Sunteți pe pagina 1din 40

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.2

CAP.2. ROLUL SI DESTINATIA CUTIEI DE VITEZE


Rezistentele la inaintarea automobilului variaza mult in functie de
conditiile de deplasare si corespunzator acestora trebuie modificata si forta de
tractiune.
Cutia de viteze face parte din transmisia autovehicolului avand rolul:
1. sa permita modificarea fortei de ractiune in functie de variatia rezistentelor la
inaintare;
2. sa permita deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de catre
mtorul cu ardere interna, care are turatia minima stabilita relativ mare;
3. sa permita mersul inapoi al automobilului fara a inversa sensul de rotatie al
motorului;
4. sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in
cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in functiune.

Cap.3. Cerinte si conditii impise.


Regimul de functionare.
Cutia de viteze a unui autovehicul trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
1. sa asigure calitati dinamice si economice bune;
2. sa prezinte siguranta in timpul functionarii;
3. sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de maevrat;
4. sa prezinte o functionare fara zgomot si sa aiba un randament cat mai ridicat;
5. sa aiba o rezistenta mare la uzura;
6. sa aiba greutate mica si gabarit redus;
7. sa aiba o intretinere usoara.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.3

Cap.4. Clasificare. Tipuri constructive.


Descriere. Parti componente.
Cutiile de viteze utilizate la autovehicule se clasifica dupa modul de
schimbare a raportului de transmitere si dupa modul de schimbare a treptelor de
viteza.
1. Dupa modul de variatie a raportului de transmitere, acestea pot fi:

cu trepte (cu etaje) la care variatia raportului de transmitere este discontinua;

continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variatie continua
a raportului de transmitere;

combinate, care prezinta o asociere intre o cutie de viteze progresiva siuna in


trepte.
Cutiile de viteze in trepte se clasifica in functie de pozitia axelor arborilor

si dupa nmarul treptelor pentru mersul inainte.


Dupa pozitia axelor arborilor, in timpul functionarii, cutiile de viteze in
trepte pot fi:
-

cu axe fixe (simple), la care arborii au axa geometrica fixa;

planetare, la care axele unor arbori executa o miscare de revolutie on jurul


unui ax central.
Dupa numarul treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fii cu trei, patru,

cinci sau mai multe trepte.


Cutiile progresive, se clasifica, dupa principiul de transformare a
momenrului, in:
-

mecanice, de tipul cu frictiune si cu impulsuri;

hidraulice, de tipul hidrodinamice sau hidrostatice;

electrice.
Cutiile de viteze comprimate prezinta in general o asociere intre un

hidrotransformator si o cutie de viteze in trepte, de obicei planetara.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.4

2. Dupa modul de schimbare a treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fi:


cu actionare directa, la care schimbarea treptelor se face in general manual

sau cu ajutorul unui servomecanism.;


cu actionare semiautomata, la care numarul de operatii necesare la trecerea

in treapta urmatoare se reduce (stabilirea treptei de viteza se face de catre


conducator, dar schimbarea se efectueaza de catre un servomecanism).
cu actionare automata, la care schimbarea treptelor se face in mod automat,

in functie de conditiile de mers, asigurand automobilului regimul optim de


miscare in ce priveste calitatile dinamice sau economice.
Partile componente ale unei cutii de viteze sunt urmatoerele:
-

mecanismul reductor (cutia de viteze propriu-isa);

mecanismul de comanda;

dispozitivul de fixare a treptelor;

dispozitivul de zavorare a treptelor.


Mecanismul reductor constituie partea principala a cutiei de viteze. Se

compune din doi sau trei arbori pe care se afla montate mai multe perechi de roti
dintate(cu ajutorul carora se transmite miscarea intre arbori) si dintr-un carter.

p
s

i
a) cu trei arbori

b) cu doi arbori

Mecanismul de comanda serveste la cuplarea si decuplarea treptelor de


viteze; dispozitivul de fixare nu permite trecerea dintr-o treapta in alta sau in pozitie
neutra, decat la interventia conducatorului, iar pozitia de zavorare(blocare) nu permite

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.5

cuplarea simultana a mai multor trepte.

Solutii constructive de cuplare a treptelor

Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obtine prin roti dintate cu


deplasare auxiliara; prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare.
Cuplarea treptelor cu roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de
cuplare poate fi: cu mufe de cuplare simpla; cu mufe de cuplare cu dispozitiv de
sincrnizare(sincronizatoare); cu mufe de cuplare cu dispozitiv tip roata libera.
1) Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala
Din cauza vitezelor tangentiale diferite ale rotilor prezinta urmatoarele
dezavantaje:
-

uzura rapida a dintilor rotilor pe partea frontala si degradarea prematura;

zgomot si socuri de cuplare;

dificultati pentru conducator la schimbarea terptelor de viteve;


Solutia de cuplare a treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala se

utilizeaza la treptele inferioare ale cutiilor de viteze de la autocamioane precum si


pentru obtinerea treptei de mers inapoi, datorita simplitatii si a costului redus.

Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala:


a-elemente constructive; b-schema cinematica

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.6

Pentru eliminarea partiala a acestor dezazantaje, la fabricarea rotilor


dintate partea laterala a dintilor cu care intra in angrenaj se uzineaza cu inclinari si
rotunjimi.
2) Cuplarea treptelor prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de
cuplare simple

Se utilizeaza, de obicei, la treptele superioare ale cutiei de viteze care


se folosesc cea mai mare parte din timpul de miscare al automobilului.

Sunt si unele cutii de viteze la care toate treptele es obtin prin roti dintate
permanent angrenate, cu exceptia treptei de mers inapoi. Nici la aceasta solutie
socurile nu au fost eliminate ci numai deplasate de la dantura dintilor la dantura mufei.
Datorita faptului ca toti dintii mufei vin in contact in acelasi timp, uzura va fi mai mica,
deoarece sarcina preluata de un dinte este mult mai redusa.
La aceasta solutie apare dezavantajul care consta on marirea
momentului de inertie al pieselor, care sufera o accelerare sau o decelerare la
schimbarea treptelor.
In scopul usurarii schimbarii treptelor, se utilizeaza la unele automobile
mufe pentru usurarea cuplarii.
Fata de o mufa obisnuita simpla, mufa care usureaza cuplarea treptelor
la cutiile de viteze prezinta unele particularitati:

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU
-

PAG.7

dintii danturilor de cuplare ale rotilor dintate alterneaza, unul scurt, la jumatate
din lungime, cu unul de lungime normala;

dintii mufei sunt jumatate din numarul dintilor danturilor de cuplate.

Marginile dintilor danturilor de cuplare ai rotilor dintate si ai mufei, sunt tesite.


Utilizarea mufelor care usureaza cuplarea treptelor de viteze la cutiile de
viteze permit sa se accelereze intrucatva procesul de schimbare al treptelor. Nici
aceasta solutie constructiva nu poate diminua socul care apare la schimbarea treptelor.
Pentru a asigura o cuplare usoara si fara socuri, este necesar ca prin
operatii suplimentare sa se realizeze, in cazul schimbarii de la o treapta inferioara la
una superioara, egalarea vitezelor unghiulare ale elementelor de angrenare.
In cazul schimbarii de la o treapta onferioara la una superioara, egalarea
vitezelor unghiulare se obtine printr-o dubla debraiere, iar in cazul schimbarii de la o
treapta superioara la una inferioara, ina afara de o dubla debreiere se efectueaza si o
accelerare intermediara a motorului.

3) Cuplarea treptelor cu sincronizatoare

Sincronizatoarele sunt mecanisme cu ajutorul carora se realizeaza


egalarea vitezelor unghiulare ale arborelui si rotii dintate inainte de solidarizarea la
rotatie a lor, permitand o schimbare rapida si fara soc a treptelor indiferent de
indemanarea conducatorului.
Dupa principiul de functionare, se deosebesc:
-

sincronizatoare cu presiune constanta sau sincronizatoare simple;

sincronizatoare cu inertie sau sincronizatoare cu blocare.

Dupa forma suprafetelor de frecare, pot fi:


-

sincronizatoare cu conuri;

sincronizatoare cu discuri.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.8

Sincronizatorul cu presiune constanta


Este prezentat in figura 5 si are urmatoarele parti componente:
1. arbore primar;
2. roata dintata;
3. roata cu dantura interioara;
4. furca;
5. bile;
6. arcuri;
7. roata dintata;
8. , 10. dantura;
9. manson al sincronului;
11. anelurile arborelui secundar;
Principiul de lucru al sincronului cu presiune constanta cuprinde 2 etape:
-

in prima etapa se realizeaza sincronizarea vitezei unghiulare a arborelui cu a


uneia dintre rotile dintate cu care urmeaza sa se cupleze;

In a doua etapa se cupleaza dantura coroanei cu dantura auxiliara a rotii


dintate respective, cand se produce cuplarea propriu-zisa.
In prezent sincronizatoarele conice cu presiune constanta se utilizeaza la

treptele inferioare ale unor cutii de viteze ale automobilelor prevazute cu ambreaje cu
mai multe discuri.

Sincronizatorul conic cu inertie


Un

exemplu

este

prezentat

in

figura

si

in

comparatie

cu

sincronizatoarele cu presiune constanta, sincronizatoarele cu inertie sunt mai


complicate, avand in plus dispozitive suplimentare de blocare, care permit cuplarea
treptelor numai dupa egalarea vitezelor inghiulare ale arborelui si rotii dintate cu care
urmeaza sa se solidarizeze la rotatie. DatoritaFaptului ca sincronizatoarele cu inertie
garanteaza in orice conditii cuplarea treptelor fara socuri, ele au capatat o larga
raspandire in cutiile de viteze ale autoturismelor, autobuzelor si autocamioanelor.

Sincronizatorl cu servoefect
Este prezentat in figura 7 si are urmatoarele parti componente:
1. coroana dintata;
2. inel elastic;

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.9

UTC-N
3. -10.

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.10

pinioane;

4. arbore canelat;
5. bucse canelate;
6. mansonul sincronizatorului;
7. ghidaje;
8. dantura;
9. rulment cu role;
11. locasuri;
12. capete;
13. furca;
14. partea interioara a canelurilor;
15. inele;
16. prag.
Pinioanele sunt montate liber pe erbore prin intermediul rulmentilor cu
role, care au ca inel interior bucse canelate. Fiecare pinion are fixat pe el cate o
coroana dintata, prevazuta cu un butuc pe care se monteaza inelul elastic de
sincronare. Acest inel este spintecat si nu are grosime uniforma. Mansonul
sincronizatorului, montat pe canelurile arborelui, este prevazut la partea imterioara cu
caneluri iar la partea exterioara cu trei ghidaje.

Solutii constructive pentru treapta de mers inapoi


Solutia pentru treapta de mers inapoi se alege in functie de posibilitatile
constructive ale cutiei de viteze, precum si de raportul de transmitere necesar pentru
obtinerea unei forte de tractiune suficient de mare si a unei viteze reduse de deplasare
a automobilului pentru a da posibilitatea unei manevrari corecte.
La cutiile de viteze cu trei trepte si cu cinci trepte ale autoturismelor,
pentru obtinerea treptei de mers inapoi se utilizeaza, in general, un pinion suplimentar,
montat liber pe axul de mers inapoi si aflat in angrenare permanenta cu ultimul pinion al
arborelui intermediar destinat in acest scop. Dezavantajele acestei metode sunt
urmatoarele: necesitatea montarii pe arborele intermediar a unui pinion suplimentar.
O alta solutie constructiva este utilizarea unui bloc de roti dintate.
La cutiile de viteze cu patru trepte, cu roti cu deplasare axiala, pentru
obtinerea treptei de mers ianpoi trenuie sa se utilizeze o furca speciala cu ajutorul

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.11

careia se deplaseaza un anumit bloc de roti dintate.


Cele mai raspandite cutii de viteze la automobile sunt cele cu trei, patru sau
cinci trepte.

Cap.5 Alegerea variantei constructive si


justificarea alegerii
Pentru acest proiect am ales cutia de viteze xxxxxxxxxxxxxxx care
echipeaza automobilul Chevrolet Aveo. Aceasta este o cutie de viteze cu cinci trepte de
mers inainte sincronizate si una de ners inapoi nesincronizata. Toate treptele de viteze
sunt prevazute cu sincronizatoare HONDA.
S-a ales aceasta varianta constructiva deoarece motorul are o capacitate
cilindrica mare, o putere mare si un cuplu motor mare de la turatii scazute, fiind o cutie
de viteze foarte performanta, asemanatoare cu cele de la Formula 1.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

Cap.6

PAG.12

MEMORIU JUSTIFICATIV
DE CALCUL

6.1 Calculul rapoartelor de transmitere


P

176

nP

kW

8300 rot/min

MM

20.8 daNm

nM

7500rot/min

roata(janta):
anvelopa:

205X16
B

Din simbolizarea anvelopei avem:


H
B

100

70

H 143.5
d
r0
r
ma
g
Ga

[mm]

13 25.4
d

2 H
2

100
inaltimea anvelopei
[mm]

diametrul interior anvelopa

r 0 308.6 mm
3

1260

kg

r 0.247

9.81
m a g 10

[mm]

B 70

d 330.2

0.8 r 0 10

205

G a 1.236 10

daN

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

max

30 deg

v a.I
p

90

-unghiul pantei maxime

daN/cm 2

0.019

0.00245 v a.I
100
p

f 0.016

Km/h

2.2

PAG.13

1.15

0.0042 v a.I
3 4
100
p

-coeficient de rulare

f cos max

sin max-coeficientul rezistentei totale a drumului

0.514
M M n M
10 3
9559.4

PM

P M 1.632 10

3.142
i0
0
tr1

4.10

raportul transmisiei principale

0.93
0

randamentul transmisiei principale


0.03

randamentul corespunzator treptei I

tr1 0.96
tr

0 tr1

randamentul transmisiei treptei I

tr 0.893
tr P M
v a.I
G a
v a.I 22.951
v a.I.km

v a.I 3.6

viteza in treapta I
m/s

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

v a.I.km 82.623

r nM
30 i 0 v a.I

i k.I

km/h

raport de transmitere in treapta I

i k.I 2.061
q

i k.I

-ratia seriei geometrice

q 1.273
i k.II

i k.I
q

raport de transmitere in treapta II

i k.II 1.619
i k.III

i k.II
q

raport de transmitere in treapta III

i k.III 1.273
i k.IV

i k.III
q

raport de transmitere in treapta IV

i k.IV 1

i k.V

i k.IV
q

raport de transmitere in treapta V

i k.V 0.786

i k.VI

i k.V
q

i k.VI 0.618

raport de transmitere in treapta VI

PAG.14

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.15

Se adopta din catalog :


i k.I
i k.II

3.13
2.05

i k.III

1.48

i k.IV

1.16

i k.V
i k.VI

0.97
0.81
6.2 Calculul de predime ns ionare

-distanta dintre axe C


C

26

M M

C 71.504

mm

-diametrul arborelui primar


3

d p

2.28

M M 10

d p 62.703

mm

-diametrul arborelui secundar


d s

0.43 C

d s 30.747
-lungimea arborilor
L p
L s

d p
0.17
d s
0.16

L p 368.842

mm

L s 192.166

mm

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.16

modulul
DP

12

diametrul Pitch

25.4

m 2.117

DP

m STAS
m

2.5 mm

2.5 mm

Pentru stabilirea numrului minim de dinti se folosesc urmtoarele relatii :


-unghiul de inclinare a dintilor

20 25 -pentru autoturisme de teren

25 45 -pentru autoturisme

35 deg

-numarul de dinti
z min
z min
z1
C1

z1

z2

cos ( )

z4

z4

cos ( )

z5

z6

cos ( )

z7

z min

z1

14

2 C
cos ( )
m

C1
C1
i k.II

mm
z 2 32.858

z1

z1
z2

z 4 23.944
1

z8

cos ( )

14

C 1 46.858
z2

z3

2 C
m

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

z1

z 4 i k.II
z2

z3

C1

z6

i k.III

z 3 20.914

z1
z2

z 6 25.67
1

z1

z 6 i k.III
z2

z5

C1

z8

i k.I

z7

PAG.17

z 5 16.188

z1
z2

z 8 16.651
1

z1

z 8 i k.I
z2

z 7 22.207

Se adopta :
z 1 14

z5

17

z2

33

z6

26

z3

20

z7

23

z4

24

z8

17

6.3 Calculul parametrilor rotilor dintate cilindrice cu dinti inclinati.

35 degunghiul de inclinare a dintilor.

P1

176 KW

n1

8300

rot/min

Materialul din care se executa pinionul cilindric este30 MoCrNi 20 ( tabel 2.4 ) [2] .
Materialul din care se executa roata dintata cu care angreneaza pinionul este 40 Cr 10
imbunatatit ( tabel 2.4 ) [2] .

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

Numarul de dinti ai pinionului cilindric :


z 1 14 - numarul de dinti ai pinionului cilindric.
Numarul de dinti ai rotii conduse :
z 2 33
Factorul b/m este :
b2
mn

35 - pentru lagare de otel ( tabelul 2.8 ) [1].

Factorul zonei de contact:


ZH

2.45- ( figura 2.57 ) [1].

Factorul de
mate rial:
ZE

190 - factor de elesticitate ( tabelul 2.9 ) [1].

Factorul inclinarii
dintilor:
Z
cos ( )
Z 0.905

PAG.18

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

Calculul pres iunii de contact admisibile:


Hlim

1100 Mpa - presiunea de contact limita dintre


flancurile dintilor ( tabelul 2.4 ) [1].

Pentru predimensionare se admit urmatoarele valori pentru :


Z NT

1- factorul duratei de functionare.

ZL

1 - factorul influentei ungerii asupra solicitarii de contact.

ZV

1 - factorul influentei vitezei periferice asupra solicitarii de contact.

ZR

1 - factorul rugozitatii flancurilor dintiilor.

ZW

1 - factorul raportului duritatii flancurilor.

ZX

1 - factorul de dimensiune pentru solicitarea de contact.

S Hmin

1.15 - factorul de siguranta pentru rezistenta de contact.


Hlim Z NT

HP

S Hmin

HP 956.522
m nSTAS
b

Z L Z V Z R Z W Z X

Mpa

3.5

-se alege din STAS 822-82.

6 m nSTAS

b 21

mm

Distanta axiala ele mentara:


a

m nSTAS
cos ( )

a 100.409

z1

z2
2

mm

Se modifica unghiul pana se ajunge la o valoare cat mai apropriata de


valoarea din STAS .

35 deg

m nSTAS z 1 z 2

a 100.409
cos ( )
2

mm

PAG.19

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

Se alege din STAS 6055-82 valoarea cea mai apropriata.


Atunci distanta axiala elementara:
a STAS

100 mm

Diame trele de divizare :


d1

m nSTAS
cos ( )

d 1 85.454 mm
d2

m nSTAS
cos ( )

d 2 102.545 mm
Unghiul de angrenare frontal:
n
t

20 deg

atan

tan n
cos ( )

t 23.957 deg
wt

acos

a
a STAS

cos
t

wt 23.424 deg
inv wt
inv wt
inv t
inv t

tan wt

wt

0.024
tan t
0.026

PAG.20

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.21

Suma deplas ariilor spe cifice de profil:


x

inv wt

x x1
x

inv t

z1

z2

2 tan n

x2

0.116

Numere le de dinti ai rotii dintate cilindrice e chivalente :


z1

z n1

( cos ( ) )

z n1 25.47
z2

z n2

( cos ( ) )

z n2 60.037
Deplasarea specifica de profil la roata 3:
log
x1

0.5

x
2
log

z n2
z n1

z n1 z n2
100

x 1 0.118
Deplasarea specifica de profil la roata 2:
x2

x2

x1

0.233

Coe ficie ntul de scufundare a inaltimii dinte lui:


k

cos wt
z 2 cos t

2 cos ( )
cos wt
z1

k 1.217 10

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.22

Verificare a rotiilor dintate la inte rfe rente de subtaiere :


h

coeficientul inaltimii capului de referinta


2 cos ( )
h
2
sin t

z 1lim

x1

z 1lim 8.768
z 1 z 1lim
- nu apar subtaieri.
2 cos ( )
h
2
sin t

z 2lim

x2

z 2lim 12.253
z 2 z 2lim
- nu apar subtaieri.
Diame trele ce rcurilor de cap:
k
d a1

0.06

d a1 67.221
d a2

z1

m nSTAS

cos ( )

2 x 1

2 h

2 k

2 x 2

2 h

2 k

mm

m nSTAS

z2

cos ( )

d a2 145.947 mm
Diame trele ce rcurilor de picior:
c

d f1

0.25

coeficientul jocului la capul dintelui de referinta

m nSTAS

d f1 51.891

z1
cos ( )

mm

2 x 1

2 h

2 c

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

d f2

m nSTAS

z2

2 x 2

cos ( )

d f2 130.617 mm
Diame trele ce rcurilor de rostogolire:

d w1

cos t
m nSTAS
z
1 cos
cos ( )
wt

d w1 59.574 mm
d w2

cos t
m nSTAS
z
2 cos
cos ( )
wt

d w2 140.426 mm
Diame trele ce rcurilor de baza:
d b1

d w1 cos wt

d b1 54.665mm
d b2

d w2 cos wt

d b2 128.853

mm

Inaltime a dinte lui:


h

m nSTAS ( 2 h

h 7.665

mm

Verificari:
a 21

d w1

d w2
2

a 21 100 mm

k)

PAG.23

2 h

2 c

UTC-N

hi

PROIECT DE SEMESTRU

d a1

PAG.24

d f1
2

h i 7.665
hf

d a2

d f2
2

h f 7.665
Gradul de acoperire :
at1

acos

d b1
d a1

at1 35.589 deg


tan at1 0.716
at

acos

d b2
d a2

at 28.009 deg
tan at 0.532
tan wt 0.433

z1
2

tan at1

1.148

b sin ( )
m nSTAS

tan wt

z2
z1

tan
at

tan wt

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.25

2.243
Verificare a danturii la solicitare a de incovoie re
Y Fa

2.3

Y Sa

1.44 pentru z v2 25

pentru z v1 25

0.75

0.25

x 1 0.118

(figura 2.36 )

x2

(figura 2.37 )

0.233

- factorul gradului de acoperire determinat cu relatia.

Y 0.904
KA

1.25 - motor electric-socuri medii ( tabelul 2.1 ) [1].

KV

1.05 - pentru clasa de precizie 8 si viteza periferica pe


cercul de divizare al rotii cilindrice echivalente
( figura 2.39 ).

K F

1.25- pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ) [1].

K F

- pentru dinti drepti necaliti si clasa de precizie 8

- factorul inclinarii danturii pentru solicitarea de incovoiere.


120

Y 0.995
F

2 M M

d w1 b m nSTAS 10

Fa Y Sa Y Y K A K V K F K F

F 46.408 Mpa
Viteza periferica este :
V

( tabelul 2.3 ) [1].

d w1 n M
60 1000

V 23.395

m/s

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

KA

- factorul regimului de functionare.

KV

- factorul dinamic.

K F

- pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ).

K F

- pentru dinti drepti necaliti si clasa de precizie 8


2.3 ).

PAG.26

( tabelul

Efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere a dintelui:


Flim

270 Mpa

Y ST

- pentru 40 Cr 10 imbunatatit ( tabelul 2.4 ).

- factorul de corectare efortului unitar.

Pentru predimensionare se admit urmatoarele valori pentru :


Y NT

1-( tabelul 2.6 ).

Y relT

Y RrelT

S Fmin
YX
FP

1.70

1 ( tabelul 2.7 ).
Flim Y ST Y NT
Y

relT Y RrelT Y X
S Fmin

FP 317.647 Mpa
F 46.408

Mpa

mai mic decat FP 317.647 Mpa

-dintele rezista la solicitarea de incovoiere.


Verificare a danturii la solicitarea de pre siune de contact:
Z

Z 0.934

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

KA

1.25 - motor electric-socuri medii ( tabelul 2.1 ).

KV

1.05 - pentru clasa de precizie 8 si viteza periferica pe cercul de divizare al


rotii cilindrice echivalente (figura 2.39 ).

K H

1.5- pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ).

K H

1 - pentru dinti drepti necaliti si clasa de precizie 8 ( tabelul 2.3 ).

K H- factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii pentru solicitarea de contact.


K H -2factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact.
acos cos ( )

cos n
cos t

b 32.615 deg
2 cos b

ZH

cos t

tan wt

Z H 2.158
u

Z E 190
H

ZH

E Z Z

H 9.804

2 M M u 1

K K K
K
A
V
H
H
2
d 1 b u

Mpa

Efortul unitar admis la solicitare a de pre siune de contact.


Hlim
Z NT 1

1100

pentru 40 Cr 10 ( tabelul 2.4 ).

( tabelul 2.11 ).

PAG.27

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

S Hmin

1.15
Hlim

C ZL

850

350

0.08

0.83

0.08

0.85

C ZL 0.887
Hlim

C ZV

850

350

C ZV 0.907
Pentru ungerea angrenajului s-a ales ca lubrefiant un ulei TIN 125 EP cu vascozitatea
cinematica egala cu 240 ( STAS 10588-76 ).
40

240
2 1

ZV

C ZV

C ZV
32

0.8

Z V 1.033
4 1
ZL

C ZL
1.2

C ZL
2

134
40

Z L 1.033
R A1

1.6

R A2

1.6

R Z100

3 R A1

R A2

100
a STAS

R Z100 9.6
1000
C ZR

Hlim

5000

0.12

C ZR 0.1

PAG.28

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU
C ZR

ZR

PAG.29

R Z100

Z R 0.89
ZW

1.2

ZX
V

-pentru un otel de imbunatatire.

d w1 n M
60 1000

V 23.395
HP

m/s

Hlim Z NT

S Hmin

HP 1.091 10
H 9.804

Z L Z VZ R Z W Z X

Mpa

Mpa mai mic decat HP 1.091 10 Mpa


3

dintele rezista la solicitarea de presiune de contact.


Calculul fortelor in angre najul cilindric cu dinti inclinati este preze ntat
in continuare.
Forte le tangentiale .
t
M M2

0.98

M M1

t u M M1

MM

M M2 40.768
T 2e

M M2

T 1e

M M1

F t1

2 T 2e
d w1

F t1 1.369

UTC-N
F t2

PROIECT DE SEMESTRU
2 T 2e
d w2

F t2 0.581
Forte radiale.
F r1

F t1 tan wt

F r1 0.593
F r2

F t2 tan wt

F r2 0.252

Forte axiale.
F a1

cos t

tan ( )
F t1
cos wt

F a1 0.954
F a2

F t2

N
cos t

cos wt

F a2 0.405

tan ( )

6.4 Verificarea arborilor.


Proiectarea lungimilor arborelui 1 (de intrare).
P 1

4.05355

n 1

637.77

Momentul de torsiune este:


M ta1

9550000

M ta1 6.07 10

P 1
n 1
Nmm

PAG.30

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

Se verifica arborele la solicitarea de torsiune:


at

224 N/mm
M ta1

W pnec1

at

W pnec1 270.973
W pnec1

16
3

d nec1

[mm 3]

W pnec1 16

d nec1 11.134

mm

Se verifica arborele la solicitarea de torsiune deoarece diametrul arborelui e mai mare


dect diametrul necasar.
Fortele ce incarca arborele sunt :
F tm1

2.644 10

F a1

321.84

F r1

907.01

Verificarea la oboseala.
Verificarea din sectiunea din aproprierea pinionului .
Valorile se iau din tabele [7]
c

-coeficentul de siguranta c este

k -coeficent de concentrare a tensiunilor

-factor dimensional

-coeficient care tine seama de starea suprafetelor

PAG.31

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

3.5

2.3

2.2

0.90

a = i
a

900

N /mm 2

500

N /mm 2

0.8

0.6

0.4

0.94
1

1 0.5

1 250
d
02
t

N /mm 2

40
750
16 M ta1
3
d

t 4.83
t
a
2
a 2.415
m
c

N /mm 2

a
1
k a

N /mm 2

N /mm 2

PAG.32

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

k a

m
02

c c

c1

c 1 0.174
Arborele se verifica la oboseala
6.5 Verificarea rulmentiilor .
Calculul rulmentiilor de pe arborele de intrare.
X

0.4

Y1

1.6

F a11
F aI

-se alege din tabel [7].

0.5
F a1

F r1

-marimea fortei axiale interioare.

Y1
F a11

-forta care actioneaza in rulment (rezultanta).

F aI

F II

F r1

F II 0.667
Y

trebuie >e

e=0.37

1.14

F e1

X F r1

Y F a1

-sarcina dinamica echivalenta


fk
fs

1.1

1.2 din tabele [2]


F e1
X F r1 Y F a1

PAG.33

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

F r2

262.07

F a2

738.57

F e21

X F r2

F ec1

F e1 f k f s

PAG.34

Y F a2

F e21 f k f s

F ec21

F ec21 1.25 10
F ec1 963.206

N
N

Durabilitate pentru rulmentii radiali axiali cu bile 32207 STAS 3920-87:


c

57000

3.33

Lh

pentru rulment cu role

L 7.967 10

F ec1
6
10

din tabele [2]

L
7
60 n 1L h 2.082 10

[milioane de rotatii]

[ore]

L h L impus ( 80000 )
c

9.48 F ec1

c 9.131 10

[w] < cr -corectarea dinamica

Rulmentii deci corespund (rezista) astfel este verificata alegerea initiala a marimilor.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.35

Stabilirea conditiilor de efectuare a rodarii


Regimul de efectuare a rodarii motoarelor pentru autovehicole poate avea
doua sau trei faze:
-

cu sau fara rodare la rece;

rodare la cald in gol si in sarcina, care se efectueaza pe standul de rodare;

rodare pe parcus.
Motoarelor din fabricatie in serie, li se aplica o rodare de serie. Rodarea

de serie se aplica fiecarui motor in parte, regimul de rodare fiind alcatuit in acest caz
dintr-o rodare la cald cu sarcina progresiva.
Motorul care trebiue rodat este necesar sa fie complet asamblat si insotit
de fisa tehnica de montaj. Pe baza caracteristicilor tehnice ale motorului (P e, np, Me, mM)
si pe baza conditiilor reale de functionare in exploatarea autovehiculului (sarcina, viteza
de deplasare, categoria drumului) se stabilesc principalii parametrii ai regimului de
rodare. Pe baza incercarilor experimentale efectuate de mai multe firme constructoare
de motoare termice se pot face cateva recomandari in ceea ce priveste alegerea
parametrilor care definesc regimul de rodare.
Astfel numarul minim de rotatii pe minut ale arborelui cotit pentru faza de
rodare la rece se alege na= (1/61/5)nn pentru motoare cu aprindere prin scanteie.
Turatia primei trepte corespunzatoare fazei de rodare la cald in sarcina se
recomanda pentru MAS sa fie minim 0.5 nn si maxima in concordanta cu viteza maxima,
rodajul efectuandu-se in trepte.
Pe baza recomandarilor din literatura de specialitate in scopul evidentierii
regimului termic si a consumului specific efectiv de combustibil cat si a intensitatii uzarii
pe faze si trepte, pentru faza de rodare la cald in gol intervalele optime de crestere a
turatiei sunt 3000 5500 rot/min pentru MAS.
Durata fazei de rodare la rece se va determina prin urmarirea evolutiei
momentului rezistent al motorului; la fel si pentru faza de rodare la cald in gol. Pentru
determinarea duratei treptelor in faza de rodare la cald in sarcina se va urmari evolutia
randamentului efectiv, determinat pe baza variatiei consumului de combustibil.
O fisa de rodare trebuie sa contina:
-

programul de rodare;

conditiile de efectuare a rodarii;

date de reglaj si performantele in vederea receptiei motorului.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.36

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.37

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.38

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.39

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.40