UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC

Derivarea si integrarea numerica a

functiilor reale
Referat pentru disciplina Metode numerice in inginerie electrica
Grupa: 124B
Autor

Data predrii referatului:

Vasile Robert Ciprian

12/16/2014

Cuprins
1

Derivarea numerica a functiilor reale ..................................................................................... 3

1.1

Introducere ....................................................................................................................... 3

1.2

Chestiuni studiate ............................................................................................................. 3

1.2.1

Evaluarea numerica a primei derivate....................................................................... 3

1.3

Rezolvarea unor functii de interpolare cu ajutorul derivarii ............................................ 3

1.4

Evaluarea complexitatii algoritmilor ................................................................................ 4

Integrarea numerica a functiilor reale .................................................................................... 6

2.1

Introducere ....................................................................................................................... 6

2.2

Chestiuni studiate ............................................................................................................. 6

2.2.1. Calculul numeric al integralei definite pentru ateva functii elementare ....................... 6
2.2.2. Analiza experimentala a erorii la integrarea numerica ..................................................... 8
Concluzii ......................................................................................................................................... 9
Bibliografie ..................................................................................................................................... 9

Derivarea numerica a functiilor reale

1.1 Introducere
Metodele numerice de derivare au o larga aplicabilitate in inginerie, de exemplu atunci
cand expresia analitica a derivatei functiei este complicata si cere un efort mare de evaluare
sau atunci cand functia are expresia necunoscuta. Aceste metode stau la baza rezolvarii
numerice a ecuatiilor diferentiale, foarte putine din acestea putand fi rezolvate prin metode
analitice.

1.2 Chestiuni studiate

In lucrare se studiaza erorile de trunchiere si rotunjire si modul in care acestea depind
de ordinul aproximarii si pasul retelei de interpolare.
1.2.1 Evaluarea numerica a primei derivate
In Scilab am calculat derivatele unor functii denite prin cod si am pus n evidenta ordinul de
marime a erorilor ce apar, dependenta acestora de modul de interpolare (progresiva, regresiva si
centrata), de pasul de derivare, de functia de derivat si de punctul n care se calculeaza derivata.
Functiile pe care le-am analizat au fost x^2 si exp(x).

1.3 Rezolvarea unor functii de interpolare cu ajutorul derivarii

Problema derivarii numerice se formuleaza diferit n urmatoarele doua cazuri:
prin cod, indicand algoritmul care permite evaluarea functiei n orice punct al domeniului de
definitie;

 prin date,indicand valorile functiei numai intr-o retea de puncte din domeniul de definitie,
numite noduri.

Interpolarea functiei obtinute prin cod se aplica atunci cand evaluarea functiei dureaza
foarte mult.
x
X0
X1
.....
.....
Xn
y
Y0
Y1
....
.....
Yn
N+1 noduri al retelei de interpolare(discretizare)

),k=0..n
Interpolarea unei functii definite tabelar consta in determinarea unei functii g care sa treaca
prin nodurile retelei de discretizare.
g(x)-functie de interpolare

)=

)=

k=0..n

In cazul in care n=1,polinomul de interpolare:

)
Are derivata:
)
Calculele pot fi continuate pentru grade superioare, prin folosirea polinomului Newton
de interpolare.
In cazul retelei de noduri echidistante cu pasul h = xi+1 xi aceste relatii capata o forma mult
mai simpla:

g(x) =
1.4 Evaluarea complexitatii algoritmilor
Pasul de derivare are o valoare optima, finita, pentru care eroarea este minima.
Pentru h mai mare decat h optim, predomina eroarea de trunchiere, datorata trunchierii
seriei Taylor.
In general, eroarea de trunchiere are ordinul O(hn), deci scade cu micsorarea pasului h si
cresterea gradului n.
Pentru h mai mic decat h optim, predomina eroarea de rotunjire cauzata de faptul ca sistemul
nu poate retine decat un numar limitat de zecimale. Aceasta eroare creste pe masura scaderii
pasului h, datorita fenomenului de anulare prin scadere.
Efort de calcul

Timpul de calcul creste cu cresterea ordinului n al aproximarii, fiind necesare n + 1

evaluari ale functiei f pentru calculul primei derivate.
Fie functia y=f(x) definita tabelar:

x
1
3
5
7
y
1
2
4
1
Sa se determine derivata functiei n nodurile retelei de discretizare utilizand diferentele finite
astfel: formulele progresiva si regresiva de ordinul ntai pentru primul si respectiv ultimul nod,
formula centrata de ordinul doi pentru nodurile interioare.
Pasul:

=3-1=2

Derivata progresiva si derivata regresiva de ordinul ntai n primul nodsi respectiv ultimul nod
sunt:
)

Derivatele centrate de ordinul doi n nodurile interioare sunt:

)
)

In cadrul programului demonstrativ am ales functia ,punctul in care se calculeaza derivata

si pasul h=2 si se observa ca eroarea afisata cu pasul impus este mai mare decat cea din
pasul optim .
In cadrul programului analiza erorilor sunt afisate erorile la 3 ordine de derivare si se
observa ca ,cu cat creste ordinul eroarea scade.
In cadrul programului derivate de ordin superior ordinul maxim de derivare a fost ales 5
xmin=0 si xmax=10 si 100 noduri se constata ca apare efectul Runge.

Integrarea numerica a functiilor reale

2.1 Introducere
Integrarea numerica se aplica functiilor care nu pot fi integrate analitic sau in cazul functiilor
date tabelar, de exemplu cele rezultate experimental.

2.2

Chestiuni studiate

1. Calculul numeric al integralei definite pentru ateva functii elementare

2. Analiza experimentala a erorii la integrarea numerica

2.2.1. Calculul numeric al integralei definite pentru ateva functii elementare

Metoda trapezelor
Este una dintre cele mai simple metode de integrare numerica, cu rezultate bune in
aplicatiile ingineresti.

x1245
y2135
= x2 x1 = 4 2 = 2,
h3 = x3 x2 = 5 4 = 1.
Deoarece pasul nu este constant pe intreg domeniul de definitie reteaua de
discretizare este neuniforma.
I0 =((y0 + y1)/2)(x1 x0) =((2 + 1)/2)(2 1) =32.
I1 =((y1 + y2)/2)(x2 x1) =((1 + 3)/2)(4 2) = 4,
I2 =((y2 + y3)/2)(x3 x2) =((3 + 5)/2)(5 4) = 4.
Integrala prin metoda trapezelor se obtine prin insumarea ariilor trapezelor:
I = I0 + I1 + I2 =3/2+ 4 + 4 =19/2
.
Metoda Simpson 1/3
Se aproximeaza variatia functiei de integrat intre trei noduri succesive ,printr-un polinom de
interpolare de gradul doi.
x 1 3 5 6 7 9 11
y 2 3 4 1 5 2 3.

Reteaua este neuniforma, astfel integrala prin metoda Simpson 1/3 se deter-mina prin insumarea
ariilor suprafetelor subntinse de parabolele care trec prin trei noduri consecutive.
I1 =

)(y0 + 4y1 + y2) =(2/3)(2 + 4 3 + 4) = 12,

I3 =(

)(y2 + 4y3 + y4) =(1/3)(4 + 4 1 + 5) =13/3

I5 =

)(y4 + 4y5 + y6) =(2/3)(5 + 4 2 + 3) =32/3

I =I1 + I3 + I5 = 12 +13/3+32/3= 27.

Integrarea Romberg
Valoarea numeria a integralei depinde de pasul de integrare h, eroarea de trunchiere
scazand cu micsorarea pasului h. Se noteaza cu I0 valoarea exaca a integralei si cu
I = I(h) valoarea ei numerica. Deoarece functia I(h) este para (trapezele obtinute pornind din a
cu pasul h sunt aceleasi cu cele obtinute pornind din b cu pasul h), prin dezvoltarea
ei in serie Taylor in jurul lui 0 se obtine, in cazul metodei trapezelor:
I = I0 + a0h2 + a1h4 + a2h6 + . . .
Retinand din aceasa serie numai doi termeni se obtin pentru doua valori diferite h1 si
h2 ale pasului de integrare:
I1 = I0 + a0

I2 = I0 + a0
Din cele doua ecuatii rezulta urmatoarea aproximare pentru valoarea exacta a integralei:

cunoscuta sub numele de formula de integrare Romberg.

Formula lui Romberg se simplifica, daca la fiecare iteratie se injumatateste pasul de
integrare (hk+1 = hk/2)

2.2.2. Analiza experimentala a erorii la integrarea numerica

n
E

2
4,17E-02

4
1,04E-02

7
3,40E-03

10
1,67E-03

15
7,41E-04

20
4,17E-04

Fig 1:Graficul erorii absolute in functie de n

In fig 1 observam ca graficul erorii este o parabola datorita faptului ca eroarea este dependenta
de patratul pasului de integrare.

Concluzii
Pasul de derivare sau pasul de integrare influenteaza eroarea.
Cand alegem pasul de integrare tinem cont de dimensiunile functiei si metoda pe care o
folosim pentru o precizie mai buna si rapiditate.

Bibliografie
[1] Gabriela Ciuprina, Mihai Rebican, Daniel Ioan: Metode Numerice n Ingineria Electric.
ndrumar de laborator, Editua Printech, 2013, disponibil la
http://mn.lmn.pub.ro/indrumar/indrumarLMN2013_20sept2013.pdf.