Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Bucuresti Facultate de Geografie Specializarea Planificare Teritoriala

Marile sisteme natural-Geografice REGIUNEA NATURAL MEDITERANEANA

(subtropical)

Elev:Ungureanu Bogdan

Grupa:117

Cuprins

1 Introducere………………………………3

  • 2 Date generale………………………… 4-5 ...

  • 3 Relieful……………………………………6

  • 4 Hidrografia……………………………….7-8

  • 5 Clima…………………………………… 9-13 ..

  • 6 Soluri…………………………………… 14 ..

  • 7 Vegetatia……………………………… 15-16 ...

  • 8 Fauna…………………………………….17-18

  • 9 Concluzie…………………………………19

10 Bibliografia………………………………20

1.Introducere

Regiunea mediteraneana este o regiune muntoasa si cu putine campii. Muntii sunt tineri si s-au format prin incretire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii, Alpii Dinarici. Singura campie este cea formata din aluviunile aduse de fluviul Pad. Climatul mediteranean (subtropical) se intalneste in tinuturile si in jurul Marii Mediterane.Clima mediteraneana are veri calde, secetoase si ierni blande si ploioase.Europa Sudica face parte din zona mediteraneana care care cuprinde trei mari peninsule: Iberica, Italica si Balcanica; numeroase insule si arhipelaguri.Din Europa Sudica fac parte tarile: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino, Andorra, Bosnia si Hertegovina, Monaco, Macedonia, Iugoslavia, Grecia, Cipru, Croatia, Albania.

1.Introducere Regiunea mediteraneana este o regiune muntoasa si cu putine campii. Muntii sunt tineri si s-au

Regiunea temperata se intinde in latitudine intre 40 0 si 60 0 , in regiunea temperata, avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. In cadrul lor se includ campii, dealuri, podisuri, dar si importante lanturi de munti, ce determina o

varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuata a vremii.

2.Date generale

Notiunile de climat mediteranean este specifica pentru imprejurimile Marii Mediterane unde a fost determinat de conditiile morfotectonice-bazinul tectonic al Mediteranei- care influenteaza indeosebit circulatia maselor de aer. Ocupa suprafete la latitudini de -, precumpanitor in insulele si in statele riverane Marii Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San Francisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, Australia sudica.

varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuata
varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuata

Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sud-estica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte; vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana (europeana); Crimeea de sud.

Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si Sudica, Campia Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica). America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico, Texasul de

Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.

America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).

Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii. Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei si Australia

de sud-vest.

Specificul general al mediului mediteranean propriu-zis poate fi redat prin caracterele celor 4 anotimpuri si in special ale celor extreme:

Vara care poate dura pana la patru luini este foarte calda si secetoasa cu cer senin putand lua chiar aspect de tip saharian pe latura sudica a Marii Mediterane

Toamna este de obicei mai scurta (2 luni).Acum incep ploile care uneori au aspect torrential determined refacerea panzelor acfivere si reinvierea vegetatiei.

Iarna climatul este similar celui temperat oceanic cu ploi mai bogate ce creeaza inmlastiniri cer mohorat si valuri de frig

Primavara este anotimpul cel mai placut cu temperature moderate modern cer senin si sol umed care determiina o explozie vegetala mai ales multe fiori care inmiresmeaza aerul cu praful lor

3.Relieful

Evolutia reliefului este complexa situatie determinate local nu numai de nuanta climei de la arida spre temperate dar si de relieful variat de la campii inguste la muntii tineri si inalti.Ca urmare in regiunile cu nuanta climatica mai arida si cu vegetatie saraca (predominant tufarisuri) evolutua va fi active si se va caracteriza prin dezagregari vara si alterari iarna si prin intense procese de spalare in suprafata siroire si transport bogat de aluviuni in sezonul umed.Vor exista glacisuri mixte (de eroziune si de acumulare) si o intense degradare a suprafetelor de versant prin rigole torenti. De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor:

munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada, Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran s.a. ; • altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri; • grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma; modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia

nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

3.Relieful Evolutia reliefului este complexa situatie determinate local nu numai de nuanta climei de la arida

Rocile au un rol important in morfogeneza.In masivele de calcar s-a dezvoltat unul din cele mai complexe tipuri de carst de pe Glob.Exista numeroase forme de suprafata.Pe granite se dezvolta un tip de alveole numite tafoni iar pe versantii de flis cu importante strate de argile se produc o dinamica active prin alunecari(frane) si curgeri noroioase.In munti inalti exista mai multe niveluri de glacisuri de eroziune dar si etaje morfoclimatice (la peste 1500-2000m uul specific latitudinilor de - cu paduri pentru ca la peste 2500m sa se treaza in altul crionival si apoi la cele al crestelor cu ghetari)

4.Hidrografia

Se impun 2 categorii de bazine.Majoritatea sunt rauri mici cu pante mari ce au o alimentare dependenta de regimul precipitatiilor de unde un debit ridicat iarna(maxim in decembrie) cand se transporta si un volum insemnat de aluviuni si debite foarte mari vara(minim in august).La viituri se inregistreaza debite de 500-3000 in perioada apelor mici coboara la cativa m.Fenomenul de secare este evident la raurile mici de la periferia regiunilor muntoase. A doua situatie apare in bazinele extinse(depasesc 10000 Ebru,Tibru,Sacramento) ce cuprind spatii montane largi.In timpul secetelor de vara raurile mari aproape seaca luncile si albiile ramanand ca un pavaj de pietrisuri pe care se poate circula cu usurinta.Iarna cand ploua mult apele se umfla brusc apar debite de 200- 300 ori decat media de vara.Aceste debite catastrofole pot fi influentate si de topirile bruste ale zapezilordin munti. Principalele ape curgatoare care strabat regiunile subtropicale apartin fie Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang Jiang, Xi Jiang), fie Oceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes).

4.Hidrografia Se impun 2 categorii de bazine.Majoritatea sunt rauri mici cu pante mari ce au o

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shköder - Peninsula Balcanica, China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

5.Clima Climatul are un rol determinat in specificarea peisajului se caracterizeaza prin 2 sezoane distincate cu

5.Clima

Climatul are un rol determinat in specificarea peisajului se caracterizeaza prin 2 sezoane distincate cu scurte interval tranzitorii.Dominanta maselor de aer tropical calde si uscate

determina temperature ridicate vara(medii lunare de -)uscaciune datorata cantitatilor reduse de precipitatii numeroase zile senine.In sezonul rece activitatea ciclonala din zona latitudinilor mari ajunge pana in aceste locuri impunad temperature mai coborate(medii lunare de -)nebulozitatea accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma de aversa.

determina temperature ridicate vara(medii lunare de -)uscaciune datorata cantitatilor reduse de precipitatii numeroase zile senine.In sezonul

Temperaturile medii lunare anuale oscileaza intre 15si 20 iar maximile absolute pot ajunge la peste 35.Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral(in sectoarele vecine curentilor reci) si mult mai fierbintii in interiorul continentului intre ele deferentele ajungand la aproape 10.In schimb amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari in interior

determina temperature ridicate vara(medii lunare de -)uscaciune datorata cantitatilor reduse de precipitatii numeroase zile senine.In sezonul

Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta.In medie ea este de 500-1000 mm dar in anumite conditii local ajung la valori mult mai mari(peste 1500mm)sau foarte mici(sub 350mm).

Climat subtropical/mediteranean (Rome, Italy 42° N , Elevation: 131 m) Repartitia acestora in timpul anului este

Climat subtropical/mediteranean (Rome, Italy 42° N , Elevation: 131 m)

Repartitia acestora in timpul anului este extreme de neuniforma:preponderant cad iarna

cand inregistreaza un lant de zile cu averse adevarate”ruperi de nori” ce dau chiar pana la

peste 1000 mm in 24 ore.Sezonul secetos dureaza la Marea Mediterana intre 4 si 6 luni.Spre interiorul continentelor uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unor peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.Elementul climatic determinat il constituie alternanta si interactiunea maselor de aer polar si tropical arid.Vara se deplaseaza peste Mediterana centri barici tropicali de presiune ridicata impunand secete similar deserturilor.Iarna bat aici vanturile de vest aducatoare de ploi(in general din toamna pana primavera)uneori sosind si cicloni ai fronturilor polare.In timpul acestui anotimp rece se resimte insa in mare masura si influenta apelor calde ale Mediteranei care pot ridica temperature medie a aerului cu 3-6 determined ierni blande cu precadere pe litoral si in campii.

Perioadele de ariditate si cele ploioase nu sunt uniforme cat imp ci deversificate atat regional dar mai ales local:

-in sudul Mediteranean verile sunt mai lungi iar sub aspect pluviometric apare un singur maxim actual

-pe latura nordica verile sunt ceva mai scurte si ariditate mai redusa

-in partea de rasarit a Mediteranei numarul de zile secetoase creste pana la 200

Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat ce au viteze mari si anumite caracteristici termice:

SIROCCO - vant ce vine din tinuturile sahariene; - el poate depasi zona subtropicala.

Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat ce au viteze mari si anumite

BORA vant rece care traverseaza Muntii Dinarici de la nord -est catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii Adriatice

MISTRALUL si TRAMONTANUL – vin din Masivul Central Francez si respective Alpii Provence -Danphinè si invaluie

MISTRALUL si TRAMONTANUL vin din Masivul Central Francez si respective Alpii Provence -Danphinè si invaluie litoralul sudic al Frantei (inclusiv Côte d'Azur) - dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor sau o accentueaza.

MISTRALUL si TRAMONTANUL – vin din Masivul Central Francez si respective Alpii Provence -Danphinè si invaluie

Campiile si vaile de la baza muntilor cu pozitie de adapost au in general veri mult mai secetoase decat muntii si ierni blande si umede cand devin mlastinoase. Climat mediteranean: cunoscut in sudul Europei, nordul Africii si sud-vestul Australiei, Levatul Asiei.

Campiile si vaile de la baza muntilor cu pozitie de adapost au in general veri mult

6.Soluri

Invelisul de soluri este mult mai variat im comparative cu regiunile aride si semiaride dar datorita agresivitatii pluviale se afla intr-un grad avansat de degradare.Procesele pedogenetice se desfasoara indeosebi in perioada de iarna cand se realizeaza alterari intense ale substratului mineral si descompunerea masei organice.In sezonul cald insa sunt aduse(prin capilaritate) la suprafata saruri(indeosebi bicarbonati) care se acumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a timpului de sol.Sunt soluri fertile avand un profil de pana la un metro grosime cu humus si baze solubile. Se include diferite tipuri din clasele:-cambisoluri -luvisoluri -soluri halomorfe -kastanoziomuri si vertisoluri Se adauga in regiunile cu uscaciune accentuate :soluri maronii -soluri cenusii cu randament agricol limitat

Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

Invelisul de soluri este mult mai variat im comparative cu regiunile aride si semiaride dar datorita

7.Vegetatia

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari dar si intr-o anumita structura a vegetatiei.Exista paduri si tufarisuri xerofile cu frunze mici,dure,cerate,in general,specii iubitoare de multa lumina.Nu toate sectoarele din regiunea mediterana inregistreaza acelasi grad de uscaciune si aceeasi intensitate a secetei biologice.In aceasta regiune se diferentiaza:

Paduri xerofile dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea de 1500m,pot urca pe tarmul African al Mediteranei pana la peste 2900m(Alasul Inalt).Ele sunt alcatuite in sectoarele uscate si pe calcare,din stejarul de stanca(Quercur Ilex) si arbusti(fistic otetar luar tulichina )

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari dar si

Pe terenurile mai umede abunda stejarul de pluta(Quercus suber),in amestec cu pinul maritim(Pinus maritima),pinul de Alep(Pinus halepensis) si arbusti (levantica miert mistic)

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari dar si

In zonele mai calde exista maslin salbatic(Olea europaea) si roscov (Ceratonia siliqua),iar pet arm paduri de pini.In California precumpanesc padurile de stejar xerofili

iar in SE Australiei eucaliptii(Eucalyptus marginatus,Eucalyptus diversicolor) ,in Liban, sudul Turciei,Atlasul magrebian sunt cedrii

iar in SE Australiei eucaliptii( Eucalyptus marginatus,Eucalyptus diversicolor ) ,in Liban, sudul Turciei,Atlasul magrebian sunt cedrii

Tufarisuri xerofile s-au dezvoltat indeosebi prin indepartarea padurii. Ariditatea le-a determinat inaltimi diferite,ramnificati, frunze mici, rigide, uneori spinoase.

Cele mai inseminate formatiuni sunt:maquisul(tufarisuri dense ce ajung la 10 m inaltime care sunt frecvente in Corsica sip e tarmurile mediteraneene)frigana(arbusti teposi precum drobite din Grecia)garriga(tufarisuri scunde cu inaltimi pana la 1 m pe calcare in sudul Frantei,care sunt dominate de exmplare e stejar carmaz rozmarin cimbru iar in Spania Maroc Algeria-palmierul pitic)chaparral(in California tufarisuri pana la 3 m inaltime pe locul padurilor de stejar defrisate)mattora(arbusti cactusi si arbori izolati in Chile)

iar in SE Australiei eucaliptii( Eucalyptus marginatus,Eucalyptus diversicolor ) ,in Liban, sudul Turciei,Atlasul magrebian sunt cedrii

8.Fauna

Fauna initiala era oarecum similara celei din padurile temperate cu urs vulpe lup ras scorpion sacal vipera cu corn magorul broasca testoasa.Apareau in plus leul si pantera pe lanturile de sud-est si de sud ale Mediteranei.O data cu disparitia padurilor a disparut si fauna lor specifica.Se intalnesc insa des anumite rozatoare

Broasca testoasa greaca(Testudo graeca)

Habitatul natural al broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca (Broasca testoasa greceasca)sunt zonele cu vegetatie semidesertica si padurile din zonele mediteraneene, hranindu-se cu plante suculente gen Euphorbia (o planta cu suc laptos, foarte hranitor). In acest habitat broasca testoasa Testudo graeca trebuie sa se adapteze unor schimbari periodice de meniu, datorate caracterului sezonier al vegetatiei care este disponibila si comestibila pentru broasca iarna si primavara. Astfel, broasca testoasa Testudo graeca hiberneaza in anotimpul cald, fiind foarte activa in anotimpul rece. Alimentatia broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca este 100% vegetala, spre deosebire de speciile tropicale; nu se recomanda sub nici o forma hranirea ei cu proteina animala, grasimi sau alimente foarte bogate in proteine, deoarece aceste alimente pot genera probleme la nivelul aparatului digestiv al broastei, afectiuni letale ale rinichilor datorita cresterii nivelului de uree precum si cresterea accelerata a puietului datorita continutului ridicat de fosfor, care are ca rezultat osificarea defectuasa a carapacei (capata un aspect neregulat, cu umflaturi si denivelari).

Fauna initiala era oarecum similara celei din padurile temperate cu urs vulpe lup ras scorpion sacalCanidae , asemănător cu lupul , dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii , în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri. Numele științific al șacalului galben este Canis aureus moreoticus ste intermediar " id="pdf-obj-16-17" src="pdf-obj-16-17.jpg">

Sacalul

Șacalul este un mamifer carnivor sălbatic din familia Canidae, asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri. Numele științific al șacalului galben este Canis aureus moreoticus ste intermediar

între lup și vulpe, având forma generală asemănătoare cu a vulpii, dar blana cu aceeași structură cu a lupului, fiind numit de aceea și "lup auriu".Lungimea corpului este de 70-1- 5 cm, fără a socoti coada (20-25 cm). La greabăn ajunge până la 50 cm înălțime. Greutatea maximă este între 12-15 kg. Este, ca toate canidele, un animal potențial omnivor, dar care preferă alimentația carnivoră. Se hrănește cu insecte, păsări, șoareci și alte rozătoare, dar și cu porumb, struguri etc. De asemenea este și necrofag. Activitatea sa este preponderent nocturnă.

între <a href=lup și vulpe , având forma generală asemănătoare cu a vulpii, dar blana cu aceeași structură cu a lupului, fiind numit de aceea și "lup auriu".Lungimea corpului este de 70 -1- 5 cm, fără a socoti coada (20 - 25 cm). La greabăn ajunge până la 50 cm înălțime. Greutatea maximă este între 12 - 15 kg. Este, ca toate canidele, un animal potențial omnivor, dar care preferă alimentația carnivoră. Se hrănește cu insecte, păsări, șoareci și alte rozătoare, dar și cu porumb, struguri etc. De asemenea este și necrofag . Activitatea sa este preponderent nocturnă . Vipera cu corn(Vipera berus) Viperele sunt șerpi veninoși din familia Viperidae , familie care cuprinde ca. 80 de specii răspândite în Eurasia și regiunile tropicale și subtropicale din Africa . Specia "Vipera berus" este răspândită în nord, din Scandinavia până la cercul polar de nord. Viperele din subfamilia „Crotalinae” de care aparține și șarpele cu clopoței (crotalul) au posibilitatea de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. Arealul lor de răspândire este o mare parte din Africa fără Madagascar , Asia cu unele insule și Europa . Viperele provin probabil din Africa de unde s- au răspândit adaptându - se la noile condiții climatice. Astfel, „Daboia russelii” sau „Macrovipera lebetina” au un areal de răsp ândire foarte mare, pe când „Montatheris hindii” sau „Macrovipera schweizeri” trăiesc pe areale mai restrânse în Africa. Majoritatea lor trăiesc în regiunile tropicale sau subtropicale, cu excepția lui „Vipera berus” care trăiește în Scandinavia . " id="pdf-obj-17-20" src="pdf-obj-17-20.jpg">

Vipera cu corn(Vipera berus)

Viperele sunt șerpi veninoși din familia Viperidae, familie care cuprinde ca. 80 de specii răspândite în Eurasia și regiunile tropicale și subtropicale din Africa. Specia "Vipera berus" este răspândită în nord, din Scandinavia până la cercul polar de nord. Viperele din subfamilia „Crotalinae” de care aparține și șarpele cu clopoței (crotalul) au posibilitatea de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. Arealul lor de răspândire este o mare parte din Africa fără Madagascar, Asia cu unele insule și Europa. Viperele provin probabil din Africa de unde s-au răspândit adaptându-se la noile condiții climatice. Astfel, „Daboia russelii” sau „Macrovipera lebetina” au un areal de răspândire foarte mare, pe când „Montatheris hindii” sau „Macrovipera schweizeri” trăiesc pe areale mai restrânse în Africa. Majoritatea lor trăiesc în regiunile tropicale sau subtropicale, cu excepția lui „Vipera berus” care trăiește în Scandinavia.

între <a href=lup și vulpe , având forma generală asemănătoare cu a vulpii, dar blana cu aceeași structură cu a lupului, fiind numit de aceea și "lup auriu".Lungimea corpului este de 70 -1- 5 cm, fără a socoti coada (20 - 25 cm). La greabăn ajunge până la 50 cm înălțime. Greutatea maximă este între 12 - 15 kg. Este, ca toate canidele, un animal potențial omnivor, dar care preferă alimentația carnivoră. Se hrănește cu insecte, păsări, șoareci și alte rozătoare, dar și cu porumb, struguri etc. De asemenea este și necrofag . Activitatea sa este preponderent nocturnă . Vipera cu corn(Vipera berus) Viperele sunt șerpi veninoși din familia Viperidae , familie care cuprinde ca. 80 de specii răspândite în Eurasia și regiunile tropicale și subtropicale din Africa . Specia "Vipera berus" este răspândită în nord, din Scandinavia până la cercul polar de nord. Viperele din subfamilia „Crotalinae” de care aparține și șarpele cu clopoței (crotalul) au posibilitatea de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. Arealul lor de răspândire este o mare parte din Africa fără Madagascar , Asia cu unele insule și Europa . Viperele provin probabil din Africa de unde s- au răspândit adaptându - se la noile condiții climatice. Astfel, „Daboia russelii” sau „Macrovipera lebetina” au un areal de răsp ândire foarte mare, pe când „Montatheris hindii” sau „Macrovipera schweizeri” trăiesc pe areale mai restrânse în Africa. Majoritatea lor trăiesc în regiunile tropicale sau subtropicale, cu excepția lui „Vipera berus” care trăiește în Scandinavia . " id="pdf-obj-17-64" src="pdf-obj-17-64.jpg">

9.Concluzie

Pot spune ca am ales acest mediu mediteranean deoarece m-a fascinate anumite lucruri pe care nu le intalnim la noi in tara printre care sunt:

-clima cu temperature ridicate peste 35 -relieful cu inaltimi foarte mari 3480m Vf. Mulhacen din culmea Sierra Nevada -fauna cu anumite speci de vietuitoare fascinante precum:magutul sacalul vipera cu corn etc -vegetatia cu interesante speci de tufisuri xerofile

10.Bibliografia

1.Mihai Ielenicz,Laura Comanescu,(2009),Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie,Editura Universitara,Bucuresti

2.Posea Grigore,Armas Iuliana,(1998),Geografie fizica.Terra-camin al omenirii si sistemul solar,Editura Enciclopedica ,Bucuresti

3.Rosu Alexandru,(1987),Terra geosistemul vietii,Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti

4.Strahler A N,(1973),Geografie Fizica,Editura Stiintifica,Bucuresti