Sunteți pe pagina 1din 3

Vitamina E (tocoferolul) este un antioxidant larg raspandit in produsele alimentare, care contribuie la

mentinerea normala a membranelor celulare, a sistemului vascular si nervos si ofera protectie ca


antioxidant pentru vitamina A. Sunt cunoscute 8 forme naturale ale vitaminei E denumite tocoferoli, cu
structura biochimica asemanatoare si cu aceleasi actiuni fiziologice. Forma cea mai activa si mai eficace
biologic este - tocoferolul in functie de care se stabileste necesarul in vitamina E.

Vitamina E este solubila in grasimi si in alcool, rezista la temperaturi de pana la 250C, dar este sensibila
la lumina si oxigen. Valori ale temperaturii foarte crescute sau foarte scazute reduc cantitatea de tocoferol
continuta in alimente cu pana la doua treimi.

Tocoferolii functioneaza ca antioxidanti, indeparteaza radicalii liberi, protejeaza integritatea lipidelor


nesaturate din membrananele celulare si protejeaza retinolul de actiuni oxidante. Vitamina intervine in
procesul de reproducere asigurand buna functionare a glandelor sexuale si endocrine, faciliteaza
depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac. De asemenea vitamina E are un
rol important in sinteza prostaciclinei in celulele endoteliale si inhiba formarea de tromboxani in
trombocite, reducand astfel agregarea trombocitelor la suprafata epiteliului vascular. Aceste efecte
asupra agregarii trombocitare sunt importante in ceea ce priveste riscurile pentru ateroscleroza
coronariana si tromboza.

Necesarul zilnic de vitamina E este direct proportional cu varsta si cantitatea de acizi polinesaturati din
alimentele consumate, putand fi asigurat in general de o dieta echilibrata.

Deficientele de vitamina E pot aparea ca urmare a unei alimentatii necorespunzatoare sau a unui sindrom
de malabsorbtie intestinala. Persoanele cu risc, in special copiii, sunt pacientii cu boli intestinale, boli
pancreatice, colestaza cronica, boala celiaca, fibroza chistica si limfangiectazie intestinala.

Carenta de vitamina E determina anemie hemolitica (datorita fragilitatii crescute a eritrocitelor si scaderii
duratei de viata a acestora), afectiuni neurologice cu evolutie lent progresiva, caracterizate prin ataxie,
areflexie, pierderea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii (neuropatii motorii si senzoriale reversibile),
distrofii musculare, cresterea cantitatii de colesterol in ser si in muschi, precum si instalarea aterosclerozei.

Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putand conduce la
oligospermie, azoospermie in cazul barbatilor, iar la femei involutie ovariana si tulburari ale ciclului
menstrual3;4.

Surse de Vitamina E

Uleiurile vegetale bogate in acizi grasi nesaturati (soia, porumb, floarea-soarelui), fructe
oleaginoase (arahide, seminte de floarea-soarelui), germenii de cereale, legumele verzi
(spanacul, in special), si rosiile reprezinta principalele surse de alimentare cu vitamina E. In
cantitate foarte mica se gaseste in carne.
Nucile, semintele de floarea soarelui si germenii de grau sunt de asemenea surse importante.

Alte surse sunt cerealele integrale, pestele, uleiul de arahide si legumele frunzoase verzi, varza
de Bruxelles, verdeturi, spanac, faina imbogatita, grau integral, cereale integrale, oua, dar si
sursele animale (ficat, galbenus de ou, ant).