14.MERLIN750(7s0t

Itz

ap roleluEldellulclpl
3Seleluld :eldoll .p r
rur EZBJ O-llU! 3l0lu

oruuxosr

ru. I rdd

0 z-t L'l

rur t rdd

0'z-sl'l

rur t rdd

s'z'0'z

0't-9'z

rxr I rdd

s'z-0'z

0't-s'z

0-i-0 t

rur s rdd

s'z'0'z

0't-s'z

0'[-0 2

orc s rdd

s'z-0'z

0 t-g'z

0-[-0 2

ru. I rdd

0et'0

O s I0

002'0

0'8-0'/

0 0i-0 8

08-02

0'0r-0'8

0f-0t

0't-0'f

0 0r-0'8

0'r-0'

0's-0't

0'0t-0'8

I'Z-0'Z

0't-s'z

9'Z-0'Z

0'-s'z

S,ZO,Z

0-s'z

s'z-0'z

0'-s'z

l'z-0'z

0'[-sz

0't-0't

0 z-sz'l

lur s rdd

r,6osa)osl.NrrdEr,,r
rr

nes(p[uEuPqlourpI F
006) Jt 006 ugllNoud fl
nes(rotqcetoFru-s
096)
IF
'IVNC
Jg 096C'IOD
ZI
nEs(rotq.osrdord
IF
OZZ)JI OZZJINOdOXd II

ms
(puotqrrp
I / 0Z+ lotqcotoc?
tF g9/)l.HdodJ'or
ns( lF 08 gcv +.rot5ol''?

r /t 088)Jr 088Nrr:rJY 6
(jolqroF. I /6 006)Iytad g
ns(rotq.oprelF006)
'l,
JS OO'UqDNS.IIVHJ
ns (Iolq5or5r"

0 z-sL-l

luc a rdd

I F on8)
NnstvwJvcg

ns(iolqrotasn

0z-sL-I

ur] t rdd

urr s rdd

Nvlotvnc g
La 098-oz8)

(rotrpor3"
'n
lF oos)EJ oqxNr'r
nEs(rotq.oF.E

uli s rdd

Loos)Jg oslINaJv-e
nBs(rotq3ElE

09-0s

u5 e rdd

0'90's

v" z-l

lu. s rdd

pulznea Psetu ul c
'ezun{
?- ep Bzq
sntaa{uol) mlnqut
eelprcrqte el ouaJe
l-ecrulul'elBnuloltlB
es nu ouercdoluop
'lul
elr*e.rd nlceJe lo^ g
L - I ne qurruod .
urp ernuneorBzllln9
nc elelseJul luns qul
e!u! ne qruuod ep
0? z qel u! 0le1u
F.4ceds ep ericmJ u!
ep InlceJo oseoFc
'lse8letrleetd lS?tlld
rnlnted ea.rrE36Jdel

LF osn)Ja st N.uoJV'lz
nEs($tqcp

v" v-t
Yot-Z

arBrlld3
ap Brodg

IE O8})JT 8' XaNVIV I

urP ernun el['zlllln

rolrualrunq elelc
lS epuoPolllocou

alaptrtqJg

pllsd o Pnlue^e l
'rolruolrunq eclu

lrlnquuod srnttn. q olsuopallortptoun s $

alsnur atBuopol!torouoru
roIIuernrnqBaralsqurornrluad rtspueuorar aplrKrl
6{'Z FldqDJ

el ep pulu.rod ec

snu.q u| Inlntrguorap atlrunJo!

tBpreurorsrpord u[rBlroq q apzoo

Tobelul2.40
f,rbicide recomatrdrtpntru combrterrburuienilordicotiledonate
ls porumb

Erbicidele

Epoc8 de
aplicNre

Dozelela hectarin produscomercirl

in functiede continutulln humus
t-2 0/,

2-3%
3-4 9to

L C A M B I O ( 9 0g / I d i c a m b+a 1 2 0

Erbicid rcomandat

L MISTRAL(40e

2. TITUS25DF(2

2,0-2,5

2 . C A I X M A N( 1 2 5g / l

0.3-0,4

0,1-0,4

0,10,4

3. BUCTRILUNIVERSAL(280g/l
bromoxvnilf2S0acid2.4' D) sau
4. COMPASC (480g/ldicanba)

0,8-1.0

0,8,r.0

0,8t,0

5. LANCET(80g/ I fluoxypyr +
450e/ lacid 2.4- D) sau
6. MUSTANC(6,25e,/lflarosulam
+ 100s/ I acid2,4-D) sau
7. SANSAC(5 g/lmetosulan+ 360

1,0-1,25

r , 0t-, 2 5

I.0-1,25

1,0-1,25

r,0-1,25

t,0-1,25

0,6

1,0

E.BROMOTRIL2,5SC( 250g/ I

0.6

1.0

0,6

1,0

1,5

9. RrNC80 WC (30 %
primisulfuron
+ 50%prosulfuron)

25c

10.BROADSTRJKE(80%

30s

30c

30g

1 1 . S D M A( 6 0 0s / l a c i d2 , 4 D )

t,0

t,0

t,0

12.M.DMA-6(060g/acid2.4-D)

1.0

1.0

1,0

ll. SDMA SUPER600Nil< 6009/

lacid 2.4' D) sau
1 4 .S D M A6 0 0 N H( 5 0g / l a c i d
2.4-D) sau
15.MATON (600g/ lacid 2.,1-D)

1.0

1.0

1,0

1,0

1,0

t,0

1,0

1.0

1.0

16.DMA CIC -660 SI (660g/ I

1.0

1,0

1,0

I7. ESTERON60 (850g/ lacid 2.4D subformddeelvihexilestcr)su

18.DICOPURD (600g/l a.id2,4D)

0,8

0,8

0,8

1"5

258

t,5

3.EQlUP(22,
22,5
forams\rifurom

Ctudbuquld
formd de viermi alb
rimAn slabdezvol
manifestein vetre.
Viermii sdnt
glele $i umede(pod
germinare,
iar la pla
planteleseingalbe
Gdndaculpi
CampiaRomAnA
fi
rdsdrire, retezandu
raddcinileplantelo
cu unul din insecti
70 wP, 12,5 kg
SEEDOPRID600
NUPRID AI 600FI
9 Vt.
Viermeleve
virgifera Le Co\\te
periqorii rddicinilo
ddicinile mai gro
scizuti la cedere$
frunze,apoicu pole
ii r
fecundare,
$tiulef
Dupi inflori
cu boabelein lapte.
Combater
interzisdmonocult

ttz
unspEr01lv
e pui rcrmlee.rnllncououpstzJelur
leleuues
$oJ
lnioEungp
purg rol[nllnr radelol ee.relJedsel
uud pzeozrleoJas eoblequoJ
'oldl ur eleqsoqnr
rSJoldelnrts
urp eeseteunc csauPrqos rdFpe etuouul pdnc
InJJg^
'IIrJstsuguqJ rrieln4slelepuncoJ
ep olureur9leurnsuocelse Beselputgaeo eselgurrs uelod nJ rod .ezunq
nc .soupJq es ldlnpv lug^ ep Josn oleclnc luns rl e.ropgcl ,Elnzlrs
EiuelslzeJne olerelE elelueld .lo ul punllpd rS oseolS r?ttl elrulclpli
pcele rode 'rolrur.pppl p lrluoc InlE4s nc rA Jolturj?pEr trJosrJed
nc csau^urqas rglul rctll 'eurrppgr pcele eleAJe.I '(eluoJ e-l ora{13,0.1,
Dra!311^ DrauE4O) quxrcd ap rolluepppr lD ousa^ alaa,tatl
.1/16

'sc
I 'sc Oszsohtsocl/t 8 'sc 009Iv ctudnN
'sc osruastnuJ:vl
t{ocvguot 's,1[0, 'IaNItNas 'sc 009crudocaas
'sc 009
009 acvsr.Ivd 's,\\ 0, oa:tsvcrhu IFI E'zl 'd,^[
0t
urplnunnc
oHlnvD :eiuruesepvl 8 'sd 009oHcnvD :oleprcDcesur

Jol.iuluos eeletB4 urJd tequto. es uolgungp rl*ecv .lolelueld oltut.Epgt

nc csouPrr{es elede.l rnlnleloa Inle^lu EI 0p el-npuvzeler relugspt
ap e-zJul elelueld prele rdlnpv re^oplol Inpns rs pueurod elduec
ul
leUI elso ( 'I tafisopqDs unrtpdo) nltugurpd F)Dpug!)
lue^.e{
Ecnsnes rScseueqE8uJos olalueld
'lnFloc rSelrubpppJelscutB
etqeepel4ueld el Jer 'eteuluuea
luns olu-esqJ
ep sJncul .laiururespcele elo^lel (rlsr^ocq ,unlozpod) apoum rS oloJ8
elunlos ed lercedsul .seulptuJes ( dds salolt8v) pa,tgs ttubt.1
'o!0,\ u[
P]seJtuelu
os In.elv 'ejnzpis e4mpoJd op elellcEdco ne rs elello^zop qels ugrugJ
nps Jeld eleluBld ollurJqpEJled&d nBslelduoc poJ lql ruler^ op pruJo-J
qns olncsoun. ele,\lel 'fd Dsolll^ Drxouv) pdals ap ptnqptp3
(l^qla ue]rpexosr
I/ 3 9'ZZruo$rnsureroJ
tueNod

0'z-9't

ule$od

sz

Fllv.relroqBl azoo

Fs'zz)dnros

rus (uonJlnsuru L?
rllatsod
JJeJrtoeap Joo3

0l

0l

0-t

0l

0l

0'l

80

80

sl

sl

0l

0l

0i

0l

0'l

0l

Bsa

B9z

iot

3o!

st
0i

0l

t'0{'0

n 0'e0

0180

0t-80

9'0

90

!z'r-0'l

sz'r0't

sz-l-0r

9Z't'0'l

9a-oz

0sz)cc 9zsnJt|z

s'a'\a
y. t-z

nesluorrylnsorru

vBot)Trurslr.tr
opp!qrg

nlnqlunrod Bln{nr
nlp !u'lod arruopallloronotI|
rollui!nrnq Earalsqtuornrlued 4spusruorarapl'Iqrg
I''Z INPqDJ

sntuoqo! tnrnqluor a
plrrauot snporduUrBlr
qunrod I al8uopallo
0r1 ppqoJ

constauin distrugereasamulastrei
de porumb,cultivareade hibrizi cu
sistemradicularbinedezvoltat.
tolerantila atac.
Combaterca
chimicese practicamai frecventimpotrivaadullilor
cand acegtiaatacemAtasea.
Se utilizeazi pyRlNEX 24 EC. 1.5 l/ha.SEIZERl0 EC, TALSTAR l0 EC,2 l/ha; FURy l0 EC,2 tAra;
KARATE ZEON. 0.25 Lha.
Sfredelitorulpotumbulut (Ostrinia nubilalis HB). Cdnd apar
larvelerod lrunzelegi organelenoraleale inflorescenlei
mascule.
Paniculele
atacatese ft6nguqor,apoi larvelepedoreaeitulpinadeasupra
unuinod qi intrain interiorul
ei. Combaterea
se realizeaza
prin tocarea
tulpinilor la recoltare,efectuarea
areturiloradenci,utilizareahibrizilor
rezistenfi,iar la atacmasivsevor efectuatratamente
chimice.
2.7.5.6.Recollarea
Porumbulpoate fi recoltatin boabesau $tiuleli. Recoltarcain
boabesefacecu combineautopropulsante.
InteNalulde umiditateconsiderat
optimpentrurecoltarea
in boabe
estecuprinsintre 20 $i 25olo.O umiditatemai mice de 20yo ducela o
fragilitateridicatda boabelor,carecrapdgi sespargu$or.
O umiditatemai marede 25o%nu asigud o detaqare
completea
boabelorde pe ciocalau.inregistrdndu-se
pierderi.La o recolta.e
corespunzdtoar,
pierderilesuntsub2,5%,iar boabelespartesub3o%.
La recoltarecoceniipot fi tocali $i imprittiati pe terenin cazul
combinelorcu tocetoa.
Recoltareain gtiuleti se face cu combinetractatesau auto_
propulsate,care smulg gtiulelii 9i ii depAnu$eazA.
O reglarecorespun_
zdtoareasigurao depdnugare
peste
de
90%.Recoltarea
in $tiuletise t'ace
la o umidirate
cuprinsa
intre25ti J0oo.gliuleliisunldepo.,,irali
in palule.
Dupdrecoltare,boabelorde porumbse usuci peni la umiditatea
depA$rarede 14- 16%,func{iede tipul de depozit.
Producliilece sepot oblinesuntde l0 - 12t+la.
in Rominia productiamedieestede 3 - 4 t&a, iar producfiide
6 8 Vhaseobtin frecventin zonelede bundfavorabilitate
si in conditii
climaticenormale.

234

2.8.1.Impor

htpoflanld..
o compozitiechimic
furajareaanimalelo
de bazd in anumit
America Centrali),r
,
prcteineli alimente
toleranta la seceti I
Boabelede sorgre
producereade amido
Inflorescen
de meturi,perii,imp
inclusivpe teritoriu
Fitomasa
sor
bune
rcz
folositacu
maseverde,penhu\
pent r Prc
valoroase
Impofiantaat
ridi
gi la temperaturi
subtropicale, dar $
climatului.Sorgulm
fiind una dintre cul
deficienle.Totodat
nisipurile^din sudu
tercnuri,.ln plus,a I
pantarcu scopulcol
Rdspindire,
picald,provenind
de
cu
5.000
domesticit
a fost cultivatdin !
acestsens,secuno
inhani,descoperite
Ulterior, so
cuprinzandcontine
Americ
Venezuela,
in 1850,undea dev