Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Bucuresti

Facultate de Geografie
Specializarea Planificare Teritoriala

Marile sisteme natural-Geografice


REGIUNEA NATURAL
MEDITERANEANA
(subtropical)

Elev:Ungureanu Bogdan
Grupa:117

Cuprins
1 Introducere3
2 Date generale...4-5
3 Relieful6
4 Hidrografia.7-8
5 Clima..9-13
6 Soluri..14
7 Vegetatia...15-16
8 Fauna.17-18
9 Concluzie19
10 Bibliografia20

1.Introducere
Regiunea mediteraneana este o regiune muntoasa si cu putine campii. Muntii sunt
tineri si s-au format prin incretire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii, Alpii
Dinarici. Singura campie este cea formata din aluviunile aduse de fluviul Pad.
Climatul mediteranean (subtropical) se intalneste in tinuturile si in jurul Marii
Mediterane.Clima mediteraneana are veri calde, secetoase si ierni blande si
ploioase.Europa Sudica face parte din zona mediteraneana care care cuprinde trei
mari peninsule: Iberica, Italica si Balcanica; numeroase insule si arhipelaguri.Din
Europa Sudica fac parte tarile: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino,
Andorra, Bosnia si Hertegovina, Monaco, Macedonia, Iugoslavia, Grecia, Cipru,
Croatia, Albania.

Regiunea temperata se intinde in latitudine intre 400 si 600, in regiunea temperata,


avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. In cadrul lor se
includ campii, dealuri, podisuri, dar si importante lanturi de munti, ce determina o

varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru
anotimpuri, cu o variabilitate accentuata a vremii.

2.Date generale
Notiunile de climat mediteranean este specifica pentru imprejurimile Marii Mediterane
unde a fost determinat de conditiile morfotectonice-bazinul tectonic al Mediteranei- care
influenteaza indeosebit circulatia maselor de aer.
Ocupa suprafete la latitudini de -, precumpanitor in insulele si in statele riverane Marii
Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San Francisco, Los
Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, Australia
sudica.

Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sud-estica a
Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte; vestul Marii
Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana (europeana); Crimeea
de sud.
Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si Sudica, Campia
Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica).
America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico, Texasul de
Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.
America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).
Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii.
Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei si Australia
de sud-vest.
Specificul general al mediului mediteranean propriu-zis poate fi redat prin caracterele
celor 4 anotimpuri si in special ale celor extreme:
Vara care poate dura pana la patru luini este foarte calda si secetoasa cu cer senin
putand lua chiar aspect de tip saharian pe latura sudica a Marii Mediterane
Toamna este de obicei mai scurta (2 luni).Acum incep ploile care uneori au aspect
torrential determined refacerea panzelor acfivere si reinvierea vegetatiei.
Iarna climatul este similar celui temperat oceanic cu ploi mai bogate ce creeaza
inmlastiniri cer mohorat si valuri de frig
Primavara este anotimpul cel mai placut cu temperature moderate modern cer senin
si sol umed care determiina o explozie vegetala mai ales multe fiori care inmiresmeaza
aerul cu praful lor

3.Relieful
Evolutia reliefului este complexa situatie determinate local nu numai de nuanta climei de
la arida spre temperate dar si de relieful variat de la campii inguste la muntii tineri si
inalti.Ca urmare in regiunile cu nuanta climatica mai arida si cu vegetatie saraca
(predominant tufarisuri) evolutua va fi active si se va caracteriza prin dezagregari vara si
alterari iarna si prin intense procese de spalare in suprafata siroire si transport bogat de
aluviuni in sezonul umed.Vor exista glacisuri mixte (de eroziune si de acumulare) si o
intense degradare a suprafetelor de versant prin rigole torenti.
De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor:
munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada,
Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea
Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran
s.a. ;
altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri;
grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in
conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma;
modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia
nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

Rocile au un rol important in morfogeneza.In masivele de calcar s-a dezvoltat unul din
cele mai complexe tipuri de carst de pe Glob.Exista numeroase forme de suprafata.Pe
granite se dezvolta un tip de alveole numite tafoni iar pe versantii de flis cu importante
strate de argile se produc o dinamica active prin alunecari(frane) si curgeri noroioase.In
munti inalti exista mai multe niveluri de glacisuri de eroziune dar si etaje morfoclimatice
(la peste 1500-2000m uul specific latitudinilor de - cu paduri pentru ca la peste 2500m sa
se treaza in altul crionival si apoi la cele al crestelor cu ghetari)

4.Hidrografia
Se impun 2 categorii de bazine.Majoritatea sunt rauri mici cu pante mari ce au o
alimentare dependenta de regimul precipitatiilor de unde un debit ridicat iarna(maxim in
decembrie) cand se transporta si un volum insemnat de aluviuni si debite foarte mari
vara(minim in august).La viituri se inregistreaza debite de 500-3000 in perioada apelor
mici coboara la cativa m.Fenomenul de secare este evident la raurile mici de la periferia
regiunilor muntoase. A doua situatie apare in bazinele extinse(depasesc 10000
Ebru,Tibru,Sacramento) ce cuprind spatii montane largi.In timpul secetelor de vara
raurile mari aproape seaca luncile si albiile ramanand ca un pavaj de pietrisuri pe care se
poate circula cu usurinta.Iarna cand ploua mult apele se umfla brusc apar debite de 200300 ori decat media de vara.Aceste debite catastrofole pot fi influentate si de topirile
bruste ale zapezilordin munti. Principalele ape curgatoare care strabat regiunile
subtropicale apartin fie Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang
Jiang, Xi Jiang), fie Oceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes).

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula Balcanica, China


de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

5.Clima
Climatul are un rol determinat in specificarea peisajului se caracterizeaza prin 2 sezoane
distincate cu scurte interval tranzitorii.Dominanta maselor de aer tropical calde si uscate

determina temperature ridicate vara(medii lunare de -)uscaciune datorata cantitatilor


reduse de precipitatii numeroase zile senine.In sezonul rece activitatea ciclonala din zona
latitudinilor mari ajunge pana in aceste locuri impunad temperature mai coborate(medii
lunare de -)nebulozitatea accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub
forma de aversa.

Temperaturile medii lunare anuale oscileaza intre 15si 20 iar maximile absolute pot
ajunge la peste 35.Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral(in sectoarele vecine
curentilor reci) si mult mai fierbintii in interiorul continentului intre ele deferentele
ajungand la aproape 10.In schimb amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai
mari in interior

Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta.In medie ea


este de 500-1000 mm dar in anumite conditii local ajung la valori mult mai mari(peste
1500mm)sau foarte mici(sub 350mm).

Climat subtropical/mediteranean (Rome, Italy 42 N , Elevation: 131 m)

Repartitia acestora in timpul anului este extreme de neuniforma:preponderant cad iarna


cand inregistreaza un lant de zile cu averse adevarateruperi de nori ce dau chiar pana la
peste 1000 mm in 24 ore.Sezonul secetos dureaza la Marea Mediterana intre 4 si 6
luni.Spre interiorul continentelor uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unor peisaje
asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.Elementul climatic
determinat il constituie alternanta si interactiunea maselor de aer polar si tropical
arid.Vara se deplaseaza peste Mediterana centri barici tropicali de presiune ridicata
impunand secete similar deserturilor.Iarna bat aici vanturile de vest aducatoare de ploi(in
general din toamna pana primavera)uneori sosind si cicloni ai fronturilor polare.In timpul
acestui anotimp rece se resimte insa in mare masura si influenta apelor calde ale
Mediteranei care pot ridica temperature medie a aerului cu 3-6 determined ierni blande
cu precadere pe litoral si in campii.
Perioadele de ariditate si cele ploioase nu sunt uniforme cat imp ci deversificate atat
regional dar mai ales local:
-in sudul Mediteranean verile sunt mai lungi iar sub aspect pluviometric apare un singur
maxim actual
-pe latura nordica verile sunt ceva mai scurte si ariditate mai redusa
-in partea de rasarit a Mediteranei numarul de zile secetoase creste pana la 200

Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat ce au


viteze mari si anumite caracteristici termice:
SIROCCO - vant ce vine din tinuturile sahariene;
- el poate depasi zona subtropicala.

BORA vant rece care traverseaza Muntii Dinarici de la nord


-est catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii Adriatice

MISTRALUL si TRAMONTANUL vin din Masivul Central Francez si respective


Alpii Provence
-Danphin si invaluie litoralul sudic al Frantei (inclusiv Cte d'Azur)
- dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor sau o accentueaza.

Campiile si vaile de la baza muntilor cu pozitie de adapost au in general veri mult mai
secetoase decat muntii si ierni blande si umede cand devin mlastinoase.
Climat mediteranean: cunoscut in sudul Europei, nordul Africii si sud-vestul Australiei,
Levatul Asiei.

6.Soluri

Invelisul de soluri este mult mai variat im comparative cu regiunile aride si semiaride dar
datorita agresivitatii pluviale se afla intr-un grad avansat de degradare.Procesele
pedogenetice se desfasoara indeosebi in perioada de iarna cand se realizeaza alterari
intense ale substratului mineral si descompunerea masei organice.In sezonul cald insa
sunt aduse(prin capilaritate) la suprafata saruri(indeosebi bicarbonati) care se acumuleaza
la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a timpului de sol.Sunt soluri fertile
avand un profil de pana la un metro grosime cu humus si baze solubile.
Se include diferite tipuri din clasele:-cambisoluri
-luvisoluri
-soluri halomorfe
-kastanoziomuri si vertisoluri
Se adauga in regiunile cu uscaciune accentuate :soluri maronii
-soluri cenusii cu randament agricol limitat
Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

7.Vegetatia

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari
dar si intr-o anumita structura a vegetatiei.Exista paduri si tufarisuri xerofile cu frunze
mici,dure,cerate,in general,specii iubitoare de multa lumina.Nu toate sectoarele din
regiunea mediterana inregistreaza acelasi grad de uscaciune si aceeasi intensitate a
secetei biologice.In aceasta regiune se diferentiaza:
Paduri xerofile dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea
de 1500m,pot urca pe tarmul African al Mediteranei pana la peste 2900m(Alasul
Inalt).Ele sunt alcatuite in sectoarele uscate si pe calcare,din stejarul de stanca(Quercur
Ilex) si arbusti(fistic otetar luar tulichina )

Pe terenurile mai umede abunda stejarul de pluta(Quercus suber),in amestec cu pinul


maritim(Pinus maritima),pinul de Alep(Pinus halepensis) si arbusti (levantica miert
mistic)

In zonele mai calde exista maslin salbatic(Olea europaea) si roscov (Ceratonia


siliqua),iar pet arm paduri de pini.In California precumpanesc padurile de stejar xerofili

iar in SE Australiei eucaliptii(Eucalyptus marginatus,Eucalyptus diversicolor) ,in Liban,


sudul Turciei,Atlasul magrebian sunt cedrii

Tufarisuri xerofile s-au dezvoltat indeosebi prin indepartarea padurii. Ariditatea le-a
determinat inaltimi diferite,ramnificati, frunze mici, rigide, uneori spinoase.
Cele mai inseminate formatiuni sunt:maquisul(tufarisuri dense ce ajung la 10 m inaltime
care sunt frecvente in Corsica sip e tarmurile mediteraneene)frigana(arbusti teposi
precum drobite din Grecia)garriga(tufarisuri scunde cu inaltimi pana la 1 m pe calcare in
sudul Frantei,care sunt dominate de exmplare e stejar carmaz rozmarin cimbru iar in
Spania Maroc Algeria-palmierul pitic)chaparral(in California tufarisuri pana la 3 m
inaltime pe locul padurilor de stejar defrisate)mattora(arbusti cactusi si arbori izolati in
Chile)

8.Fauna

Fauna initiala era oarecum similara celei din padurile temperate cu urs vulpe lup ras
scorpion sacal vipera cu corn magorul broasca testoasa.Apareau in plus leul si pantera pe
lanturile de sud-est si de sud ale Mediteranei.O data cu disparitia padurilor a disparut si
fauna lor specifica.Se intalnesc insa des anumite rozatoare
Broasca testoasa greaca(Testudo graeca)
Habitatul natural al broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca (Broasca
testoasa greceasca)sunt zonele cu vegetatie semidesertica si padurile din zonele
mediteraneene, hranindu-se cu plante suculente gen Euphorbia (o planta cu suc laptos,
foarte hranitor). In acest habitat broasca testoasa Testudo graeca trebuie sa se adapteze
unor schimbari periodice de meniu, datorate caracterului sezonier al vegetatiei care este
disponibila si comestibila pentru broasca iarna si primavara. Astfel, broasca
testoasa Testudo graeca hiberneaza in anotimpul cald, fiind foarte activa in anotimpul
rece. Alimentatia broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca este 100%
vegetala, spre deosebire de speciile tropicale; nu se recomanda sub nici o forma hranirea
ei cu proteina animala, grasimi sau alimente foarte bogate in proteine, deoarece aceste
alimente pot genera probleme la nivelul aparatului digestiv al broastei, afectiuni letale ale
rinichilor datorita cresterii nivelului de uree precum si cresterea accelerata a puietului
datorita continutului ridicat de fosfor, care are ca rezultat osificarea defectuasa a
carapacei (capata un aspect neregulat, cu umflaturi si denivelari).

Sacalul
acalul este un mamifer carnivor slbatic din familia Canidae, asemntor cu lupul, dar
mai mic dect acesta, cu coada mai scurt i cu botul ascuit, care triete n
nordul Africii, n sudul Asiei i n sudul Europei i se hrnete cu animale mici i cu
hoituri. Numele tiinific al acalului galben este Canis aureus moreoticus ste intermediar

ntre lup i vulpe, avnd forma general asemntoare cu a vulpii, dar blana cu aceeai
structur cu a lupului, fiind numit de aceea i "lup auriu".Lungimea corpului este de 70-15 cm, fr a socoti coada (20-25 cm). La greabn ajunge pn la 50 cm nlime.
Greutatea maxim este ntre 12-15 kg. Este, ca toate canidele, un animal potenial
omnivor, dar care prefer alimentaia carnivor. Se hrnete cu insecte, psri, oareci i
alte roztoare, dar i cu porumb, struguri etc. De asemenea este i necrofag. Activitatea sa
este preponderent nocturn.

Vipera cu corn(Vipera berus)


Viperele sunt erpi veninoi din familia Viperidae, familie care cuprinde ca. 80 de specii
rspndite n Eurasia i regiunile tropicale i subtropicale din Africa. Specia "Vipera
berus" este rspndit n nord, din Scandinavia pn la cercul polar de nord. Viperele din
subfamilia Crotalinae de care aparine i arpele cu clopoei (crotalul) au posibilitatea
de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. Arealul lor de rspndire
este o mare parte din Africa fr Madagascar, Asia cu unele insule i Europa. Viperele
provin probabil din Africa de unde s-au rspndit adaptndu-se la noile condiii climatice.
Astfel, Daboia russelii sau Macrovipera lebetina au un areal de rspndire foarte
mare, pe cnd Montatheris hindii sau Macrovipera schweizeri triesc pe areale mai
restrnse n Africa. Majoritatea lor triesc n regiunile tropicale sau subtropicale, cu
excepia lui Vipera berus care triete n Scandinavia.

9.Concluzie
Pot spune ca am ales acest mediu mediteranean deoarece
m-a fascinate anumite lucruri pe care nu le intalnim la noi
in tara printre care sunt:
-clima cu temperature ridicate peste 35
-relieful cu inaltimi foarte mari 3480m Vf. Mulhacen din
culmea Sierra Nevada
-fauna cu anumite speci de vietuitoare fascinante
precum:magutul sacalul vipera cu corn etc
-vegetatia cu interesante speci de tufisuri xerofile

10.Bibliografia

1.Mihai Ielenicz,Laura Comanescu,(2009),Geografie


fizica generala cu elemente de cosmologie,Editura
Universitara,Bucuresti
2.Posea Grigore,Armas Iuliana,(1998),Geografie
fizica.Terra-camin al omenirii si sistemul solar,Editura
Enciclopedica ,Bucuresti
3.Rosu Alexandru,(1987),Terra geosistemul
vietii,Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti

4.Strahler A N,(1973),Geografie Fizica,Editura


Stiintifica,Bucuresti