Sunteți pe pagina 1din 7

OBOSEALA MUSCULARA

Oboseala este un proces folositor organismului, in sensul ca permite


cresterea plafonului functional de adaptare la efort. Cand organismul este
pus in situatia unui efort fizic, in muschi se declanseaza o serie de fenomene
care conduc la cresterea capacitatii de efort.
Refacerea
este
naturala, ritmica. Organismul isi revine la starea initiala si, in anumite conditii
bine stabilite se poate realiza supracompensarea functionala si energetica.
Dup aproape un secol, numeroi cercettori au constatat c
exist mai multe cauze induc oboseala muscular. Un declin n
randamentul forei poate fi explicat teoretic, printr-o deficien n oricare
punct al cii de conducere de la cortexul cerebral la muchi. Astfel, lipsa de
motivaie sau de conducere ctre ariile cerebrale superioare, lipsa
randamentului ariilor motorii primare implicate n activarea muchiului pe
calea corticospinal, diminuarea descrcrilor motoneuronului spinal,
deteriorarea conducerii impulsului prin axonul neuronului motor, eecul
transmisiei neuromusculare, deteriorarea transduciei activitii electrice prin
membranele celulelor musculare care mpiedic cuplarea ciclic a actinei cu
miozina (cuplarea excitaiei cu contracia) i epuizarea pe termen lung sau
scurt a energiei stocate n muchi, pot s explice fiecare parial incapacitatea
muchiului de a genera fora necesar .
Din punct de vedere paraclinic oboseala muscular poate fi pus n
eviden prin miotonometria de repaus i cea de contracie precum i
prin electromiografie, care pune n eviden biopoteniale de uniti
motorii cu frecven sczut i amplitudine crescut.
Oboseala musculara reprezinta reducerea indusa de exercitiul
fizic a capacitatii muschiului de a genera forta si putere, fenomen ce
are cauze centrale si periferice. Oboseala musculara este un
sindrom fiziologic, reversibil, care apare in urma unei activitati fizice,
insotita de o scadere a capacitatii functionale si o stare de disconfort.
Este un sindrom datorita faptului ca este insotit de mai multe semne,
lucru ce implica mai multe structuri ale organismului. Este fiziologic
pentru ca nivelul solicitarii nu depaseste un anumit plafon numit
"pessimum.Depasirea acestui plafon ia forma unei oboseli
patologice ,si anume:
- oboseala acuta : supraincordare sau cord fortat;
- oboseala cronica: surmenaj.
Oboseala spinala este oboseala datorata afectarii aferentelor

SNC:organele Golgi,fusurile neuru-musculare,terminatiile nervoase.


Oboseala periferica este indusa de
mecanisme localizate la nivelul junctiunii neuro-musculare sau mai jos
de acestea.
Oboseala
supraspinala este indusa de mecanismele controlului motor a
muschiului in timpul exercitiilor fizice(SNC).

Factorii favorizanti ai oboselii musculare se pot sistematiza astfel:


-oboseala musculara exceiva,acumulata prin eforturi anterioare si care
nu a fost indepartata prin metodele de refacere cunoscute
-mentinerea unei atitudini sau pozitii timp indelungat
-tulburari in statica piciorului sau a coloanei vertebrale
-modificarea tehnicii sau a materialelor, ceea ce determina modificarea
stereotipului de miscare, si ca urmare aparitia oboselii
-inceperea efortului specific fara o faza de pregatire prealabila:incalzire
incorecta sau insuficienta
-conditii de mediu extreme:frigul este unul dintre factorii redutabili
-tulburari hidroelectrolitice produse prin caldura excesiva
-afectiuni latente:spasmofilie,anemie feripriva
Factorii care declanseaza instalarea fenomenelor de oboseala:
-particularitatile sportivului
-ritmul rapid de activitate
-durata activitatii musculare
-pauzele insuficiente intre repetari sau intre antrenamente
Semnele subiective care se pot descrie sunt:
-senzatie de greutate la nivelul grupelor musculare
-dureri difuze la compresiunea grupelor musculare
-astenie fizica marcanta
Semnele obiective inregistrate sunt:
-scaderea capacitatii de effort in timpul antrenamentului
-scaderea fortei musculare
-cresterea tonusului muscular
-tulburari in coordonarea muschilor si scaderea vitezei de reactie,de
repetitie.
O form particular, acut, este crampa muscular de efort
care poate fi definit ca o contractur muscular dureroas cu
accentuarea componentei musculare din cadrul sindromului senzitivomotor. Clinic, crampa muscular se instaleaz rapid, printr-o durere
vie, constrictiv, cu durat de 2-3 minute i care dispare prin
contracie voluntar, masaj sau elongaie.Crampele musculare apar
cel mai frecvent la musculatura tricepsului sural, flexorilor plantari i
mai rar, la muchiul cvadriceps, dorso-lombari. Pentru
investigarea

cauzelor oboselii musculare cercettorii au testat diferite tehnici.


Fora muscular este un parametru de interes care indic direct
apariia oboselii. Dintre tehnicile utilizate pentru evaluarea forei
musculare menionm nregistrarea activitii electrice a muchiului
cu ajutorul unor electrozi de suprafa ce estimeaz gradul de
activitate a membranelor musculare.
Dac fora scade iar activitatea electric rmne neschimbat, atunci
disfuncia apare la nivelul fibrelor musculare unde are loc cuplarea
excitaiei cu contracia. Iat cteva metode folosite pentru evaluarea
activitii electrice totale a muchiului. Nervii motori care inerveaz
muchiul pot fi stimulai electric la maxim, ceea ce produce poteniale
de aciune n fibrele musculare care sunt nsumate pe suprafaa de
nregistrare ca un potenial de aciune muscular compus (CMAP), ale
crei amplitudini sau suprafa aproximativ reflect numrul de fibre
accesibile din muchi. Dac mrimea CMAP scade atunci exist un
deficit la nivelul axonului motor, nervului terminal sau al unei
jonciuni neuromusculare. De asemenea stimularea maxim a
nervului produce o contracie mecanic a crei mrime poate fi
msurat. Dac n timpul unei contracii maxime fora scade, un
stimul maxim aplicat pe nerv produce mai mult for dect este
posibil voluntar i atunci conducerea de la motoneuronii spinali sau
de la nivele superioare este n declin.
Testarea integritii sistemului de conducere de la
nivel cerebral la nevrax pune unele probleme. Se tie c se poate
stimula cortexul fie electric, fie magnetic i se poate evalua reacia
electric i mecanic a muchilor.
Dificultatea este c nu putem fi siguri c ntreg tractul
corticospinal a fost stimulat i c rspunsul nregistrat reprezint
rspunsul total disponibil al muchiului. Coroborat cu aceasta s-a
observat c stimularea creierului produce rspunsuri variabile care
depind de excitabilitatea cortexului cerebral i a motoneuronilor
spinali. Tehnica triplei stimulri evit variaiile de rspuns i
desincronizrile n transmiterea impulsului motor descendent .
Aceast tehnic implic trei stimuli (pe cortex, la ncheietura minii i
n punctul Erb) programai s produc dou efecte contradictorii: o
stimulare iniial a scalpului care este urmat de o stimulare
supramaximal a ncheieturii i un impuls antidromic (circul n sens
invers dect n mod normal) care se ntlnete cu impulsul
descendent indus de ocul cortical. Ca urmare, dup stimularea
cortical nu apare un rspuns direct de la muchi. Cnd a treia
stimulare supramaximal este aplicat n punctul Erb, un impuls
ortodromic (circul n direcie normal) de la acest stimul anuleaz
orice impuls de la ncheietura minii pe care l ntlnete. Astfel,
CMAP-ul de la al treilea stimul reflect numrul fibrelor nervilor
periferici activate de stimulul cortical iniial.Pn acum aplicaiile
acestei tehnici nu au fost nsoite de success.
Efectele

biochimice ale oboselei musculare pot fi investigate direct, de


exemplu, prin prelevare de snge venos din muchi sau indirect (dar
mai puin invaziv) prin spectroscopie de rezonan magnetic. Aceste
tehnici permit monitorizarea utilizrii energiei de ctre muchi, dar i
a acumulrii de metabolii.
Tratamentul
pentru
oboseala
muscular trebuie particularizat numai prin colaborarea cu medicul.
Fenomenele de oboseal se pot instala relativ repede, deoarece
capacitatea de performan biologic depinde de mai muli factori
printre care: rezervele energetice ale musculaturii; intergrarea
funciilor neuro-musculare i psihice; natura, durata, intensitatea
efortului fizic; mediul n care se desfoar antrenamentele; starea de
sntate; stres-ul competiional; motivaia. Este lesne de neles,
dup aceast enumerare succinct, c orice perturbare la nivelul
unuia dintre aceti factori precum i necorectarea imediat pot
conduce foarte uor spre starea de oboseal patologic.
Oboseala ndeplinete un rol de aprtor al organismului contra
exceselor de efort. Aceasta nu nseamn c efortul trebuie oprit la
primele semne de oboseal. Se spune, pe drept cuvnt, c te
antrenezi contra oboselii obosind (M. Georgescu). Ca atare
mpingerea efortului pn la instalarea oboselii este o condiie
necesar a creterii capacitii de munc a organismului, n general,
i a antrenamentului pentru dezvoltarea rezistenei n special. Punctul
mort reprezint o diminuare a capacitii de efort n urma unui exces
de activitate, fiind nsoit de senzaii neplcute ca urmare a
acomodrii insuficiente a funciilor organismului la condiiile de lucru
i nu de scderea capacitii funcionale.
Punctul mort sau faza critic
reprezint o form special de oboseal care apare n timpul
eforturilor sportive cu durat mai mare de 1 minut. Denumirea de
faz critic pornete de la considerentul c ntreg complexul de
fenomene care caracterizeaz aceast form de oboseal nu dureaz
un singur moment i nu apare ntr-un singur punct al efortului.
Aceast form de oboseal se deosebete clar de cea fiziologic care
este rapid recuperabil dup ncetarea efortului fizic.
Creterea capacitii de lucru a organismului, care
reprezint unul din scopurile principale ale antrenamentului nu este
altceva dect o lupt continu dus pentru a ntrzia apariia oboselii.
Factorii favorizani ai instalrii punctului mort:
caracteristici individuale;
gradul de antrenament, fiind factor determinant n instalarea
fazei critice; frecvena este mai mare la neantrenai;
respectarea fazei de pregtire; nclzirea este fundamental n
evitarea
instalrii
sau
a
amplificrii
fenomenelor
ce
caracterizeaz punctul mort;
intensitatea efortului.

Simptomatologia fazei critice


semnele respiratorii domin tabloul clinic: respiraie superficial,
tahipnee cu dispnee, respiraie bucal;
semne psihice: acut senzaie de oboseal, stare de astenie
general; aceast categorie de semne se nsoete cel mai
frecvent de tulburri senzoriale, acufene, obnubilare, cu sau fr
pierderea cunotiinei, abandon;
semne cardiovasculare: tahicardie, creterea tensiunii sistolice,
senzaie de palpitaii, buze i extremiti cianotice.
Dac efortul este ntrerupt, fenomenele care caracterizeaz
punctul mort dispar i sportivul intr ntr-o faz nou, a doua
respiraie. Fenomenele care conduc la instalarea fenomenelor de
oboseal muscular sunt explicate prin mai multe mecanisme de
producere.
Mecanismele oboselii musculare:
1)Mecanisme locale localizate la nivelul fibrei musculare
2)Mecanisme locale localizate la nivelul jonctiunii neuromusculare
3)Mecanisme centrale
I. Mecanisme locale localizate la nivelul fibrei musculare:
Oboseala
musculara
locala
este
o
stare
fiziologica
reversibila,consexinta a depasirii capacitatii functionale a sistemului neuromuscular,circulator,respirator, in urma unor eforturi fizice intense.
Capacitatea de a rezista la oboseala variaza de la un sportive la altul si este
in relatie directa si cu tipul de effort la care este supus.
Fenomenele care conduc la instalarea fenomenelor de oboseala
musculara sunt explicate prin mai multe mecanisme de producere:
1) Epuizarea materialului energetic de la nivelul muschilor scheletici, deci a
compusilor macroergici si a glicogenului, este considerate ca factorul cel mai
redutabil in instalarea fenomenelor de oboseala locala. Orice activitate
sportivaurmeaza o succesiunein asigurarea energiei contractile:
-ATP-ul total nu scade mai mult de 40-50% in timpul exercitiilor de mare
intensitate
-ATP-ul se transforma in ADP+energie de contractie pentru 6-10
secunde
-ATP-ul nu este compartimentat in interiorul fibrei musculare
-70-80% din ATP-ul sarcoplasmaticeste in mitocondrii sin u este sin u
este disponibil puntilor transverse
-ATP-ul se epuizeaza in eforturi explosive
-CP-ul se transforma in energie pentru refacerea ATP,ceea ce poate
semnifica 20 de secunde de contractii musculare
-glicogenul muscular asigura energie contractila in continuare pentru
45-60 secunde
-scaderea glicogenului muscular, chiar si cu
numai 30% din valoarea
de referinta pentru sportivul respective, poate determina instalarea
fenomenului de oboseala

Fosfocreatina este un deposit important de energie in primele 7-8


secunde ale efortului.Fosfocreatina scade rapid in primele secunde ale
efortului maximal, ajungand la 5-10% din concentratia avuta in repaus in
decursul a 30secunde.Administrarea de fosfocreatina duce la cresterea
performantei.
Acumularea ionilor de H duce la instalarea acidozei,aparand oboseala ,
in eforturi anaerobe lactacide(forta in regim de viteza:40-45secunde).
Efectele acidozei:
-scaderea ionilor de Ca din reticului sarcoplasmatic
-scaderea afinitatii proponinei pentru ionii de Ca
-inhibarea enzimei miozin atepazei
Efectul acidozei(PH-ului) este mai intens pe fibrele musculare de tipul 2,
care sunt dotate sa sustina eforturi anaerobe.
2) In instalarea fenomenelor de oboseala un rol important il joaca
aprovizionarea ci Oxigen a muschilor in activitate, precum si acumularea de
substante rezultate din metabolismul local si cel general:
a)acumularea de piroxizi lipidici infecteaza activitatea membranei si
mitocondriei
b)acumularea de protoni,radicali acizi sau acid lactic blocheaza
contractia musculara
c)acumularea de ammonia la nivelul ficatului poate depasi capacitatea
acestuia in neutralizarea si formarea de uree
3) Instalarea fatigabilitatii transmiterii sinaptice explica fenomenele de
obosealamusculara, prin blocarea transmiterii influxului de la nerv la muschi.
4) Teoria cea mai aceeptata privind oboseala musculara este cea a
mecanismului periferic cu cel central, in care rolul fundamental in aparitia
fenomenelor de oboseala revine sistemului nervos central.
II. Mecanisme ce implica jonctiunea neuro-musculara:
-scaderea sintezei si eliberarea Ach
-instalerea oboselii si intreruperea efortului se face cu mult inaintea
instalarii oboseliijonctiunii neuro-musculare
-in conditii obisnuite , nu se ajunge la blocarea jonctiunii neuromusculare
Oboseala junctiunii neuro-musculare se instaleaza in cazurile de
stimulare repetata pet imp indelungat, astfel incat placa motorize nu mai
determina raspunsul in proportie de 1:1
Amoniacul(NH3) in timpul efortului fizic duce la aparitia oboselii
musculare,rezulatata din hidroliza AMP-ului si catabolismul aminoacizilor in
muschi.
Cresterea
amoniacului
duce
la
scaderea
sintezei
glicogenului.Amoniacul trece bariera hematoencefalica cu efecte negative
asupra circulatiei metabolismului neuronal,ducand la aparitia oboselii
musculare.

III. Mecanismele centrale sau neuropsihice se caracterizeaza prin


intreruperea efortului inaintea instalarii oboselii la nivelul junctiunii neuromuscularesau epuizarii fibrei musculare.
Factori centrali:
-motivatie insuficienta
-alterarea conducerii neuronale
-modificarea recrutarii unitatiii motorii
-modificarea feedback-ului aferentelor
-stresul competitional
-scaderea concentratiei de glucoza in sange, fiind stiut ca celula
nervoasa nu dispune de reserve si este dependenta de aportul sanguin
-cresterea concentratiei de aminoacizi din sange ca urmare a
descompunerii proteinelor
Alti factori:
-durerea
-tulburari ale somnului
-aport alimentar scazut
-hipertonie
Scaderea neurotransmitatorilor(nonadrenalina,dopanina) in eforturi
prelungite produce o utilizare excesiva a transmitatorilor si scaderea sintezei
prin:oboseala periferica,diminuarea coordonarii motorii si oprirea efortului.
Asadar, starea de oboseal exprim o reacie fiziologic de
inhibiie de protecie la nivelul sistemului nervos central, care urmeaz
logic i legic unei activiti psihofizice. Aceast form de oboseal fiind
o stare de disconfort fiziologic care este combtut de organism, care
ncearc, i de cele mai multe ori reuete, s se refac pe cale
natural, spontan. Numai c, n sportul de performan, aceast
refacere, pe cile naturale, de care dispune organismul, nu este n
totdeauna suficient i atunci prin disproporia creat n raportul
refacere/intensitate a antrenamentului se ajunge la oboseal
patologic, cu mult mai greu de tratat i care cert ine sportivul
departe de circuitul competiional.