Sunteți pe pagina 1din 34

1. Particularitatile urbanismului in Egiptul Antic(or.

Fiv, Cahun,
Ahetaton, Ghize). Simbioza artei si arhitecturii in urbanismul
Egiptului Antic. Sf.imparatiei medii sec 17-15 i.e.n.
Primele state de istoria carora este legata aparitia oraselor stravechi
antice s-au format pe teritoriul bailor fertile ale raurilor mari(Tigru,Eufrat,
Indul Mijlociu, Nil ). Partea locuibila a Nilului a fost doar valea ingusta a riului
Nil,care era inconjurat din amindoua parti de pustiu. Valea din cursul inferior
a riului a fost populata inca din epoca paleolitului.
De la inceput teritoriul Egiptului a fost impartit in nome- regiuni politice
individuale,iar in urma razboiaelor petrecute pe aceste teritorii partea de N
si S a Egiptului s-au unit.
Orasele stravechi egiptene pot fi clasificate dupa destinatia lor: capitala,
orase temple, oras comercial si puncte strategice fortificate. In afara de
Memphis si Fiv capitalele Egiptului au mai fost Ahetaton, Sais, Tanis,
Bubastis. In Egipt au fost populare orasele cu forma dreptunghiulara, cu
retea de strazi lineare, dar se mai intilneau si orase cu retea circulara,
aceasta sistema se folosea la inceputul Imparatiei Vechi.
Fiecare faraon pe parcursul domniei sale isi facea o resedinta noua, prin
aceasta se explica dimensiunile mari a oraselor si cu numeroase centre,de
ex or. Fiv. Casele erau amplasate in apropierea diferitor temple.
Topografia orasului Fiv este foarte haotica astfel templele sunt situate
imprastiat. In perioada Imparatiei Noi Fiv era oras politic, capitala tarii si
centru religios(au fost construite templele Luxor si Karnac).
Capitala pe scurt timp a Egiptului a devenit Ahetaton, fondat de
Amenhotepom 4, a fost construita 300km la nord de orasul Fiv. In partea de
sud au fost construite cartiere locative. Printre casele mari cu gradini
grandioase ale egiptenilor bogati se intilnesc si casele a oamenilor saraci.
Casele oamenilor bogati se deosebeau prin decorari frumoase, astfel fiind
accentuata intrarea in casa. De la sud la nord de intindea strada principala
cu o latime de 60m destinata pt ritualuri religioase, astfel ducind spre
templul care se afla in partea de nord. Deasemenea mentionam crearea
unor alee lineare cu sfincsi, palmieri care creau un ritm in formarea strazii.
Orasul Kahun,construit de faraonul Sinusertam al 2-lea la inceputul sec
2i.e.n a existat doar 100 de ani si dupa aceea a fost lepadat. Orasul are
contur dreptunghiular cu laturile de 260m pe 380m, orientat dupa cele 4
parti a lumii. Teritoriul de 10 ha e despartit in doua parti de un perete de
caramida. Partea mai mica din vest este situata mai jos, aici fiind amplasate
cladirile tipice din lut ale oamenilor saraci-robi.
Partea de est situata pe o platforma este destinata cetatenilor liberi.
Paralel cu peretele din caramida merge strada principala de-a lungul careia
sunt amplasate casele oamenilor bogati., iar la sfirsitul strazii se afla
templul faraonului.
Orasul Giza este faimos pentru constructia piramidelor sf. sec. III i.e.n.
Piramidele sunt amplasate dupa o sistema de retea, orientate dupa partile
lumii. Ansamblul Gize reprezinta un oras intreg, amplasat pe terase
indreptate cu retea complicata de strazi.
Monumentalismul si grandoarea artei egiptene au avut ca scop sa
pastreze pentru pentru veci si fauritorii acestora au incercat sa mentina
practic acelasi stil arhitectural, astfel simbioza lor este foarte armonioasa.
Egiptenii au avut un stil anume de ilustrare a oamenilor, animalelor,
plantelor pe lucrurile casnice, pe fresce, idolitrizind acest stil, ei aratau
lumea unde totul era minunat, poporul lor era cel mai puternic, iar oamenii
erau frumosi si tineri. Foloseau aceeasi piatra atit pentru sculpturi cit si
pentru constructii astfel tot ansamblulu parea foarte armonios
2. Particularitatile urbanismului in Grecia Antica(or. Atena, Pirei,
Silenunte). Procedee compozitionale si artistice utilizate la
organizarea spatiilor urbabistice . Perioada clasica sec 10-9 i.e.n.
In timpurile cele mai vechi polisurile se dezvoltau relativ intiplator cu
cartiere de locuit grupate in jurul sanctuarului cetatii, ridicat deobicei pe o
inaltime forificata acropola. In unele cazuri cazuri orasul era protejat de
ziduri puternice ex. or. Atena.
Aristotel va fi acela care cu gindirea sa concreta va fi marele teoretician
al urbanismului in Grecia Antica. El opteaza pentru crearea orasului in
apropiere de mare si separarea cartierelor in dependenta de functia
lor(comercial,rezidential,administrativ,religios). Deasemenea se preconiza
crearea a 2 piete distincte una pt viata publica alta pt activitati comerciale.
Strazile le doreste drepte dispuse regulat dupa sistemul lui Hipodamas.
Orasul grec pina la sf sec 6-lea i.e.n se prezinta sub forma unor cartiere
locative cu strazi strimte , intortochiate, inghesuite, juxtapuse,intinzindu-se
la poalele sau la flancul abrupt al colinei unde se afla acropola.
Perioada clasica a a fost marcata de o impresionata dezvoltare a
arhitecturii si sculpturii, specific este aparitia tramei stradale ortogonale si
se executa lucrari tehnico edilitare :alimentarea cu apa, evacuarea apelor
uzate. Apar programe de arhitectura pentru cladiri publice cu functii social
culturale :stadioane,gimnazii, cladiri comerciale care si integreaza in oras.
Atena este cel mai important oras al Greciei Antice. In mijlocul orasului se
afla un deal Acropole unde au fost construite cele mai minunate cladiri ale
orasului, majoritatea fiind folosite in scopuri religioase.
Pireu a fost principalul port maritim al Atenei, fortificat de Themistocle
n perioada arhontatului su (493 - 492 .Hr.), pentru a crea o flota ateniana
foarte puternica. Pireu are trei porturi: Za si Munychie la est (ambele
folosite pentru nave de rzboi) si marele port Canthare la vest. Aceste trei
porturi au fost nconjurate de diguri si fortificatii. Ele puteau fi nchise prin
canalele aflate la intrarea n ele. Orasul a fost construit dup un plan
ntocmit de Hippodamos din Milet la mijlocul secolului V .Hr.
Silenunta este un oras antic situate pe teritoriul Italiei in partea de sud
a Siciliei, creat de grecii antici in anul 628 i.e.n. Este un oras important in
perioada razboaielor din Grecia Antica deoarece asezarea lui permitea
deschidera unei privelisti a drumului maritim de la Sicilia spre Africa. In
centrul orasului se afla o acropola inconjurata de un zid. Orasul a fost
inconjurat de numeroase temple si sculpturi.
Astfel putem afirma ca rationalismul grecesc se observa in toate
structurile, mai ales in urbanism, astfel arhitectii propun planuri de
sistematizare a orasului implicind viziunea geometrica a asezarii.

3. Particularitile urbanismului Romei Antice /pe exemplul


oraelor Roma, Aosta, Pompei, Lambeziz, Timgad, sec.VI-IV .e.n./
Organizarea spaial a Forumului Roman. Influena artei i religiei
greceti asupra culturii romane. Perioada Republicii sec. VI-IV .e.n.
n istoria Romei Antice pot fi delimitate trei perioade principale:
perioada regal (753-510 i.e.n.), perioada republican (510-27 i.e.n.),
perioada imperial (27 i.e.n.-476 e.n.).
Apariia primei localiti ntrite este legat de numele regelui
semilegendar Romulus, care a fondat oraul pe colina Palatinum, numit mai
trziu Roma ptrat. Se consider c fondarea oraului a fost efectuat
conform tradiiilor etrusce, care spuneau c oraul poate fi construit dup
ritualul de ghicit dup zborul psrii (auspicii), n acel caz dac va fi semn
corespunzator. Dup aceea se inhma la plug un taur sau vac i se fcea o
artur n jurul viitorului ora. Acolo unde trebuiau s fie porile oraului,
plugul se ridica, lsnd pmntul nearat. Apoi, pe conturul brazdei se spa
un an, iar pmntul extras foloseau ca baz pentru zidul orenesc.
Teritoriul din interiorul zidului i se numea ora- urbs, iar fia de pmnt din
jurul zidului era hotarul extrem al oraului- pomerium.
n perioada regal Roma ncepe s creasc. n valea dintre coline apare
un centru public nou, ceea ce a fost posibil dup ce acest teritoriu a fost
uscat prin construcia celui mai vechi sistem hidrotehnic din Roma- Cloaca
Maxima (sistem de drenaj i canalizare, o parte din care este funcional pn
astzi). Oraul ncepe s se lrgeasc i pe alte coline, apare sistemul radial
al strzilor, populaia oraului crete considerabil.
Se consider c pe timpul regelui Servius Tullius (578-533.e.n.) oraul a
fost nconjurat de ziduri, care includeau un teritoriu considerabil, incusiv o
mare parte a colinelor. Capitoliumul a intrat n componena oraului ca o
cetate adugtoare. Zidurile lui Servius Tullius au fost reconstruite de mai
multe ori i au ajuns n stare deplorabil n perioada republican, cnd au
fost ridicate din nou. Pe timpul aceluiai rege a fost fcut o reform, n
rezultatul creia plebeii au fost inclui n componena poporului roman.
Toat populaia oraului a fost mprit pe principiul de proprietate, iar
oraul a fost divizat n cteva raioane.
n perioad republican timpurie Roma nu ieea din limita zidurilor lui
Servius Tullius. Pe forumul vechi i pe Capitolium au aprut temple care, n
perioada imperial, au fost aproape total reconstruite. Locuinele, probabil,
erau din crmid nears i lemn i nu au lsat nici o urm n planimetria
oraului.
Urmtoarea etap a evoluiei Romei Antice este legat de
transformarea ei dintr-un ora-polis n capitala unui imperiu mare. Acest
proces este legat de politica cuceritoare a romanilor, exprimat prin cteva
rzboaie care au primit denumirea de punice (puni- denumirea latin a
finicienilor ce au fondat Carthagina).
n urma cuceririlor s-a simit nevoia de a uni oraele. Din acest motiv
romanii construiau drumuri pavate ce uneau Roma de toate coloniile i
provinciile. La fiecare fiecare mil se puneau stilp indicator al distanei, i.ar
stlpul 0 se afla pe Capitolium. Acolo unde drumul ntlnea un obstacol
(ruri, vi .a.), ei construiau viaducuri i poduri.
Astfel, ctre nceputul perioadei imperiale Roma prezenta un ora de la
care pornete o pnz de drumuri terestre i maritime ce unesc oraul cu
aa teritorii ndeprtate cum sunt Africa de Nord, Asia Mic, Spania, Britania
.a. De-a lungul acestor drumuri, ntr-un anumit ritm, erau ridicate orae
regulate ntrite.
n istoria Romei perioada lui Augustus este cu adevrat secolul de aur
al artei romane. n aceast perioad au aprut operele nemuritoare ale
poieilor romani Vergilius, Horatius, Tibulla, Ovidius. E perioada cnd
geograful i istoricul Strabo i scria Geografia sa. i a fost perioada cnd
Vitruvius scria renumita lucrare teoretic Zece cri despre arhitectur.
La nceputul domniei lui Augustus (a.27 .e.n.) Roma nc nu era
suprapopulat. Ea se dezvolta liber pintre coline, unde au aprut forumuri,
i pe cmpia lui Marte, unde au aprut numeroase construcii de spectacol,
porticuri i temple. Zidurile lui Servius Tullius demult au ncetat s fie
hotarele oraului i au fost demolate.
Scriitorii antici, caracteriznd epoca lui Augustus, numesc o mulime de
temple, teatre, apeducturi, construite de membrii familiei imperiale i de
apropiaii lor. Astfel, pe cmpia lui Marte au fost construite teatrele lui
Marcellus i Balba, porticul Octaviei.
O activitate deosebit a avut neamul lui Augustus- Marcus Vipsanius
Agrippa. Agrippa a reabilitat vechile apeducuri i a construit dou noi: Aqua
Iulia i Aqua Virgo. Ultimul a fost construit pentru aprovizionarea termelor
noi ale lui Agrippa. n total, n diferite raioane ale Romei au fost construite
700 de bazine, 500 havuzuri i 130 de rezervoare. Tot aici, pe cmpia lui
Marte, a fost construit un grandios mausoleu al lui Augustus.
n afar de aprovizionarea cu ap, Augustus atrgea o mare atenie
nivelului antiincendiar al oraului. El recomanda s se foloseasc plante
crtoare n calitate de aprare antiincendiar, exprima gndurile sale
cum ar trebui s fie construite casele. A emis decret, care spunea
construciile din Roma nu trebuie s fie mai nalte de 70f (21m).
De numele lui Augustus sunt legate construciile de pe principalele
coline ale Romei: Capitolium i Palatinum. Astfel, pe Capitolium au fost
construite templele lui Jupiter i Apollo, n locul unor temple mai vechi. O
atenie deosebit el acorda amenajrii Palatinumului. Aici a fost ridicat un
palat, o grdin, unde se alfau apartamentele soiei sale Livia, a fost
construit o exedr mare cu privelite spre Marele Circ, ridicat pe pantele
colinelor Palatinum i Aventinum.
Construcia Forumului Romanum a nceput nc n vremuri adnci. Aici sau pstrat rmie materiale din perioadele regale i republicane timpurii
ale evoluiei oraului: atriumul i templul Vestei, aa numitul palat regal,

bizilica lui Emilius, templul Saturnului, tribuna pentru oratori- Rostra .a. Pe
timpul lui Augustus toate construciile degradate au fost reparate. A fost
finisat construcia bazilicii lui Iulius, a fost construit templul memorial a lui
Iulius Caesar, reconstruit templul lui Castor i Polux, renovat templul
Saturnului i construit, la poalele Capitoliumului, templul mare al
Concordiei. n acelai timp, a fost finisat pavajul forumului nceput nc de
Iulius Caesar. n rezultatul acestor aciuni, Forum Romanum s-a transformat
ntr-un frumos ansamblu arhitectural, care perfect reflecta epoca sa, cnd
nceputurile greceti n urbanism se combinau armonios cu cele romane.
Lipsa unei forme rectangulare stricte i a simetriei, prezena construciilor
de diferite dimensiuni, pitorescul, deschiderea i includerea peisajului
nconjurtor- toate acestea deosebeau acest forum vechi de cele noi din
perioada imperial.

Dimensiunile oraelor erau diferite, ns pentru coloniile romane existau


anumite standarde. Astfel, spre exemplu n Italia, cu excepia Romei,
oraele, ca regul, nu erau mai mari de 50 jugeri (14,7ha). Excepie face
oraul Aosta, care avea 140 jugeri.
Aosta, sau Augusta Praetoria, a fost fondat de romani n Alpi n
perioada cuceririi acestor teritorii de ctre armata mpratului Augustus n
26-25 .e.n. Tribul salailor, care locuia aici, nu dorea s se supun
cuceritorilor. Legiunea trimis aici, ce numra 3mii de oameni, a ters de pe
suprafaa pmntului mica aezare a salailor i, n scurt timp, a ridicat aici
ora-lagr militar.
Dimensiunile oraului erau de 724x572m. Strzile Cardo i Decumanus
Maximus mpreau oraul n patru pri i uneau principalele pori ale
oraului. Strzile paralele celor principale mpreau teritoriul n cartiere
mari (143x181m), care se divizau n terenuri mai mici, destinate pentru
case de locuit. Pe teritoriul oraului se gseau: amfiteatru, teatru, terme,
temple .a. n ora s-au stabilit cu traiul colonitii romani- veteranii
campaniilor militare ale lui Augustus. Monumentele antice ale Aostei
aproape c nu s-au pstrat. Excepie face doar arcul de triumf a lui
Augustus, ridicat n afara oraului pe strada principal.
Oraele de tipul lagrului militar- Lambesis i Timgad. Foarte multe
orae ale Impeiului Roman au fost construite dup modelul lagrelor
militare. Pentru astfel de orae era caracteristic planimetria regulat a
strzilor, dimensiunile limitate ale teritoriilor i legtura cu principalele
drumuri tranzit i strategice. Cel mai bine s-au pstrat i au fost studiate
oraele din Africa de Nord- Timgad i Lambesis. Pentru paza provinciilor
nordafricane acolo se afla a III-a legiune roman. Pe timpul mpratului
Vespasian ea a fost cazat n oraul Tevesta. Traian, la nc. sec. II, a vizitat
Africa, a dat Tevestei statut de colonie, iar o parte din legiune a transferat n
oraul special construit Lambesis. Pentru cazarea veteranilor Traian a fondat
oraul Timgad (Tamugadi). Toate trei orae erau legate cu un drum strategic
i serveau drept aprare de la atacurile triburilor slbatice africane dinspre
sud.
Lambesis , fondat n sec. II, avea teritoriul de 500x200m, strada cardo
avea 20m n lime i era flancat din ambele pri de colonade umbrite.
Str. decumanus maximus era de 15m i, de asemenea, avea colonade. La
intersecia strzilor se afla Tetrapilul, dimensiunile cruia n plan erau de
30,6x22,3m, iar nlimea era de 15m. Aceasta era o construcie
monumental, care servea nu doar pentru a indica arhitectural intersecia
principal, dar erau i un fel de propilee ce duceau spre piaa principal.
Spre forum, nconjurat de colonad, ieeau ncperile pentru pstrarea
armamentului, iar partea sudic a acestuia, aa numitul praetoriumul, era
alctuit din sanctuar, arhive, cancelaria, ncperea pentru pstrarea
nsemnelor militare .a. oraul era nconjurat de ziduri cu turnuri i pori
ntrite.
Timgad era fondat de Traian n a. 100 pentru cazarea veteranilor. Iniial
oraul era calculat pentru 2 mii de oameni, necalculnd robii i muncitorii
auxiliari. Dimensiunea teritoriului la fondare era de 350x330m, ns odat
cu dezvoltarea sa Timgad (ca i Lambesis) a ieit n afara hotarelor i s-a
extins n direcia vestic, unde au fost ridicate capitoliul, terme, piee, la
rndul su nconjurate de locuine. Strada principal decumanus maximus
prezenta continuarea drumului ce unea Timgad cu Lambesis i Tevesta. Ea
avea 15m i avea trotuare i colonade pe toat lungimea sa i era pavat
cu plci d piatr regulate expuse pe diagonal. La captul de vest al acestei
strzi s-au pstrat pori trimfale, ridicate n cinstea lui Traian dup moartea
lui. Strada transversal cardo ducea de la de la porile de nord spre

centrul oraului i forum. Forumul Timgaduluiprezenta un spaiu nchis de


dimensiuni reduse (50x43m). Spre el ieea bazilica, unde se ocupau de
afaceri comerciale i construcia corbiilor, curia, templul Fortunei i alte
cldiri publice. Piaa era pavat i nfrumuseat de numeroase statui ale
zeilor i mprailor. Mai la sud de forum era construit un teatru n a. 167. n
ora exista o superb bibliotac i o mulime de terme. n afar hotarelor
oraului epocii lui Traian au aprut piee, terme, i Capitoliumul Maretemplu consacrat cultului celor trei zei principali: Jupiter, Iunona i Minerva.
Orae de odihn i distracii pe exemplul or. Pompei. Apariia oraului
Pompei se atribuie sec. VI .e.n. n sec. IV .e.n. aceasta era o mic localitate
italic , ce cu succes fcea comercu oraele greceti din vecintate i ,
evident, suporta o influen elin puternic. n a. 89.e.n. Pompei a devenit
colonie roman. Oraul era amplasat pe un teritoriu ce lent cobora spre
golful Neapolitan i avea dimensiunile de 1700x1200m. Zidurile oraului cu
nlimea de 8m se atribuie perioadei preromane. Oraul avea 8 pori, dintre
care principalele sunt porile Marine, Herculane, Stabiane, Vezuviane .a.
Patru strzi principale organizau planul orenesc: str. Mercurului, Stabian,
ndreptate spre Vezuviu, i perpendicular lor str. Abundenei i Nola. Strzile
secundare dublau direciile celor principale. Str. Centrale aveau limea de
7-8m, cele secundare- 3-4m. Toate strzile erau pavate cu tuful autohton i
aveau trotuare. La intersecia str. Mercurului i Marine se afla forumul civil
al Pompeiului. La intersecia str. Stabiane i Nola se gseau termele
centrale. n apropierea porilor Stabiane se aflau dou teatre unul mare,
pentru 5000 de spectatori, i unul mic. Ling complexul teatral se afla, aa
numitul, Forum Triunghiular cu rmiele unui templu mic antic. n partea
sud-estic o oraului se gsea amfiteatrul, n care se puteau aduna 15000
de spectatori, i o palestr enorm. Forumul civil prezenta un dreptunghi de
dimensiunile 117x33m, orientat spre Vezuviu. n captul nordic se afla
templul lui Jupiter. Forumul era nconjurat de o colonad n dou nivele
dispre est i vest, iar dinspre sud ntr-un nivel. n jurul lui se aflau cldirile
principale ale oraului: Bazilica,templul lui Apolo, comitii, piaa de carne
( Macellum) i piaa postvarilor, templul Lariilor oraului .a. forumul era
izolat de strzile oraului i nu avea trecere tranzit. Arcul de triumf l unea
cu strada Mercurului. Pe pia s-au pstrat rmie ale postamentelor,
cndva nfrumuseate de monumente sculpturale. Acesta a fost centrul civic,
religios, comercial i de spectacol al Pompeiului.
Cartierele locative ale oraului aveau form alungit n plan, ce se
explica prin caracterul caselor pompeene. Casele de tipul atrium cu peristil
se dezvoltau n profunzimea terenului i erau alctuite dintr-un atrium i
peristil n jurul crora erau grupate ncperile locative i de parad. Casele
pompeenilor nstrii erau nfrumuseate cu pictur mural i sculpturi. n
peristiluri se gseau plante, iar n havuzuri curgea apa.
Oraul era aprovizionat cu ap din abunden. Apeductul construit pe
timpul lui Augustus aducea apa la ora, iar mai departe ea de dispersa pe
evi de plumb, aprovizionnd termele, pieile, havuzurile i casele de locuit.
Influena culturii greceti asupra romei a fost foarte mare. Multe tipuri
de cldiri publice au romanii au mpumutat de la ei: teatre, stadioane,
palestre .a. O mare influen asupra urbanismului roman l-au avut oraele
greceti din sudul Italiei: Cumae, Neapole,Pestum, Croton i Sibaris; i cele
de pe Sicilia: Selinunth i Siracusa. Timp de mai multe secole romanii
mergeau pe urmele grecilor. Dar a venit timpul cnd cultura roman i-a
gsit propria originalitate, dar contactul cu cultura greac nu s-a ntrerupt.
Ansamblurile epocii lui Augustus sunt dovad la aceasta.

4. Principiile de sistematizare ale oraelor din Imperiul


Babilonian /localiti inelare i romboidale/. Deosebirile
particularitilor structurii de sistematizare de oraele din Egiptul
Antic.
Prima etap a dezvoltrii teritoriului dintre Tigru i Eufrat a avut loc
ntre anii 3200-1800 .e.n. Cel mai vechi stat a fost Sumerul care, n scurt
timp dup apariia sa, s-a contopit cu statul Akkad ntr-un ntreg.
Dezvoltarea ulterioar este legat de istoria celor dou mari formaiuni
statale- Babilon i Assiria. Istoria statului babilonian se mparte n dou
perioade: regatul Vechi (sec. XIX.XVI .e.n.) i regatul Nou (sec. VII-VI .e.n.).
statul assirian la fel a avut dou etape de dezvoltare: prima se refer la nc.
sec. XVIII .e.n., cel de-al doilea- la sf. sec. XII- IX .e.n.
Dintre oraele sumeriene sunt cunoscute: Eridu, Uruk, Ur, Laga, Larsa,
Umma, Nippur, Kuta .a. Cea mai veche perioad a dezvoltrii acestor orae
nu sunt att de bine studiate, ns unele caracteristici ale urbanismului
acestui teritoriu s-au format anume n aceast perioad timpurie. La astfel
de caracteristici se poate de atribuit forma oval a planurilor oraelor,
orientarea axei principale a ovalului n direcia N-V spre S-E, amplasarea
templului n centru sau n partea N-V a oraului pe o colin sau pe o teras
artificial, forma dreptunghiular n plan a templului, apariia zikkuratului ca
cldirea principal a sanctuarului, sistemul neregulat al strzilor, lipsa
pieelor oreneti i prezena numeroaselor ogrzi n jurul crora se grupau
ncperile de locuit, cele ale palatelor i templelor.
O adevrat nflorire unele orae sumeriene au atins n perioada
dinastiei III, adic dup unirea sumerienilor cu un popor semit- akkadieni
ntr-un stat unic Sumero-Akkadian. n aceast perioad (sec. XXIV-XXII .e.n.)
oraul principal era Akkadul, aflat mai la nord de Babilon. Tot atunci au
crescut i alte orae akkadiene: Ki, uruppak, Kisurra, Sippar .a. Unele
nchipuiri despre caracterul acestor orae ne d templul din or. Tudub
(contemporanul Hafadji), aflat pe malul stng al afluentului r. Tigru- Diala.
Teritoriul sacru din Hafadji avea configuraia oval n plan i a fost
nconjurat de un puternic zid dublu. Partea central a complexului a fost
ridicat pe o platform, unde se afla templul principal al oraului. n sec.
XXII .e.n. statul Akkad a suferit invazia unor triburi slbatice din muni, ce a
adus la destrmarea acestuia i noua ridicare a statului sumerian, de data
aceasta sub conducerea oraului Ur i a regilor lui din dinastia a III-a (21122015 .e.n.).
Oraul Ur este bine cunoscut datorit spturilor fcute arheologul
englez L.Wooly, fcute ntre anii 1922-1934. Sub conducerea regelui
Urnammu i fiului acestuia ulga oraul a atins nivelul de nflorire. Dup
calculele efectuate de arheologi, n aceast perioad oraul Ur numra
5250 de case de locuit, ceea ce corespundea, lund n consideraie robii, 4050 mii de locuitori. Ur a fost limitat din V de r. Eufrat, iar din N-E de un canal
artificial. Teritoriul oraului avea dimensiunile de 1000x700m. Aesta a fost
oraul construit dup tradiiile sumeriene, oval n plan cu axa principal
orientat n direcia N-V spre S-E. Ziduri puternice aveau grosimea de pn
la 25-32m. n partea de N-V, pe o colin artificial, se gseau complexele
palatului i a sanctuarului din Ur, dedicat cultului zeului lunii Ninnar. Intrarea
principal n complexul sanctuarului se afla n partea de N-E, de unde,
printr-un portal monumental, se putea de nimerit n curtea sacr a lui
Ninnar i, mai departe, n curtea urmtoare unde se afla zikkuratul.
Zikkuratul din Ur reprezint una din cele mai vechi construcii de acest
tip. El a fost construit din blocuri de argil nears i doar stratul exterior de
2,5m era zidit din crmid ars, ntrit cu mortar de bitum. Avea
dimensiuni n plan de 46x60m i avea trei nivele. S-a pstrat doar nivelul
inferior care avea nlimea de 15m. Pe platforma superioar se gsea
templul lui Ninnar. Alturi de curile nchise ale sanctuarului lui Ninnar i
zikkurat se gseau nc dou temple, dedicate aceluiai zeu al lunii i soiei
acestuia Ningal i un templu separat, dedicat lui Ningal, n afar de aceasta
aici se afla i palatul regal. Dup prerea lui Wooly, cea mai mare parte a
cldirilor era vruit, i doar zikkuratul, iar mai ales templul de pe vrful
acestuia puteau fi colorate n corespundere cu sibolurile coloristice
existente la sumerieni.
Casele de locuit, conform tradiiilor siumeriene, aveau curi interioare,
n jurul crora se grupau ncperile. n centrul curii uneori se afla o fntn.
Tot aici deseori se punea vatra. Casele, cu acoperiuri plate, ieeau cu
pereii lipsii de ferestre pe strzi nguste niruite. Strad, n sensul
adevrat, era doar una i era destinat pentru procesiuni i ducea spre
sanctuarul principal al oraului.

Conturul elipsoidal al planelor oraelor a fost statornic n regiunea dintre


Tigru i Eufrat. Despre aceasta ne mrturisesc imaginile cetilor rotunde
assiriene pe o mulime de bareliefuri, de asemenea i semnele ieroglifice
rotunde, care nsemnau ora.
Dar apariia oraelor regtangulare n aceeai regiune geografic,
probabil, se datoreaz sanctuarelor ce erau dreptunghiulare n plan. Pe
acest teritoriu destul de devreme au aprut oraele cu o astfel de form.
Unul din cele mai timpurii exemple a acestui tip de ora poate fi numit
oraul sumerian Nippur care, dup funcia sa, era un ora-sanctuar.
n perioada regatului Sumero-Akkadian, Nippur a fost principalul centru
religios al acestui stat, n Nippur se gsea sanctuarul unuia din cei mai
importani zei ai panteonului sumerian- a zeului pmntului Enlil, aici erau
ncununai regii sumero-akkadieni. Nippur se afla pe unul dintre afluenii r.
Eufrat. El avea n plan forma unui dreptunghi neregulat. Oraul era
nconjurat de un zid gros din crmid nears, intrerupt acolo, unde trecea
canalul ce strbtea oraul. Sanctuarul lui Enlil ocupa aproape jumtate din
teritoriul oraului. El era alctuit din temple i zikkurat. n apropiere se
gseau locuinele preoilor i o bibliotec mare, cunoscut n acest teritoriu
printr-o bogat colecie i valoroas a manuscriselor cuneiforme pe plci de
lut. Pe una din plci a fost gsit planul oraului Nippur.
Ulterioara evoluie a urbanismului mesopotamian era legat de
dezvoltarea schemei rectangulare a planului oraului. Unul dintre cele mai
perfecte n acest sens a fost or. Borsippa, aflat mai la S de Babilon.
Borsippa era deja cunoscut n epoca regatului vechi n mil. II .e.n.
oraul se afla pe malul lacului, format n delta Eufratului, i avea un plan
dreptunghiular regulat de 1406x1760m. Tradiional pentru Mesopotamia,
oraul era orientat cu colurile spre prile lumii. n el duceau apte pori. n
concordan cu aceste pori oraul era intersectat de principalele strzi, ce
le uneau. n centrul oraului se afla sanctuarul, teritoriul cruia prezenta, de
asemenea, un dreptunghi. Este interesant c n baza planimetriei Borsippei,
probabil, se afla modulul, egal cu 176m, sau 3 alu (msur antic
babilonian- sfoar, egal cu 59m). n orice caz, dac de primit drept
modul 176m, atuci trei astfel de module se ncadreaz n peretele din S-V
ntre colul oraului i pori i, de asemenea, ntre dou pori ale acestui
perete. Faptul c mprirea teritoriului oraului a fost fcut pe principiul de
modul nu este de mirare, dac de luat n consideraie nivelul nalt al
dezvoltrii matematicii i geometriei n Mesopotamia.
Principala deosebire a urbanismului mesopotamian de cel egiptean este
forma oraelor. Dac n egipt principalele orae de dezvoltau de-a lungul
rului, primind o form alungit, pi n Mesopotamia ele sunt compacte:
ovale sau rectangulare. O alt deosebire este faptul c principalele
sanctuare egiptene erau construite n afara oraului, formnd un complex
unic (un exemplu caracteristic este oraul Thebai cu templele Karnak i
Luxor), comparativ cu cele din Mesopotamia, unde complexul religios
preuenta dominant urbanistic a oraului (Zikkuratul). n Mesopotamia, din
cauza schimbrilor mai multor civilizaii, majoritatea oraelor sunt
multifuncionale i doar n unele cazuri persist o funciune principal, cea
religioas, cum este n cazul oraului Nippur, care era centrul religios al
teritoriului dintre Tigru i Eufrat. n Egipt, ns, se observ o deosebire clar
dup funciuni: administrative, religioase, militare, meteugreti, etc., cu
posibilitatea combinrii ctorva funciuni ntr-un ora.

12- Catedrala Sofia ( ) ,13- Biserica Irina( ) , 14 Biserica


Sf. Gheorghe, 15 - biserica fr nume( ), 16 Palat, 17 Portile de Aur, 18
poarta din Lvov( ) 19 poarta ( ) 20 Biserica Catedrala Sf.
Mihail, 21 Biserica- Manastire ( )
Kiev s-a format pe o pajiste, dar deacum in sec. IX a devenit centrul unei mari uniuni de
"principate", "Pmntul rusesc" condus la Kiev n cneazul Oleg (. 882-911 e.n ) a fuzionat cu
inuturile slave de nord a Novgorodului, i, astfel, s-a format statul antic rus - Rusia Kievean,
si care in timpul secolului al X. au inclus aproape toate terenurile de Est slave, i chiar unele
terenuri non-slave. Orasul antic de la Kiev a fost situat la marginea muntelui
Starokievskii(). La acel moment, populaia principala al Kievului a fost
concentrat n partea de munte, i pe teritoriul de es populatia de abia a nceput s exploreze
terenurile. Aici, la poalele muntelui curgea raul Pochajna, care la se vars n rul Nipru, care a
servit ca o gur port.
Continuarea dezvoltrii urbane a orasului Kiev a fost asociat cu numele de celebrul cneaz
(la sf sec X- in sec XI.) Vladimir Svyatoslavich si pe timpul domniei lui Iaroslav cel nelept
(a domnit n Kiev, n 1017, 1019-1054) . Prin 1037 se finalizase construirea unei catedrale
principale. Importan acestei Catedrale Sf Sophia : a identificat poziia de lider n ansamblu a
orasului. Volumul ei masiv se ridica cu multe capete peste alte biserici vechi din Kiev.

Catedrala Sf Sofia. Plan


Casele i atelierile de pe teriotiului Kievului nu erau o incapere mica. Judecnd dupa
ultimile sapaturi, in Kiev a fost construite case cu un fundament vast, cateodata si cu mai multe
etaje. In general o constructie obisnuita avea o imagine arhitecturala si nu se diferentia de alte
orase rusesti, in special Novgorodul. In Kiev se amenaja teritoriul urban, au fost pavate strazi
principale, iar malul mlastinos a raului Kianki () a fost invalit intr-un furnir din lemn
Novgorod

5 Urbanismul n Rusia Kievlean sec.X-XII /pe exemplul oraelor


Kiev, Novgorod, Pskov, Cernigov/. Funciile strategice ale oraelor
n aceast perioad /pe exemplul Moldovei, Rusiei Kievlene,
Poloniei/.
Rusia Kievean a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de oraul Kiev,
aproximativ din anul 880 pn la mijlocul secolului al XII-lea. Din punct de vedere
istoriografic, Rusia Kievean este considerat statul predecesor a trei naiuni slave rsritene din
zilele noastre:Belarus, Ucraina i Rusia.
In sec X. n Rusia Kieveana erau de aproximativ 26 de orase, iar n secolul XI. numrul
lor a crescut mai mult de trei ori. Oraele au nceput s apar pe masura dezvoltarii a
ambarcaiunii, ceeea de a dus la o cretere substanial a schimburilor comerciale.Economia
oraului nc bazeaz n mare parte pe dezvoltarea agriculturii si zootehniei.
Multe orae vechi au aprut prin fuziune din mai multe comuniti aliate. Exemple de
acest lucru sunt Kiev, Novgorod, Smolensk, Rostov, etc
Vechiul Kiev

Planul orasului Novgorod sec. XI-XII


- Unul din cele mai vechi orase slave. De la mijl.sec.XI, era de acum un oras bine stabilit,
a carui centru a fost Detinets- cetate fortificata pe malul stang al raului Volhov. Imprejurul
cetatii pe ambele maluri ale raului era situat ambarcatiune vasta, mai tarziu inconjurata cu un
val de pamant cu peretii din lemn. Structura planului fractionata. Strazile orasului au fost
aranjate la intamplare, perpendicular pe rau, iar unele paralel cu acesta. Magistrala principala
duceau catre cetate. Pe la mijl. sec. X in partea centrala a orasului au aparut curti feudale, unde
delimitau diferentele de clase intre oameni. Casa de locuit prezentau o coliba pe un demisol
inalt. Mai tarziu, in jurul orasului s-au amplasat un inel de masastiri. Pozitia geografica
avantajoasa pe ruta comerciala, a fost motivul p-u dezvoltarea sa rapida. Novgorodul s-a
dezvoltat ca un centru de comert si industrie, ca un nou centru politic si religios. Cel mai
important monument arhitectonic este catedrala din Sofia. Aceasta catedrala se diferentia de
catedrala Sofia din Kiev prin integritate si rigoarea volumului

Catedrala Sofia din Novgorod(1045-1054) (Plan si sectiune)


Pskov

Kiev. Plan partea muntoasa (secolele X-XI).


Oraul de Vladimir:
1-3- palate, 4-8 Biserica, 9-porti ( ), 10-Porti ( ) 11
Porti ( )
Orasul Iaroslav:

Echimui (sec XII)


O asezare ntrita slavo-romna timpurie de la Echimui (sec XII) ,a fost inconjurata de
un sant de o adancime de 4 metri si un mal. Casele si atelierele erau amplasate pe panta
inferioara a malului , in centru se afla un rezervor cu apa.Principalele ocupatii a bastinasilor au
fost comertul si agricultura. Erau deschise ateliere de fierari si argintari. Bastinasii care nu se
ocupau cu agricultura , topirea si prelucrarea fierului- faceau comert imprejurul orasului.

Planul schematic si axonometria orasului Pskov catre sec XII


Primul mentionare despre Pskov se referea laanul 903. Centrul asezarii de la inceput a fost
relativ mic. Dezvoltarea orasului si transformarea acestui intr-o ambarcatiune mare a fost
avantajata de pozitia geografica avantajoasa. Orasul era cel mai important avanpost defensiv
pentru a proteja toate terenurile centrale rusesti. In acest sens, au fost ridicate un numar mare de
castele, unele construite din piatra. Cea mai mare si mai veche fiind Izborsk. Pe malul opus al
raului au existat 2 manastiri Mirozhsky() si Ivanovo. Principalele strazi se ducea
dispersate de la zidul de aparare Krom, trecand pe langas raurile Velikaia si Pskov unindu-se
mai apoi cu unele capete urbane din centrul orasului.
Cernigov
Asezare veche prima data mentionata in anul 907. In a II jum sec XI, in timpul domniei
lui Sviatoslav Yaroslavich s-au contruit manastirile Electsky si Eliasm care au devenit centre
spirituale a orasului. In timpul fragmentarii ,cnezatul se fixeaza de dinastia lui Oleg, in timpul
domniei careia, Cernigovul a atins cea mai mare prosperitate. Cernigov era un oras mare si a
jucat un rol important in viata statului rus vechi, un important centru politic, economic si
cultural. Despre maretia orasului Cernigov arata numeroasele movile din sec IX-X, (mausolee
sapate in sol a printilor si cavalerilor care ii slujeau). Mii de movile vechi semicerculare
delimitau orasul vechi. Pentru orasul Cernigov e caracterizat contrastul intre vilele oamenilor
bogati si locuintele mis\zerabile a oamenilor simpli. Orasul era faimos pentru arhitectura sa si
obiectele sale de arta. Aici exista sistemul monetar propriu. In sec X-XII, Cernigov e compus
din 3 parti, fiecare parte ocupa o margine de rau,separata una de alta de un sant adanc si
inconjurata de un zid de aparare. Lungimea totala a malului ajungea la 7 km. Orasul vechi era
inconjurat de mosii boieresti suburbane si rurale, Dezvoltarea economica si culturala era in
imediata apropiere de cea a Kievului, Novgorodului s.a.

Planul schematic al orasului Cernigov


Funciile strategice ale oraelor n aceast perioad /pe exemplul Moldovei, Rusiei
Kievlene, Poloniei/.
Multe orase forte din sec X-XII aveau o compozitie planimetrica specifica. Perimetrul
cladirilor. Pericolul de atacuri i-au fortat sa contruiasca ziduri cu santuri in jurul oraselor si , ca
prin urmare, structura orasului feudal rusesc era compus din 3 elemente: zona exterioara
defensiva, zona rezidentiala, bastinasii ocupandu-se in special cu comertul si centrul orasanesc
in forma de piata pentru comert sau adunari
Moldova
In perioada XI- jum. sec. XIV-lea din Carpatii Orientali bastinasii au trait in comunitati
rurale. Locul colectiv de habitat se numea sat, catun, vatra. Satele erau organizate si grupau de
la 1-30 familii mari cu proprietate comuna. Membrii comunitatilor rurale, grupate in familii
mari, posedau impreuna terenuri de prelucrare delimitate de hotare. Pasunile, locuri de pescuit,
paduri erau in uz comun

Plan sec IX-XI


Alegerea amplasamentului pentru construirea oraselor in aceasta perioada, aproape
intotdeauna au fost stabilite de factorii strategici .De exemplu Cracovia (Polonia) a fost
amplasata la poalele unor dealuri inalte sub protectia unor castele de necucerit. Structura
planimetrica a oraselor din Europa de Vest au reprezentat un co-amestec complex de raioane,
populatia careia traiau inchisi iar principalele ocupatii erau gospodaria si interesele culturale.
Multe orase printre care si Cracovia aveau in componenta lor un castel feudal, sub protejarea
careea au trait secole intregi. Inclus in oras, castelul a devenit componentul lui, dar in
majoritatea cazurilor nu s-a stabilit ferm si castelul a ramasa totdeauna contrastant al orasului,
demonstrand astfel contradictiile antagonice intre seniori si oraseni.
Rusia Kieveana
Oraselul Bereznyaki( ) a aparut pe un deal, era spalat din 3 parti de raul
Sonohtoy() si pa a 4 parte a fost protejat de un sant cu apa artificiala si un zid din 2
garduri paralele umplut cu pamant in interior. Teritoriul nu a depasit 0,25 ha. In centru se afla o
cladire p-u membrii comunitatii locale. Prin apropiere se afla un hambar, o fierarie, si casa
mortilor care servea ca o urna pentru cenusa. Asa fel de orasele se intalnea mai des in grupuri
a cate 2-4 orasele la o distanta nu mai mare de 3 km departare una de alta

Oraselul Bereznyaki
1) cladire p-u membrii comunitatii locale 2)hambar de grane 3)fierar 4)urna, pentru cenusa
mortilor 5) incapere pentru filare 6)zona ingradita pentru animale 7)rezidurile digului langa
poarta
Polonia

Cracovia. Planul orasului


Cu negru: Cladirile principale a 2 centre medievale :Castelul Vavslskogo (
) (dreapta) si zona de piata (stanga) 1)curtea regala 2)catedrala 3) Sukenitse ()
4) Primaria () 5) biserica Sf. Maria 6) Biserica Sf. Duh (. ) 7) Biserica
Dominicanilor 8) Biserica Iezuitilor ()
Alegerea amplasamentului pentru construirea oraselor in aceasta perioada, aproape
intotdeauna au fost stabilite de factorii strategici de exemplu Cracovia (Polonia) a fost
amplasata la poalele unor dealuri inalte sub protectia unor castele de necucerit. Structura
planimetrica a oraselor din Europa de Vest au reprezentat un co-amestec complexde raioane,
populatia careia traiau inchisi iar principalele ocupatii erau gospodaria si interesele culturale.
Multe orase printre care si Cracovia aveau in componenta lor un castel feudal, sub protejarea
careea au trait secole intregi. Inclus in oras, castelul a devenit componentul lui, dar in
majoritatea cazurilor nu s-a stabilit ferm si castelul a ramasa totdeauna contrastat orasului,
demonstrand astfel contradictiile antagonice intre seniori si oraseni.

6 Rolul stilului romanic i gotic n istoria urbanismului european i


particularitile lor regionale /pe exemplul oraelor Paris, Cracovia,
Praga, Vilinnius, Londra/.
Stilul Romanic. Pana la inceputul periadei romanice s-au dezvoltat
principalele caracteristici arhitecturale a locuintelor feudale, manastirii si
bisericii . Parohiile au fost impartite in 2 tipuri: provenind de la Roma
templul bazilical si templul de interior care continua traditiile ,care era
alcatuit dintr-un naos sau 3 nave. La inc sec IX-X se produce structura
templului bazilical tipic arhitecturii romane, care avea in plan o cruce latina.
Casele de locuit se construia in mare parte din lemn. In aceasta perioada sa dat nastere unui nou tip de locuinte urbane ,cu 2 etaje, cu magazine si
tarabe la parter, iar spatiile de locuit la al II nivel. In locul caselor de lemn
vin cele din piatra si cherestea.Se promoveaza pe scara larga constructia
fortificatiilor oraselor cu ziduri, cu santuri de aparare, turnuri de aparare,
porti fortificate si poduri mobile( Carcasonne in Franta si in Nurnberg in
Germania). Treptat, sub influienta stilului romanic a inceput sa se schimbe
imaginea monumentelor arhitecturale
Stilul Gotic. Un stil de arta , care a fost ultima etapa in dezvoltarea artei
medieval in Europa de Vest, Centrala si cea de Est ( intre mijl sec XII si XVI).
Ansamblurile arhitecturale urbane includeau cladiri cultural , fortificatii,
poduri, fantani. Piata principal deseori era inconjurata de case cu arcade,
spatii de vanzare su depozite la etajele inferioare.Orasele vechi ,
consolidate, reconstruite, cladirile noi de obicei erau de forma regulata,
foarte dens construite cu 2 zone mari: piata si catedrala. De la aceste zone
si indepartau strazile principale, fatade inguste ale caselor cu 2 , mai rar cu
3 etaje cu frontoane inalte aliniate de-a lungul strazilor si cheiurilor. Orasele
erau inconjurate de ziduri puternice cu turnuri bogat ornamentate. De
obicei, in central orasului, catedrala devenea centrul orasului. Structura
cladirii era alcatuita din celule dreptungiulare, limitate de 4 coloane si 4
arce . Eliberat de greutatea peretilor, in intervalele dintre piloni,
sunttaiate ferestre arcuite. O carcasa sofisticata si indrazneata a
catedralei gotice, a permis depasirea masivitatea cladirilor romanice, pentru
a usura peretii si boltile, pentru a crea o dinamica unica a spatiului din
interior. In general, aparare in arhitectura templele, catedrale, manastiri,
biserici. In contrast cu stilul romanic, cu arcuri rotunde ziduri masivesi
ferestre mici, pentru stilul gotic caracteristic arcele cu varful ascutit, turnuri
inguste su inalte si coloane, fatadele ornamentate bogat cu detalii sculptate
si vitralii multicolore. Toate elementele acestui stil subliniaza verticalitatea.
Ca si in tot stilul gotic, arhitectura gotica au fost 3 etape de dezvoltare :
timpuriu, matur si tarziu
Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei, pe domeniul
regal. Cea dinti este biserica abaial de la Saint-Denisdin Paris, inlat
n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger,
sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru
catedrale celebre ale goticului francez. 1-- este Notre-Dame de Paris, n a
doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o faad
admirabil.2-- catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. 3-Catedrala din Amiens 4-- catedrala din Reims, comparat cu Partenonul,
loc de ncoronare a regilor Franei.

In Polonia stilul gotic se raspandeste in decursul sec. XIV- XV. In


partea de sud in regiunea Cracovia a dominat goticul de tip frantuzesc. A
fost influientata si de arta gotica din Cehia, reprezentata de elvii lui Peter
Parter. De la mijl. sec. VIV, o dezvoltare semnificativa o avut-o sculptura.
A supravetuit cateva exemlpe de altare sculptate printre care Altarul
Vita Stvosha din Cracovia.
In Republica Ceh, stil romanic a ajuns n secolul 12. Pentru a
nlocuirea acestui stil i-a revenit stilului gotic, originar din Frana i sa
rspndit n Europa, insa ornamente arhitecturale n stil gotic cehe are
distincie proprie. De exemplu, Templul a mnstirii Bernardine i Bazilica
San Procopius, care combina armonios stilul romanic si gotic.
i stil romanic si gotic in Praga a fost, mai presus de toate, expresia
religioasa i ecleziastica a culturii.

biserica San Procopius


Stilul gotic a aprut n Lituania la sfarsitul secolului al XIV-lea i a existat
pana XV-XVI stilul gotic era n continu schimbare.Etapele dezvoltrii
acestuia nu coincide cu alte ri: in alte tari goticul a ajuns deja n faza
trzie, gotic n Lituania numai se rspndirea. Exist dou perioade de
arhitectura gotica: 1) la sfritul secolelor XIV -XV. prima jumatatedezvoltarea, sau stilul gotic timpuriu, 2) a doua jumtate a 15 - 16 cc.
renasterea, sau goticul matur

cetatea Sf Anna (Vilnius) aprox 1500


n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor,
necunoscut
pe continent.
Principalele
edificii
gotice
de
aici
sunt catedralele din:Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.

castel, o cetate care era si resedinta regelui,


sau o manastire
cu
garnizoanele ostasilor pe linga ea, era bine fortificata si aparata. Cetatea
era amplasat in locurile vulnerabile ale orasului, din directia de unde putea
fi atacat (ex. Luvru, Bastilia).Acest castel adapostea deseori populatia
orasului in perioade de razboii. Fortareata era amplasat strategic pe locuri
inalte, pe stinci in fata caruia se deschideau coline, sau in munti cu acces de
pe creste inguste unde in fata atacantilor se putea ridica un zid de
aparare,sau pe insule in mijlocul riului. Exemple cetatea din Salzburg,
castele din Meisen ,Praga, Budapesta. Orasul se forma in jurul cetatii sub
forma de cercuri intersectate de drumuri ce porneau de la cetate, astfel o
mare parte din orasele ce dateaza din perioda medievala au o structura
planimetrica radiala, sau radial- inelara.
Orasele ce se aflau sub protectia unei cetati se construiau pe
coline si stepe la o anumita distanta de acesta. Aceasta distanta servea
drept esplanada unde trupele cotropitoare puteau fi contra-atacate pentru a
apara cetatea, dar si aceasta strategie impiedica raspindirea focului asupra
castelului atunci cund orasul era cuprins de flacari. Metodele de alegere a
locurilor de amplasare a oraselor nu a fost nicicind intimplatoare,ceea ce a
favorizat dezvoltarea si inflorirea lor.
Imagine:Piata Del Campo.Siena
1-palatul Publico;
2-Casino de Nobili;
3-loggia Papei;
4-biserica San-Martino;
5-universitate.

Catedrala Salisbury (1220- 1270)

7.Rolul factorului strategic in metodele de amplasare ale


orasului:la cotiturile riurilor, pe insule, in munti ,in stepe.
In perioada feudala ocupatia principala a locuitorilor oraselor Europei
centrale si de vest, si a Rusiei era mestesugaritul, preluctrarea metalelor ,
confectionare diferitor obiecte care in cea mai mare parte erau predestinate
comertului . Astfel in orase s-au format tirguri si piete
unde se
comercializau marfurile si produsele autohtone dar si cele aduse din alte
parti ale Europei centrale si de vest.Tirgurile ocupau o mare parte din oras,
sau se amplasau in afara orasului, linga malul riului unde se debarcau
corabiile cu marfa straina. Iata de ce orasele medievale erau amplasate
preponderent in apropierea cailor comerciale, dar mai ales linga riuri unde
se imbarcau sau se debarcau corabiile ce transportau marfurile. De
apropierea de aceste puncte strategice depindea soarta orasului, potentialul
sau de dezvoltare.Dupa acest principiu erau aplasate majoritatea
Cnezatelor Rusiei dar si orase din Europa de vest.Insa daca riul aveau o
forma ondulata atunci forma orasului repeta cotitura riului si orasul capata o
structura radiala a strazilor.Se dadea preferinta peninsulelor si insulelor
unde se depozita marfa si diferite produse. Orase cu caracter de insula erau
Parisul in perioada timpurie cind se afla doar pe insula Site, inconjurat de
riul Sena, or. Kioln pe riul Spree,or. Stokholm ce se afla pe insula Staden, dar
si Venetia.Orase ce erau amplasate la cotitura riului si aveau caracter de
peninsula erau:Verona, Bern.Daca locul unde caravanele ajungeau la malul
riului era aproape de revarsarea in mare atunci orasul era amplasat la 10-20
km de malul marii unde valurile nu erau atit de mari, dar si cu scopul de a
nu fi atacate de pe mare de hoti.Cu scop de aparare se alegeau locuri
mlastinoase, greu accesibile .Conditiile si posibilitatile de aparare impotriva
atacurilor cotropitoare erau unul din factorii decisivi in alegera locului
constituirii orasului. In perioada medievala la baza oraselor se afla un

8.Rolul cremlinurilor in organizarea si constituirea spatiului


urban si formarea siluetei orasului(Cnezaturile Rusiei Feudale)
In perioada dintre sec. XV-XVIII centrul cnezatelor rusesti era de
obicei kremlinul sau un ansamblu monastic. Kremlinurile depasiau cu mult
dimensiunile cetatilor si manastirilor din Europa de vest,intinzindu-se pe
teritorii de obicei de 5-6 ha, dar ajungeau si pina la 25 ha (Kremlinul din
Moscova).El adapostea intre zidurile sale pe linga familia tarului cu toti
slujitorii sai,
biserici, cladiri de administrare a orasului, depozite de
armament , piete pentru intilnirile obstesti care se amplasau in fata
catedralelor, si un numar mare de constructii din lemn care aveau functii
diferite, de la ateliere mestesugaresti pina la case de locuit. Astfel intre
peretii kremlinului se desfasura viata orasului, avea drumurile sale in
interior. In perioada de razboi de cotropire zidurile inalte si fortificate ale
kremlinului serveau drept loc de adapost pentru toata populatia orasului
.Kremlinului i se atribuia astfel denumirea de ''orasul interior'' de la care
porneau drumurile. Datorita faptului ca kremlinul era in centru,drumurile ce
porneau de la el ii dadeau orasului o forma radiala, si drumurile comerciale
ce intersectau orasul formau inele in jurul kremlinului la anumite distante,
astfel se constituia una din cele mai rasindite forme de sistematizare ale
oraselor medievale de pe tertioriul Cnezatului Rusesc si anume
sistematizarea radial-inelara (or. Moscova, or. Novgorod, Rostov - Iaroslavli).
Forma kremlinurilor era diversa si era influntata de relief si de conditiile si
potentialul de aparare impotriva atacurilor pe acel teritoriu. Astfel se

justifica unghiul ascutit format de zidurile kremlinului Moscovei care repeta


cotitura riului Moscova, si dealul Novgorodului care a redat o forma ovala
kremlinului, sau forma circulara a kremlinului din Sviajsk. Dar daca
kremlinul era construit pe o colina atunci el primea o forma mai
geometrizata, regulata (ex. kreml. din Zaraisk si din Tula). In periada
timpurie pina in sec.XVII arhitectura kremlinului era destul de laconica si
simpla. insa mai tirziu cind zidurile kremlinului au pierdut din rolul sau de
aparare, cind orasele se extindeau rapid si malurile de aparare depaseau
cu mult peretii cremlinului, acestuia ii revenea un rol mai mult obstesc si de
decor al orasului. Cremlinurile includeau in sine cele mai importante, inalte
si indraznete constructii din oras si aveau o influienta majora in constituirea
siluetei orasului, ca de exemplu mareata catedrala Sofia din Novgorod
inceputa in 1045, sau clopotnita din krem. Moscovit. Sec . XVII este
considerat secolul de apogeu al artei decorarii kremlinelor. Arhitectii rusi isi
implementau toate cunostintele in materie de ornament a cladirilor in
decorarea turnurilor ascutite , manastirilor, clopotnitelor si bisericilor cu
cupole de diferite dimensiuni, insa arhitectura rusa a luat o alta cale de
dezvoltare odata cu venirea la putere a tarului Petru I. Un procedeu ce a
intrat profund in practica construirii oraselor rusesti era infrumusetarea
''fatadei'' orasului ce era orientata spre riu sau spre drumul principal care
ducea spre oras.Bisericile erau amplasate cit mai aproape de zidul
cremlinului , pe dealuri sau stinci inalte ca sa fie cit mai bine vazute formele
si domurile acoperisului ce aveau forme diverse si originale in forma de
ciapa, un procedeu stilistic caracteristic doar Cnezatelor rusesti . Aceste
sistema de organizare a kremlinilui ii dadeau orasului o siluieta artistica si
bine definita prin turnurile ascutite, bisericile cu cupolele viu colorate si
ornamentate ce veneau in contrast cu zidurile zimtate sobre si laconice
din piatra alba a cremlinului-o priveliste ne mai intinita pe tot continentul
European.

Schema: Kremlinul Moscovei sec. XVIII


1-portile ;
2-clopotnita lui Ion cel Mare;
3- catedrala ;
4-catedrala ;
5-biserica MiracolulArhanghel Mihail;
6-turnul Constantin si Elena;
7-catedrala ;
8-biserica ;
9-biserica Inaltarii;
10-portile ;

9.Particularitile ansamblurilor urbane n oraele din sec. XIVXV /pe exemplul oraelor Praga, Paris, Londra, Cracovia, Florena,
Veneia, Moscova/.
In istoria arhitecturii i urbanismului, precum i n istoria teoriilor care
au contribuit la concepia i la realizarea patrimoniului construit, dezbaterile
privind societatea urban, ORAUL, ca loc i orizont al acesteia, s-au nscut
o dat cu primele creaii de arhitectur i urbanism i, o dat cu acestea, sau nscut firesc i controversele. In oraul lui Alberti, armonia, care este
frumusee (concinnitas - acea coresponden reciproc, bine chibzuita, a
tuturor elementelor multiple), nu se bazeaz pe necesitate sau pe confort,
ci pe ceea ce ncnt sufletul, gratia animi". Se susine nevoia de
individualitate formal a fiecrei cldiri, ca exprimare a specificitii sale.
Ideea de comunitate i de spirit colectiv se desvrete pe plan politic n
formule democratice, iar din punct de vedere economic, acest model este
manifest anti-industrial, producia nefiind considerat prin prisma randa-

mentului. In sudul Europei i n special n Italia, nu numai c s-a pstrat


organizarea din Antichitate a oraelor, dar si numeroase obiceiuri ale vieii
publice s-au perpetuat n timp, pieele principale ale oraelor rmnnd
fidele n multe privine tipului de forum antic.
Venetia a fost situata pe o insulita unde aveau siguranta.A fost
construite palate unde locuiau bogatii comercianti si bancherii.In jurul
Venetiei se exinde o laguna albastra si unicul mijloc de miscare a fost
numai barca. Culorile arhitecturale erau rosii. Navigarea a dat posibilitatea
de a transporta marmura, travertitul. Venetia a fost decorata cu multe
coloane din bronz , construindu-se multe palate si catedrale. Ceea ce a dat
nastere si la Catedrala Sfinteului Marc, in arhitectura are loc amestecul de
stiluri. Lungimea insulei se intindea de la nord la sud un sir de insulite apara
Venetia de maree ceea ce face apele lagunei statatoare. De-a lungul
canalului au crescut clopote ale bisericilor. Palatul Dogei a situat si centrul
orasului unde mai apoi a aparut si Turnul Campanilo. Inghesuiala
constructiilor, saracia adus putin la stagnarea orasului.
Paris la fel a fost situat in asa mod ca sa se afle in siguranta fiind
limitata de insula Sito, numai atunci cind s-au intarit puterile politice a
inceput dezvoltarea orasului, intarindu-se malul drept al Sienei, construinduse zidul de protectie Filip August si Carol V. Pe linga catedrale sau construit
si primarii care erau situate in centrul orasului cu menirea de a conduce
avind un teritoriu de la 1-1,5 ha. Strazile orasului erau de latimea 5-7 metri.
Foarte inguste au fost trecerile pe podurile din oras. La Paris, incepand din
secolul al Xlll-lea, acordul functionarului regal insarcinat cu intretinerea
drumu-rilor este necesar nu numai pentru a construi o casa. Tot el trebuie
sa autorizeze si construirca oricarui element de arhi-tectura care iese din
frontul fatadelor afectand domeniul pu-blic al strazii, cum ar fi banci,etalaje,
trepte sau copertine deasupra intrarilor. In plus, acelasi functionar stabileste
alinia-mentul cladirilor noi. In acecasi epoca, pentru a construi la Arras
trebuie obtinuta permisiunea abatelui de Saint Vaast, iar la Lyon pe cea a
arhiepiscopului si a canonicilor. Dar, ade- n seori, in orasele de provincie
acest sistem de autorizatie preala-bila functioneaza mai curand in sens
fiscal decat urbanistic, eliberarea unei aprobari de constructie fiind
conditionata de perceperea unei taxe .Totusi o evolutie va interveni in
masura in care unele orase au obtinut dreptul de control asupra retelei
stradale, drept detinut adesea in trecut de instante senioriale; acestea vor
incerca sa controleze utilizarea solu-lui urban si sa-i impiedice pe riverani sa
incalce spatiul strazii prin amplasarea inadecvata a constructiilor sau prin
construirea de volume iesite din aliniament. Aceeasi preo-cupare pentru
protectia caii publice se regaseste in cadrul reglementarilor de urbanism
care se dezvolta incepand cu secolul al XlV-lea, in principal in Italia, in orase
ca Florenta, Siena sau Pisa, dar si in Frant, indeosebi la Paris.. Eficacitatea
acestor eforturi va ramane totusi limitata. Atat in privinta aliniamentelor, a
consolelor peste strada, cat si in incercarca de a impiedica blocarea strazilor
prin plasarea celor mai diverse obiecte, sau a mentinerii curateniei, in toate
aceste domenii autoritatea publica se loveste de o realitate fundamentala.
Strada medievala constituie un fel de anexa a caselor care o abordeaza:
mai mult decat o cale de comu-nicare, aceasta este un spatiu in care se
traieste.
Praga a fost situata la poalele unui deal mare, unde era protejat de
castel feudal pe parcursul mai multor secolele. Odat cu intarirea oraselor
iau nastere catedrale apoi apar primariile, sedii speciale pentru centrul civil.
Praga a nflorit n secolul al XIV-lea, n timpul domniei lui Carol al IV-lea al
Sfntului Imperiu.. La 7 aprilie 1348, Carol a fondat prima universitate din
Europa Central, Rsritean i Nordic, care, n zilele noastre , i poart
numele. Universitatea Carol este cea mai veche universitate ceh i prima
universitate german. n acelai an, Carol al IV-lea a fondat Nov Msto
Oraul Nou, vecin cu Star Msto Oraul Vechi. Carol a reconstruit Castelul
Praga i Vysehradul, a reconstruit unul dintre podurile ruinate de pe Vltava,
care poart azi numele su Podul Carol. Tot n timpul domniei sale a
nceput construirea Catedralei Sfntul Vit i au fost ctitorite numeroase alte
biserici mai mici. n 1355, Carol a fost ncoronat la Roma mprat al
Sfntului Imperiu Roman de Neam German. Praga a devenit capitala
Sfntului Imperiu Roman. Noul mprat a dorit s fac din Praga cea mai
frumoas capital european i oraul cel mai important al Imperiului. Toate
construciile ridicate n acea vreme au folosit grandiosul stil gotic, cu
caracteristici decorative locale, numite, mai apoi, coala boemian. n
timpul domniei mpratului Carol al IV-lea, Cehia a fost printre cele mai
importante puteri ale vremii.
Cracovia a fost situata la poalele unui deal mare, unde era protejat de
castel feudal pe parcursul mai multor secolele. Primariile aveau functii
necesare in oras avind teritoriu mare si era situata in in mijlocul pietei. este
unul dintre cele mai vechi i mai mari municipii din Polonia. Nucleul istoric al
municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel, n sudul
rii, n regiunea Polonia Mic (Maopolska). Din 1999 este reedina
voievodatului Polonia Mic (wojewdztwo maopolskie), anterior fiind
reedina voievodatului Cracoviei (din secolul al XIV-lea).n mod tradiional
Cracovia a fost considerat ca fiind unul dintre municipiile importante ale
Poloniei din punct de vedere artistic, cultural i tiinific.
Londra era situata de-a lungul riului, toate strazile de tranzit treceau dea lungul Temzei, de la vest la est si numai o strada traversa riul pe linia
vechiului drum roman.In rezultatul situarii strazilor a devenit neexplicit
Londonul, capatind orasul o forma a planului dreptunghiulara. Catedrala din
Florenta avea hotarele pietei ceea ce nu atragea privirea observatorilor, dar
contrar rolul principal il jucau cladirile ventrale.Piata era formata dintr-o axa
unde erau situate Baptiseria si Catedrala. Cu cit mai mult se construia cu
atit mai mult se micsora demensiunile orasului, disparea inelul din jurul
Catedralei, dar spatiul liber din fata fatadelor se pastra. De unde a luat
nastere si piata papei care a primit forma dreptnghiulara si era inconjurat
de formele grele arcade.
Florenta
avea
un
plan
al
orasului
unde
poti
observa
perpendicularitatea strazilor romane ,,cardo si decumanos,,. Fiind situata
pe ambele maluri a riului Arno. Cu toate acestea dupa bariera centrala a
cartierelor strazile isi schimbau directiile, formind vechilor porti, burice
incorecte a strazilor radiale. Constructorii medievali au dorit sa
economiseasca lungimea strazii defensive, tot odata minimizeaza numarul
de porti in punctele cele mai slabe Planul orasului pastreaza formele liniare
a strazilor, trecind prin colturile drepte. De la Vechea Piata comerciala spre

care duceau doua strazi principale:de la sud la nord si de la vest la est. Apar
primariile care erau sedii de dezvoltare, organizare si conducere
regionala.Situate la fel prin centru cu sedii construite aparte intinzindu-se
pe un teritoriu de 1-1,5ha. Piata Seniorilor a dat un efect aparte Florentei
intinzindu-se pe un teritoriu de 0,8ha cu proportiile 1:3. In multe cazuri piata
devenea in arena de lupta iar piata primariei in cea de fortareata. La
decretele seniorilor se petreceau turnee, carnavale si cazinouri delicventilor.
Strada Ufiti cu succes face legatura intre Piata Seniorilor si riul Arno. Strada
a fost indreptata cu scopul de a se observa nu numai dintatul turn al
palatului, dar si indepartatul cupol al Catedralei. Formind centrul orasului
arhitectorii nu au putut sa ignore silueta Catedralei. Multi bani sau cheltuit
la intarirea orasului, constructia tirgurilor, palatelor si bisericilor, doar o sum
mica a plecat catre bugetul oamenilor simpli din suburbii. Pietele din
aceasta perioada aveau forme dreptunghiulare 2:3 pina 1:2. Mai tirziu
formele dreptunghiulare se transforma in trapezuri, apaarind intrebarea
simetriei. Piata Anuntiat era decorata cu agore grecesti. Unde se dezvolta
mai tirziu lungimea axei din Piata si la capatul ei se afla cladirea principala,
activa ca silueta ,detali si culori dar galeriile din motive principale devin
motivul principal. Plutirea arcadelor, curatenia si exactitatea proportiilor,
culorile deschise au fost un fenomen pentru Florenta. Este un oras cu 2
centre: religios si civil.
Moscova se afla la un punct de stringere a unui numar mare de
drumuri radiale care duceau spre Cremlin. De aceea a si primit o forma
radiala cu un plan de steluta care au fost urmarile constructiei zidului
Orasului Alb si Scoroduma, care a devenit radial-inelar. Pe riului Irtis a fost
construit o insulita dreptunghiulara in care a fost adaugat la fel o piatra cu
douasprezece turnuri cu un acoperis inalt. Aceste doua Cremlinuri care se
aflau la o departare mica una de alta, au fost unite apoi cu un perete de
lemn, iar in mijloc sa constuit unn turn, care decora intrarea principala in
oras. Peste acest turn treceau o scara imensa cu 1290 trepteumita Piata
Rosie. Moscova era situata linga mai multe riuri Nistru, Don, Volga numit un
oras de pamint si apa. Zidurile Cremlinul au fost arse, apoi in 1367 au fost
constuite altele de piatra numita Dumitru Donschii. In timpul lui dumitreu
Moscova a avut o perioada infloritoare aparind noi sate. Moscova a capatat
o forma rotunda, unde se observa ca rindurile strazilor sunt situate radial.
Cea mai mare strada navala era smolensk-suzdali, care trecea prin
Moscova.Reconstructia Cremlinului a inceput de la principala biserica.
Inceputul lucrarilor in 1475 a impartit lucrarile in 4 parti. Manastile erau
situate in punctele cele mai periculoase ale orasului un exemplu este
manastrirea Novodevici care pazea drumul Smolensc de unde veneu
dusmanii poleci.In 1564 Moscova a fost divizata in 2 parti.

124.
Jos- Azii I biserica San-Francisco: 2 piata de jos; manastirea; in
dreapta Florenta: in dreapta
Soborul sfinta Maria; in dreapta planul curtii biserici

1 Curtea Castelului; 2 Biserica; 3.Sukenita; 4. Hatusa 5.Biserica


Sf.Maria,6.Castelul Sf. Duh, 7. Cast. Dominican, 8. Castelul Iezuit
10. Particularitile structurii de sistematizare a oraelor din
Europa, Rusia, rile din Asia Mijlocie i Orientul Apropiat (castele,
abate, mnstiri, fortree, trguri, burguri, stadturi, citadele,
rabate, uluse, forturi, arcuri).
Cauza prbuirii expansiunii romane
a fost sistemul de sclavi i
apariia, feudalismului. Acest proces a nceput i se manifesta din ce n ce
mai grav avind loc contradicia intre clase ntre proprietarii de sclavi i
sclavi, ncepnduse aa-numita "revoluie de sclavi. In una din aceste
perioade , in functie fiind numit imparatul Constantin,capitala a fost mutata
din Italia pe malul Bosforei in orasul grecesc Bizantin, care a primit numele
de Constantinopol. Noua capital a fost construita de-a lungul mai multor ani.
Pentru a avea un proces de constructie fructuos Constantin recurge la mai
multe metode pe care le-a folosit anterior- demontarea instalaiilor de
transfer subordonate imperiului de orae la capitala, dar n acest caz,
jafurile au avut loc intr-o scara mai larga in apropiere de orasele
Constantinopolului.
Obeliscuri egiptene, celebrul Plateiski, trepied de la Delphi, statui de
marmur i colonade din malaizia, sirieni au umplut Constantinopol si
orasele balcanice. Firete, n planificarea i construirea noii capitale au fost
utilizate tehnicile cele mai avansate caracteristice a oraului roman . n
Constantinopol secolele IV-V gsim apeducte de tip roman, templele
romane, Forumul Roman, cu mijloc nedezvoltate i, n cele din urm, strzile
romane, cu perei pe dou laturi de colonade. Prin urmare, devine evident
c perioada aceasta n istoria Constantinopolului este caracterizat de o
lips de inovaie urbana.
Spre sfirsitul sec.VIII i IX, toate centrele fostului Imperiul Roman de
Apus se gaseau ntr-o stare de declin profund. i, n acelai timp,
agricultura noului feudalism nu era in stare de a da nastere noilor orase.
n acest moment, punctele situate favorabil, in zonele de legatura
comerciale ale popoarelor europene, au loc asezari comerciale care oferea o
larga dezvoltare a orasului care era slab dezvoltat indeosebi arhitectural. In
sec.XII-XIV are loc o dezvoltare rapida a oraselor. Feudali devin episcopii,
regii care detineau controlul asupra relatiilor politice. In oras se formeaza
castele vind ca scop de aparare in timpul razboiului. Cea mai crincina lupta
sa tinut atunci cind are loc iesirea de sub jugul feudalismului. Cel mai mare
rol in dezvoltarea oraselor la avut iarmaroacele situate in Ferara si Pavia,
dar si in nordul Frantei si Germaniei. Un alt factor de crestere a fost si
relatiile de comert cu Europa, nordul Rusiei si Asiei. La nordul Germaniei
apar un sir de orase
care primeau din Novgorod
miere, ceara si
mestesuguri. Hanseateia a unit 60 de tari Europene, indeosebi Venetia si
Genoa care tineau flota maritima comerciala in miinele lor cu Siria si
Bizantinul. Pe parcursul timpului in Europa sau format trei grupuri mari de
orase: de sud, centru si nord. Aceste orase sau transformat in cele mai
importante centre culturale. Orasele sau situat pe insulite deoarece sau pe
virfuri de dealuri. Constructorii de ziduri se stradueau sa economiseasca pe
cit e posibil din perimetrul orasului ceea ce a dus la sufocarea orasului, la
constructia cladirilor in inaltime. Ceea ce a dus la formarea stilului gotic si
roman. Stilul roman imbina in sine sinteza artei galitiene, germane si gotice.
Acest stil roman pare a fi la inceput foarte simplu dupa arhitectura bazilica
romana, catedrala pina la sfirsitul dezvoltarii stilului a capatat turnuri din
piatra, transepte. Catedrala a fost situata in centrul orasului in unele cazuri
imbraca forme dificile de ansambluri monarstice. Gotic - acest descendent
direct al artei romane - sa nscut n Nordul Franei. Aici a si lasat biserici cu
turnuri uriae ferestre multi-colorate vitralii si sculpturi ornamentale din
piatra. Odata cu raspindirea stilului gotic are loc
transformarea lui,
forminduse un set de coli locale stilistice. Ca de exemplu catedralele gotice
din Flandra i Brabant care a primit in cazuri foarte rare arcuri incoronate
din piatra. In Cehoslovacia si Polonia arcurile din piatra au fost inlocuite cu
un vrf de metalsi acoperiuri de staniu care demonstreaza bisericile si
turnurile din Praga. In Riga, Talin si Tarile Baltice virfurile sau transformat in
complexe cu mai multe nivele, au cuprins si cupole. Constructia gotica a
Italiei se deosebea fata de cea din Germania si Franta, deoarece constructia
portanta o purtau peretii iar virfurile si arcele aveau rol decorativ. In
Germania apar casele din lemn cu 6 nivele, pe cind in Flandria materialul
principal in constructie era caramida si in Italia travertitul si marmura.
Numrul de orae din Vest Europei erau foarte mici, apoi n funcie de
teritoriile ocupate, reprezentau complexe foarte mici ca planificare. Abbey
din Mont Saint-Mitel, oraul impreuna cu manastirea ,n care a triau
aproximativ 2.500 de oameni, ar putea incapea pe ntregul teritoriu Pietii
Roii din Moscova. Garnitur strzilor de pe dealurile Watershedului au
fcut planul pentru curse din Siena n trei directii, conturul moale oval al
liniilor de deal al Karkasului, a primit reflectarea tuturor strazilor care
inconjoara dealul. Formele cele mai des intilnite de plan erau cele

dreptunghiulare ca Verona, Florenta si Bolonia. La mijlocul secolului o forma


cea mai raspindita a planului a fost sistemul radial-inelar. In majoritatea
cazurilor nucleul de unde e nastere orasul erau platele, catedralele sau
piata. In Viena unde se afla catedrala Sf. Stefan avea un plan radial
neregulat, dar dupa distrugera orasului a capatat o forma radial-inelara.
Daca catedrala era situata coeziv linga cartierele centrale atunci scuarul a
fost transformat in coluar ingust si de forma inelara. Cu o dimensiune mai
mare sunt scuarele catedralele din Pisa si Florenta unde apare o singura axa
de compozitie. n Veneia, Florena, Genova i Milano, precum i n oraele
n ntreinerea acestora fiind construit palat imens, unde se mutau ceimai
bogati comerciani i bancheri.Un rol important n arhitectura il joaca
arcadele, care cuprind o zon cu dou, trei, chiar patru laturi. Arcele se
sprigineau pe coloane corinice si toscane. Palatele cele mai importante in
Florenta erau Stroti, Medici,Piti. Palatul Seniorilor- cind a fost construita
piata palatului seniorilor a fost necesar investitii a mai multor persoane.
Palatul avea un turn nalt, acoperit cu o corni dinat se intindea pe o
distanta de 0,8ha. Dar semnificaia special o avea unghiul palatulului,
diagonala reprezentind perspectiv din strada Koltsayoli. In Venetia in
apropierea de vechea biserica San Teodoroa aparut Palatul Dogilor. Scuarul
catedralele din Asia era organizat in modul urmator, catedrala era situata
pe diagonala patratului. Tot in secolul VIII i IX apar primariile unde li se
construiesc cladiri aparte si erau situate in piata. Asa cladiri au fost
construite si in Talin, Riga, Narva, Florenta, Paris, Praga dimensiunile
ajungind de la 1 la 1,5ha. In fata primariei se organizau diverse mnifestatii
ceea ce a dus si la constructia lodjiilor. Lodgia Bigalo construita in Florenta
inconjurata de trei arcuri care nu deranja zona vizuala. Piata din Praga
situata pe malul riului a dat nasterele la castelul Grad-chan. Obiceiul de a
construi case de locuit cu fatadele longitudinale de-a lungul strazilor sa
manifestat in sudul Europei. In schimb la nordul Europei casele erau
amplasate perpendicular strazilor. Poparele slav de vest isi situau orasele
de-a lungul Volgei, Nistru si Oki si ca sa-si apere locuintele de valurile riului
construiau dambe din lemn. Tot teritoriul interior al araselor a fost taiat de
strazi paralele. Primii care si-au luat avint in devotare a fost Polonia avind
relatii comerciale cu Bizantul si tarile Arabe. Zona rezidentiala a
Borshevskogo,construita cu complexe de case, imbina nu numai asezari
tribale dar legatura intre ele din punct de vedere economic intr-o unitate
teritoriala care au ca scop apararea fata de atacuri. Necatind ca in Kiev,
Novgorod si Cernigov au fost ridicate temple urase decorate cu fresce,
mozaicuri si frunze de aur, in Echimaut si Raiki au fost ridicate la fel
constructii care nu se deosebeau de cele patriarhale. Orasele Rusiei erau
constituite din 3zone:
1.Zona de aparare externa
2.Zona de comert si manifetatii centru orasului
3.Zona rezidentiala comercial artizanala pentru populatie.
Comertul Rusiei cu tarile estice ca Gruzia, Serbia si Bulgaria au adus la
dezvolatrea ei. Toate constructiile in Rusia au fost din lemn, poduri, case si
bariere de protectie. Apoi apar constructii din piatra si tot odata se observa
formele acoperisului ca palaria si acoperite cu foi de cupru. Cea mai veche
biserica a fost Adormirea Maicii Domnului a fost construit in piata Kievului.
Vladimir a impodobit scuarul bisericii cu doi caii de bronz adusi din Herson
si doua figuri femenine din marmura de unde a si laut nastere denumirea
de . Bisericile Rusiei se deosebeau de cele ale Bizantului prin
marea arta ce o intruchipau. Catedrala Sf. Sofia ste una din celemai
frumoase ale Kievului. Aceste catedrale monument cereau o amplasare
central, de dimensiuni mari si o compozitie central, avind 5-7 cupole.
Acestea sunt Adormirea Maicii Domnului i Sf. Dimitrie Catedrala din
Vladimir, Biserica Mare a Mnstirii Kiev-Pe-Cerskop, Kremlinul i ansamblul
monastic Chernigov. Catedrala Dimitrie are direct dou galerii, care face
legtura, de unde poti sa o admiri, n timp ce Catedrala Adormirea Maicii
Domnului poate fi privit din toate prile. Tarile din Asia Mijlocie cum ar fi
China situata de-a lungul riului HuanHe a inceput feudalismul care a spus
stabilirea relaiilor de vasalitate. Pentru formarea imperiului au fost distruse
vamile, obstacole care mpiedicau dezvoltarea comerului, se construiesc
drumuri si canale ceea ce duce la intarirea hotarului. Cea mai mare
constructie a imperiului a fosd zidul Chinezesc de 2400 km. Comertul cu
ceai, bumbac, matase a dus la dezvolatrea oraselor Xian, Kaifeng. Pekinul
zon urban a fost tiat printr-un sistem de strazi largi drepte ce se
intersecteaz n unghi drept, i la intersecia a dou strzi majore fixe sunt
monumentele Drum Tower si Pasa. Ideea formei patrate a pamintului au dat
nastere formelor templelor din lume. Templele erau acoperite cu tigla de
culoare albastra ceea ce reprezenta cerul, iar culorile fatadelor primeau
culoarea galbena care reprezentau culoarea solului Chinei. La sudul Purpurei
a inceput constructia a doua mari ansambluri majore Ancestral si Templul
Zeilor altarul luminii si bogatiei agricole. Gazduit pe partile laterale ale
drumului cu Porti mari simbol al pacii situate simetric. n 1530, la est de
Beijing sunt construite templul Lunii, apoi acelai lucru pentru peretii de
nord a oraului a nceput construirea Templului de Pmnt, i la vest de
capitala creat Templul Soarelui. Soarele simbolizeaza universul i cele patru
coluri semnifica puterea mistic a lui Buddha.

. (
] ! ;
; ; ; 2 1610
; ; 4 4 ; 5 ).
{ I
; 2

11. Cracteristica general a urbanismului n Epoca Renaterii pe


teritoriul actualei Italii /pe exemplul oraelor Roma, Florena,
Veneia/.
ORAUL N RENATERE.Putem vorbi despre oraul modern nc din
secolele XV-XVI cnd afirmarea burgheziei, nflorirea comerului, a
produciei de mrfuri, acumulrile de capita creaz condipile dezvoltrii
oraelor. Oraele Renaterii s-au dezvoltat preponderent pe nucleele
medievale, dar preocuprile pentru o nou calitate a vieii urbane au
determinat remodelarea vechilor centre prin: lrgirea strzilor, construirea
de noi piee, preocuparea aparte pentru compoziia volumetric i
arhitectural, prin rezolvarea echiprilor tehnico-edilitare.
Aceste premise au stimulat o nou orientare tiinific, filosofic,
estetic: curentul numit Renatere, care va avea o puternic nrurire
asupra artelor. Este zdruncinat autoritatea dogmelor religioase care
furnizau explicaii eronate asupra realitii: oamenii Renaterii vor s
cunoasc viaa, sunt adepii progresului tehnic care are la baz dezvoltarea
tiinelor. Din dogmatic, aservit religiei, tiina devine inductiv, pornind
de la fapte i experiene concrete. tiinele pozitive, bazate pe matematic,
progreseaz rapid; noile descoperiri geografice lrgesc orizonturile, ofer
noi perspective stimulnd progresul societii sub toate aspectele ei. Piaa
mondial n Evul Mediu i mut polul de interes din Mediterana
controlat de turci - n Atlantic.
Progresele tehnice, totalitatea cuceririlor tiinei i tehnicii, marile
descoperiri geografice ale timpului i pun amprenta asupra operelor
maetrilor Renaterii Numeroi artiti au fost ei nii oameni de tiin,
savani renumii, literai, filosofi i tehnicieni. Cunosctori ai artei antice
greceti i romane (prin aprofundare; rezultatelor cercetrilor arheologice i
cunoaterea documentelor antice), ei au creat o art nou. Muli arhiteci,
pictori i sculptori au fost cunoscui sub numek lor mic: Raffael (Sanzio).
Michelangelo (Buonarotti), Leonardo (Da Vinci), Tizian (Vecellio).
Printele Renaterii este considerat arhitectul Brunelleschi. cel care a
conceput cupola n opt ape a bisericii Santa Maria del Fiore (Domul din
Florena), primu monument renascentist.
12. Formarea centrelor publice urbane i a centrlor religioase n
Epoca Renaterii trzii din sec. XV-XVI (pieele din faa primriilor i
centrelor religioase, palatele aristocrailor din Veneia, Florena,
Siena).
Principalele piee ale oraelor feudale au fost: piaa din faa catedralelor
oraului i cele din prejma castele de feudali. O gam uria a unei
catedrale gotice sau zona umplerea spaiului de mijloc, sau sa prbuit n
colul ei, lsnd doar o suprafa mic de spaiu liber. Cu toate acestea, ca
valoarea comerului de locuri a pieei a crescut n mod constant. . Deseori,
acestea apar din salile de acelai ora i catedrale, dar pstreaz
ntotdeauna mijlocul liber, pentru c spaiul a fost necesar comerului, i, n
plus, va existacacetenii oraului sa a discute problemele comunitii i
politice. Acesa piata medieval i a fost precursor al tuturor zonelor din
Renaterii, ca o regul a avut n spatiu liber n mijloc.
Creterile oraselor, caracteristic a Renaterii, numit de construirea noului
sediu din diverse aplicaii. n cele mai mari orae comerciale sunt piee
specializate i lansat simultan o zon special pentru ntlniri publice. Acest
fenomen poate fi urmrit la o serie de exemple. Astfel, n secolul al XVI-lea
Piaa Sf.. Mark, care a servit pn n acest moment locul de comer i un loc
de adunrile naionale, a fost extinsa i eliminate de corturi i tarabe. Insa
pia comerciala a fost mutat la in alt cartierul, i zona data a fost numai n
scopuri publice i a devenit o "camera de front", a Republicii Veneiene.
n secolul al XVI-lea, influenat de criza economic a funciei sociale a
zonei ncepe s dispar, iar faadele fata de biserici i catedrale sunt acolo
domenii noi, al cror principal scop este de a fi ornament al oraul. Firete,
aceste zone (in care i prima zon decorativa de la Roma, Piaa Capitol) au
primit decoratii arhitecturale. Astfel, domeniile Renaterii italiene,capata
functii diverse ca scop i compoziia, n special pentru zona de utilitate
public. Primul avint al dezvoltarii a avut loc aproape n ntreaga
Renatere, dar a fost pe deplin dezvoltat n sec. XVII, reaciile feudale i
ecleziastice a adus viaa social a oraului pentru ceremonii religioase, i
art a stabilit un stil magnifica ornatelor in stil baroc .
Deoarece maiestrii Renasterii au fost adepti de sistemele de planificare
regulat pn n prezent a fost dorina lor pentru a corecta geometric
patratul. Fr excepie, zona de orae ideale au forma corect a unui
dreptunghi, poligon sau ptrat. Pornind de la indicaiile de Vitruviu, i mai

mult pe observaiile romane i medievale piee sunt regulate, arhiteci sunt


n cutarea pentru cel mai bune zone de raport, suprafa dreptunghiular
cu un raport de 2: 3 - 1: 2 care capata un domeniu vast de utilizare.
Mai trziu, n legtur cu dezvoltarea planului decorative apar
tendintede complicare planelortot mai des apar pietile in forma unui
trapez. Deja n secolul al XV-lea, a ridicat problema de simetrie, iar n
secolul al XVI-lea. i mai ales n secolul XVII. simetrie, bazata pe o singur
ax de planificare, devine principiul director al compoziiei.
Piazza del Campo, n Siena, Annunziata n Florena i Roma, n Capitol
ilustreaz evoluia acestui plan de peste trei secole de gotic trziu la
nceputul barocului .
n paralel cu cldirile se modifica a planul de dezvoltare. Studiul de
monumente antice renviat partea de proiectare omogen ptrat. i dac
ptratul neregulat medieval a fost aproape ntotdeauna la fel de neregulate
de silueta zimata, zona de Renaterea timpurie obine o cldire linitit,
deseori unite printr-o corni comuna. Un rol important n arhitectura din
aceste zonea fost jocurl arcadelr , care cuprind o zon cu dou, trei sau
chiar patru laturi. Utilizarea de arcade n Renatere nu a fost o inovaie,
deoarece arcada adesea ntlnit n Italia,se utiliza n proiectarea de curile
manastirilor medievale. Cu toate acestea, construirea unui arcade, maestrii
Renasterii pune n loc arluicul gotic, galeria de aer a goticului cu arcuri
semicirculare, sprijinite pe coloane corintice i toscan. n arcade combinate,
astfel, motenirea a dou epoci, medievale i antichitatea romana.
Piata cea mai caracteristica Renaterii italiene este piata de Annunziata din
Florena. n funcie de gradul de omogenitate de decor arhitectural aceast
zon poate fi asemnat cu agora greac. Dar masterii viitorului acestei ere
vin la aceeai cale, care au comvenit n timp util si romani, i anume: ei
dezvolt o axa longitudinal a pietii i la sfritul su, construiesc, de obicei,
cldirea principal, activ n silueta, detalii i culoare, i galeria din motive
de conducere devin motiv de concordanta. n ciuda decorului plastic bogat,
la Biblioteca din veneiana Piazzetta i locuine Procuratie, precum i
palate din partea Capitolului roman, sunt structuri secundare. Da, n caz
contrar s-ar putea ca structura orizontala sa fie aproape ntotdeauna supus
celei verticale, mai ales dac acesta din urm are o siluet aparte.
Caracteristicile din zonele Renaterii italiene ar fi incomplete dac am lsa
deoparte plastica monumentala. Oraul medieval tia de sine statatoare
sculptura. Adevrat, peste Alpi, la fel ca n Italia n sine,in ptrate medieval
de pia a aprut de multe ori fntni i havuzuri tratate cu sculpturi, dar
monumentul ca un subiect independent de art nu a primit nici o dezvoltare
semnificativ. Amplasare monumentului pe piata au era proces lung, cele
mai importante au fost separarea de arhitectura capatind o dezvoltare
aparte ca portret.
Dac vom analiza epoca medievala "pietrele funerare Scaligeri n
Verona, primul monument dup epoca antic a fost monumentu
ecvestru la condottiere Gattamelate veneian, sculptat de Donatello
pentru: oraul Padova. n aceast lucrare remarcabil de arta plastica
de Donatello sunt urmeaza arta maiestrilor vechi, ca calm, "filosoful
de rzboi", care spune Brinkman, este linitea de forma clasica, dar
cel mai mare portret al comandantului este o aproape perfecta masca
Romana.
n interpretarea monument ecvestru la Colleoni, un elev al lui
Donatello sculptat de Andrea Verrocchio, nu este complet
independent de vechile tradiii. i calul i clreul sunt mbinate ntrun ansamblu unic, n sculpturi rakkursah ndrznea i decisiv
trdeaz deja viitorul de arta baroca, mereu n cutarea de forme
puternice de stres.
Deoarece primele piete ale Renaterii italiene s-au format numai la
sfritul secolului XV i XVI-lea. monumentele au fost plasate ntr-o
atmosfer de spatiu gotic, iar acest lucru a dus la un impact
perceptibil.
ntr-adevr, fora decisiv n ansamblu gotic este o serie de
catedrale, palate sau primrie, astfel c tendina natural a artitilor
Renaterii a fost dorina de a lega monumentul cu arhiectura
cladirilor. Fr excepie, toi maetri din secolul XV. aproximative
monumente la cldirea principal i chiar mai mult dect att amplasarea monumentului asociate cu coordonatele cldirii.
Cal Gattamelaty Donatello plimbri de-a lungul fatadei catedralei,
Leoni se mut n paralel, i statui n Piazza della Signoria formeze un
front de statui n picioare n fundalul palatului.

13.Particularitile urbanismului n Europa din perioada Baroco


(sec. XVI-XVII). Principalele scheme de trasare a reelei stradale i
amplasare a pieelor publice. Organizarea sistemelor de spaii
legate reciproc /pe exemplul oraelor Roma, Versal, Paris/.
Perioada sfirsitul sec.16-18. Primul ansamblu mare si maiestuos creat
in Vaticane Bramante(1444-1514). Compozitiile baroco au intodeauna o axa
de simetrie. In aceasta perioada se construiau strazi largi. Tendinta spre
compozitii axeale si in scopuri de perspective duce la ideea de a indrepta
strada spre cladiri remarcabile sau a amplasa la capatul strazii un
monument. In sec.17 pietele erau create nu in scopuri practice, dar pentru
infrumusetarea orasului. Orasele si-au suspendat dezvoltarea si pietile
construite anterior satisfaceau necesitatile populatiei. Noile pieti apareau in
legatura cu constructia bisericilor si a palatelor. Bisericile se inaltau deobicei
in mijlocul pietilor. Dese ori in mijlocul pietii se amplasau monumente,
statui,obeliscuri si havuzuri.
Sistem radial de strazi de exemplu Roma. In dezvoltarea orasului se
impunea constructia strazilor noi, pentru a uni punctele extreme del Popolo
cu palatal Lateran, Domenico Fontana se costruieste sistema de strazi
rectangulare, formind la est un semi-inel masiv.

Strazile radiale ale romei-baroce.


In Roma medieval zona cea mai dens construita era amplasata pe cipul
martian; il intretaia strada corsa care isi avea inceputul la portile de nord a
orasului. Stabilirea a doua strazi radiale simetrice fata de Corsa si anume di
Ripetta si del-Babuino. La sfirsitul sec.16 aici a aparut opiata ulterior
construita scara baroc, cunoscuta sub numele spaniol. Lungimea strazilor
radiale a romei baroce de la 1-1.5km cu latimea de 10-14mStrazile radiale
ale romei baroce nu au primit in totalitate valoarea totala a tranzitului, asa
cum la timpul lor nu au fost duse la intersecria cu alte artere. In ruinile
Romei antice sau
pastrat
obeliscuri
antice
egiptene
situate la capatul
strazilor
rectangulare.
Inovatia a aparut la
utilizarea sistmul a
doua sau trei strazi
radiale, punctual de
intersectie care unea
obeliscu,cu
clopotnita
ori
cu
fatada catedralei. In
asa mod in perioada
baroco
a
aparut
acea
compozitie
planimetrica
radial
care a stat la baza
oraselor

Versali,Peterburg,Washinton.
Pietile si formarea lor Pietile noi apareau in legatura cu constructia
bisericilor si a palatelor si in multe rinduri erau ca dcor adaugator.
Bisericile se inaltau deobicei in mijlocul pietilor . Exemplu: piata SantaMaria-de la Pace, la Roma, unde pridvorul semicircular a bisericii iese
inainte si ocupa tot mijlocul pietii.
In mijlocul pietii se amplasau monumente( statuia Marcus Avrel pe piata
capitolia la Roma), monument, obelisk ori havuz. Piata Petru din Roma ofera
o combinatie de spatii concentrindu-se pe o singura axa de simetrie, pe
care se afla catedrala.
Piata capitoliluiu, pe dealul capitoliuluiu. Dupa compozitie piata
capitoliului se trage de inceputurile stilului baroco.Reconstruind castelul
vechi, Michelangelo a creat din el palazzo Senatore. Au fost construite pe
ambele parti doua palate, palazzo Conservator si muzeul Capitolino. In
centru se afla monumental lui Marcus Aurelius.
PeterScuare- Michelangelo interpreta catedrela ca un volum
arhitectural compact, acoperit cu o cupola mare.Astfel compozitia a fost
alungita in directia castelului Angela. Dupa ce a fost finisata partea de baza
a catedralei sa decis sa construiasca in fata catedralei o piata masiva
(Bernini) sub foma de combinatie a doua spatii trapezoidala si ovala. Partea
trapezoidala se lipeste de fatada catedralei;era construita pe ambele parti
cu galerii. Mai departe se incepe un mare oval, decorat cu o serie colonade

de ordin doric. In centru pietei Peter este amplasat un obelisc, Iar pe axa
lungitudinala a ovalului doua havuzuri. Suprafata pietei dupa proiectul lui
Berlini a fostconstruita din piatra cu inclintiespre centru, desenul pavajului
din piatra repeta un oval si este format din drumuri radiale, care pornesc de
la obelisc. Compozitia scuarului dezvoltindu-se pina la castelul Angel

Sisteme de combinare a spatiului. Compoziti de spatii urbane


deschise, sistema arhitecturala planificata de formare a nodurilor si legaturistrazilor si pietilor devenind factorul determinant in procesul de planificare
la tot orasul, definind nu numai functionarea convenabila a orasului.
Franta In Paris si in alte mari orase se construiesc palate regale,cladiri
guvernamentale,cazarme etc.,iar in jurul capitalei apar resedinte regale.La
mijlocul sec,17 se dezvolta arta peizagera: resedinta regala de la Versali.
Pietele orasanesti in sec 17 planurile pietelor a oraselor franceze au
devenit regulate si stricte: triunghi, patrat,dreptunghi cu unghiuri taiate.
Casele aveau intodeauna ziduri groase, stilpi masivi in galerii si acoperisuri
inalte cu cosuri de fum,din motive climaterice. Au fost doua tipuri de piete
franceze- piete deschise in fata palatelor si scuaruri rotunde. Se construiau
piete in cinstea regelui-piete regale. In sec.17 cele mai multe piete au fost
construite aveau forma inchisa. Iar sub influenta Baroco, incepe sa
comunice cu pietile orasului si se deschide in satiu extern (Versali). Piata
Victoriei a aparut in (1685-1691) construita de Mansar, cu contur circular,
decorat in piatra.Piata Victoriei a aparut in la intersectia a citorva strazi.
Paris Piata Regala- pentru sarbatori nationale si diferite evenimente.
Dimensiunile pietii constituie(139*139m) . In partile pietei sint amplasate
case de caramida su trei etaje. Odata cu inaintarea baroco in mijlocul pietei
se amplaseaza o sculptura. Mai tirziu este inlocuita cu statuia lui Ludovic al
13,iar apoi suprafata scuarului este acoperita cu gazon .Pentru prima data
este folosita verdeata la acoperire suprafetei orizontale.
Strazi particularitatile starzilor franceze-abundenta de verdeata,
alei,inconjurate de balustrade de fier si ziduri de piatra, cladiri cu cupole,
turle.A crescut latimea strazilor. Prospectul Cimpurile Elisee-un drum plantat
cu rinduri de copaci . Cimpurile Elisee se intind de la piata Concorde pina la
Arcul de Triunf. Lungimea 1915m, latimea de 71m.
Ansamblul cimpurilor elisee: 1-gradina Tiuleries; 2-piata
consimtamintului;3- bulevardul cimpurilor elisee cu arcul
de triumph 4-avanposul stea
Crearea unui ansamblu de parcuri in Versali
Principii de formare:
-Dezvoltarea de spatiu de pe axa longitudinala
principal subordonata axei transversale,echilibrarea
compozitiei.
-Crearea spariilor vaste deschise spatiilor la parter in
jurul palatului, subliniind
suprematia si dezvaluind
arhitectura lui;
-Stabilirea unui punct culminant pe axa principal de
compozitie cu dezvaluirea perspective indepartate;
-Caracteristici
de
perceptive
optica
de
spatiu.Formarea mediului natural este o parte integranta
a dezvoltarii urbane. Gradinile reprezinta in sine un sistem
efectiv de schimbare a peizajuluisi erau amplasate pe
terase cu pereti de sprijin, scari monumentale,
decoratiuni abundente sculptural si cascade(Versali
-resedinta lui Ludovic al 14, planificata de Andre Le
Notre).Lungimea totala a parcului Versali depaseste 3km.
Le Notre a intemeiat piata armatei in fata palatului Versali
pentru parade militare.De piata Armatei se alipeste curtea de onoare, care
stau vizavi de grajdurile regale.In fata palatului, Le Notre a facut doua
bazine de forma octagonal marcind axa ansamblului. Terasa palatului este
prima parte a parcului Versali.In spatele acesteia se intend gradini .Printre
care ese in evidenta parterul cu havuz de Latona si covorul verde (300m
in lungime si 50 m in latime).covorul verde duce la bazin. Palatul este
figura dominanta a parcului,fatada caruia se intinde pe o lungime de 500m.
De la est catre palat vin trei drumuri radiale venind dinspre Paris, Sen-Klu
(Nord-est) si So(Sud-est), intersectinduse in piata Armatei. Bulevardele
radiale ajungind la palatal regal formeaza piata Armatei.

Versali. Parcul Versali: 1- Scuarul Stea al Regelui; 2- Marele Trianon; 3Marele Canal ; 4 -Covorul verde; 5-Piata Armatei 6- Drumul spre Saint-Cloud;
7- Drumul spre Paris; 8- Drumul spre So; 9- Palatul Grajd; 10-havuzul lui
Apollo. Ideea general a planificri aparine Le Notre

14. Orae-ceti ideale ale arhitecilor Filarete, Scomozzi.


In domeniul planificarii urbane maestri renasterii au pledat pentru
sistemul de planificare regulat si tendinta spre armonizarea mediului
architectural si urban printr-o renastere a ordinilor arhitecturale si
proportionalizarea spatiilor urbane. In urbanismul renascentist teoria si
practica se dezvolta in parallel. Niciodata inca orasul nu a fost atit de bine
studiat. Acest lucru este confirmat prin abundenta de tractate dedicate
arhitecturii urbane, spre exemplu (zece carti despre arhitectura de Leon
Alberti, Patru carti de arhitectura Andrea Palladio) Asa zisa tema asazisu-lui
orasului ideal a patruns profund in teoria urbanismului sec.15.16. Se
construesc cladiri noi si se reconstruiesc cele vechi ca urmare se formeaza
ansambluri arhitecturale. De catre autorii tractetelor fiind descrise proiecte
nefinalizate dupa care se pot planifica orase concrete, dar idea reprezentata
grafic find conceptia orasului. Se considera constructia unor edificii concrete
trebuiau sa se produca atunci cind orasul in linii generale era insemnat pe
teren. Se prezinta argument in favoareaasezarii orasului din mai multe
puncre de vedere, economice, geografice, igienice, apararii, estetice etc.
Desfasurindu-se cercetari a planurilor optimal cartierelor locuibile si
centrelor orasanesti, gradini si parcuri. Se studiaza intrebarile de
compozitie, armonie,esteticii si proportiei. Oraselor ideale le sint
caracteristice claritatile geometrice si centrarea compozitiilor. Arhitectura
renasterii ese in evidenta din alte opoci prin formele umane luate la baza
tuturor proportiilor. Chiar si constructiile arhitectonice se construiau dupa
proportiile omenesti ca etalon al proportiilor ideale. Teoreicii orasului studiau
creativitatea antica mostenita si inainte de toate tractatul Vitruviu, el nu a
lasat imaginea ideala a orasului, insa multi arhitecti ai renasterii au creat
sceme a orasului unde au reflectat ideile sale.
Orasul ideal a lui Antonio Filarete Primul teoretic care si-a dedicat
tractaul sforcinda (1460-1464) problemei orasului ideal, a fost un locuitor
al Florentei Antonio Averlino poreclit Filarete (7-1471) Planul orasului ideal
propus de Filarete Sforcinda era in plan o stea cu opt colturi formata la
intersectia sub unghi de 45 grade doua patrate egale cu latura de 3.5km. In
colturile stelei era amplasat 8 turnuri rotunde, iar in buzunare 8 porti ale
orasului. Si spre poarti si spre turnuri erau indreptate strazi radiale. O parte
din strazi erau canale navigabile cu troruare si mici porturi prin parti. In
centru orasului dominant dominant dupa relief era amplasata o piata
principala de forma rectangulara, pe partile scurte trebuia sa fie amplasate
catedrala orasaneasca si palatul cneazului, ian pe latura lunga instante
judecatoresti si orasanesti. In centru pietei principale era amplasat un lac de
proportii care alimenta cu apa orasul piata principala flancau alte doua
strazi pe care erau amplasate case comerciantilor si mestesgarilor. In plus
erau marcate suprafetele de la intersectia radiala cu magistrala inelara. Opt
din ele erau destinate pentru comertul lucal, iar restul pentru amplasarea
bisericilor si centrelor culturale. In centrul geometric al orasului Filarete
propunea amplasarea unui turn inalt de observare.

Filarette (1400-1469) Planul orasului ideal Sforcinda


Orasul ideal a lui Vicento Scamotti Arhitectul venetian Vicento Scamotti
(1552-1616) In tractatul sau Despre ideea arhitecturii universale,
publicata in 1615, a plasat un plan gravata a ol orasului ideal. In
conformitate cu acest plan teritoriu orasului era inconjurat de 12 bastioane
si avea 4 porti a orasului. Planul orasului era regulata doua strazi principale
pornind de la portile orasului se intersectau sub 90grade. La intersectia lor
se afla piata principala, sprev care erau orientare fatadele palatului,
catedralei, precum si cladirile in care au fost plasate instanta de
judecata,vamale,arhiepiscopia si universitatea. Principala piata orasaneasca
flanca cu est si vest cu inca doua pieti comerciala. In afara de aceasta la
nord era amplasata bursa, iar la sud comertul cu lemn si fn. Pe teritoriul
orasului curgea un riu care dupa oras se desprindea in doua albii. Aproape
de periferiile orasului intrun ritm bine determinat erau amplasate 8 biserici.
Orasu ideal al lui Vicento Scamotti a facut un pas important in formarea
orasuelor-cetati care au jucat un rol important in sec.urmator.La sfirsitul
sec.16 in proiectele lui Vicento Scamotti un loc aparte il ocupa problemele
artei de fortificare.

Planul Orasului ideal Scamotti (inceputul sec.17) 1-1 strada comerciala; 2Piata principal cu palatal regal si catedrala; 3-4 Piata de productie; 5 piata comerciala de lemn si fin
Orasul ideal al renasterii a aparut contrar evului mediu. Orasul ideal a fost
creat pentru om si trebuia sa comformeze ordinii lumii pamintene. Orasul
mediaval era inconjurat de ziduri puternice, caselemai mult semanau cu
cetati cu putine ferestre.Orasul renasterii e deschis, el nu este protejat de
lumea inconjuratoare. Pereti cladirilor, combina spatiu strazilor si a pietelor
cu curti interioare si incaperi. In ele sunt o multime de arcade, deschideri,
colonnade, drumuri de acces,si ferestre. Orasul renasterii- este o distributie

a spatiilor arhitecturale.Centru noului orasu este spatiu liber si nu catedrala


sau ratusu. Orasul este centrifugal-el este indreptat spre lumea exterioara.
Arhitectul modifica imprejurarea plasind peste ia o structura geometrica de
plane schitate. Astfel de oras are o forma distincta:
cerc,patrat,octagon,stea. Orasul este orizontal, aici principalul este
perspective si aspirareaspre noi orizonturi.
Desi n-au fost realizate in piatra nci un oras ideal, cu exceptia unor
orase-cetati mici,multe principia constructive sau materializat in realitate
(strazi rectangular si largi,sau creat pieti noi, sau reamenajat cele vechi,
mai tirziu au aparut parcuri si ansambluri de palate cu structura regulate).
15. Particularitile urbanismului n rile europene din sec.
XVII-XVIII (Anglia, Frana, Germania). Tipurile oraelor dup
destinaia funcional i dup strucura de sistematizare.
Creaia urban n Frana.
Secolul al XVII-lea.Sully i Richelieu, minitri puternici i mari seniori n
acelai timp, au creat fiecare cte un ora. Primul a fondat n 1608, pe
domeniiile sale din Berry, oraul Henrichemont, din care voia s fac o
citadel a protestantismului; planul su denot influena traseelor urbane
ale inginerilor militari. Douzeci de ani mai trziu, Richelieu obine de la
rege permisiunea de a crea, n apropierea castelului su din provincia
Touraine, un ora purtndu-i numele. Planul avea forma unei table de ah i
casele, supuse unui program arhitectural, au fost construite rapid, cci era
i aceasta o modalitate de a i se face curte marelui cardinal. n acest
context trebuie privit Charleville, ora fondat n 1608 de ctre Charles de
Gonzague, duce de Nevers, pe un minuscul teritoriu pe care l poseda n
apropiere de Mezieres. Este o creaie urban de o rar unitate arhitectural,
avnd ca ele-ment principal o pia cu program care este inspirat de Place
des Vosges.
Puterea regal ntemeiaz n secolul al XVII-lea o ntreagserie de
porturi de rzboi i locuri ntrite n care triumfatraseul n tabl de ah.
Colbert creeaz Rochefort i Brest.
Apoi vine rndul oraelor-fortree realizate dup planurile lui Vauban,
precum Huningue, Sarrelouis, Longwy, Mont-dauphin, Neubrisach, MontLouis.
Renovarea urbana i extinderea oralelor in secolul al XVIII-lea.
In aceast epoc oraele franceze i-au schimbat nfiarea: peste tot se
afl cheiuri, promenade, piee, strzi drepte, faade cu arhitectur ordonat.
Marile incendii, precum cele de la Rennes, Chteaudun sau Saint-Die, au
oferit administratorilor i tehnicienilor ocazia de a-i pune n aplicare
concepiile. Astfel, la Rennes, dup incendiul din 1720, reconstruirea se
efectueajz dup un plan n ntregime nou, elaborat de inginerul de
fortificaii Robelin, sub controlul intendentului Feydeau de Brou. Centrul
oraului a devenit o vast tabl de ah. Din cauza spaiului destinat strzilor
i pieelor, supafaa construit se reduce cu un sfert. Parcelarul este
complet restructurat, fiecare teren trebuind s fie destul de vast pentru a
permite construirea unei case-tip cu trei etaje, al carei plan sa fie respectat
pe toate strzile i n toate zonele oraului.
Reglementarea de urbanism.
a) Aceasta intervine nainte de toate n numele securitii. Autoritatea
public reglementeaz cu minuiozitate construcia, n aa fel nct s
nlture la maximum riscurile de incendiu.Alte reguli se refera la soliditatea
edificiilor, ca de exemplu stabilirea unei inaltimi maxime a cladirilor
b) Ameliorarea circulatiei constituie un alt obiectiv prioritar al puterii
publice, care se straduieste sa obtinalargirea si indreptareastrazilor prin
procedeul aliniaerii.
c) In uneleorase, cu ocazia stabilirii aliniamentului,administratia
drumurilor isiextinde controlul si asupra arhitecturii caselor. In orase ca Lille,
Arras, Nantes sau Dijon,regulamentele il obliga pe cel care doreste sa
constr. Sa prezinte autoritatii municipale un proiect de fatada.
In Frana, la sfritul secolului al XVIII-lea, dreptul urban constituie deja
o ramur a dreptului administrativ.
Anglia. Sensibil mai puin populat dect Parisul n Evul Mediu, Londra
va ajunge din urm capitala Franei ctre 1700 i va avea un puternic avans
n cursul secolui al XVIII-lea: njur de 850 000 locuitori n 1800. Acesta este
rezultatul nceputurilor revoluiei industriale, precum i al rolului comercial
esenial jucat de City i de portul Londrei.
La nceputul secolului al XVII-lea, aglomerarea este compus din dou
elemente distincte aflate pe malul Tamisei, la 3 km distan: oraul vechi
(City) i burgul Westminster, dezvoltat n jurul abaiei, a palatului
Parlamentului i a reedinei regale Whitehall. Intre cele dou; drumul care
urmrete cursul Tamisei, trand, este de mult vreme bordat cu case:
Ctre sfritul secolului al XVI-lea, regalitatea ncearc s frneze
creterea capitalei, att pe plan demografic, ct iteritorial. Intr-o ordonan
din 1580, regina Elisabeta hotrte c ntr-o cas nu poate locui dect o
singur familie; ea interzice oriccconstrucic nou, cu excepia celor ridicate
pe fundaii existente i aflate pe o raz de 3 mile fat de porile oraului.
Dar aceste interdicii, care vor fi rennoite n ctevarnduri, ca de exemplu
n 1625, nu vor mpiedica deloc creterea Londrei. De altfel, n 1631, regele
acord o derogare contelui de Bedford, n schimbul unei sume de bani.
lautorizeaz s creeze pe terenurile din Covent Garden un cartier nou n
jurul unei piee cu program, oper a arhitectului Inigo Jones, care s-a
inspirat probabil dintr-o rezolvare similar de la Livorno. Una dintre laturile
pieei este ocupat de o biseric c^re are funciunea de a asigura animaia
sociali deci rentabilitatea noului cartier. In timpul lui Carol I, acest cartier
era locuit de aristocraie.
Oraul vechi a ars aproape n totalitate n 1666. Wren, arhitectul
Coroanei, a propus s se profite de ocazie pentru a remodela n ntregime
structura urban. Cu toate astea, a fost reluat planul vechiul traseu al
strzilor, care au fost doar lrgite, pstrndu-se numia o fie de teren liber
pentru construirea unui chei dc-a lungul fluviului. Casele urmau s fie din
piatr sau crmid i constructorilor le-au fost impuse anumite tipuri de
construcii, corespunznd fiecare unei anumite lrgimi a strzii: trei etaje
deasupra parterului pe strzile mari, dou etaje pe strzile de lrgime
medie i doar un etaj pe strzile nguste.n a doua jumtate a secolului al
XVII-lea i n secolul al XVIII-lea, dezvoltarea aglomerrii se continu n

partea de vest. Acolo se creeaz artere largi i ntre strzile reelei


extinderea se efectueaz printr-o multitudine de lotizri. Acestea iau forma
scua'rurilor, piee ptrate nconjurate de case, deschise circulaiei, centrul
fiind ocupat de o grdin rezervat riveranilor. Realizrile cele mai
remarcabile sunt cele ale frailor Adam, n a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea. Graie arhitecturii cu program, casele i scuaru- rile lor formeaz
mpreun un ansamblu cu decor monumental.
Aceeai unitate a faadelor se ntlnete n cartierele noi ale oraului
Bath, care este locul de ntlnire al maltei societi n secolul al XVIII-lea.
Arhitecii Wood, tat i fiu, urmai de ali practicieni, au realizat aici o
fructuoas speculaie, crend n acelai timp un uimitor ansamblu urban
aflat n contact strns cu natura. Ei i-au grupat construciile cu faade
regulate ornate de colonade dup forma unui ptrat (squares), unui cerc
(circus) sau a unei jumti de elips (crescents). La sfritul secolului se
adaug LandsdowneCrescent, opera lui Palmer, lung ir de case uniforme
care se onduleaz n verdea ca un arpe. Aceast urbanizare prin
fragmente de ora", pentru care Bath rmne exemplul cel mai celebru,
constituie o trstur major a urbanismului epocii georgiene.
rile germanice. In secolul al XVII-lea sunt creatc mai multe orae
pentru a primi valul de protestani alungai de politica religioas a statelor
catolice. Imediat dup revocarea Edictului de la Nantes, margraful din
Bayreuth fondeaz oraul Erlangen, nu departe de Niirenberg. A fost un
succes, cci refugiaii au venit :n numr mare i oraul a cunoscut o via
economic intens. Landgraful de Hessen a fost mai puin norocos cu oraul
Karlshafen, care s-a construit puin prea trziu, n 1699, cnd valul
refugiailor cuse. Este adevrat c el crease deja n 1688, la Kassel, cartierul
nou al Oraului de sus, n care se instalaser numeroi francezi.
Manheim fusese distrus n timpul rzboaielor lui Ludovic al XIV-lea; n
1699 s-a luat decizia refacerii lui. El va fi de acum ncolo oraul de reedin
al electorilor palatini, care abandoneaz oraul Heidelberg. Noul ora se
inspir n mod evident dup modelul de la Versailles: un plan n tabl de
ah, cu o latur mrginit de faada castelului. Aceeai influen se
regsete la Ludwigsburg, fondat n 1709 de ctre ducele de Wrttemberg.
Totui oraul nu este conceput ca un complement arhitectural al castelului,
ci i este doar juxta- pus. Din contr, la Karlsruhe, margrafiilde Baden a vrut
s realizeze o unitate organic total ntre ora, castel i parc. Castelul se
afl n centrul unui cerc; dintre numeroasele trasee radiate care pornesc de
aici, dousprezece sunt strzile oraului, celelalte constituind aleile parcului.
Berlin, ora de origine medieval, este dotat n 1646 de ctre marele
elector cu promenada Unter den Linden, careva constitui axul extinderii
oraului. ntr-adevr, noi cartiere sunt construitc n a doua jumtate a
sccolului al XVIl-Iea i la nceputul sccolului al XVIIl-lca: Dorotheenstadt, Friedrichstadt. Dar mai rmn nc numeroase terenuri virane n cpoca lui
Fredcric al 11-lea, aa nct acesta ncurajeaz construirea n aceste zone,
lund n sarcina sa costul faadelor i al acoperiurilor. Printre principalele
realizri ale secolului al XVIIl-lca, trebuie amintit o pia cu program, Gendarmenmarkt, precum i monumentala poart Brandenbur.
16. Apariia urbanismului peisajer ca sistem de creare a
ansamblurilor urbane (pe exemplul oraelor Paris, Versal, Londra).
Oraul Paris sc afl sub directa supraveghere a puterii regale.
Regalitatea realizeaz chiar ea anumite nfrumuseri ale oraului,
precum Champs-Elysees. Dar, mai ales, ea coordoneaz aciunea
autoritilor locale.
In ccea ce privete amenajarea capitalei, aceasta este o perioad
dintre cele mai fecunde. Sub Ludovic al XIV-lea se creeaz, pe
amplasamentul fortificaiilor, promenada numit Le Rempart plante
d'arbres", actualele Mari Bulevarde. Porile incintei sunt nlocuite cu arce de
triumf: porileSaint-Denis i Saint-Martin,Celelalte promenade pariziene
sunt Aleea Arsenalului, creat de Cours-la-Reine, promenad deschis de
Maria de Medici n 1616; Champs-Elysees, nceput sub Ludovic al XIV-lea i
terminat sub Ludovic al XVI-lea, care pune s se reteze movila de la Etoile
i s se prelungeasc bulevardul pn la podul de la Neuilly. Lui Ludovic al
XIV-lea i lui Colbert li se datoreaz de asemenea promenada de Ia
Vincennes i aleile nconjurnd Palatul Invalizilor, la care se adaug cele ale
colii Militare, fcute sub Ludovic al XV-lea.
In paralel, la Paris sunt create cinci piee regale, un vast ansamblu de
cheiuri i cteva poduri far case. Se construiesc biserici, precum Val-deGrce, Saint-Sulpice sau Sainte-Genevieve (Pantheon); edificii publice
caMonetria, colile de Medicin i de Drept; teatre, printre care ComediaFran-cez (Odeon) i Teatrul Italian (n cadrul lotizrii palatului ducelui de
Choiseul).
La mijlocul secolului al XVII-lea, arta peisager atinge cele mai inalte
cote, condus de un artist genial de parcuriAndre Le Notre.
A fost un creator ambitios ce a dat viata unor proiecte uriase precum
construirea parcului de la Palatul Versailles.Inovaiile lui Le Ntre de la
Versailles, dup cum vom vedea mai tirziu, au fost reflectate n Paris,
Londra, Karlsruhe, Mannheim i n alte orae mult dincolo de Frana.

n Italia i clasicismului n Frana, printre ele se pot gsi multe asemnri.


Acest lucru este n primul rnd nceputul raionalist i dorina pentru o
compoziie limpede, geometric corecta. Un loc aparte n dezvoltarea urban
a artei il ocupa Anglia, care au ncercat s mpace tradiiile planificrii
urbane medievale cu dezvoltarea urban a noului timp.

[EXPLICATIELondra. Proiectul de plan al orasului, compus la sfritul


anilor 60 a secolului XVII-leaI. n mijlocul zonei Catedral Sf. Paulo ]

Trebuie remarcat faptul c aspectul


parcului
de la Versailles a
influenat nu numai planificarea gradinilor si parcurile similare dar si la
formarea planurilor urbane, aducnd la via o serie de tehnici noi n
proiectarea i construirea de centre comunitare urbane, strzi i piee. De
aceea parcul de la Versailles efectuat in a doua jumtate a secolului XVIIlea, pentru glorificarea celei mai magnifice curii regale din Europa, poate fi
privit ca un laborator de noi metode de planificare urban de o importan
mondiala.
Le Notre a mutat din Versailles la Paris, nu numai dimensiunile
principalelor divizari a axei compozitionale
dar de asemenea si unitile sale individuale de planificare, zona si alte
detalii.
[
EXPLICATIE
Axele
principale
de
planificare
de
la
Roma(Stinga)Versailles(centru) Paris (centru)]
ntr-adevr, Le Notre a puscabaza pentru planificarea ideii Versailles
complexul de trei strzi radiale de la Roma, converg spre poarta delPopolo
i mai departe trecind intr-un drum din afara orasului.Dar la Versailles, a
supus drumurilor radiale o interpretare diferit i o lime mult mai mare,
iara in locul portilororasenesti cu parametrii relative mici, a pus un mare
palat regal, ridicat pe o teras.
mpreun cu spatiile deschise la Versailles s-au utilizat la scar larg
pavaje circulare. Zona din fata Trianonom,Steaua regala, care incheie axa
compoziionala a parcului de la Versailles i numeroasele intersectii
circulare de alei, toate aceste au contribuit la aparitiapietelorrunda. Dup ce
Le Notre se ntoarcerea n Paris de la Versailles proiecteazapiete rotunde
din Champs Elysees.
Dup 15 ani (1685-1687) Mansart creeaz n Paris piata Victorii prima
de o forma circulara, fiind inconjurata de case cu un monument pe centru.
London
Spre deosebire de oraele din Europa continental, orae n Anglia s-au
dezvoltat n mod deliberat, fr sisteme de planificare urbana. Principalul
obiectiv al arhitectilor si clientilor sa axat pe construcia de locuine. La
acest timp, sa finalizat lucrarile asupra stiluiuiclasec a a casei englezesti, cu
planificarea incaperilor, supuse legilor de oportunitate. Astfel, n Anglia n
timpul dezvoltrii unui stat centralizat problema locativa a fost pe primul
plan, i umbrea restul aspectelor in planificarea urban.
Dup marele incendiu din 1666 , n Londra este pe deplin transformat
n cenu. Incendiu a distrus aproape toate casele din lemn construite n
oras. Deteriorat grav case de piatr i bisericii. Dupa care au urmat
proiecte de reconstructie a orasului, create de: C. Wren, D.Evelyni R.
Hook. Dintre aceste trei proiecte, cel mai demn de remarcat a
fostproiectuluni mare savant, matematician, astronom C. Wren. Trebuie
remarcat c Wren Cltoriamult prin Europa i a fost familiarizat cu cele
mai recente planificari urbane din timpul su: reconstrucia stradala din
Roma i crearea de compoziii grandioase de la Versailles i Paris. Acest
lucru la condus la ideea unei compozitii de plan regulat pentru Londra.
Proiectul nu a fost pus n aplicare. Proprietarii de case din Londra nu au
fost dispui s-i sacrifice terenurile lor pentru realizarea acestui plan
ambiios.
Pe de alt parte, dezvoltarea statelor mari centralizate n Europa i
consolidarea comerului internaional, contactele diplomatice i culturale a
promovat schimbul de experien i de aspiraiile pentru dezvoltarea unui
stil arhitectural european bazat pe renatere a formelor antice, i a fcut la
comand regulate de urbanism. n acelai timp, s-au observat, de
asemenea diferene semnificative n interpretarea de noi idei de planificare
urbanistica n diferite ri din Europa de Vest. S-au observasi schimbri in
realizarea lor. Astfel, n cazul n care principiile unei arte urbane noi aprut
n orae din Italia n secolele XV-XVI, apoi n Frana i n special n Anglia
aceste principii au fost dezvoltate mai ales n secolul XVII. De asemenea,
este remarcat faptul c cea mai mare parte a dezvoltrii urbane din aceast
perioad a rmasconstructiile medievale iar inovaiile au fost legate doar
de anumite ansambluri urbane sau orae-cetati de dimensiuni nu prea mari.
n ciuda diferenelor semnificative ntre ansamblurile urbane ale Renaterii

17. Influenta reciproca a principiilor de sistematizare intre


orasele din Anglia, Franta, Gemania/pe exemplul lucrarilor lui
K.Renne referitoare la reconstructia or.Londra in anul 1661.(1666)
Arhitectura ordinara, adusa de Inigo Jones, complet a nflorit n Anglia,
numai dup revoluia burgheza din secolul XVII in creatia celui mai mare
architect din acea vreme - Kristopfer Renne (1632-1723). Apogetul acestei
arhitecturi a fost, de asemenea, un cunoscator al artelor eruditul John
Evelyn.
Dup marele incendiu din 1666 or. Londra a fost complet transformat
n cenu. Incendiul a distrus practic toate cldirile din lemn din oras.
Deasemenea au suferit i casele din piatr i bisericile. In curnd au urmat
proiectele de reconstructie a orasului, de K. Renne, D. Evelyn si R.Hook.
Dintre aceste trei proiecte, cel mai demn de remarcat a fost proiectul
marelui savant, matematician, astronom K. Renne. Trebui de remarcat faptul
c K.Renne a calatorit mult prin europa i a fost familiarizat cu lucrarile
inovative din
timpul cela : reconstrucia sitematizarii planimetrice a
strazilor din Roma i crearea compozitiilor grandioase din Versailles i Paris.
Acest lucru la condus pe K.Renne la ideea de a crea un plan regulat a
or.Londra.
Proiectul su consta in aceea de a crea dou strzi radiale, care, isi au
inceputul de la poarta de vest a oraului din piata catedralei, indreptinduse spre est. Una dintre ele, este paralela cu Tamisa si ajungea pina la
cetatea Tower, cealalta traversa oraul i se ncheia la poarta de nord-est a
orasului. n inima oraului se propunea o piata mare in forma oval, unde
urma sa fie ridicata o cladire monumentala de burse i bnci. Aceast zon
servea ca un punct focal pentru nenumaratele strazi ce isi aveau inceputul
din zona data. Sistematizarea dreptunghiulara a strzilor din aceasta zona,
adiacente Catedralei Sf. Paul, i mai pitoreasca n zona de burse, au
fuzionat unirea ntr-o singura unitate compoziionala nu numai prin cele 2
strazi radiale, dar si prin marea promenada, proiectarea careia a fost, de
asemenea, programat n proiectul lui K.Renne.
Proiectul lui K.Renne nu a fost pus n aplicare. Proprietarii caselor din
Londra nu doreau sa renunte la paminturile ce le aveau in proprietate
pentru realizarea acestui plan ambiios a lui Renne. Ei au ales s rmn la
locurile lor, i dup civa ani, oraul a fost complet restaurat , iar sistemul
stradal al or. Londra i-a pstrat caracterul su medieval. i numai cladirea
mica(volumul suplu) a Catedralei Sf. Paul, proiectata de K.Renne n locul
unei cldiri vechi cu acelasi nume, i numeroasele biserici cu acoperisuri
conoidale, create de acelasi arhitect, au o introdus o anumit ordine n
centrul actual-spontan al oraului.
n general, urbanismul englez din sec XVII a continuat s se dezvolte
prin propriul su drum, distinct de celelalte orae continentale europene,
direcionind eforturile sale majore pentru rezolvarea sarcinilor legate de
arhitectura cladirilor de locuit. Aceast tendin cum nu se putea mai bine,
corespundea cu aspiraiile comune ale gndirii estetice ale Angliei din sec.
XVII, gasindu-si reflectatia n scrierile marelui filosof a acestui timp Francois
Bacon (1561-1626).
Dezvoltarea economic a Angliei n timpul renaterii capitalismului a
fost nsoit de o despartire a lumii feudale vechi i formarea unuei noi
ideologiei burgheze, precum i formarea de noi idealuri estetice.
Opinia lui F.Bacon despre arhitectura i mediului urban, sunt cuprinse n
programul su minunat, "Marea renastere a stiintei", n care el a redat un
tablou complet al starii sale moderne si legatura dintre arta si stiinta si
previziunile de dezvoltare a acestora pe viitor. Bacon nelege arhitectura ca
o parte din mediul natural creata si ordonata artificial.
n vederile filosofice a lui Bacon despre arhitectura, exist inca o
caracteristic nu mai putin important, menionarea careea este necesar
pentru nelegerea dezvoltrii arhitecturii i mai ales a gndiri estetice a
urbanismului din Anglia in sec. XVII. Aceasta este abilitarea ei cu o logica
inductiva, caracteristica metodei de cunoastere stiintifica a lui Bacon: de la
personal la comun (de la soldat la general), de la casa la oras. Metoda
inductiv a lui Bacon coincidea cu gndirea architectural-urbanistica
traditionala a englezilor. Prin acest lucru se explica faptul c
schemele"oraelor ideale" ale epocii
Renaterii, bazate pe modelele
logicicii deductive (de la comun la privat), nu avea nici un succes.
Rezumnd dezvoltarea urbanismului european de vest din secolele XVXVII, trebuie subliniat faptul c aceasta a fost o perioad cnd oraul a
intrat intr-o nou faz de dezvoltare socio-economic.

Industria i comertul din aceasta perioada aveau parial un caracter


capitalist i au nceput s escaladeze limita dincolo stilului de viata urban
din evul mediu cu restriciile sale de breasla. Pe de alt parte, dezvoltarea
marelor state centralizate Europene i consolidarea legaturilor(contactelor)
internationale comerciale, diplomatice i culturale au promovat schimbul de
experien i dorina de a forma un stil arhitectural pan-european(comun),
bazat pe renaterea formelor antice, i a fcut o regularitate in planificarea
urbana .
n acelai timp, s-a observat, de asemenea, diferene semnificative n
interpretarea de noi idei in planificarea urbana n diferite ri din Europa de
Vest. S-a observat si dificultati de punere a lor n aplicare n timp. Astfel, n
cazul n care principiile noii arte a urbanismului s-a format n oraele din
Italia n secolele XV-XVI., apoi n Frana i mai ales in Anglia, aceste principii
au fost dezvoltate mai ales n secolul XVII.
De asemenea, este demn de remarcat faptul c majoritatea aezrilor
urbane din aceasta perioada, au rmas caracteristice perioadei medievale
iar inovaiile atingeau doar anumite ansambluri urbane sau mici orasecetati.
n ciuda diferenelor semnificative ntre ansamblurile urbane epocii
Renaterii n Italia i clasicismului n Frana, intre ele se pot gsi multe
asemnri. Aceasta este in primul rind inceputul rationalitatii si aspirartiile
pentru o compoziie limpede, geometrica si corecta. Un loc aparte n
dezvoltarea urban a artei il ocupa Anglia, arhitectii careia au ncercat s
mpace tradiiile medievale a planificarii urbane , cu un timp nou.
345. Planul or. Londra, dup incendiul din 1666 .
*Prin culoare(alb) deschisa este aratata partea orasului care a ars.

346. Replanificarea or. Londra dup incendiul din 1666


A fost realizat de Khristopher Renne , lund n consideratie sistemul
existent de strzi.

succes n nord. Aici, la Marea Baltic, flota suedez era considerat n


continuare de nenvins, dar i Rusia ntre timp deinea nu numai o armat
puternic de uscat. Corbiile care erau construite una dup alta pe antierul
naval al Amiralitii aveau cele mai moderne dotri i puteau participa la
lupte de la egal la egal. O astfel de btlie a avut loc n anul 1714 lng
capul Hangut, iar ultimul punct n rzboiul cu Suedia a fost marcat prin
victoria flotei ruse la Grengam n anul 1720.
n data de 30 august 1721, n oraul Nishtadt (actuala Finland) a fost
semnat tratatul de pace ntre Rusia i Suedia. Rzboiul pentru ieirea Rusiei
la Marea Baltic s-a ncheiat. Victoriile Rusiei n Rzboiul Nordic au fost
srbtorite cu pomp n tnra capital. n memoria btliei de la Poltava,
care a avut loc n ziua Sf. Samson (17 iunie 1709), la ordinul lui Petru I, n
Sanct Petersburg au fost puse bazele Catedralei Sf. Samson, care la nceput
a fost construit din lemn, iar dup moartea lui Petru a fost reconstruit n
piatr. Ea exist i astzi.
NTEMEIEREA SANKT-PETERSBURGULUI
n data de 1 mai ale anului 1703, trupele ruseti, au ocupat cetatea
Nieshantz (la cderea n Neva a rului Ohta). Consiliul militar, n frunte cu
Petru I a decis, c aceast cetate nu merit refortificat: Nieshantz, dup
cum spunea nsui arul nu este suficient de puternic de la natura. Pe
lng aceasta, cetatea era poziionat suficient de departe de mare, astfel
nct suedezii aveau posibilitatea de a se ntri pe una dintre insulele deltei
Nevei, iar ruii oricum ar fi rmas rupi de litoral.
Cercetnd personal insulele deltei, Petru a gsit exact ceea ce i dorea:
Insula Iepurilor, care era aezat la desprirea Nevei n dou brae, n
imediata apropiere a mrii. Din toate prile insula era scldat de ape,
ceea ce reprezenta un element de aprare natural n caz de asediu. Iar de
pe insul, puteau fi bombardate corbiile dumane din orice direcie n-ar fi
ncercat ele s ptrund pe ru.
arul Petru cel Mare a fondat oraul pe 27 mai (16 mai stil vechi), 1703,
dup ce a recucerit Ingria de la Suedia. Insa numele la primit pe 29 iunie de
ziua Sf.Petru,cind sa pus inceputul fortaretii lui sf.Petru si Pavel. Acesta a
botezat oraul cu numele sf. su protector, Sfntul Petru. Iniial, oraul s-a
numit Sankt Piterburh, (numele apostolului Petru n limba olandez). Viitorul
ar a locuit i studiat o vreme n rile de Jos. Fortreaa suedez Nyen i
mai nou Nteborg se aflau pe aceast locaie, n zona mltinoas pe care o
traversa rul Neva ctre gurile de vrsare din Golful Finlandei.Fortreaa a
fost ridicat pe insula Iepurelui, pe malul drept al Nevei, la aproximativ 3 km
de vrsarea acestuia n mare. arul a vrut ca noua sa locuin s se
asemene construciilor olandeze, care i-au plcut att de mult, fapt pentru
care, cu vopsele din ulei pereii casei de lemn au fost vopsii sub form de
crmizi.
Mlatinile au fost secate i oraul s-a ntins n toate prile, dezvoltarea
noii localiti fiind fcut sub conducerea inginerilor germani invitai de ar
n Rusia. Petru cel Mare a interzis construirea cldirilor din piatr pe tot
ntinsul imperiului, cu excepia noii capitale, n felul acesta oblignd toi
meterii pietrari s vin s lucreze n Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat
cea mai mare parte a forei de munc.
Sankt Petersburg a fost gndit ca o nou capital a imperiului nc de la
nceput. Pentru poziia sa la Marea Baltic,este considerat de Pukin o
fereastr spre vest.Rusia este un important partener de comer pentru
Marea Britanie pentru muli ani.A fost o baz pentru navele lui Petru cel
Mare,protejat de insula fortreei sale,dup care Peter a fcut actualul ora
dup numele su.
Noul ora a nceput s creasc alturi de fortareata. Deja n noiembrie
1703, aici a fost pus temelia primei catedrale a oraului n memoria
faptului, c bazele cetii au fost puse de ziua Sfintei Treimi, aceast
catedral a fost numita Troitzkaya. Anume aici, n anul 1721, Petru I s-a
ncoronat ca mprat. De-a lungul secolelor XVIII-lea i al XIX-lea,
aristocraia rus a construit numeroase palate care au rezistat pn n zilele
noastre.
Planul fortaretii din petropalovsk.

18. Particularitatile urbanismului in orasele din Rusia in


sec.XVII-XVIII.Principiile generale.Infiintarea in anul 1703 a orasului
Sanct-Petersburg-noua capital a Rusiei.
Rusia n ceea ce privete dezvoltarea tiinei, tehnicii, a legislaiei sale
i a evoluiei instituiilor de stat se poziiona catastrofal n urma rilor
europene. O astfel de situaie devenea periculoas pentru nsi existena
statului rus. Se simea nevoia unor reforme n toate sferele de activitate a
rii.Pentru a stabili relaii de afaceri i a dezvolta comerul cu statele
europene, Rusia avea nevoie de ieire la mare, pe care, pentru moment nu
o deinea. La nceput, Petru a declanat aciuni militare n sud, ns lupta
pentru litoralul Mrii Negre nu a adus rezultatele ateptate, astfel nct arul
i-a ndreptat atenia ctre litoralul Mrii Baltice, unde la nceputul sec. XVIII
domina puternica flot a regelui suedez Karol al XII-lea. Era necesar ca
Rusia sa-i reia teritoriile nordice, pe care le-a cedat Suediei n urma
nelegerii de la Stolbov n anul 1617.
n anul 1700, Rusia a nceput un rzboi, care a durat 21 de ani i s-a
numit Rzboiul NordicDeja n anul 1702, armata rus a cucerit cetatea
Noteburg. Aceasta a reprezentat prima mare victorie n rzboi, n cinstea
creia Petru a redenumit Noterburgul n Shliselburg (oraul-cheie).Dup
un an, ruii avnd succes, au cucerit nc o cetate, care era considerat de
necucerit cetatea Nieshantz. Aceast victorie le-a deschis calea ctre
delta Nevei, ctre mare. La civa kilometri de de Nieshantz, pe insula
Iepurilor, in luna mai a anului 1703, au nceput s construiasc o cetate
nou, care a primit numele de Petropavlovsk. Oraul, care s-a dezvoltat n
jurul cetii a devenit noua capital a Rusiei, iar ruii au obinut mult rvnita
ieire la mare.
Urmtoarele victorii, ruii le-au obinut n interiorul rii, iar dup
victoria n btlia de la Poltava, Petru I i-a continuat aciunile militare de

19. Particularitatile structurii de sistematizare a oraselor din


Europa Occidentala, Rusia si SUA.(structuri de sistematizare radial
inelare,radiale, dreptunghiulare).
Folosirea planificarii urbane se limiteza pina in secolul 18-lea cind acest
sistem va fi pus in slujba unei remodelari a
oraselor existente.
In Rusia de exemplu majoritatea oraselor aveau forma radial inelara, de
exemplu orasul Moscova. Aceeasi structura are partea stinga a orasului
Novgorod, cunoscuta sub numele partea Sofiei. Planul orasului are forma
evantaiului (amplasarea strazilor),asa tip de retea este des intilnita in or. din
Rusia (Rostov, Costurma) ,unde cremlinul se afla in centrul orasului.
Deasemenea se intilnesc plane dreptunghiulare a orasului, des intilnite in
Siberia, care apareau in termen scurt conform ,,hotaririlor de guvern.

Capitala Siberiei- Tobolsc este impartita in doua parti: una premuntoasa(or


de sus)si alta podis(or de jos). In 1587 pe malul riului Iartis au fost
construite doua cremline situate la o distanta unele de altele. Ele au fost
unite de un zid iar in interior a fost ridicat un turn de forma patrata. Asa
structura palnimetrica o au orasele Iarcutsc,Iarsc. Orasul Kiev s-a dezvoltat
pe un relief neregulat sec 15-17 lea de aceea nu intilnim nici o sistemetizare
planimetrica,astfel e prezent un plan liber. St. Petersburg demonstreaza o
simbioza intre 2 retele cea dreptunghiulara cu cea radial inelara, centrul
orasului fiind asimetric.
Astfel cum n-ar fi planul orasului el repel reprezinta o compozitie unica,
cu un centru clar si o sistema stradala care depinde de topografia asezarii.
Astfel ca putem sustine ca orasele din Rusia dupa sistemul topografic se
afla la acelasi nivel cu orasele din Europa. In sec 17-lea majoritatea oraselor
din Europa de Vest au un sistem planimetric haotic,care sa creat de
sinestatator pe parcursul dezvoltarii orasului. In schimb, odata cu
dezvoltarea orasului planul general a orasului incepe sa se modifice de la
sistem neregulat la unul regulat. Primele incercari reusite le observam in
sistemul palnimetric a Versailles. Aici observam axa compozitionala
combinata cu un sistem radial de strazi.
Din sec 17-18-lea se introduce un normativ al lungimii strazilor si
dimensiunilor parcurilor. Lungimea axei parcului Versailles, a Chansses
Elysses,a bulevardului Nevski ,si lungimea parcului central din Washington
are aproximativ 3 km. Dupa hotarele Frantei ,la Rein in Prusia si Anglia apar
numeroase parcuri asemanatoare celui de la Versailles ,acest servind drept
un exemplu. Se folosesc structuri radiale si dreptunghiulare cu o axa
principala, asa exemple le putem observa la Londra si Washinton.

20. Rolul pietelor urbane in constituirea nucleelor


compozitionale pe exemplul orasului Paris, Londra, Viena, Venezia,
Roma, St. Petersburg, Moscova.
Piete regale- creatie a urbanismului francez, rezulta din 2 elemente pe
care Italia in sec. 16-lea le-a utilizat separat(piata cu program si statuia
suveranului). Primele piete regale apar la Paris Place Dauphine si Place
Royal in sec al 17-lea create de Henri al 4-lea. Place Dauphine are forma
triunghilara situata pe Ile de Cite, legata de Pont Neuf, iar Place Royale are
forma patrata. Astfel putem spune ca aceste doua piete au forme
geometrice care sunt supuse unui program arhitectural.
Place des concordes terminata spre sf sec al 18-lea.Piata inceputa de
Ludovic al 15-lea de la inceput era un optagon cu 8 statui-reprezentind 8
orase principale ale Frantei, asezate la marginile laturilor si in mijloc statuia
lui Ludovic. Dupa aceea a fost numita Piata Revolutiei iar in 1831 revine la
aceeasi denumire si in centru pietei este instalat un obelisc roz oferit Frantei
de Muhammed Ali, vicerege al Egiptului.
Londra. Piata Trafalgar amenajata in 1829 si 1841 pentru a comemora
victoria lui Nelson, in centru se afla coloana lui gigantica inconjurata de 4 lei
uriasi din bronz.
Viena. Piata Stefan Platz-situata in centrul orasului vechi unde se afla si
catedrala cu acelasi nume. Piata eroilor numita in cinstea lui Carol si printul
Eugeniu Savoiski,aslfel sunt situate statuile acestora din bronz in centrul
pietei. Piata Am Hof cea mai mare si cu cea mai bogata istorie din orasul
vechi.
Venezia. Piata San Marco- piata principala din Venezia consta din 2
parti: teritoriiul Grand Canale pina la clopotnita si insusi teritoriul pietei. Ea
a aprut in sec 9 ca un teritoriu in fata catedralei Sf. Marc si in 1777 a fost
largita.
Roma. Piata Navonna are 3 havozuri cel mai mare si mai deosebit fiind
Fontanul celor 4 fluvii. Deasemenea remarcam si piata din Vatican- Piata
San Pietro-locul unde se aduna pelerini pt a asculta mesajele papei. Aceasta
poarta de intrare in cetate e dominata de coloane ce o imprejmuresc.
Moscova. Piata Rosie principala piata a Moscovei, situata in partea de nv a fatadei Cremlinului construita la sf sec 15-16 , avind dimensiunile de
695m pe 70m.
St. Petersburg. Aflata la capatul bulevardului Nevski Piata Palatului se
deschide spre cele mai frumoase monumente din St. Petersburg
Amiralitatea si Ermitaj. In centrul pietei troneaza o coloana dedicata tarului.
Pina la mij sec 18 lea statuile pietelor regale reprezinta un principe
razboinic si victorios, in timp ce sculpturile piedestalului evoca triumfurile
militare ale domniei.

21 Particularitile urbanismului n oraele din SUA n sec. XVIII,


nceputul sec. XIX. Construcia Capitalelor Philadelphia i

Washington. Particularitile strucurii de sistematizare ale acestor


orae.
Urbanismul precum i economia de stat n SUA a evoluat cu tempouri
foarte rapizi dup rzboiul de eliberare, i mai ales dup Rzboiul Civil
(1861-1865) dintre statele nordice i sudice. Caracteristici distinctive ale
dezvoltrii urbane din Statele Unite sunt bine identificate n oraele
Philadelphia, Washington i New York.
Philadelphia este primul ora din USA care a fost construit dupa un
plan prestabilit. Fondatorul Philadelphiei, William Penn, n 1682, a nceput s
un ora pe un plan absolut dreptunghiular. Broad Street i Market Street
sunt axe perpendiculare principale ale sistemului dreptunghiular din
Philadelphia i sunt redactate n form de linii drepte infinite. Aceste strzi
au o lime de 30 m, adic de dou ori mai mare ca cea mai lat (la acel
moment) strad din Londra. La intersecia acestor strzi a fost proiectat
(nfiinat) Piaa Sfatului. ntreg teritoriul oraului a fost mprit n cartiere
dreptunghiulare de dimensiuni aproape identice, fiind limitate de strzi cu
limea de 7,5 m. Reeaua stradal din Philadelphia constituia 30% din
suprafaa total construit a oraului, mult mai mult dect era obiceiul n
acele zile n Europa. Planul oraului Philadelphia a servit drept model pentru
alte orae din SUA.

n timp ce oraul Philadelphia a nceput s-i mreasc teritoriul,


sistemul dreptunghiular al strzilor a devenit incomod pentru comunicarea
pe distane lungi. Astfel, n 1909, cu cheltuieli mari, a nceput construcia
unei strzi diagonale care fcea legtura dintre primrie (centrul oraului) i
parcul Fairmount situat n regiunea de nord-vest. Noua strad diagonal cu
o lungime de aproximativ 2 km i lime de 40-75 metri, a primit denumirea
Fairmount parkway. De-a lungul strzii au fost rezervate zone pentru cldiri
publice. Pentru a nchide perspectiva strzii, la captul ei a fost construit o
galerie de art i muzeu. Pentru organizarea circulaiei masinilor, n
Philadelphia au fost construite mai multe bulevarde largi (separate de-a
lungul su spaii verzi), acestea includ blvd-ul Roosevelt, prospectul Delaware
etc .
Planificarea oraului Washington, (capitala Statelor Unite), deine un
loc special n urbanismul SUA. Planul Washingtonului a fost elaborat n 1791
de arhitectul francez LEnfant. Planul oraului a fost modelat n stil Baroc
presupunea o reea stradal dreptunghiular (orientat ctre punctele
cardinale), traversat de bulevarde diagonale radiale care aveau drept
punct de pornire cldirea Capitoliului. De asemenea planurile LEnfant
prevedeau o grdin cptuit numit Grand Avenue de aprox 1.6 km
lungime i 120m lime n locul unde se afl acum National Mall.
Este dificil de a judeca msura n care planul LEnfant a fost pus n
aplicare, deoarece el a ajuns la n zilele noastre sub forma de schite
conceptuale. Este cunoscut doar c oraul a fost iniial conceput ca un port
comercial, de aceea n planul LEnfant un rol important a apartinut canalului
care trecea prin centrul oraului. La sud de Capitoliu, LEnfant a proiectat un
centrul comercial i de afaceri cu o pia de 720 x 420 m. Spre pia
trebuiau sa vin cinci strzi i bulevarde, inclusiv bulevardul care ducea
spre Capitoliu. La intersecia dintre aceste strzi LEnfant inteniona s pun
un havuz. Aceast parte a planului de a rmas nemplinit. De asemenea
planurile LEnfant prevedeau o grdin cptuit numit Grand Avenue de
aprox 1.6 km lungime i 120m lime n locul unde se afl acum National
Mall.
Mai trziu, LEnfant a mrit numrul de strzi diagonale, strduindu-se
s creeze un la mix de perspective i legturi mai scurte ntre diferite pri
ale oraului. Bulevardele oraului Washington au o lime de aproximativ 50
m i n cea mai mare parte sunt delimitate de copaci, iar ntre trotuarele
largi i cldiri se ntind benzi de plantaii de flori i arbuti. Celelalte strzi
au o lime de 27-30 m.

Centrul urban din Washington, este constituit dintr-un bulevard foarte


larg (bulevardul Constituiei), care merge n direcia rului Potomac, i
formeaz peisaje largi acvatice (lungimea bulevardului este de aprox. 3,5
km, limea de 300 - 600 m). Bulevardul este construit din cladiri, muzee, i
agenii administrative i este mprit n dou segmente: unul - de la
Capitoliu pn la monumentul lui George Washington, al doilea - de la
obelisc (monument) pn la mausoleul lui Lincoln pe malul rului
Potomac. n perioada mai trzie de dezvoltare, n jurul orasului Washington
sa-a creat o band continu de parcuri, unite printr-un drum circular.

22. Urbanismul oraelor de pe teritriul Moldovei la sfritul sec.


XVIII, nceputul sec. XIX. (pn n anul 1818)

n prima jumtate a secolului al 18-lea, perioada de asuprire


turceasc, arhitectura moldoveneasca a intrat n declin. Ca urmare, s-a
revenit formele arhitecturale vechi de planificare i de compoziie. In
aceast perioad nu au fost construite noi cladiri monumentale, dar nici
restaurarea monumentlor de arhitectura nu a avut succes: experii strini
invitai nu au inut cont de specificul stilului moldovenesc.
Jugul turcesc de 300 de ani nu a permis dezvoltarea oraelor din
Basarabia, din cauza jafurilor i distrugerilor permanente. Benderul i
Chiinul au fost ultima oara distruse i arse de ctre turci n timpul
retragerii lor n 1786-1787. Apropierea dintre Republica Moldova i popoarul
rus, care a nceput pe vremea lui tefan cel Mare i Ivan III i lupta comun
mpotriva Porii otomane, s-a sfirsit n 1787 cu eliberarea Basarabiei de sub
jugul otoman. n ultimul trimestru al sec. 18 au fost construite sau
restaurate multe dintre locurile de cult: Biserica Mazarache (1752 sau
1772), Biserica Sf. Constantin i Elena din Chiinu, Biserica Sfnta Treime
(1777), etc. La sfarsitul sec 18-lea arhitectii din Moldova au apelat la
traditiile din sec. 15-16, stil arhitectural care au aprut n zilele de glorie a
Moldovei, a nceput renaterea nu numai din piatr, dar i a arhitecturii din
lemn.
Dac n sec. 17 18, Moldova nu dispunea de mijloace i resurse
materiale pentru a construi cladiri uriase (se construiau biserici mici
parohiale i mnstireti ansambluri monastice, rupestre n locuri pitoreti),
atunci la nceputul secolului 19 au avut loc schimbri istorice importante - n
1812 Basarabia a intrat in componenta Rusiei, ceea ce a contribuit la
consolidarea poziiei financiare. Se creaza noi relaii sociale, are loc trecerea
de la feudalism la capitalism, se consolideaz identitatea naional,
reflectat n art naional distinctiv, ntruchipat n operele de art,
inclusiv n cele de arhitectur. Din acel moment are loc creterea oraelor,
creterea economic, construirea cilor feratecare faceau legatura dintre
Moldova si porturile maritime, dintre centrele industriale i culturale ale
Rusiei i Europa de Vest. Numarul populaiei creste rapid, se dezvolta
orasele. Odat cu aderarea la Rusia, lista oficial a oraelor includea: Ismail,
Ackerman, Bender, Reni, Chilia, si n 1818 Chiinu.
Conform clasificrii, toate monumentele de urbanism si arhitectura
sunt mprite n 9 tipuri:
1. Arta urbana (orae istorice i pri ale acestora, sate, rmasite ale
planificarii vechi, cartiere importante istoric, strzi, ansambluri
arhitecturale, etc)
2. Arhitectura rezidentiala (case urbane i rurale, palate, vile ...)
3. Arhitectura civila (cladiri administrative, comerciale, educaionale,
teatre, oficiile potale ...)
4. Arhitectura de cult (Mnstiri, biserici, turnuri, clopotnite ...)
5. Arhitectura militara (ceti, bastioane, ziduri, turnuri, ...)
6. Arhitectura industriala si a artei ingineresti (mori de ap i vnt,
poduri, vinrii ...)
7. Grdinritul i art peisagera (parcuri, iazuri, havuzuri, sculptura, mici
forme arhitecturale ...)
8. Monumente de arhitectura (obeliscuri, coloane, arcuri de triumf ...)
9. Forme mici arhitecturale n arhitectura populara (porti, fintini ...)
Pe teritoriul Republicii Moldova exist multe monumente arhitecturale si
urbanistice, cu structura tipologic variata.
n procesul de formare i dezvoltare a arhitecturii rezidentiale (
) din oraele i satele Moldovei, sunt mentionate mai multe
etape de dezvoltare economic i istoric a regiunii. Arhitectura populara
ncepe s renvie dup distrugerea dominaiei turceti i aderarea
Basarabiei la Rusia n 1812. n secolul al 18, incep.sec. 19 in provincie sunt
construite n primul rnd case cu o singura camera. Mai trziu, n secolul 19,
in arhitectura stilul dominant devine clasicismul, fiind reflectat att n
planificarea urban, dezvoltind un sistemul regulat de planificare, cit i n
arhitectura religioasa.
In secolul 18 pe malul Nistrului apar trei aezri relativ mari, Dubsari,
Tiraspol i Grigoriopol. Constructia or Dubsari a nceput pe locul tabrei
militare ruse, ce era amplasata linga o cetate turceasca care a fost
capturata. Oraul Cahul a fost planificat la inc sec 19. de catre tipografiile
militare ca un sat-localitate p-u colonizarea sudului Basarabiei. Tiraspol a
fost fondat n anii 80 de comandantul rus Suvorov. La inceput a fost doar o
asezare care deservea garnizoana cetii "Mediu", n care pn in anii 30 a
gzduit comandantii trupelor staionate n Basarabia. Tiraspolul cu siguran
s-ar fi transformat n sat, dar calea ferat a insuflat via nou n
oras. Grigoriopol a fost un loc pentru a cazarea () armenilor care
au scpat din inuturile turceti. Oraele de regul, cu excepia Tiraspolului
i Grigoriopolului, a aprut pe baza satelor-tirg, create inca in Evul Mediu.
Construcia Chiinului cu ndreptarea simultan a strzilor ntre partea
veche a oraului, sa nceput in anii 90. In sec 18 orasul sa dezvoltat ca un
centru administrativ - cultural i comercial, ca locaie a industriei de
artizanat. Pentru Imperiul Rus, el a fost un important centru militar i politic.

Satele, n cele mai multe cazuri erau amplasate pe versani (de obicei in
partea lor inferioara sau de mijloc) sau n vile rurilor. In timpul
constructiei se lua neaparat n considerare particularitile reliefului. Pe
parcursul istoriei s-au creat urmtoarele forme de asezari: dezordonata,
regulata, regulata cu orientare spre riu, etc. Cele mai vechi sate s-au pstrat

n partea central a Republicii Moldova. La nord dezvoltare a rezidentiala a


fost influentata de arhitectura tarilor vecine. Arhitectura satelor din sud se
deosebea prin amestecul de elemente ale culturii moldovenilor, bulgarilor,
ruilor, gguzilor, ucrainenilor, .a. Pentru raioanele centrale este
caracteristic aspectul neregulat al structurii satelor. La nord i sud, mai ales
unde relieful era linistit structura era regulata cu strazi drepte.
In centrul satelor se afla biserica si casele celor mai bogati
fermieri, magazine, fintina cu cruce. Casele erau ampalsate liber, nefiind
orientate de-a lungul strzilor spre care erau amplasate.
23. Urbanismul oraelor de pe teritoriul Europei, SUA, Rusiei,
Asiei, (Japonia, China).
La inceputul sec. XX se observa tempouri foarte mari de dezvoltare a
industriei in tarile capitaliste. Aceasta dezvoltare datoreaza urmatorilor
factori:
Largirea pietelor de desfacere atit in interiorul metropolei cit si in
colonii;
Caile ferate (din 1900-1913 au fost contruite 344mii km de cai
ferate);
Pregatirea de I razboi mondial.
Orasele gigantice ca Londra, Paris, New-York, Berlin au valorificat toate
resursele lor teritoriale si ca sa-si continuie dezvoltarea industriala au fost
nevoite sa recurga la folosirea teritoriilor invecinate. Populatia orasaneasca
se impartea in proprietari de locuite si arendasi. Acei din urma erau
lucratorii de rind, care aveau nevoie de un loc de trai permanent si ieftin.
Succint, factorii care au generat aceste mari schimbri au fost:
- dezvoltarea exploziv a manufacturilor i industriilor amplasate n
centrele urbane;
- creterea numrului de locuitori prin atragerea populaiei rurale
pauperizate;
- apar probleme noi, fr precedent:
necesitatea spaiilor de cazare pentru o populaie numeroas
asigurarea igienei publice: alimentare cu ap, canalizare, salubruizare
necesitatea destinrii unor edificii procesului educaional: coli,
activiti culturale etc.
punerea la dispoziia populaiei a spaiilor instituiilor i altor mijloace
de petrecere a timpului liber.
Insa detinatorii de capital (resurse materiale) nu erau cointeresati sa
construiasca noi blocuri deoarece acestea se rascumparau intr-o perioada
indelungata de timp. Cresterea populatiei in continuare a dus la criza de
locuite. La diverse congrese s-au cautat solutii si s-au propus 2 variante:

Creare interesului economic a detinatarilor de capital pe cale


artificiala si prin intermediul stabilirii unor benificii: deschiderea creditului si
reducerea pretului constructiei.

Inlocuirea actionarii private pe cea obsteasca.


In 1909 a aparut legea care prevedea acordarea creditului necesar
pentru proiectarea si construirea caselor de locuit pe o perioada de 80 de
ani. Cele mai mari succese in Arhitectura si Urbanizare s-au obtinut
surprinzator in zonele unde nu s-a tinut cont de monumentalitatea cladirilor
adica la periferii, aici cladirile sunt de diferite inaltimi si creaza complexe
mari locative.
In Germania, Franta, Austro Ungaria cladirile erau de inaltime medie 4
5, in Marea Britanie cu 2, avind un grad ridicat de confort.
Tot in aceasta perioada se initiaza normaeadensitatii contructiilor in
cartiere. Acest sistem se caracteriza prin existenta mai multor diametre de
cartiere locative (zone) care se ingustau in centru si se rarea la periferia
orasului. Cele mai populate cartiere (primul cerc) aveau o aglomeratie de
75%, al doilea cerc 65%, al treilea 65% cu conditia ca inaltimea nu va
depasi 10m si al patrulea cerc 50% cu aparitia fisiilor verzi.
Concomitent a fost solutionata si problema orientarii cladirilor pentru o
insolatie corecta a incaperilor de locuit precum si o amplasara a blocurilor la
o distanta necesara pentru organizarea aerarii spatiului creat de constructii.
Inca in anii 80 ai sec. XX pe strazile marelor orase a au aparut primele
tramvaiuri si automobile, care se puneau in miscare prin intermediul
vaporilor, energiei elecrice si benzinei. Transportul a constituit o mare
problema, care a fost partial depasita orin construirea magistralelor inelare
reciproc perpendiculare fiind ramificate si continuie. Fapt care lichida
problema transportului de tranzit a pasagerilor si a marfurilor. Acestui
sistem inelar de magistrale s-a alaturat Parisul, Viena. In Londra nu a fost
nevoie de reconstructie generala a retelei stradale, deoarece nodul feroviar
format in decurs de mai multi ani permitea ocolirea libera a capitalei Angliei
fara necesitatea de a introduce careva schimbari.
Dupa parerea lui Enar (arhitect apreciat petru lucarile sale urbanistice si
cercetari stiintifice) Moscova si Berlin au un plan general estetic si comod
pentru transport. Centru Moscovei compus dintr-un centru (nucleu) e
inconjurat de o magistrala inelara in diametru de 1km. De la aceasta
magistrala pornesc 11 strazi, fiind adaugator unite cu 2 inele mai mari. In
Berlin centrul avea in diametru 1.5km
si o axa de simetrie bine
determinata. Aceast centru este incojurat de o magistrala lineara de la care
pornesc uniform 14 strazi. In comparatie cu Moscova si Berlin, Londra are o
planificare mai neclara. Enar facind mai multe cercetari a ajuns la concluzia
ca in Londra sunt 3 puncte, adica trei virfuri a unui triunghi echilateral de 3
km. Aceste puncte servesc ca centre a 16 magistrale care radiaza ca razele.
El a ajuns la concluzia ca asa tip de plan general caracteristic pentru Paris,
Londra, Berlin si Moscova are un efect pozitiv , avind diametrul
magistralelor de la 1-3 km si 12-15strazi radiale.
Analizind detaliat planul general al Parisului, Enar a constatat ca
sistema radiala a orasului nu corespunde normelor standart ce asigura o
circulatie libera fara ambuteiaje, deoarece diametrul magistralei liniare era
de 4km, iar nr de strazi radiare erau insuficietnte. Insa observarile lui Enar
nu au fost luate in consideratie si de aceea modelul planului general al
Parisului a fost folosit ca baza al altor orase ca: Deli, Australia, Canber.
In proiectele de reconstructie a Philadelphiei si Chicago au fost facute
incercari de lichidare a retelelor stradale regulate si monotone. Ajungind la
concluzia ca sistemul regulat stradal are un coieficient mare de linii
nedrepte americanii au incercat sa corectezi situatia construinde magistrale
diagonale. In Chicago s-a proiectat un evantai de raze stradale care radiau
din centru in apropierea lacului Michigan. In rezultatul cinstruirii

magistralelor in tarile capitaliste s-a rezovlvat doar problema transportului


cea a locuintelor raminind in continuare deschisa.

24. Particularitile urbanismului n oraele din Europa


Occidental n a doua jumtate a sec. XIX n condiiile crizei
economice i tehnice.
La inceputul sce XIX cele mai mari orase a tarilor industriale se aflau in
stare de criza economica si tehnica deci sec XIX poate fi numit secolul
crizei oraelor, necatind la faptul ca Anglia si Franta, ca si in alte state
europene se faceau incercari de a se construi case de locuit pentru
lucratori si chiar se organizau cartiere speciale cu locuinte ieftine, situatia
raminea neschimbata. Cocioabele se raspindeau foarte rapis, formind
marginile oraselor mari. Concentrarea mare a acestor locuinte, lipsa
incaperilor iluminate, ventilarea necesara, lipsa conductelor de apa, precum
a unui sistem de canalizare a creat conditii optime pentru raspindirea
tuberculozei si a altor epidemii.
Criza locuintelor era insotita de criza transportului , care a luat inceput
in a doua jumatate a sec XIX. Criza transportului se imparte in 2 faze:
- Prima faza a avut loc intre anii 1840-1860, dupa aparitia cailor ferate
- A doua faza in 1890 si a continuat mult timp.
Perioada de tensionata a celei de a daua jum a sec XIX se explica prin
faptul ca linii cailor ferate ajungind in centrul oraselor nici decum nu se
ramificau, in consecinta fluxurile de pasageri (de tranzit) si a marfurilor erau
indreptate spre reteau stradala primitiva. In conditiile cresterii populatiei si
activitatii acesteai transportarea pasagerilor dintr-o gara blocata in alta s-a
transformat intr-o problema serioasa.
Pentru rezolarea acestei probleme in Paris a fost modificat planul
general in 1852-1870. Construirea intre garile feroviare a bulevardelor
liniare si magistralelor inelare a permis considerabil imbunatatirea
transportului continui inlaturind accesele blocate. Cu acelas scop a fost
construita magistrala inelara Ring Strasse din Viena. Spre deosebire de
Paris si Viena, solutionarea transportului de tranzit in Londra s0a produs fara
reconstructia radicala a retelelor stradale. O data cu scurgerea timpului
nodul feroviar din Londra a dat posibilitatea de a traverasa si ocoli lesnicios
capitala Angliei fara a schimba ruta luata initial. Insa o data cu construirea
metropolei in Londra miscarea a devenit si mai libera. In mod analogic, cu
ajutorul cailor feroviare in Berlin a fost asigurat transportul liber de tranzit
peste intregul oras inca in ani 80 ai sec XIX. Insa criza mijloacelor de
deplasare nu a fost solutionata complet deoarece rolul principal in
trasnsportul orasenesc era de a asigura circulatia la nivel local ( orasenesc)
si nu cel de tranzit. La inceputul sec. XX criza s-a agravat. Ambuteiajele in
cele mai mari intersectii orasenesti au devenit fenomene obisnuite. In 1900,
au inceput sa functioneze primele statii de metrou : Londra, Paris,
Budapesta, New York . Tramvaiul electric numai aparuse in expluatarea
publica, transportul auto era foarte neinsemnat, circulind cu o viteza foarte
mica.
n aceast perioad este postulat lizibilitatea structural ca un atribut
al expresivitii arhitecturale
O astfel de situaie a impus luarea unor msuri de natur
administrativ, social i urbanistic.
Msuri administrative
- au fost emise legi de sistematizare urban (n anul 1909 apare prima
Lege a sistematizrii urbane, n Anglia);
- s-au constituit comisii de analiz i prognoz (1947 Comisia Barlow,
Anglia);
- s-au nfiinat organisme guvernamentale: comisii de planificare
urban, ministere i departamente ale sistematizrii urbane i teritoriale,
ale mediului etc.
Msuri de natur social
- au aprut micri sociale pentru reforma sanitar i urban;
- s-au constituit societi n vederea promovrii comunitilor industriale
complet sistematizate, complet i complex construite i dotate.
Msuri arhitectural-urbanistice
- urbanistul englez Ebenzer Howard elaboreaz celebrul proiect al
oraului grdin, care a influenat mulr gndirea urbanistic
contemporan. Faimosul model era prevzut pentru o populaie limitat la
30.000 de locuitori, plus 2.000 de proprietari agricoli, dorindu-i s mbine
avantajele vieii de ora (locuri de munc, afirmare social) cu binefacerile
vieii de la ar: mediu sntos, contact cu natura etc., eliminnd
dezavantajele ambelor feluri de via. Acest tip de orae (izolate, prin
definiie, unele de altele prin centuri verzi) puteau fi eventual grupate la
periferia unui ora central (aflat la o distan cuprins ntre 5 i 32 de km.),
a crui populaie nu ar fi trebuit s depeasc 58.000 de locuitori.
- Se constituie Congresele Internaionale de Arhitectur Modern
(CIAM).
Asa era situatia marelor orase a tarilor din Europa occidentala in a 2
jumatate sec. XIX, inceput sec. XX.

25. Rolul lucrrilor baronului Haussmann, refiritoare la


replanificarea centrului Parisului pentru practica urbanismului pe
plan mondial.
Haussmann (1853-82) alsacian, prefectul lui Napoleon III:
I se incredinteaza sarcina de a transforma capitala Frantei dintr-un oras
medieval cu cartiere excesiv proletare, incapabil sa mai faca fata
problemelor sec.XIX (oras cu strazi intortocheate, ce au permis baricadele
de la 1848 intr-un oras modern, al marii burghezii, al noii puteri capitaliste.
Este bine cunoscut faptul ca principalul efect al reconstructiei
Haussmaniene au devenit noile bulevarde pariziene,cu sirul cladirilor
aranjate exact, tinind cont de regimul de inaltime al acestora,fiind mai tirziu
reflectate in picturile marelor impresionishti.In realitate ,efectul este mult
mai mare si mecanizmele de realizare nu pot fi comparate cu nimic de pina
atunci.Napoleon al III-lea in 1853 il numeste pe Geoges Haussmann in fuctie
de prefect al Senei.Obtinind o mare autoritate ,Haussmann in marea
majoritate a redesenat reteaua stradala a Parisului,demolind o mare parte a
vechiului Paris,pentru a crea axe care ar trece prin capitala si vor oferi
privelesti (perspective) minunate spre monumentele orasului.Toate lucrarile
urbane au avut ca motiv schimbari sociale si militare.
Haussmann
a
transformat
strazile
inguste
a
Parisului
in
bulevarde,devenind primul din urbanistii modernisti care a creat reesind din
propriile viziuni a unui nou oras ,deseori ne luind in consideratie necesitatile
straturilor sociale de jos.Haussmann construieste o serie de teatre pentru
elita orasului,a creat citeva parcuri,insa principalul fiind faptul ca a creat
accesul liber de la cartierele rezidentiale spre locurile de cultura.Oamenii de
rind,lucratorii au fost stramutatsi spre periferiile orasului,in locurile unde se
construiau fabrici si uzine.
Vechiul Paris era un loc bun de refugiu pentru saraci si bolnavi care is
gaseau loc de trai in strazile inguste si neluminate. Haussmann a pus capat
situatiei create proclamind ca a venit timpul spatiilor deschise,bulevardelor
largi si a luminii electrice.
Dup moda urbanistic haussmannian s-au construit o serie de orae
europene in Italia ,Belgia, Suedia si chiar si in Mexico. Bucuretiul, capitala
Romniei, precum i Clujul, au beneficiat de construcii bazate pe planurile
pariziene ale lui
26. Urbanismul mondial la nceputul sec. XX. Influiena
industriei asupra dezvoltrii i structurii de sistematizare a
oraelor.
Urbanismul progresist. La nceputul sec. XX, viziunea asupra
dezvoltrii oraului industrial promovat n secolul anterior i n special cea
a lui Tony Garnier din 1901, a stat la baza apariiei urbanismului raionalist
modern.
n 1928 se constituie o micare internaional denumit CIAM
(Congresul Internaional de Arhitectur Modern), care va promova stilul
internaional n arhitectur i urbanismul progresist n dezvoltarea oraelor.
n 1933, arhitecii CIAM elaboreaz un manifest doctrinar - Carta de la
Atena, care reflect principiile urbanismului progresist, obsedat de
modernitate.
Oraul sec. XX trebuie s aparin epocii sale, s fie n pas cu
progresul tehnologic, s-i afirme contemporaneitatea prin tot ceea ce
constituie tehnica de vrf: uzina, automobilul, avionul.
Promoveaz estetica modern, bazat pe raionalitate i austeritate,
manifestnd un anume dispre pentru oraul vechi - demolarea
cocioabelor va face loc suprafeelor verzi.
Urbanism deschis
In prima perioada a sec. XX, pina la primul razboi mondial,rata anuala
de dezvoltare a industriei mondiale atingea 5%. Extrem de repede se
dezvoltau ramurile noi, in primul rind cea electrica si chimica.Una din
cauzele dezvoltarii industriei era largirea pietei de desfacere.Un factor
important devin caile ferate si drumuri,devenind premiza pentru aparitia
noilor centre atit si asimilarea a noilor teritorii.Primul razboi mondial a avut
un impact enorm asupra urbanizmului. Cu o viteza enorma au inceput sa se
dezvolte orasele care aveau in componentsa sa uzine si fabrici care se
ocupau cu industria grea astfel precum orasul Ruhr sau Dortmund din
Germania.
Spre incepul secolului orasele mari Londra, Paris,Berlin,New york
precum si altele nu mai erau in stare sa tina fatsa fluxului de oameni.Astfel
unica solutie devine popularea zonelor periferice a oraselor unde si apar asa
numite orase satelite.Aceasta devine inceputul formarii megapolisurilor
cunoscute astazi.
Primele astfel de localitati aveau reprezentau o aglomerare de casecazarme cu un nivel scazut al comodotatilor. Deseori ele se foramu in jurul
unor fabrici si erau lipsite de vre-o planificare preventiva sau idee generala
de amplasare.
Teritoriile oraselor am inceput a fi impartite in 2 parti: in centre a fost
concentrata constructia cladirilor administrative,magazine,intreprinderilor
de vinzare-cumparare,locuintselor oamenilor cu venit inalt ,bancilor si
institutiilor financiare cit si a obiectivelor social-culturale.La periferii erau
am ]plasate locuintsele muncitorilor,cladiri industriale
Tectonica cladirilor in timpurile capitaliste in primul rind reesea din
venitul pe care il va putea aduce. Astfel imaginea orasului se creea prin
aparitia cladirilor masive in locuri total straine.Astfel monumentele de
valoare fiind deseori acoperite de cladiri noi-construite. Cladirile companiilor
majore,care concurau intre ele ce tine regimul de inaltime,devin
dominantele oraselor.
Sistemul rectiliniu de planificare a oraselor devine principala metoda a
perioadei,ceea ce permitea constructia cladirilor mari de locuit.Pentru
urbanismul la inceputul sec. XX schema radiala a retselei stradale era
folosita mai mult in cazurile extinderii ulterioare a orasului.
In mare parte urbanismul propriu-zis este 'umbrit' de progresul
tehnologic al perioadei. Strazile devin magistrale,bulevardele nu mai pot
face fata numarului de automobile,pietele si scaururile devin intersectii.

27. Orae-grdini i suburbii-grdini n zona litrof a


oraelor gigantice (pe exemplul oraelor Paris, Londra, Berlin,
Moscova).
Primul deceniu al sec. XX a fost marcat de ncercri de a propune noi
forme de aezri urbane. Aceast propunere vine din partea lui Ebenezer
Howard (1850-1928), sociolog-utopist englez. Constatnd criza inerent a
oraelor-gigantice Ebenezer Howard nu caut posibiliti de a iei din
aceast criz prin intermediul unor msuri radicale de reconstrucie
arhitectural-planimetric a oraelor. Oraele mari i se asociau lui Howard cu
oamenii grav bolnavi. Dup prerea sa aceste orae trebuiau lecuite n
primul rnd printr-o reducere permanent a numrului de locuitori, care
trebuiau mutai n alte aezri urbane. n baza acestor probleme s-a nscut
ideea lui Ebenezer Howard, de a crea al treilea magnet n care s fie
mutai locuitorii oraelor mari,care fiind creat n snul naturii i n afara
oraelor i satelor, ar fi combinat toate avantajele vieii urbane i rurale. Al
treilea magnet (n contrast cu primul i al doilea,adic ora i sat),
dup planul lui Howard trebuia s devin independent din punct de vedere
economic oraul-grdin . Devenind cu timpul mai multe la numr
oraele-grdini trebuiau s absoarb oraele gigantice.

Schema ideal a oraelor-grdini


Ideea lui Howard n privina oraelor-grdini avea trei aspecte de
baz: social, economico-geografic, urbanistic.
Schema planimetric a oraului propus semna cu sistemul planetar,
centrul cruia era un ora gigantic.
La periferiile Londrei, Howard propunea s construiasc zeci de orae,
pentru a transfera n ele ntreprinderi industriale i comerciale, cu scopul de
a reduce numrul locuitorilor din capital. n urma izolrii oraelor-grdini
de centrul urban se evideniau anumite probleme, deoarece o bun parte
din cldirile publice erau inaccesibile. Ca soluie a acestei probleme Howard
propune gruparea oraelor de acest tip ntr-o federaie din ase oraegrdini(32 mii loc. n fiecare), care ar nconjura centrul cultural-social (58

mii loc). n felul urmtor fiecare federaie ar crete pn la 250 mii de


locuitori pstrndu-i n acelai timp avantaje sale.
Schema planimetric a unui Ora-grdin n parte era chibzuit de
Howard ca un teritoriu urban de o forma circular, care trebuie s fie
nconjurat de teren agricol. Limita terenurilor agricole trebuia s fie supus
nverzirii n interesele oraului, ns pe terenurile libere li se permitea s se
stabileasc cu traiul fermierilor, maxim 2000-2500 mii loc.). Raportul dintre
teritoriul urban i rural era de 1:6 . Oraul putea avea o raz de maxim 2
km. Fiind de aa dimensiuni, spaiul verde din jurul oraului era mult mai
accesibil. n afar de parcurile exterioare oraul n interior era saturat cu
verdea. Scuarul central nconjurat de cldiri publice, apoi un bulevard lat
n form de cerc cu coli i complexe sportive, apoi grdinile individuale i
aleile de-a lungul strzilor radiale. n preajma periferiilor oraelor trebuiau
s fie amplasate ntreprinderile industriale ecologice. Calea ferat fcea
legtura oraului-grdin cu alte aezri urbane i cu oraul central.
Lechvort(denumirea provine de la numele satului situat pe acest loc
anterior) este primul ora-grdin din Marea Britaniei (construit la 55km
de centrul Londrei). Construcia sa a nceput n anul 1904 dup planul
general elaborat de Raymond Envin i Barry Parker. Planul general era
organizat dup schema teoretic a lui Howard. n centrul oraului era
amenajat un scuar plantat perimetral cu arbori. De la scuar n 12 direcii au
fost construite drumuri radiale.

Lechvort - primul ora-grdin din Marea Britaniei (construit la 55km


de centrul Londrei).
Unul din aceste drumuri avea o lime de 30m i devenise artera
principal care fcea conexiunea oraului cu calea ferat. n jurul zonei
centrale a Lechvortului, precum i n schema ideal a lui Howard a fost
prevzut o magistral inelar, n interiorul creia erau amplasate cldiri
publice i comerciale.Zona industrial deasemenea forma un inel pe limita
exterioar a oraului, chibzuit n aa fel ca zona rezidenial s nu fie
complet tiat de mediul rural. Deosebit de reuit a fost organizat
planificarea i construcia complexelor locative mari, densitatea crora era
de 12 case pe un teren de 4047m. De fapt ansamblurile de blocaje i
peluze, organizate n partea exterioar n form de potcoav reprezentau
calitile funcionale i estetice a oraului, care i-au dus faima n ntreaga
lume. Dar n pofida construciilor de o calitate nalt, oraul era populat
foarte lent.n primii cinci ani a fost populat de 5000 de oameni, dar dup
anul 1908 s-a populat i mai puin. La nceputul primului rzboi mondial
Lechvortul avea circa 8400 de locuitori, dar dup 25 de ani de la fondarea
oraului avea doar 14 mii de locuitori.
Velvin era al doilea ora-grdin din Marea Britaniei, care la fel de
greu a fost populat( n anul 1928 avea o populaie de 7000 de locuitori).
Problemele de baz care au dus la eecul lui Howard erau dificultile de a
realiza o economie autonom i indisponibilitatea maselor muncitoare de a
procura aceste case confortabile. Foarte puini dintre locuitorii capitalei au
convenit s schimbe casele i apartamentele lor din ora pe vilele situate
ntr-un mediu rural.
Hempstead era prima suburbie-grdin amplasat n partea de nord a
Londrei. A fost construit dup proiectul lui Raymond Envin.

Hempstead - prima suburbie-grdin amplasat n partea de nord a


Londrei

Oraul-grdin Dransilieomuiet din suburbia Parisului, 1932 (arh. E.


Builduin)
Germania a fost ara, care cel mai activ a perceput concepia
reformatorilor englezi, nregistrnd o cretere intensiv i rapid n domeniul
industriei i urbanisticii. Paralel cu industrializarea capitalist, la sf. sec. XIX,
la comanda antreprenorilor, se construiesc sate pentru muncitori,
amplasate mai des n preajma fabricilor. n 1902, n Germania este fondat
societatea oraelor-grdini. Oraul-grdin devine un exemplu ideal n
domeniul construciilor de locuit cooperative. Primul ora-grdin din
Germania, apare n anul 1907, n Hellerau, amplasat n apropiere de oraul
Dresden (arhit. G. Mutezius, G. Tessen, R. Rimershmid). Acest ora a
reflectat ideile social-culturale legate de acest tip de amenajare. n cadrul
acestui ora au fost construite fabrici i ateliere, Casa Poporului (arh.
G.Tessen) i coala de balet, transformndu-l astfel ntr-un centru cultural.
Alte orae-grdini din Germania reprezentau mai mult suburbii ale oraelor
mari (Berlin-Falkenberg, Leipsig-Marienbrunn, Karlsruhe-Ryuppur, Essen Hyuttenau).
Pe exemplul oraului-grdin Falkenberg de lng Berlin, construit de
arhitectul Bruno Taut n anii 1913-1924, putem observa transformarea
treptat a oraului-grdin n ora-satelit n componena unei aglomeraii.

Oraul-grdin Falkenberg amplasat n apropierea Berlinului, 1913 (arh.


B. Taut)
Reprezentanii noilor tendine din domeniul urbanisticii ai sec. XX n
Rusia au fost V. Semenov, autorul proiectului oraului-grdin din
Prozorovskaya pentru muncitori, amplasat n apropierea Moscovei, realizat
n annul 1912.

Planul general al oraului-grdin din Prozorovskaya, amplasat n


apropierea Moscovei, 1913 (arh. V. Semenov)
n anul 1922 a fost fondat Organizaia oraelor-grdini a RSFSR. n anul
1918, Consiliul Moscovei au analizat propunerea crerii unui sistem de sategrdini n jurul Moscovei. Ideea oraelor-grdini se transform i aici n
conceptul de aglomeraie n care oraele-satelite mpreun cu oraul central
formeaz un sistem complex ramificat. n istoria urbanismului sovietic a mai

fost un proiect de descarcare a oraului Moscova prin intermediul oraelorsatelii (proiect sub conducerea lui A. Sciusev). n explicaiile de pe acel
proiect oraele-satelii erau numite orae-grdini i erau plasate n mai
multe rnduri, n jurul regiunilor centrale (cte trei, patru la fiecare din
direciile radiale ale aglomeraiei). n acea perioad teritoriul Moscovei se
incadra n limitele radiale ale cilor ferate. Proiectul se referea la un tip nou
de dezvoltare i anume la un sistem vast de aglomeraii care era de patru
ori mai mare dect oraul existent n diametru i de 16 ori mai mare dup
suprafa. Aceste idei au fost aplicate n practic prin proiectul Moscova
Nou.

28.Primul rzboi mondial din anii 1914-1918. Migrarea


populaiei. Distrugerea oraelor. Apariia noiunii de amenajare a
teritoriului n anii 1919-1925.
ntr-un studiu dedicat dezvoltrii urbane nu este necesar s menionm
istoria primului rzboi mondial. Cu toate acestea nu putem ignora victimele
umane i distrugerile provocate de acel rzboi. Deasemenea trebuie de luat
n consideraie migrarea populaiei cauzat de aciunile militare i de
reconfigurarea granielor de stat.
Panicul ora belgian Louvain a fost distrus de nemi n august,1914. n
flcrile grandiosului incendiu cauzat de atucurile incendiare i de focul
artileriei au fost distruse: o catedrala gotic foarte frumoas din sec. XV,
cea mai veche din nord-vestul Europei, biblioteca universitii Louvain i
circa 1400 de case de locuit.
Utilizarea ulterioar de ctre germani a armelor cu o raz lung de
aciune pentru a bombarda Parisul au cauzat daune mai mult morale dect
fizice. Raidurile aviatice a germanilor asupra Londrei au avut un efect
devastator i mai mic. n Romania, Serbia, Heregovina doar n cazuri mai
rare oraele deveneau obiective bombardate mult timp, ca rezultat
distrugerile au fost relativ mici. Cel mai afectate au fost oraele din nordul
Franei i Belgiei. n ceea ce privete teritoriile ndeprtate de fronturile de
lupte i aproape toate oraele Germaniei i Austro-Ungariei s-au pstrat n
ntregime. Na nivel naional problema restaurrii oraelor au aprut doar n
trei ri europene: Frana, Belgia, Serbia. De o reconstrucie postbelic au
avut nevoie i pricipalele centre militar-industriale a Europei de vest:
regiunile Essen i Ruhr, Hamburg, Berlin, Marzeburg i Chemnitz, Praga,
Pilsen(fabrica Skoda), Viena, Milan, Torino(fabrica Fiat), Toulouse, Saint
Etienne, Le Creusot(fabrica lui Schneider), Nantes, regiunea Lorraine,
Nancy, regiunea Saar, Paris, Lille Roubaix, Londra, Sudul rii
Galilor,Birmingham, regiunea Midland, Newcastle, Glasgow.
Primul rzboi mondial a fost motivul migraiilor mari de oameni n
Europa dar i pe alte continente. n ansamblu migraia n timpul rzboiului
era foarte divers, contraversat i complicat, ndeosebi n rile implicate
n
rzboi.
Odat
cu
mobilizarea,populaia
unui
ora
automat
scadea,concomitent cretea pe baza unitilor militare concentrate, rniilor
i prizonierilor.
n primele luni de rzboi n Belgia i Frana a avut loc o migraie a
naiunilor, cnd guvernul belgian a fost evacuat n Le Havre iar guvernul
francez a fost evacuat n Bordeaux, ceea ce a cauzat o panic i o emigrare
haotic a cetenilor acestor ri. n ajunul btliei din Marna, Paris nu a
rmas nimeni, cu excepia unui numr mic de ofieri de poliie i veterani ai
rzboiului franco-prusac, voluntari n aprarea capitalei sale. Dar cnd
rzboiul s-a ndeprtat, populaia indigen s-a ntors n Paris. n oraele
situate n spatele frontului soseau cadre noi i refugiai de pe linia frontului,
n timp ce oraele-porturi devenise porile de acces pentru furnizarea rilor
aflate n conflict, permanent actualizate cu un nou contingent de
muncitori,recrui. Aceti oameni aveau nevoie de hran, adpost i locuri de
munc, ceea ce transforma multe orae n zone de tranzit.
Sfritul rzboiului a provocat o emigrare deosebit a populaiei.
Demobilizarea armatelor, deplasarea oamenilor din cauza frontierelor de
stat, creterea natalitii au contribuit la creterea oraelor. Dup rzboi
circa 600 mii de oameni anual emigrau din Europa n America. Din pcate
nu au fost posibiliti de a urmri modificrile demografice a populaiei n
timpul rzboiului(1914-1918), nu a fost fcute recensminte. Statistica
internaional din perioada postbelic demonstreaz un declin semnificativ
al populaiei din Frana i Germania. ns n anul 1920 populaia oraelor
mari din aceste ri a crescut. Motivul principal al creterii oraelor
europene n timpul rzboiului a fost dezvoltarea industriei militare. Cretera
numrului de locuitori era influenat direct de poziionarea fabricilor i de
ritmul dezvoltrii industriei militare. mpreun cu aceste centre industrialmilitare creteau i oraele n care erau localizate intreprinderile de
deservire a armatei. Statisticile arat i o cretere semnificativ a populaiei
n capitalele i oraele mari ale rilor renscute ca Cehoslovacia i Polonia.
Au crescut i mai mult oraele Belgrad (23 ), Helsinki (34 ) i Sofia(50 ).
Sec. XIX s-a reinut iar sec. XX n urbanistic a aprut tocmai n anii
1920-1930. Perioada interbelic este clar mprit n mai multe perioade,
semnificative att pentru istoria mondial ct i pentru dezvoltarea noilor idei
n amenajarea teritoriului. Primii ani de dup rzboi au fost marcai de un
avnt revoluionar i de o situaie economic instabil. n Uniunea Sovietic
este o perioad de romantism revoluionar, n Germania este o perioad de
expresionism n toate domeniile culturii,avnd i un impact asupra
conceptelor de dezintegrare a oraelor. Nevoia reconstruciilor de dup
rzboi impune apelarea la soluiile teritoriale raionale, care i gsesc
expresia n crearea primelor proiecte de planificare regional n Uniunea
Sovietic, Marea Britaniei, Frana i Germania. O realizare semnificativ a
acestor ani au fost ideile oraului divizat, elaborate de Eliel Saarinen i Erich
Gloydenom.
A doua perioad (1924-1928) s-a remarcat printr-o stabilizare a
regimului sovietic i o stabilizare temporar i relativ a capitalismului din
rile europene. n europa central i de vest sunt ani de prosperitate pn
n anii 1928-1929. n Uniunea Sovietic este o perioad de regenerare,
reconstrucie i industrializare socialist. n Occident i n Uniunea Sovietic
pentru aceast perioad sunt caracteristice activitile inovatoare n
domeniul planificrii urbane i sistemelor de amenajare. n aceti ani Le
Corbusier atrage atenia urbanitilor cu propunerile sale n privina oraelor

cu o concentraie mare de cldiri, prezentate n proiectul Oraul


contemporan pentru trei milioane de locuitori, Planul Vuazen, pentru oraul
Paris, publicat n anul 1925 i proiectul Oraului radiant, din anul 1930. La
sf. anilor 1920, a fost finalizat faza de cercetare a ideilor urbanistice
prezentate de cele mai dezvoltate ri din europa de vest (ideile oraelorgrdini), apar idei noi n amenajarea teritoriului n Germania, o ar nvins
dar foarte dezvoltat, care dup anii de rzboi era ntr-o situaie destul de
acut n ceea ce privete problemele sociale.

n rile slavone din aceast zon i n Ungaria n fruntea problemelor


sociale era problema ranilor. Prin asta se explic atenia fa de noile
probleme sociale i relaiile spaiale ale oraului cu satul n lucrrile
arhitecilor unguri i polonezi. Din momentul schimbrii procesului de
nsuire a concepiilor existente i nceputul crerii propriilor concepii
originale a oraului i a amenajrii lui n Rusia, apar primele idei de
planificare raional. Ele se dezvolt aproximativ n aceeai perioad n
Uniunea Sovietic i estul europei, prin valoarea progresului evident pentru
mbuntirea condiiilor de trai, premisele lor de formare fiind diferite. n
Uniunea Sovietic ideile zonrii teritoriilor mari a rii erau legate de
planurile de dezvoltare naional a forelor de producere i n primul rnd
planul naional de electrificare. Apariia noilor concepte progresive de
amenajare a teritoriului n Rusia, Germania, Polonia, Cehoslovacia n mijlocul
anilor 20 era marcat de caracteristici comune. Renumiii arhiteci ai
timpului simind nesatisfacerea maselor sociale propuneau crearea
construciilor industrial n mas. Realizarea acestor idei devenea imaginea
urbanismului progresist, care presupunea construcia n mas a cldirilor i
satisfacerea nevoilor populaiei. Acest principiu reprezint un numitor
comun al diverselor concepii:oraul-comun dup ideea lui L.Sabsovici,
complexul locativ-colectiv dup ideea lui Gillar ,I. palec din Cehoslovacia,
oraul vertical dupa ideea lui L.Gilbersaimer, ori primele idei ale producerii
construciilor n mas ale arhitecilor E. i S. Sircusov din Polonia. Casacomun i oraul-comun erau unite n combinate locuibile cu funcii
locuibile n etajele superioare i funcii obteti la etajele inferioare. Oraul
vertical a lui Gilbersaimer este compus din cldiri multifuncionale cu multe
nivele,etajele inferioare ale crora erau prevzute pentru funcii sociale,iar
cele superioare erau locuibile pentru muncitori.

Lung perioad de inactivitate urbane, datorita crizei economice de pe


timpul razboiului si de dupa razboi, a dat posibilitatea de a face totalurile
antebelice dezvoltarii oraselor si de a incerca de a gasi iesire din greutatile
social-economice si criza transportului, in care se gaseau cele mai mari
orase ale lumii capitaliste. Daca la mijlocul secolului 19 despre factorii si
pricinile crizei marelor orase deschis vorbeau doar liderii politici si literatorii;
in decursul a jumate de secol criza a imceput sa fie recunoscuta si de liderii
burghezi, conducatorii guvernului si chiar regii, mai mult ca atit era vazuta
criza si in randurile specialistilor urbanizmului. In anii 20 pe scena mondiala
urbana figurau 2 miscari: una din ele fiind intitulata de Ebenizerom Govard
si a doua fiind datorata originii lui Corbuzie. Dupa realitatea si gradul de
rezolvare a problemelor urbanizmului, conceptia lui Corbuzie cu mult
ramine in urma fata de studiile lui Govard. Dar totusi pe linga aceasta nu se
poate de trecut, precum ca fiind scrisa in 1922-1925 cartea lui Corbuzie
Urbanismul era indreptata impotriva lui Govard si impreuna cu aceasta
reprezenta una din etapele importante in istoria urbanizmului. In acelasi
timp Corbuzie a fost un adept a lui Ejena Enara, imbogatind tiina mondiala
de dezvoltare urban prin analiza aspectului capitalelor europene si teoriei
create de el . Sub influenta dubla din
partea lui Ossman si Enara - a dezvoltat la Corbuzie indrazneata hotarire la
problema reconstructiei oraselor mari, care este caracteristica pentru toata
activitatea sa urbanistica. Korbusie era in acelasi timp era adversar
decentralizarii, generatie care este orasele-gradini, susintor fervent al
marilor orae.Orasul mare conduce cu tot: pace, rzboi i de
munc.Orasele mari - ateliere de lucru spiritual, unde se creaza cele mai
bune lucrari ale universului. corbisie.Recunoscnd criza de oraelor mari
(cu referinta la Paris, prezikind probleme majorre a lui ), Corbusie cauta
iesire din criza in o reconstrucie radical a oraului cu o singura conditie
neaparata, si anume, marirea densitatii populatiei si micsorarea
suprafetelor orasului. Aceasta este conceptia lui generala si a primit
expresie de proiectare in planul Vuazie, in care principala zona
rezidentiala pe teritoiu ocupa 350ha in patrulaterul dintre starda Piramid,
piata Zvezda, gara Sen-Lazar si strada Rivoli, atunci cind centrul public
orasenesc , lokalizat la Est de la zona rezidentiala, ocupa 240ha. Densitatea
populatiei Parisului la inceputul anilor 20 constituia cca 384 oameni/1ha, i n
cazuri particulare se ridica pina la 500 chiar shi 800 oameni/1 ha. Corbusie
in proiectul sau propune densitatea 305oameni pentru cartiere, cu un
perimetru nchis de cldiri rezideniale si 300 oameni cartiere cu
perimetru deschis de cladiri. Marirea atit de avansata a densitatii a
constructiilor rezidentiale putea sa arate foarte exagerata,daca Korbusie
concomitent cu aceasta nu ar fi propus hotarirea de a reduce densitatea de
constructii. In aceasta situati cladirile incep sa evouieze dezvoltarea pe
vertikala, transformid teritoriile centrelor puclice in cladiri zgirie-nori, iar
teritoriile rezidentiale in constructii gigantice. Nefiind profesional in interese
economice, indici social-ecoomici si demografici, Corbusie cu tate acestea
corect a calculat insolatia, aeratia si densitatea la decontarea
apartamentelor ( ) in calitate de factori importanti care
influienteaza la problemele de imbolnavire si deces.Gama general de idei,
inaintate de Corbusie atit in prima lui carte despre urbanism, cit si un
ultimele lu lucrari teorectice , a introdus ceea ce mai apoi contemporanii au
numit doctrina urbana, subintelegind sub acest termen nu doar protectia
marilor orashe, ci si noile lor reorganizari spatiale, in baza a mai mare
concentratie de populatie. In mod egal Govard a fost numit tatal directiei
de dezurbanizare,ignorind insasi intelesul notiunii de oras. Insa prin analize
obiective cu privire la conceptia unuia si altuia ,in ele se poate de constatat
doar tendintele conceptiei (Corbusie) si decentralizarii populatiei
(Govard).Unicul succesor Corbusie,deasemenea a incercat sa pastreze shi
sa modernizeze marele oras nedivizat cu inalta concentratie a populatiei, a
fost Ludvig Gilbersaimer. In proiectele sale Gilbersaider avea mult comun cu
Corbusie, la ambii structura orasului avea
forma dreptunghiulara cu
traditionalele intersectii strikt perpendikulare, unde erau axate principalel
noduri de transport. Proiectul lui Gilbersaimer a sfirsit ca un experiment
asupra orasului nedivizat, care avea densitatea inalta de populatie, de aici
au inceput cautarile intense n domeniul sistemelor urbane descentralizate.

29.Concepia cutrii noilor forme de orae i amenajare a


teritoriului
### Italic = optional ###

Conceptia orasului liniar


De fapt metoda liniar de reorganizare a existat inca de pe timpuri, fiind
ca un element evidentiat shi bine cunostut in asezarile rurale.insa orasele
liniare au aparut de la sine si doar de la sfirsitul secolului XIX-lea, la orasele
cu asemenea structura urbana a aparut un mare interes, iar din momentul
aparitiei transportului de mare viteza , structura liniara de orase au primit
actualitate majora.Orasul liniar prea a fi o garanie de incredere pentru
pstrarea integritii pdurilorexistente i cmpuri, precum si reala
posibilitate de a apropia omul de natura, pentr ca neinsemnata latime a
oraselor ar fi permis zi de zi vizitarea masivelor de padure, dealuri si vai,
neavind necesitatea folosirii tehnicilor de transport.Orasul liniar foarte
repede a atras atentia, si pina aproape la mijlocul anilor 30 a devenit cel
mai cea mai populara sistema de planificare.Dupa publicatia lui N.A.Miliutin,
orasul liniar a fost prezentat in 2 linii inguste pozitionate parallel- zone
rezidentiale si cele cu destinatie industriala. Intre ele se intindea zona
protectoare de spatii verzi, pe teritoriul careiai erau amplasate punctele de
alimentative, si alte cladiri de necessitate, avind legaturi comode cu
strazile
transit.
Oportunitatea
de
utilizare
n multe
industrii orizontale, programarea
produciei
transportoare
a
fcut
imposibil ir, pe o
singur
ax dreapt de-a
lungul careia
a
fost
amplasatata calea ferata. Zona industriala putea fi alungita fara oarecare
obstacol, odata cu ea automat, in paralel crestea zona rezidenial,distant
dintre aceste 2 sectoare fiind determinate intre 500-700m, maxim 1500m,
in dependent de categoria de pericol a industriei in cauza.
Neajunsul formei liniare de decontare (
) durata excesiv a comunicare longitudinale, ca rezultat al
acestora cresteau cheltuielile pentru tehnologiile ingineresti si a
echipamentelor auto orasenesti. (e usor de inteles ca in asha orashe nu vor
fi posibile constructii ca complexe universitare, spitale si zone pentru
sanatoria,centru territorial administrative.)solutionarea liniara poate fi
justificata doar in orasele industrial mici si orase, ntruct oraele mai
mari aveau tendina altor entiti de dezvoltare urban.In ea isi faceau

aparenta doua directii contradictorii, doua tendentii la perceptia rationala


si emotional a lumii. Prima tendentie - forme geometrice, cu linii stricte si
unghiuri drepte; a doua - sfera de compoziii libere i picturale.Le Corbusie
se apropie de problema reconstructiei oraselor in primul rind din punc de
vedere artistico-compozitonal. Visul poetic a lui Corbusier privind
apropierea dintre om i natur nu are nimic de-a face cu idila sentimental a
vieii rurale. Acest lucru - o decizie raional a problemelor de planificare
urban, crearea de mediu cele mai eficiente pentru munc i de
agrement.Le Corbusier vede oraul ca o combinaie de elemente individuale
care o compune. Aproape ntotdeauna, un loc unde omul munceste fabrica, centrul de afaceri, a avut loc fr a ine seama la reedina
sa. Acest lucru creeaz o dificultate dureros pentru populaie. Le Corbusier
propune pentru a le depi, prin crearea unui aa-numitul "city
liniare". "Linear City" de Le Corbusier este o linie, pusa pe un relief real,
nscrisa n acesta i utiliznd cele mai convenabile locaii pentru toate
elementele din ora.

Le Corbusier nu ncadreaz in proiectul natura, o idee imaginar,


abstract, ci mai degrab, include oraul ntr-un peisaj de beton. "eu ...am
oferit o idee cuprinztoare - Le Corbusier a scris despre proiect nerealizat de
planificare Algeria .- Ea taie singur accident vascular cerebral impasul n
care merge prea repede n cretere ora. M-am gndit de "Radiant City",
situat n inima peisajului magnific: cerul, marea, lanul muntos Atlas, munte
Kabylia. Pentru fiecare din cei 500.000 de locuitori ai ... pentru fiecare dintre
ele, eu, propun, mare i munte, care va fi vizibil de la ferestrele caselor i va
crea pentru ocupanii lor pictura fertil i plin de via. n 1922 apare
proiectul "Contemporary City pentru trei milioane de locuitori.n acest
proiect, opoziia lui Le Corbusier la o soluie armonioas a cldirii haotic
pn la oraele capitalist de Vest. Satul sau pentru lucrtorii n Pessac de
Bordeaux (Garden City), conceput n 1925 i ntr-un timp foarte scurt - mai
puin de un an - are loc, dar populate din cauza administrrii doar numai
1929.Mai trziu, acest sat pentru lucrtorii din cele 51 de case a devenit un
model i un loc de pelerinaj de multi arhitecti.
Dupa case-orase, propuse de Corbusie, mai raminea de facut doar un
singur pas- orasul universal, asemenea oras a fos realizat de fantezia
dilitanta a lui Roje Turta. In 1935 in cooperare cu arhitectul Vojenski,
Corbusie a proiectat radikal expansiunea () orasului Zlina, unde
se gaseste fabrica de incaltaminte a lui Tomas Batea. Conform proiectului ,
de lungul magistralei insotita de calea ferata, se propunea asherarea intrun
lant a 6 grupuri de zgirie nori a cite 10 cladiri in fiecare grupa. Functional si
aristic a fost apreciat intrec complexul de cladiri inalte ale orazului Zlina.
Insa nerentabilitatea economica a orasului liniar nu permitea aducerea
proiectulu spre realizare. Astfel a sfirsit experimentele Le Corbusie in
proiectarea oraselor cu structura liniara.Ludvig Gilbersaider sa ocupat de
lucrarile orasului liniar reesind din primul prototip. Scopul acestui autor
tindea spre marirea nr de cladiri rezidentiale de lungul magistralei si tot
odata sa micsoreze cheltuielile orasului liniar. Gilbersaider a incercat sa
foloseasca aceasta shema la reconstructia oraseor mari, in rezultat obtinind
un esec total.aceast au dovedit proiectele reconstructiei orashelor
Cicago,New-York, London, realizate deGilbersaimer la firsitul anilor 30.

Schema experimental a orasului Liniar, realizata de Gilbersaimer. (noile


constructii rezidentiale se amplaseaza pe partilelaterale a strazii, pe centru
principal gara feroviara, constructiile industrial spre sud)
La mijlokul anilo 30 conceptia orasului liniar a primit o critica umilitoare
in multe tari. Insolvabilitatea sistemului linie practi a impus intoarcerea la
cautari conceptiilor decentralizarii marilor orase.Unul din cele mai
convingatoare idei de decentralizarea marilor orase a fost arhitectorul
filandez
Eliel Saarinen (1873-1950, architect-practic, theoretician in
domeniul urbanizari.) Pozitia teoretica a sa cu mult se diferentia de clasicul
Govard.
Daca Govard proiecta asanumita sistema planetara , in central careia
se gasea orasul-metropolia, inconjurat de sateliti, fiind amplasate la distant
de acesta (30-60m),atunci Saarinen propune ceva mai compact, si anume
federaiei din zonele semi-urbane divizate de teritorii verzi nu prea mari (nu

mai mult de 1 km). Sub titlul organice sau organizate conceptia


decentralizarii de Saarenin a intrat ca stiinta in oras. El atragea atentie
maxima problemelor de organizarea circulatiei. Dea lungul devizarilor fisiilor
verzi pe suprafete isolate trebuia sa circule transcport de viteza mare de tip
orasenesc, permitind fara dificultate a ajunge repede la destinatie a
orasului federatie.
Schema teoretica a lui Eliela Saarinena sa dovedit a fi deosebit
de adecvat pentru mediul urban cu natura divizata de teritorii, anumea din
aceasta cauza reusite mari in tarile Scandinave.Pentru prima data principiile
decentralizatiei organice au fost realizate de Saarinen in proiectul
dezvoltarii urbane Revelea (Talin) in 1913.folosind aceleasi principia
Saarinen proiecteaza planul general a orasului sau Helsinkiin 1918.Teoria lui
Saarinen a avut a supus influienta mare si la proiectarea Marelui Stokgolm,
la realizarea caruiea au purces deodata ce sa sfirsit cel deal doilea razboi
mondial.Decentralizatiei organice marele centre industrial americane , asa
cum, Detrit (1933-1934), Hettford (1933) si Chicago (1935-1936), pot vi
studiate doar ca experimente urbane, nevind insemnatate practica.

Diagrama decentralizarii orasului dupa Saarinen (autorul presupune ca


perioada a 50 de ani aproximativ 50% dinconstructiile orasenesti vor atinge
amortizarea fizica si morala. Decurs de aceasta perioada orashul se poae
mari de 2 ori prin formarea noilor raioane orasenesti. Saarinen divizeaza
procesul de restabilire si crestere a orasului in 5 decenii,care si sint aratate
in diagram.
Partea de sus- dezvoltarea spontana a orasului , insotida doar de citeva
schimbari ale programelor planimetrice, partea de jos dezvoltarea bazata
pe studii stiintifice.)
Orasul destramat ( ) a fost ultimul opus (Termen
care denumete, mpreun cu un numr de clasificare, o oper a unui
compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrrilor sale.) teoretik in
splendid pleada de idei urbanistice, care a durat de aproape 20 ani avind
perioada dintre cele doua razboaie mondiale.necatind ca mult prognoze
urbanistice a anilo 20 si 30 au fost apriorii, iar in utopiile urbanistice
lipseau argument veridice spre reorganizarea oraselor, toate cautari
effectuate intot acest rastim au fost destul de roditoare, intrucit ele au
influiental la dezvoltarea practicii si teoriilor ubanistice.

legate de solutiile architectural-spatiale siorganizarea functional a


cartierului residential.
Solutionarea perimetrala a constructiilor din cartiere, primind dreptul
de existent legala, dupa guvernamintul din Berlin, posedade un sir de
neajusuri semnificative : conditiile sanitaro igienice, aeratia.
In Germania Valter Gropius a ajuns la concluzia ca odata cu marirea nr
de nivele situatia economica si sanitaro-igienice a constructiilor liniare se va
imbunatati. Insa necatind la nesporitele beneficii practice, constructiile
liniare la folosirea in masa a facut o impresie nu prea buna. Constructiile
liniare au primit o mare popularitate nu doar in Germania, ci si in Elvetia,
Dania, Spania, chiar si in SUA(unul din primele orashe , in care a fost
utilizat acest tip de structura urbana a fost Clivlend.) Unica tara in care
constructiile liniare nu a lasat urme inseminate, a fost Franta, necatind la
ceea ca anume arhitectii francezi au elaborate theoretic baza acestei
sisteme de constructii.

30.Urbanismul n perioada anilor 20-30 a sec. XX n Europa,


SUA, Asia.
Nevoia de a aborda problemele legate de locuine n mas, boom ulindustrial i arhitectura de nsoire industriale, crearea de producie n
masde elemente de mobilier i de uz casnic, legtura de art cu producia
a dus la apariia funcionalismului, constructivismul, idei noi n planificarea
urban.
n schimb centrul oraului supraurbanistik a fost declarat "Garden City",
cu cartiere de planificare liber i cartiere, cldiri publice i locuine."Planul
Voisin" Le Corbusier, sarcastic a sugerat s demoleze unul din districtele de
la Paris i de a construi un cartier cu complexe rezideniale i sistemele de
faciliti sociale, un aer liber soare, aer i verdea. Aceast micare a
devenit treptat fundamental pentru Arhitectur i Urbanism a secolului XX,
pe baza acestei arhitecturi evolueaz la aceast zi.
### Italic = optional ###
La nceputul secolului XX. cutarea unor forme noi, raionale i clar
arhitecturale care combina beneficiile tehnologiei moderne cu principiile
clasice de compoziie au fost A. Perret, T. Garnier n Frana, O. Wagner,
Austria, P. Berens, Germania. Simultan i cldiri construite n forme clasice
(IA Fomin, VA Shuko, IV Zholtovsky n Rusia, E. Lachens n Marea Britanie i
altele). n 20-e. tendin de lider n arhitectura european de Vest a nceput
s raionalism. Bazndu-se pe realizrile tehnice i problemele de
organizare raional a proceselor vieii, crearea unui mediu de via
confortabil, care ndeplinete cerinele unei persoane ntr-o epoc a
tehnologiei avansate, arhiteci (Le Corbusier, n Frana, reprezentani ai
Bauhaus din Germania) au cautat un mijloc de expresie artistic n concizia
i contrastul de forme arhitecturale, oferind importan primar la baza
constructive i tehnic a cldirilor i organizarea lor funcional (a se vedea
funcionalism). n unele ri, stabilit neoclasicismul, exagerat monumentala
lipsit de principii umaniste care stau uneori folosite pentru a exprima o
ideologie militant reacionar (arhitectura fasciste din Italia i Germania)
Nevoile societii socialiste identificate principalele direcii de cutri
ale arhitecturii sovietice. n 20-e. a creat case i cldiri publice, noi tipuri Palatul Culturii, lucrtorilor cluburi, bucatarii, grdinie i cree, case cu
servicii de socializat interne (aa-numita casa-comuna).Designul lor
implicate mai multe grupuri de arte - "constructivitii" (fraii Vesnins, M.
Ginzburg), "funcionalitii" (KS Melnikov, NA Ladovsky), arhiteci din
generaia mai n vrst care a vrut s continue tradiia arhitecturii clasice
(A. Shchusev, IV Zholtovsky, Fomin).
n a doua jumtate a 30-e. arhitectura cladirilor publice au tendina de
reprezentativitate excesiv bazate pe utilizarea a patrimoniului clasic,
uneori decizia de a aduce atingere problemelor sociale contemporane
In scopuri de lichidare a crizei rezidendiale in Marea Britanie 1924 a
fost primit planul Ueslti, conform caruia in urmatorii ani au fost construite
450857 apartamente. Franta in ultimii 15 ani a construit 240 miii
apartamnte, mai putindecit a construit Germania. In SUA active dezvoltare a
constructiilor rezidentiale au inceput abia in 1925, cind a fost anulat ajutorul
economic din partea tarilor Europene,pentru cei suferiti de pe urma
razboilui.
In Franta la 20 chiar shi anii 30 utilizau norme de proiectare vechi,
conform caror suprafata analize si studii au ajuns la concluzia ca iluminare a
naturala normal a cladirii, precum si strazile si ograzile interioare depend nu
doar de alegerea corecta si proportiile intre inaltimea shi distant cladirilorci
shi de situatia geografica a orasului, precum si de orientarea cladirii dupa
partile lumii.

Constructive liniara, periferiile Berlinului (Hazelhorst)1928 / calculele


teoretice ale lui Gopius legate de constructiile lniare
Dendinta spre cladiri multietajate shi in acelasi timp micsorarea
suprafeteiconstructive logic a condus arhitectii spre proiectarea cartierelor
case-turn. Primele experimente la nivel stiintifik au fost facute in Franat.
Cea mai de interes localitate cu asemenea structura compozitionala pe
acele timpuri a fost totusi complexul residential Dransi lea Miuett, aparut in
anii 30 la nord - estul de marginea Parisului. Arhitectul Boduen I Lods a
construit aici 5 case turn a cite 16 nivele fiecare.coplezul residential Dransi
lea Miuett poate fi considerat ca punk de trecere l\de la casele cu
constructive liniara la cele tip turn.
Paralel apare intrebarea necesitatilor constructiilor social-culturale. Aici
apare notiune de microraion. Microraionul este compus din 2 parti : socialeconomica si social-teritoriala.

Stinga Paris, constructia raionului incojurind parkul Monso.Drepta


proiectul lui Ogiuster Rey

In central de guvernamint din Berlin acum se faceau incercari de a uni


mpreun toate valorile, determinate de intensitatea constructiilor, si anume
inaltimile absolute si etajarea cladirilor, precum si suprafata admisibila si
adincimea constructiei.
Aparitia liniei rosii din partea curti au dat importanta bordurii in fata
fatadelor cladirii. In legatura cu aceasta aparitie, apar alte noi probleme,

Schema ideala a microraionului orasenesc dupa Klarensi Peri(raionul


preconizat pt 5-6 mii locuitori cu case tip individual; pe centru scoala,la
colturi magazine. Raza de deservire 800 m)

Schema de amplasament a locurilor de munca, residential si de odihna


a orasului A- oras medieval; B orasele contemporane; C orasele cu
structura de microraion
De problemele industrial si cele a zonelor industrial se ocupau multi
teoreticieni din Vest. Partial aceste problem siau gasit solutionarea in
practica Americana de urbanism, si anume in New-York.
Microraioaneleoraselor centrale deveneau mai mult populate de
bughezie, pe cind microraioanele periferiilor deveneau zone populate de
saraci.
Anii 20-30 au lasat in ruma sa o amprenta mare in ceea ce priveste
dezvoltarea ideilor urbanistice.

31.Influiena stilurilor arhitecturale (empir, modern, funcional,


constructivism) asupra concepiilor urbanistice. Apariia i evoluia
curentului Arhitectura contemporan n lucrrile arhitecilor
F.L.Rait, A.Perre, Salliven, P.Berens, N.Miliutin, I.Leonidov.
Stil arhitectural, ntr-o incercare de definiie ct mai succint i
general, ar desemna modalitatea specific de utilizare a limbajului
arhitectural.
Stilurile de arhitectur evolueaza dup un ciclu ntlnit n toate epocile
si pstreaz caracterele generalizatoare ale acestora.
La inceputul sec. XX, arhitectii au lasat de-o parte stilurile traditionale si
s-au straduit sa dea nastere unor tipuri de constructii practice si potrivite
exigentelor societatii moderne.
Succint, factorii care au generat aceste mari schimbri au fost:
1.dezvoltarea exploziv a manufacturilor i industriilor amplasate n
centrele urbane;
2.creterea numrului de locuitori prin atragerea populaiei rurale
pauperizate;
3.apar probleme noi, fr precedent:
a. necesitatea spaiilor de cazare pentru o populaie numeroas
b. asigurarea igienei
publice: alimentare cu ap, canalizare,
salubruizare
c. necesitatea destinrii unor edificii procesului educaional: coli,
activiti culturale etc.
d. punerea la dispoziia populaiei a spaiilor instituiilor
i altor
mijloace de petrecere a timpului liber.
MODERN este un termen foarte larg, folosit atunci cand vine vorba
despre unele stiluri de arhitectura care au caracteristici foarte
asemanatoare, anume o forma simplificata si lipsa ornamentelor.
Curentul modern a inceput in jurul anului 1900. Arhitectura moderna a fost
propulsata de evolutia tehnologica si stiintifica, lucru adevarat, deoarece
astfel au devenit disponibile o serie de materiale de constructie noi (fier,
otel, beton, sticla).
Totul a inceput in jurul anului 1900, cand un numar de arhitecti din
intreaga lume au inceput sa dezvolte noi solutii arhitectonice prin care sa
integreze traditiile precedente cu noile posibilitati tehnologice. Constructiile
realizate de Louis Sullivan si Frank Lloyd Wright in Chicago, de Victor Horta
in Brussels, Antoni Gaudi in Barcelona, Otto Wagner in Viena si Charles
Rennie Mackintosh in Glasgow pot fi vazute ca o lupta intre nou si vechi.
Proiectele realizate de Frank Lloyd Right influenteaza munca
arhitectilor modernisti din Europa. Principala tem n creaia lui Frank Lloyd
Wright din perioada de dup primul rzboi mondial a fost casele de locuit. n
concepia sa, casa de locuit trebuia s corespund vieii, i nu s fie o
cutie n care aceasta se ambaleaz. Wright propune principiul locuinei
raionale i practice. Destinaia construciei mai nti de toate, este de a
sluji multilateral omului, i nu de a crea impresie.
FUNCIONALISM -Curent n arhitectura secolului al XX-lea, care are n
vedere n primul rnd necesitatea corespondenei dintre form i funcie,
astfel nct aceasta din urm s fie determinant.
Dezvoltarea ideilor funcionalismului i ntruparea lor n construcii
reprezint, dup ct se pare, fenomenul cel mai stimulator
din arhitectura contemporan. Dar, cu toate acestea, se dovedete c nu e
chiar att de uor s defineti cu precizie funcia n arhitectur i,
prin urmare, nici noiunea de funcionalism. Funciaeste un lucru sau o
mrime care depinde de mai muli factori i, prin urmare, este supus
schimbrilor.
Urbanismul si arhitectura sint fenomene sintetice ce cuprind practic
toate sferele activitii umane. Un obiect de arhitectur poate fi funcional
dintr-un punct de vedere i nefuncional, dintr-altul
Construirea unei locuine bune, pentru oameni, cost foarte scump,
comparativ
cu
satisfacerea
altor
necesiti
umane.
Dar,
ntruct arhitectura cuprinde toate sferele vieii umane, o arhitectur ntradevr funcional trebuie s fie funcional, nainte de toate, din punct de
vedere pur uman.
Sub influenta luptei clasei muncitoare pentru drepturile sale,burghezia
avea nevoie de a hotari unele probleme ale Urbanismului,deaceea la
inceputul anilor 1920,in Europa,se construiau sate muncitoare si locuinte
ieftine pentru cei din aceasta clasa. Pentru constructia acestora se folosesc
tehnici avansate in Urbanism: planimetrie functionala, orientare favorabila a
cladirilor, spatii verzi pentru odihna si terenuri de joc pentru copii,
planificarea constructiilor sociale si intreprinderi pentru servicii comunale.
CONSTRUCTIVISM -este o direcie n arhitectura anilor 1920, nceputul
anilor 1930. Specificul dezvoltrii acestei direcii n arhitectur care a fost
promovat printre primele n lume, a fost formarea unui nou scop n
arhitectur crearea unui spaiu nou, mult mai larg pentru o societate nou,
ceea ce a dus la realizarea cerinelor practice evitnd fantezia arhitectural.
Diversitatea ideilor se datoreaz numrului mare a concursurilor de proiecte
pentru rezolvarea diferitor programe i probleme.Dup 1917 n arhitectura

Rusiei era pus problema crerii unei lumi noi, care va rupe orice relaie cu
trecutul: Jos arta, triasc tehnologiile! Problema de baz era construirea
spaiului material ce nconjoar omul, folosirea tehnologiilor noi pentru
crearea formelor simple noi, logice, funcionale, unei construcii integere pe
baza metodei funcionale. Constructivismul exprima noi sperane, noi
tendine ale consumatorului de arhitectur care era reprezentat de
proletariat-masele populare mari. Puterea societii industriale cere
rezolvarea problemelor sociale majore.
Ignorarea principal a formelor trecutului a dus la cutarea unui limbaj
architectural nou fr mpodobiri, a promovat cultul construciilor
inginereti-arhitecturale, exemplu, monumentul III Internaionalului (V. E.
Tatlin).
Caracteristica general a avangardei ruse rezid n : forme
dreptunghiulare i volume fr decor, acoperie plane, ferestre mari cu
vitralii ncadrate n ram dreptunghiular sau ptrat, conferirea
construciilor din beton armat i utilajului inginerilor unui aspect mult mai
poetic,un rol mai activ n compoziie revine ncperilor de comunicaii
(scri,galerii, ascensoare). Proprietile construciilor-simplitatea volumelor
i complicitatea lor n combinare pe baza compozitiilor asimetrice, ferestre
orizontale,structurarea orizontal a faadelor,dinamizmul compoziiei,lipsa
decorului,suprafeele pereilor din beton.Cldirile de tip nou rspundeau
perfect proceselor noi social-tehnologice, apariiei i formelor noi a vieii
societi
MilIutin a propus forma ideal a oraului socialist, n timp ce ali
arhiteci i-au axat preocuprile pe condensatorii sociali" - noile cldiri i
instituii care ar fi ajutat la instaurarea noii societi.

Schema liniar de dezvoltare a oraului socialist, adic, n primul rnd


un ora industrial, N. MilIutin.
Un rol important in Arhitectura contemporana au jucat si P. Behrens,
el este autor al construciilor halelor industriale, designer al produselor,
autor al blazonului firmei, si astzi valabil, si creator de moda.
Behrens
atinge apogeul creaiei sale realiznd la Berlin, in 1909, fabrica de turbine a
firmei A.E.G., opera celebrata ca un veritabil prototip al arhitecturii
industriale moderne. El este intr-o oarecare msura, un eclectic de o
extraordinara bravura, care dup experiaena de la Darmstadt pare a uita
leciile lui Olbrich, inspirandu-se pentru crematoriul de la Delstern, 1907, din
renaterea florentina. Succesiv, intre 1909-1912, deseneaz grandioase
edificii funcionaliste printre care in afara fabricii de turbine, pot fi citate
rezervoarele de la Frankfurt si magazinele A.E.G. din Berlin. In afara de
acestea mai trebuie citata acea opera capitala care este Hochster
Farbwerke din Frankrurt, din 1920-1926, uimitoare asimilare a climei
expresioniste care dinamizeaz zidurile medievalizante... dominnd peisajul
urban
Ivan Leonidov nu mplinise vrsta de 30 de ani cnd a intrat n
istoria mondial a arhitecturii i cu toate c practic nu are nici un proiect
realizat se consider un mare arhitect al sec. XX. Lucrrile lui cele mai bune
au fost proiectate cu 70 de ani n urm, dar sunt mai actuale ca niciodat.
Asemenea ideilor lui Leonardo da Vinci, ideile lui Leonidov au prevzut
viitorul i au fost naintea timpului lor. A studiat arhitectura la Melnicov, apoi
la Al.Vesnin, care au exercitat o influen mare asupra lui, l-au adus n
rndurile constructivitilor. n scurta sa activitate profesional, 1927-1930, a
creat mai mult de 10 proiecte neobinuit de inovatoare pentru acel timp,
toate fiind publicate n revista sovremenaia arhitectura.

Rogers, supravieuitor al perioadei fasciste, s resping raionalismul,


vestind regionalismul cu Torre Velasca, din Milano, la care a lucrat cu ali
arhiteci.
Regimul nazist, cu ambiiile megalomane, a fost mai brutale cu
motenirea avangardist. Albert Speer a fcut planurile Berlinului pentru
Adolf Hitler, concentrnd oraul n jurul unei gigantice reproduceri a
Panteonului. nainte, vastul Zeppelin Field din Nurnberg servise drept scen
pentru filmele de propagand ale lui Leni Riefenstahl, confirmnd opinia
marxistului Walter Benjamin c fascismul reprezenta estetizarea extrem a
politicii.
Fascismul Italian s-a reflectat i asupra urbanismului,de care se
ocupa statul. Criza economic mondiala ct i luptele din Abissinni,Spania i
Albania au dus la scaderea activitaii urbanismului. n timp ce numarul
locuitorilor Italiei creste din 1920 pn n 1939 cu 2311 mii oameni. Pe
teritoriul mitropoliei au fost construite doar 3 orase mici , unde s-au stabilit
dora citeva zeci de mii locuitori. n continuare creterea populaiei oraelor
se datora compactrii , care scadea deasemenea condiiile sanitaro-igienice
a vieii.
nc din epoca rzboiului Punic conducatorul armatei Flamini a organizat
prin Campu Martius un drum drept,care sub numele Corso Umberto I i n
zilele noastre are rolul strazii principale in Roma.Aici , la un capat al colinei
capitolina,din partea de nord,se afla Monumento,care n timpul perioadei
dictaturei fasciste era sediul residential official al lui Musolini i piaa
principal pentru demonstraii i parade. Corso este doar un prospect radial,
i nu un traseu trecator,deaceea nu reda o compozitie impresionant.

- Institutul Lenin proiectul de diplom al lui Leonidov, 1927, complex


amplasat n afara oraului, pe malul rului Moscova(n timp ce proiectele
analogice erau proiectate n ora). Edificiul n totalitate este divizat pe pri,
n loc de o cldire unitar, Leonidov creeaz o compoziie spaial din
volume separate, fiecare prezentnd o figur geometric simpl: de la
prisma vertical depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce
strpung masa verde a parcului, pe malul rului auditoriile, n forma unei
sfere mari de sticl, ridicat de la pmnt pe un suport uor, ajurat de
trunchi de con. Elementul care ncheie compoziia linia inei care pornete
de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la prima vedere
separate formeaz un ansamblu unitar, care organizeaz spaiul n jurul
su, i n acelai timp parc se dizolv n el. Pentru a accentua geometria
construciilor, masa uoar a lor, autorul include n compoziie
Inca un architect care a avut o influenta majora in Arhitectura
contemporana a fost A. Perret.
In 1903, arhitectul Auguste Perret a folosit betonul armat pentru
construirea primului bloc de locuinte din elemente prefabricate. Industria
blocurilor de beton a inflorit in Europa abia dupa terminarea celui de-al
Doilea Razboi Mondial. Deficitul urias de locuinte inregistrat dupa razboi - in
Germania 20% din fondul locativ era distrus si 25% avariat - a impus
gasirea unor solutii pentru rezolvarea urgenta a crizei locative. Atunci a
incoltit ideea utilizarii pe scara larga a elementelor prefabricate din beton
armat. Acestea erau produse in fabrici specializate, iar apoi asamblate pe
santier. In 10-15 ani dupa razboi, criza locativa din Europa a fost rezolvata.
32. Urbanismul la sfritul anilor 20- 30 a sec. XX n rile
fasciste: Italia, Germania. ncercrile de reconstrucie a centrelor
oraneti din Europa i SUA (pe exemplul oraelor Londra,
Washington, Philadelphia).
Fascismul a intrat in arhitectura si urbanismul Italiei nc nainte de
Germania. Pn n anii 20 n arhitectura Italiei predominau 2 stiluri:
neoclasicismul si functionalismul,care italienii l numeau raionalism.
Primul,nu se deferentia de principiile stilistice,si se baza pe prioritatea
reprezentantilor vechii coli de arhitectura,al doilea era aproape n
ntregime legat de arhitectura moderna,care a trecut la timpul ei prin
futurism, iar acum s-a dedicat complet funcionalismului.
Nu este necesar sa vorbim despre dezvoltarea funcionalismului n
Italia, pentru ca operele realizate de primii reprezentanti ai acestei directii
deja au primit acoperire n capitolul precedent. n 1926 au fost editate
legile extreme anti fascitilor i asa numitelor tratate de la Lateran,
astfel au aparut ideologii fasciste in literatur,stiin si in art. Daca in
perioada pregatirii de a spori puterea,fascistii in frunte cu Musollini , n anii
20
aveau
toleran
asupra
raionalismului,care
avea
success
internaional,pe urma ,intr-o atmosfer de cretere a expansiei straine a
fascismului i teroare poliista din ar, organele de stat ,n mod clar s-au
racit fa de ambele pri. Fascismul avea nevoie de mase populare absolut
supuse,organizate prin eantion militar i fidele doctrinelor fasciste. Lozinca
poporului era a crede,a se supune,a lupta. Analiznd expoziia Revoluia
fascist unul dintre ideologii artei Italiene, Papini,a declarat: Este necesar
de schimba reprezentarea libertaii cu disciplina. Astfel,opernd prin toate
metodele ,influennd asupra perceptia i sentimentele poporului, fascismul
i extinde puterea de stat.n anii 1930-1940 - Germania nazist i Italia
fascist - au folosit arhitectura pentru a extinde influena i puterea de stat.
Aceste ri dezvoltaser importante micri avangardiste, iar atitudinea
fiecreia fa de respectivele micri ofer un indiciu asupra rolului
arhitecturii n ideologiile respective i ajut la obinerea unui rspuns la
ntrebrile totalitarismului privitoare la relaiile dintre arhitectur i
societate.
n Italia, avangarda a supravieuit, ajungnd s joace un rol n
arhitectura oficial". Diferite interpretri ale modernismului pot fi ntlnite
n coloniile n care copiii emigranilor erau trimii pentru a se bucura de
vacane pltite de stat, n cldirea n care Partidul Fascist i avea cartierul
general, dar i n grile rsrite pe tot cuprinsul rii. Se viza crearea, cu
sprijinul arhitecturii, a unei uniti simbolice i operaionale fr precedent
n istoria rii.
n cazurile cele mai bune, aceast aciune a produs capodopere
raionaliste precum Casa del Fascio, din Como, de Giuseppe Terragni
cldire fascinant datorit complexitii riguroase a construciei, a detaliului
i a compoziiei, precum i din pricina provocrii lansate ipotezei c o
societate bolnav produce arhitectur de proast calitate. ns conexiunea
de neters a raionalismului italian cu fascismul l-a provocat pe Ernesto

Stadionul Olimpic din Berlin nu are nici un caracter afectat de stilul


fascist al Germaniei Stadionul
s-a primit frumos din toate punctele
geografice, folosindu-se orice stil architectural.

Munchen urmeaza direct legilor stilului oficial in arhitectura lui Hitler.


Paul Ludwig Troost a ales din numeroasele locuri a capitalei Bavariei ,anume
acea care avea simetrie, forme clasice si spatii libere- piaa dreptunghiulara
Regal. Axa longitudinal trece prin propileele pseudo-clasice(construite de
catre Clentse in 1848-1862) si continua cu obelisk,aflat in centrul pietei
vecine sub forma cerculara-Carolina. Axa transversala a ansamblului
contine cladirile muzeelor,iar colturile sint plantate cu arbori.Reconstructia
pietei Regale consta n a forma 4 cladiri simetrice intreptate spre piata
Carolina. Din partile axei longitudinal Troost construieste pavilioane patrate
din stilpi dreptunghiulari,inauntru carora stau lampi de podea pentru foc.
Aceste pavilioane au fost numite hramurile Onoarei. Cvartalele alaturate
pietii au fost ocupate de case patrate simetrice,din care cea de la sud era
rezidenia lui Hitler.

Anii 20-30 n majoritatea rilor Europene tind sa descopere cartierele


n scopul mbuntirii aerisirii, i rezolvarea unor tip de probleme precum
insolarea ncperilor de locuit,care se rezolv prin amplasarea meridial a
caselor de locuit,s.a. Hitler cu peer,se intorc la forme mai primitive ale
constructiilor orasenesti.

Trama stradala a Londonului , formata deacum timp de citeva secole,nu


avea sistematizare clara. Deaceea academia Regala incerca inainte de toate
sa simplifice sis a imbunatateasca circulatia transportului atit intern cit si
cel de transit. Conform proiectului elaborate, magistrala principal din
London devine drumul circular a transportului,accentund zona central a
orasului. nuntrul ei era propusa o reconstructive totala a tramei stradale.
Trebuia sa se largeasca sis a indrepte strazile vechi,transformindule in
magistrale de transit. i invers, unele strazi erau inchise pentru transport.
Odata cu reconstructia strazilor a fost pus in plan si extinderea unei retele
de transport. Ling fiecare piata insemnat (ex:Trafalgarsca sau PicadiliSerches) se elaborau drumuri ,astfel elibernd pietele de la marele trafic
nedorit. Aceasta dublare a pietei cu drumuri a fost o propunere originala si
progresiva.
Se propuneau lucrari grandioase mai ales in jumatatea de sud a zonei
centrale a Londanului. Acest teritorii avea magistrale radiale precum:
Blekfrayers -road, Sautwork-bridge-road si altele. Unindu-se n central
raionului,ele
nu
formau
un
nod
comun.

Acest plan a fost efectuat de catre peer.Totul inafar de strazi au pe


perimetru constructii,care, asemenea unui gard din piatra inconjoara
interioru cartierelor

Pentru a avea o viziune mai clara despre arta arhitectura din proiectele
academieio Regale,vom analiza cteva propuneri de reconstructie a orasului
Londra.

n satele muncitoare cu constructii joase precum casele de locuit


particulare,problema iluminarii si ventilarii se efectua mai bine deacum,
datorita amplasarii separate. ns aceste teritorii snt monotone,Lioneli Bret
denumeste
acesteacuburi
albe sau
sarai pentru
instrumente

Cea mai reusita prounere o efectueaza Cristofher Ren in proiectele sale.


Unul dintre acestea este amplasarea catedralei la intersectia a doua
magistrale drepte si largi , provenite din Vest-End i continund spre est si
nord-est.n caz de realizare, proiectul catedralei avea sa capete o
perspectiva ctigtoare n partea de vest i o buna piata trapezoidal.
Tot Cristofher Ren a propus o alta idee,absolut contrara primei,ce consta
in nchiderea pietii cu catedrala.

ncercrile de reconstrucie a centrelor oraneti din Europa i SUA (pe


exemplul oraelor Londra, Washington, Philadelphia).

Lucrarile arhitectilor
americani se evidentiaza prin formele
antice,demne. n Pensilvania i Anglia Noua au incepu sa se construiasca
periptere: hramuri dorice,ionice si corintice,nuntrul carora se amenajau
banci,vame,muzee, colegii si alte institutii sociale,care nu aveau nimic in
comun cu arta hramului vechi.
Acest val a cuprins doar centrele administrative a statelor i n primul
rnd Washingtonul,care avea nevoie de reconstructie. n 1901 s-a format
comisie speciala sub conducerea senatorului Mak Millano. Scopul principal
al lui era proiectarea parcurilor centrale,unde,inafara de obeliscului
gigantic,inaugurat in cinstea creatorului capitalei George Washington, era
propus de a elabora un sir de monumente memorial, dedicate trecutului
glorios al poporului american.
n 1922 a fost deschiderea demonstrativa a monumentului Avraam
Lincoln, dupa proiectul arhitectorului Genri Bekon pe malul riului Potomac.

Volumul dreptunghiular,asemenea peripterului grecesc Doric,a fost


amplasat pe axa aleei principale Mell,pornita de la Capitolia spre vest. n
faa intrarii constructiei era un prter lung cu apa,si o scara mare care duce
in interiorul incaperilor modernizate a hramului grecesc..aici, asemenea
statuiei lui Zeusului Olympic, solemn se inalta Avraam Lincoln,sculpt. Daniel
Chester French.

A fost unul dintre cele mai reusite proiecte de reconstructie realizate in


America. Include nu doar partea centrala ci si tot teritoriul Philadelphiei
Mare,apare propunerea reconstructiei zonelor industriale ,zonelor locuibile
,tramei stradala ,spatii publice,spatii verzi s.a.

33.Cel de-al doilea rzboi mondial 1939-1945. Prejudiciile aduse


oraelor i populaiei. Protejarea populaiei i construciilor
orneti (lucrri de construcie de proiectare i teoretice, lucrri
de renovare).
Al doilea rzboi mondial, 1939-1945. a fost rezultatul agravarii crizei
generale a capitalismului. Rzboiul a fost declansat de statele agresive
fasciste, Germania, Italia i aliatul n Extremului Orient, Japonia. Dupa
dimensiunile geografice, actiuni militare si numarul fortelor armate al II-lea
razboi mondial l-a depasit cu mult pe primul. Teatrul operatiunilor militare sa desfasurat pe teritoriul a 40 de state ale Europei, Asiei si Africii si in largul
oceanelor Pacific, Arctic, inghetat de Nord, Indian si Atlantic. Au participat
aproximativ doua treimi din populatia globului (1700000 mii locuitori),
dintre care 110 mln au decedat. Numrul de victime in al doilea rzboi
mondial nc nu este cunoscut, i nici nu poate fi stabilit cu certitudine
rezonabil, deoarece migraia i moartea din cauza actiunilor militare, bolii,
foamei i a lucrului istovitor nu au fost luate n considerare. n "Istoria
Mondiala" figureaza cifra pierderilor 50 de milioane.in timp ce pierderile
economice cauzate de rzboi, sint estimate la 4 tril. Dolari.Foarte mult au
avut de suferit de pe urma razboiului orasele si satele. Caracterul distructiv
se datoreaza dezvoltarii tehnologiei militare care dadeau posibilitatea de a
patrunde rapid pe teritoriul inamicului.
Al doilea rzboi mondial a nceput cu un atac surpriz de ctre armata
german n Polonia, la 1 septembrie 1939. n timpul luptelor din "coridorul
polonez", au suferit mai multe orae. Afectata n mod semnificativ a fost
capitala Poloniei, Varovia.
Orasele care au suferit in urma celui de al II-lea razboi mondial au
fost:in Franta: Mobej,Abville,,Sent omer, Diunkerk,(prin aceste orase au fost
evacuate
armatele
engleze
destramate).,dupa
ele
au
fost
orasele:Ruan,Lion,Chartur,Trua,Orleans,Tur,Tulusa. Au fost distruse o
sumedenie de monumente de arhiterctura foarte valoroase,fara nici o
logica,doar intimplator. Aceasta imensa flacara de foc ce s-a abatut asupra
Frantei a trecut si pe teritoriu Olandei si Belgia. Au suferit foarte mult orasul
Roterdam,care a fost bombardat nemilos si au fost distruse cartierele
centrale a acestui oras port foarte important.Dupa capitularea Frantei
,toate atacurile fasciste au fost concentrate asupra Angliei ,treptat capitala
Londra s-a transormat intrun imens rug care putea fi vazut de la 70 km. A
suferit de la nemiloasele bombardamente fasciste si portul armat din sud
vestul Angliei-Plimunt. Bombardamentele asupra Angliei au durat din 19401941 pina ce Hitler s-a concentrate asupra URSS. Au fost
distruse:Glazgo,Belfas,Liverpool,Brestol,Mancheser,Shefild,Sautghemton,au
fost distruse o sumedenie de biserici,aproximativ 14000 de edificii. In 1941
Japonia ataca insulele Hawai,ca urmare SUA intra in razboi,multe orase
sufera in urma acestui razboi,au suferit porturile instalate,PerlHarbor,Gonolulu,orasele Manila, Singapore, Birma.In urma capitularii
Germaniei,au avut de suferit orasele: Hamburg,Berlin,Munchen,
Niunberg,Sacsonia, Westtfalia,Brandenburg,care au fost atacate pe cale
aeriana. Datorita faptului ca avioanele au evoluat si puteau transporta
greutati mai mari au dus la cresterea masei bombelor care spre sfirsitul
razboiului ajungeau pina la 5-11 tone. Era destula explozia unei bombe
pentru a distruge o catedrala medievala, o gara feroviara,o uzina. Atacurile
aviatice erau concentrate asupra oraselor anume de aceia ca pe teritoriul
acestora se intersectau caile feroviare, magistralele si deaceia ca ele
concentrau in sine industria ce lucre in domeniul militar. Orasele franceze
au avut de suferit chiar si in urma miscarilor de eliberare a partizanilor. Asa
a fost de exemplu in Grenoble unde o explozie catastrofala a unei bombe
nemtesti organizata de partizani a distrus zeci de cartiere. Din raporturile
publicate de arhitecti din universitatea regala britanica in 1945 din care
rezulta ca numai in Toscana au avut de suferit 38 orase care includeau in
sine monumente remarcabile, arhitectura romana si etrusa. Monumentele
de arhitectura si arta au avut de suferit in urma atacurilor artilerile a
nazistilor asa de exemplu in Pience care nu avea nici o importanta
strategica a fost distrusa remarcabila catedrala si palatal Comunalle; in Pisa
au fost puternic deteriorate galeriile gotice medievale
ale cimitirului
Campo-Santo, cu fresci recunoscute Traini si Benozzo Gozzoli. In urma
retragerii in Florenta si Pisa germanii distrugeau podurile istorice si lasau in
ruine cartierele cu iesire spre riul Arno.
Protejarea populatiei
Cu inceputul razboiului a aparut problema protejarii populatiei si a
mediului urban de atacurile aeriene. In legatura cu asta in diferite tari s-au
inceput constructia adaposturilor de protectie, camuflarea aeriana a
obiectelor industriale si a oraselor, a monumentelor de arhitectura de
incendii si atacuri cu bombe. Pentru adapostirea populatiei in timpul alarmei
se foloseau tunelurile de metrou, cavitati subterane, catacombe vechi si
chiar colectoare de apa. Un lucru obisnuit in orasele mari era reorganizarea
subsolurilor in adaposturi impotriva bombelor si a atacurilor cu gaze. In
cartierele dens populate a Londrei municipalitatea a construit o retea de
adaposturi in forma lineara intinsa de-a lungul strazilor. Boltirile din
caramida si beton protejau demisolurile de bombe usoare, schije si ruine. In
acelasi timp impartirea adaposturilor lungi pe sectoare dadea posibilitatea
de a localiza distrugerea si prin aceasta micsora numarul de jertfe. In primul
rind erau mascate uzinele militare, nodurile de transport si zonele potrului.
Deja din 1939 in Anglia, Franta si Germania s-a inceput demolarea tevilor de
inaltime mare trecind la o productie fara fum si ce nu degaja alte semne
vizuale, in acel timp se foloseau plase de mascare, constructia blocurilor
industrial false, mascarea pietelor orasenesti in zone verzi etc. in orasele cu
importanta militara se practica folosirea peretelui de fum. Un rol important
au avut arhitectii in protectia monumentelor de arhitectura si arta. Nu toate
tarile europene s-au pregatit similar de aceasta problema. Daca in Italia
datorita dezvoltarii pe larg a turismului aproape toate operele au fost la

timp puse la evidenta atunci in Anglia nu aveau idee nici macar de jumate
din tezaurul national. Deaceea comitetul national fondat in 1940 pentru
protectia monumentelor a inceput sa puna la evidenta monumentele care nau suferit precum si ruinele. In presa periodica s-au pastrat fotografiile
catedralelor medievale a sculpturilor din marmura si bronz, a vitraliilor cit si
a picturilor in forma de fresca si mosaic. Cea mai raspindita metoda de
protectie a monumentelor erau sacii impluti cu nisip. Monumentele mai
deosebite erau cuprinse in boxe din caramida sau beton armat. Asa s-a
procedat si cu columna lui Traian care e construita din marmura alba. Fresca
cina cea de taina a lui Leonardo Da Vinci a fost protejata cu saci de nisip.
Insa era imposibil de a proteja orasul in intregime. Niciunul dintre razboaie
nu a distrus atit de mult arhitectura ca acesta. La evidenta distrugerile se
calculau aproximativ, pierderile din fondul locative la nivel de tara si la
acestea se mai adaugau si pierderile eventuale. Lucrul asupra problemelor
locative in timpul razboiului constau:
1.
Reparatia cladirilor avariate
2.
Reorganizarea apartamentelor mai mari in apartamente mai mici
3.
Constructia caselor de adapost pentru populatia evacuate.
Insa arhitectii erau nevoiti sa proiecteze cladiri de dimensiuni mici din
panouri prefablicate din contul statului, constructiile de acest gen se
imparteau in periodice si de avariere. Cele de avariere erau amplasate in
orice loc liber din oras, celelalte erau grupate in localitati rurale pentru
populatia evacuata si de obicei erau amplasate departe de hotarele
oraselor. In perioada razboiului in America se practica constructia caselor
din metal in forma de cilindru cu acoperisuri conice sau boltite, in rind cu
casele circulare erau construite si cele rectangulate care dadeau senzatia
de cazarme. Din cauza razboiului, multi arhitecti au ramas in umbra insa in
spatele arenei de lupta erau arhitecti ce isi continuau meseria proiectind
orasele de dupa razboi. De exemplu Le Corbusier in anii razboiului a
proiectat La Rochelle a cosultat planificarea Aljirului si a editat intr-o
publicatie anonima Athena charta un manifest proiectat la cea de 4
asocie internatinala arhitectilor moderni inca din 1933, a introdus o
caracteristica critica a oraselor capitaliste si o propunere de reorganizare a
lor. Reiesind din aceea ca orasele mari asigura securitatea populatiei, autorii
Athena carta au prevazut urmatoarele:
1. Orasul trebuie privit ca o unitate integra social economica si
arhitecturala luind in consideratie interesele cotidiene a populatiei
2. Orasul nu trebuie izolat de regiunile economice ce-l inconjoara si-l
aprovizioneaza cu produse alimentare, si asigurindu-i legatura cu natura. In
legatura cu asta o mare importanta o are protejarea si constructia
landshafturilor suburbane.
3. E necesar de descarcat centrul orasului si inlocuirea cartierelor
sarace si insalubre prin cartiere mai dezvoltate.
4. Din cauza dispersarilor zonelor de locuit de munca si odihna era
necesar planificarea unui complex integru
5. Respectarea normelor stricte- respectarea liniilor rosii, aerare,
insolarea
6. Ca unitate pricipala in oras e apartamentul si nu casa si cartierul, in
acelas timp complexele locative trebuie sa fie bine deservite de organele
comunale si culturale in urma carora problema locuirii in comun va capata
un caracter complex.
7. Interdictia de a folosi stilurile istorice in cladirile noi in deosebi in
apropierea capodoperelor
8. In arhitectura oraselor trebie de tinut cont de echilibru dintre
problema estetica si functional
in 1943-1944 au fost inaugurate elaborarea proiectelor de reconstructie
a oraselor Limuta, centrului Bermingiem in 1945 a fost planificat Bat,
Durcham, Manchester, dar cel mai mult s-a pusatras accent
pe
reconstructia Londrei. In 1942 a fost finisat proiectul academiei regale si in
1943 a fost finisat proiectul elaborate de comitetul pentru studiere si
reconstructie a regiunii londoneze.

34. Restaurarea i construcia Chiinului de dup rzboi.


Planul general al oraului elaborat sub conducerea lui A.V.ciusev
n anul 1947.
n timpul celui de al doilea rzboi mondial oraul a suferit mari
distrugeri. Arhitectul A. ciusev (1873-1949) a condus elaborarea planului
general de reconstrucie din anii 1947-1949, cnd localitatea s-a extins cu
noi cartiere de locuine. Chiinul a devenit capitala R.S.S. Moldoveneti i,
n ciuda viciilor bine cunoscute ale regimului inlturat de curnd, a
continuat s se dezvolte, rmnnd principalul centru de pstrare, n aceste
condiii nefavorabile, a culturii naionale. n aceast epoc au fost realizate:
gara (arhitect, L. Ciuprin, 1948), Grdina Public i Aleea Clasicilor (1957),
Biblioteca Naional (arhitect, A. Ambarumean), sediile Casei Guvemului
(arhitect, S. Fridlin, 1965), al Parlamentului (arhitect, A. Cerdanev, 1976), al
Sindicatelor (arhitect, V. Kudinov, anii '70) i al Preediniei (arhitect, Iu.
Tumanean, anii '80), hotelurile "Codru" (arhitect, V. Kudinov), "Naional"
(arhitect, A. Gorbunovi V. alaghinov) i "Cosmos" (arhiteci, B. Bankini
I. Kolbaieva), aeroportul (arhitect, A. Eksner), Teatrul de oper i balet
(arhiteci, L. Kurenoii A. Gorkov), Circul (arhiteci, S. oiheti A. Kiricenko,
anii '80), Centrul de Art (arhiteci, I. Zagoreki, A. evovi M. Orlov, anii
'80) etc.
Replanificarea Oraului de Jos sau Oraului Vechi a nceput n urma
realizrii Planului general de reconstrucie a Chiinului (elaborat sub
conducerea acad. A.V. ciusev). Conform acestui Plan, Oraul de Jos, Centrul
istoric al Chiinului, a fost divizat de actualul bulevard Grigore Vieru. Dup
al DoileaRzboiMondial, odat cu trasarea pe strada Albioara a auto magistralei care unete sectoarele Botanica, Buiucani i Rcani, s-a
ncheiat ultima etap de ncadrare a Centrului istoric al Chiinului n primul
inel de transport orasenesc.

Chiinu din anii '50


Proiectul de refacere postbelic a fost elaborat ntre anii 1945-1947,
fiind consultat de academicianul A.V. ciusev. n proiect se propunea
nlocuirea structurii format firesc a oraului vechi i a suburbiilor prin
sistemul ortogonal de cartiere rectangulare, care ar fi integrat structura sa
urban eterogen. Prin centrul vechi al oraului moldovenesc au fost trasate
trei strzi - raze convergente. Raza central a devenit bulevardul Renaterii,
prin distrugerea fondului de construcii din jurul Pieei Vechi i al bisericii Sf.
Arhangheli; raza orientat spre nord est a pstrat direcia strzii vechi
Ulia Mare, orientat spre podul de la Bc, actuala strad Petru Rare, iar

raza orientat spre sud-est a fost trasat nanii 80 ai secolului al XX-lea,


constituind actuala strad a Fontalului. Aceast soluie, care avea drept
scop armonizarea prii vechi cu cea nou ale oraului, a necesitat, ns,
distrugerea prii centrale a Chiinului vechi, dezmembrnd-o n fragmente
izolate. antierul de construcii a locuinelor s-a mutat la periferia oraului,
iar pentru interveniile n oraul istoric au fost elaborate proiecte ale
planului general de ctre institutele specializate de profil din URSS
KievNIIGradi Len- NIIPGrad, soluiile propuse fiind o continuare a planului
postbelic. Aceste proiecte nu conineau msuri de protecie a
monumentelor de arhitectur, cu excepia unor mostre importante. Aceste
proiecte nu au fost implementate integral, urbanitii cednd treptat din
intenia de rluire a fondului construit istoric. Dup cum s-a relevat, ns,
retragerea s-a dovedit a fi temporar.
Structura planimetric a zonei centrale a oraului care s-a constituit la
sf.sec. XVIII nc.sec. XIX i pn n prezent nu a suferit modificri
considerabile. Trama stradal reprezint, de regul, un sistem
dreptunghiular, care divizeaz teritoriul centrului n cartiere mici cu
dimensiunile 150x150 m. Pentru partea de jos, dup relief, este
caracteristic o structur haotic a reelei de strzi corespunztoare epocii
medievale.
Ca urmare a proclamrii independenei Republicii Moldova, la 27 august
1991, importana politic, administrativ i cultural a oraului Chiinu a
crescut. Timp de 560 de ani, vechea aglomeraie rural de la Chiinu a
cunoscut o evoluie complex, cu multe momente dramatice sau chiar
tragice, pn n zilele noastre, cnd ea aspir s exprime din plin funcia de
capital a unui stat european modern
Actualmente capitala a epuizat, practic, toate rezervele pentru
extinderea teritorial ca urmare a
Unor decizii nechibzuite, slab argumentate, precum i a lipsei
investiiilor n construcie administrative, n infrastructura social, edilitar,
etc. n aceeai perioad de timp, unele zone de agrement au disprut
completamente sau au fost deteriorate parial.
Reieind din istoria sa, situaia existent, tendine, oportuniti i
riscuri, Chiinul trebuie s se transforme deja ctre anul 2020 dintr-un ora
european periferic, izolat de procesele globale i europene, n un important
centru regional Sud-est european, important nod le legtur ntre Estul i
Vestul Europei i acionnd ca locomotiv de dezvoltare i integrare
european a Republicii Moldova i simbol al statalitii moldoveneti.
35. Migrarea populaiei dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Reconstrucia i creterea oraelor, ansamblurilor urbane /pe
exemplul oraelor Gavr din Frana, Freidentadt din Germania/.
In preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial, autoritatile britanice au
constientizat inconvenientele ceate de concentrarea intr-un spatiu limitat I
unei mari parti a populatiei si a echipamentelor industrial ale tarii. Urmind
concluziile raportului Barlow (19400, dupa raboi s-a aplicat o politica de
descentralizare industrial, sprijinita pe crearea unor orase noi, atit in
regiunea Londrei, cit si al alte parti ale Angliei. Planul celei mai mari
Londre , elaborate de Sir Patrick Abercombie, include o centura verde in
jurul aglomerarii existente si prevede crearea a opt orase a circa 40 km
distant fata de capital.
Dupa razboi, urmind modelul Angliei si sub
influienta ideilor prezentate de J.-F.Graviei in cartea sa Parisul si desertul
francez,se incepe stabelorea unei polotici de descentralizare industrial si de
amenajare a teritoriului Se inceraca astfel obtinerea unui control direct
asupra cresterii capitalei. In vertutea decretului din 31 decembrie 1958 este
elaborate Planul de Amenajare si de Organizare generala a regiunei
pariziene (PADOG). Acest plan este aprobat in 1960, el determina un
parametru in exteriorul caruia aglomerarea nu trebue sa se extinda. Daca
in sec. XIX i nceputul secolului XX. Anglia era forat s recunoasca
Dominione Canada, Australia i Noua Zeeland, dup al doilea rzboi
mondial a aruncat de pe umeri sai dependena colonial a multimilliona
India, urmat de Ceylon, Cipru, Birmania, precum i alte cteva posesiuni
britanice de peste mri. nfrnsa de Italia fascist imediat a deposedat de
toate coloniile. Frana cel mai mult pastreaza in miine ei posesiuni uriae
din Africa, dar nici ea nu a putut ine Algeria, Tunisia i Maroc, o data cu
eliberarea carora a avut loc o mare schimbare in harta politic tropical i
sudul Africii. Nigeria, Mauritania, Senegal, Togo, Camerun, Ghana, Tanzania,
Kenya i Republica Madagascar nu au format list complet a noilor state
format din ruinele coloniilor britanice i franceze. Iar dac cele mai multe
dintre ele din motive economice i diplomatice totusi a rmas n cadrul
comunitilor britanic i francez, pai dreptul de a vota n OEP a stabilit
noiele ar n mod legal pe picior de egalitate cu metropolele puternice i
mari. Deci, la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, pentru ultima parte
a sec. a fost radical redesenat harta geografic a lumii, i cu ea s-au
schimbat acele substana economice i demografice care predeterminau
dezvoltarea n continuare a oraelor. n ceea ce privete rile implicate n
rzboi, pai catre 1960 chiar i cele mai grav afectate nu numai ca siau recompensate declinul populaiei, dar n mod semnificativ au depasit
cifrele de dinainte de razboi. Pe parcursul celor 15 ani de la terminarea
rzboiului, populaia din Marea Britanie a crescut cu 2,7 milioane de
persoane (de exemplu, 5%-plus).Si mai rapid a crescut populaia Franei i
Germaniei de Vest. n prima curb a dat creterea de 4,8 milioane (12%), n
timp ce al doilea - 9,2 milioane care a reprezentat aproape 21%.
Cautind motivele cretererii intensiv a populaiei din aceste ri, trebuie de
mentionat influienta semnificativ a imigratiilor din colonii, Transformate
acum in state suveran. Deci, n 1958, in fata populaie franceze din Algeria,
care constituea 1 / 10 din totalul populaiei din aceast ar, cu o
incredibila viteza s-a pus problema cu privire la alegerea patriei.
n mod similar, si-au rezolvat problema si olandezii stabiliti pe
arhipelagul vast din Indonezia, precum i belgieni,care la un momente data
a domnit peste Congo i, n cele din urm, britanici, italieni, americani.Cu cit
mai nefavorabele au fost conflictele ntre colonitii i populaia locale
eliberat, cu atit mai mult sa creat o tendin a europenilor s se ntoarc n
patria sa. Cu pierderea de colonii Frana, Marea Britanie, Italia i n special
Japonia, a revenit citeva milioane de oameni. Cu toate acestea, principalul
motiv a creterea populaiei a fostelor metropole nu a fost n materie de
imigraie i n procesele demografice naturale care nu sunt dependente de
evenimentele politicii externe.

Dup demobilizarea armatelor mari, care nsumeaz mai mult de 100


de milioane, natalitatea din rile ce au participat in razboi nu a potu sa nu
se mbuntiasca. Dar fenomenul a fost de scurt durat, dup care
curbele de evoluia demografic a intrat n cursul su obinuit. Principala
for motrice a creterii oraelor din perioada poslsvoenny a continuat s fie
industrie Deoarece procesul de concentrare a produciei a continuat,
procesul de creste a oraelor nu putea s nu creasc.
Indicatorul
directe
a creteri
urbane
este dinamica
greutii
populaie urbane i rurale din fiecare ar. Ca regul general, oraul a
crescut mai rapid n rile n care urbanizare nu a atins nc un nivel ridicat.
De exemplu, pn la nceputul anilor 30 a acestui secol n economiei
franceze agricultura isi pastreaza pozitia semnificativ. Potrivit acestor
factori si a cifrelor care indica populaii urbane i rurale din Frana au fost
aproape echivalente (49% din populaie n mediul urban i 51% n mediul
rural). Industrializarea rii, manifestat cu vigoare mare n anii de dup
rzboi, a schimbat echilibrul populaiei n favoarea oraului cu 8%,ca
rezultnd marile centre industriale din Frana a nceput s creasc rapid.
Doar in 10 ani (. i anume, ntre 1950 i 1960) in 21 de orae populaia
francez a crescut cu 25-60% n 11 - cu 10-25%.
Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Europa a cunoscut
un mare val de refugiati, aproximativ 30 de milioane, care fugeau din zonele
devastate de lupte. Multi s-au instalat in Statele Unite, in tarile
Commenwealth-ului sau in zona occidentala a Germaniei. Pentru nevoile
reconstructiei s-au produs schimburi de muncitori intre tarile care dispuneau
de rezerve de forta de munca (Italia, Olanda si Germania de Vest) si tarile
vecine cu deficit de forta de munca (Franta, Belgia). Ca urmare, patronii
francezi si-au indreptat privirile spre Spania, Portugalia si Algeria. Dupa
stoparea imigrarilor dinspre Rasarit, Germania si-a extins zona de recrutare
inspre Grecia si Spania, apoi spre Iugoslavia si Turcia. Anglia a continuat sa
solicite forta de munca din tarile Commenwealth-ului si Irlanda. Pentru
statele coloniale europene care dispuneau de imperii dincolo de ocean
perioada de decolonizare s-a tradus prin reveniri masive ale colonistilor
europeni. In aceasta perioada, cele mai multe state industrializate au
recrutat muncitori imigranti pentru a-si sustine expansiunea economica,
pentru a-si stimula dezvoltarea si pentru a stopa fluctuatiile conjuncturale
ale locurilor de munca. Germania a adoptat o legislatie riguroasa care a
favorizat imigrarea temporara. Un permis de drept de munca este dat
pentru un an si poate fi reinnoit de doua ori pentru o durata de cate doi ani.
In 1965 permisele de sedere pe durata limitata devin exceptionale iar
reintegrarea familiei este tolerata cu greu. Anglia opteaza de asemenea
pentru o imigrare de tip temporar. Legislatia vizand cetatenia, incurajeaza
stabilirea propriilor cetateni din Commenwealth precum si instalarea celor
care provin din India, Pakistan si Insulele Antile. Franta a ales un sistem
mixt care recurge la forta de munca provenind din tarile fostului sau imperiu
colonial precum si la recrutarea fortei de munca din sudul Europei, in special
portughezi. Avantajul primului titlu de sedere este legat de permisul
(dreptul) la munca pentru o durata de un an care poate fi reinnoit pentru
trei ani, apoi pentru zece ani. Dupa acest interval imigrantul putea solicita
naturalizarea in conditiile cerute de codul nationalitatilor din 1945. Pentru
aceasta perioada retinem ca fluxurile migratoare demografice sunt in cea
mai mare parte a timpului intercontinentale. Ele sunt incurajate de o
conjunctura economica deosebit de favorabila.
Oraul Le Havre, pe Canalul Mnecii, n Normandia, a fost grav
bombardat n timpul celui de-al doilea rzboi. Zona distrus a fost reconstruit
n conformitate cu planul de o echip condus de Auguste Perret, 1945 1964. Site-ul forme de centru administrativ, comercial i cultural al Le
Havre. Le Havre este excepional, printre multe orae reconstruite pentru
unitatea i integritatea. Acesta combin o reflectare a modelului anterioare
ale oraului i a structurilor sale existente istorice, cu idei noi de urbanism i
a tehnologiei de construcie. Este un post-restante exemplu de rzboi de
urbanism i arhitectur bazat pe unitatea de metodologie i utilizarea de
prefabricare, utilizarea sistematic a o reea modulare, inovatoare i
exploatarea potenialului de beton. Dupa rzboi plan de reconstrucie a Le
Havre este un exemplu remarcabil si un reper de integrare a tradiiilor de
planificare urban i o implementare pionier al evoluiilor moderne n
arhitectur, tehnologii, i de urbanism. Le Havre este o remarcabil postrzboi exemplu de planificare urban i arhitectura bazat pe unitatea de
metodologie i sistemul de prefabricare, utilizarea sistematic a unei grile
modulare i a exploatrii inovatoare a potenialului de beton.

inalti si cu cablurile agatate usor convexe . Dar amplasarea acestui pod este
in asa mod in cit inevitabil sa transformat ntr-un fel de porti atlantice ale
Americii. Lungimea centrale a podului este de 1298 m, intinderele lateral
dintre stilpi e de 370.5 m cu o H- 211 m,pe care sunt atirnate cabluri
suspendare, vizibil de cea mai mare parte a New York. Podul are 2 etaje pe
fiecare dintre epaje sunt cite 6 benzi de trafic. Podul a fost numit in
cinstea exploratorul francez Giovanni Verrazano,fiind primul european care
a intrat n portul din New York i rul Hudson.

36. Sistematizarea fragmentar a or. New-York /SUA/ n perioda


anilor 1954-1960. Crearea magistralelor noi de transport.
Cu toate c oraele americane se deosibesc foarte mult de orasele
europene prin entitata lor arhitectural- planimetrica , i n special prin
siluet, totusi reconstrucia lor de dupa rzboi a fost fcut pe baza
acelorai principii de planificarea urban. Cel mai important dintre ele
consta in eliberarea cartierelor centrale de constructiele dense i eliberare
zonei centrale de fluxul excesiv pietonal i transport.
Proiectele de
reconstrucie a oraelor americane se elaborau innd cont de planificare
regional a zonelor nconjurtoare, unde erau indreptate drumurile de eire
din ora. Nepatrunderea zonei centrale de catre arterele de tranzit de mare
viteza a fost bine asimilat n America,si ca consecin direct a acestei
doctrine a fost construcia centurilor de ocolire.
Cu toate acestea,
coninutul proiectelor de reconstrucie din fiecare ora, precum i ordenea
de aplicare a lucrrilor planificate nu au fost standarte
pentru
toata America. De exemplu, eforturile constructorilor din New-York sau axat
n principiu
pe constructia drumurilor i centrului civic,
aparut
acum printre aglomeratiele de zgrie-nori de pe insula Manhattan. Cu cit de
diverse au fost sarcinele funcionale cu atit de diverse au fost i metodele
de rennoire urban. Sub influena condiiilor locale, arhiteci au tratate n
mod diferit renovarea vechi planificari. Si daca planificatorii de New York,
proiectau noi centuri magestrale inaintind prin nucleul central a orasului
dupa metoda lui Barona Osmana, atunic in Philadelphia reelele stradale
a intregii zoni centrale si-a pstrat pe deplin configuratia initiala. Din punct
de vedere al problemei de reconstrucie a oraului pe baza continuitati,
Philadelphia d un exemplu foarte instructiv i izbitoare. Dupa un sfert de
secol dupa publicarea proiectului de elaborarea a Planificari Regional
(1929), New York sa schimbat semnificativ. Populaia suburbielor celui mai
mare ora din lume a crescut de la 10,9 la 13 milioane de oameni, si cel
mai mult s-a determinat in aceasta perioada funcionalitatea specifica a
orasilor si suburbiilor ce intrau n cadrul regiunilor urbane. Pe partea de vest
(in Jersey- city, New-york, Bayonne si Paterson) a continuat s se
concentreze industrie, n timp ce partea de nord i est (de exemplu, Bronx,
Brooklyn si Queens) se dezvolta n principiu datorit acumularii populaiei
aici. Insa Manhattan (in special jumtatea sudic, n ciuda tuturor
ncercrilor de introducere in ea a cartierelor populate) tot mai mult se
transforma intr-o zona de afaceri solid, lisita de locuitori permanenti. Si din
moment ce locul de munc si locuinta a ocupat pozitii teritoriale opuse
polare, ca rezultata micarea de la est la vest i de la vest la est (n
Manhattan i n tranzit prin acesta n ambele direcii) a crescut semnificativ.
Doar in ase ani (1954-1960) numrul anual de vehiculele care trec pe riul
Hudson a crescut de la 76 la 90 milioane, in timp ce reeaua strada
a Manhattan-lui i numrul de treceri peste ru a rmas stabil. n special
era intens traficul pe poduri si in tuneluri.
Desigur, eforturile
planificatoriilor oraului din perioada postbelic s-au concentrat pe
rezolvarea problemelor de transport. n acest scop, n 1955 sub conducerea
lui Robert Moise a fost stabilit o comisie special, unificand toate resurse
New-York Harbor, conducerea construcii podului Triborousskogo i
tunelului. Proiectul, conceput de ctre comisie, nu a primit accesul de
punerea n aplicare, cu toate ca merita o analiz amnunit, deoarece
propunerile sale satisfacea nevoile urgente ale orasului, insa dup
inventarea bombei atomice i artilerie rachete, a sosit o perioad scurt
cnd, din motive de aprare a oraelor experi aveau o atitudine foarte
negativ fata de poduri, considerind punctele de trecere a tunelurilor mai
sigure. Dar la mijlocul anilor 50 ideiele construtive-ingineresti s-au
indreptat din nou spre constructia podurilor. Anume la aceasata perioada se
refera, i proiectarea unui nou sistem de tranzit de drumuri n New York.
Fr ndoial, locul cel mai proeminent n cadrul proiectului a avuto podurile
suspendate cu o singur travee,concepute pentru strmtoare Narrows.
legturile de transport dintre zona industrializata Richmond si zona
rezedentiala- Brooklyn, era realizata prindtr-un traseu de ocolire
foartea incomod - prin podurile i tunelurile Manhetten-lui. Odat cu
punerea n aplicare a noului pod sau unit nu numai Richmond cu Brooklyn,
dar a aparut si posibilitatea de elibera print-ro cale mai scurta a fluxul de
trafic catre autostrada natiuonala din sud-vest, care duc spre Philadelphia
si Washington. Dupa forma si constructie podul Verrazano-Narrows Bridge
nu se deosibeste cu nimic de poduri suspendate moderne, cu stlpi portanti

Restructurarea George Washington Bridge,pentru care au fost alocate


82 milioane de dolari, a constat in elaborarea cele-i de-a doua panze de
trecere . Cu toate acestea, intrarile i ieirele din pod, care a devenit la
sfritul lucrarilor n dou-nivele, a devin un din cele mai complice noduri
de trafic. Perspectivele ideielor care erau gindite creau un nod complet
strain aspectului orasului.. Si mai complicat si costisitor a fost elaborarea
tunelului- autostrada prin Manhattan si Bronx. Prin urmare, Comisia de
Planificare a oferit alte dou trasee perpindiculare: primul, numit autostrada
Central manhetten, trasate ntre strazile 29 i 30 (de exemplu, lng Penn
Station i Imperiul-stats), al doilea este conceput ca o furculi lsnd
capetele sa easa spre poduri Vilyamburg si Manhattan. Tunelurile lui Lincoli
i cele Olandeze au fost legate la capetele vestice ale ambelor linii de
magestrala cu ajutorul unor noduri complexe. Din aceste doua artere
transversale al Manhattan-ului ansa de a fi realizat are o avea magestrala
medie. Proiectul ei a fost fcut n dou versiuni: tunel i de suprafa.
Avnd n vedere c opiunea tunel era valorizata in 145 milioane de dolari,
i cea supraterestra maxim in 91 milioane - respectiv aprobata a fost
ultima. n urbanistica proiectarea autostrazi manhetten (a cea medie )era
un fenomen unic. Se ridica simetric de la digurile celor doua ruri , ar fi
ajuns la nivelul etajul al doilea i la acest nivel se tindea deasupra Insulei
Manhattan dupa paralele geografice. Impreuna cu cresterea sa a crescut i
numrul benzilor de micare. Pn la bulevardul al doilea i al zecelea (la
vest i est), linia de esturi a fost calculat pentru patru benzi de micare ,
dar n partea centrala a Manhattan, ea purta deja ase benzi. Coborrile n
tunelurile Lincoln i Queens Midtaup transformau acest drum ntr-un sistem
larg deametral in intregul sistema urbana a New-York. Fiind elaborata in
gabaritele caselor tip de11 etaje, conducta proiectat nu putea provoca
daune asupra artei New York-lui. Insa autostrada manhetten (cea mai mici),
legate n partea de vest cu tunelul Olandez, iar spre est cu cele dou poduri
vechi, este perceputa ca o violen asupra arhitecturii New York-lui. ntradevr, estacadele sunt combinat organic cu oraul numai n locurile unde
trec peste un parter larg sau bulevarde, la o distan considerabil de la
cldire. Dar cum se aproapie de fronturile caselor, cum inevitabil exist un
conflict cu fatadele cladirilor,pe fonul carora cruia ea trece.
Deja
apariia unor inalte puncte de observaionale distrage atenia de la meritul
artistic a cladirilor proiectate pentru percepia la nivelul sol. Dar nu e nimic
mai ru dect un pasaj larg, curbe i bucle care nu sunt n concordan cu
reeaua stradal. Ca o caracati, nconjoar cu tentaculele sale tenace
victima nefericit,drumurile agate sufoca chiar si cele mai mari orase,
distrugnd fr mil unitatea lor artistic. Autostrada maritim pe piloni a
desfigurat Bostonul, i acelai lucru se ntmpl si n New York. Numai n
Philadelphia, unde arhitectii au putut s trag nvminte din
experimentele nereusite de felul acesta, a evitat violena strigtoare - aici sau construit tunele i sptur deschis.

Magistrale din partea de N. a New-York,dupa reconstructia podului


George Washington: 1- artera spre parcul Bir-mountein; 2- Podul George
Washington; 3- garaje pentru autobuse; 4-noul pod peste riul Harlem; 5magistrala de mare viteza de intretaie Bronx.

37.Urbanismul or. Chiinu n anii 70-90 a sec. XX. Problemele


construciei centrului i periferiilor. Rolul spaiilor verzi, spaiilor
acvatice i rezolvarea problemelor transportului.
In anii 70, 80 ai sec.XX Chisinaul cunoaste o dezvoltare socialeconomica fara precedent, devenind un important oras industrial de tip
sovietic, puternic orientat spre Est, dar izolat de Europa economic si
infrastructural.

n perioada postbelic snt elaborate, de fapt, 2 mari proiecte de


restabilire i reamenajare a oraului. Unul din ele aparinea academicianului
A. ciusev i presupunea reconstrucia cartierelor vechi, formarea i
amenajarea noilor artere, crearea unor piee urbanistice largi, comode i
pline cu verdeaa, precum i utilizarea la maximum a spaiilor verzi i
neexplorate nc ale vii rului Bc sau ale altor zone industriale i de locuit.
n perioada postbelic se realizeaz una din mreele idei de a uni, prin trei
magistrale importante, partea oraului vechi cu noul cartier Rcani.
La sfritul anilor '40 este realizat reconstrucia bulevardului tefan cel
Mare (anterior bd. Lenin), se formeaz compoziia principalelor piee
urbane. n locul fostelor bariere de la intrarea n ora snt inaugurate pieele
P. Halippa (fosta Aniversarea a 40a a Comsomolului), Dimitrie Cantemir
(fosta Cernasevschi), Constantin Negruzzi (fosta Kotovski), construinduse
noile bulevarde Iurie Gagarin i Constantin Negruzzi.
Cea dea doua etap de reconstrucie a oraului o reprezint planul
general de construcii i reconstrucii elaborat de Institutul Moldghiprostroi
la 1967 i aprobat n 1969. Din anii '60 oraul prinde a se extinde spre
terenurile libere de la periferii (Botanica, Rcani. Buiucani). Aici se
construiesc blocuri locative, dezvoltnduse totodat i construciile
individuale. Se construiesc noi drumuri i noi viaducte peste calea ferat i
rul Bc. Este transformat considerabil aspectul arhitectonic al Muncetilor,
Buiucanilor, Rcanilor i al fostei aezri Hrusca.
Grija principal a
constituito crearea centrului public al oraului (centrul se dezvolta pe dou
axe reciproc perpendiculare: bulevardul tefan cel Mare i bulevardul
Renaterii), unde se formeaz zone ale aezmintelor de importan
republican i municipal ale instituiilor culturale, ale ntreprinderilor
socialcomerciale, de agrement, sportive i locative.
O etap considerabil n arhitectur a constituit construcia pe strada
principal a cldirilor administrative i case de locuit cu multe etaje.
Faadele cldirilor administrative ocupau cartiere ntregi: Ministerul
Industriei Alimentare, arhitect V. Voitehovschi (astzi cldirea de pe tefan
cel Mare, 73), Ministerul Industriei Uoare, arhitect P. Ragulin (tefan cel
Mare, 69), Academia de tiine a RSSM i Ministerul Comunicaiilor (pota
cental, arhitect V. Mednec), Casa Sindicatelor (arhitect R. Curt, col str.
Pukin i bd. tefan cel Mare.
Fondul locativ al oraului Chiinu a crescut de la cei 227 mii metri
ptrai, pe care l avea n anul 1944, la 11,15 mln. metri ptrai, timp de 5
decenii construinduse locuine pe o suprafa de 10 mln. metri ptrai.
Circa 50 la suta din fondul locativ l constituie casele cu 3 5 etaje, peste 30
la suta revin cldirilor cu mai mult de 5 etaje, 20 la suta construciilor gen
"la curte", care ocup n fiecare sector al oraului suprafee impuntoare.
Oraul este mbogit cu noi ansambluri urbanistice moderne:
bulevardul Dacia, strjuit de imobile cu 920 etaje, reprezint intrarea din
partea de sudest a oraului. Cladirile de locuit cu 24 de nivele organizate
cu partere comerciale de pe Blv. Dacia erau primele de acest tip si inaltime
in Chisinau.Snt nlate hoteluri (Hotelul Naional, Cosmos, Codru etc.),
Circul, Palatul Naional, Parlamentul Republicii.
In anii 1980-1985 orasul si-a epuizat toate paminturile sale. In acest
timp au loc concursuri de constructie a cartierelor de locuit in centrul
orasului (X str. St. Cel Mare si Armeana), se construieste cartierul Steaua
Rosie-case cu 5 nivele. Case de locuit se construiesc din partea hotelului
National, la Botanica magazinul Miorita, ele au fost primele cladiri mai
inalte in aceste zone. Tendinta spreo infrastructura si estetica a orasului mai
bogata asemanatoare altor orase europene au dus la eliberarea parterelor
de incap locuibile in schimbul celor comerciale, respectarea liniilor rosii la
constructia cladirilor.
In baza metodelor industriale de construcie, posibilitilor mari de
utilizare a materialelor de garnisire, la nceputul anilor 70 se construiesc
cldiri mari obteti i administrative: Casa guvernului i Palatul
"Octombrie" (acum Palatul Naional), arhitector S. Fridlin; CC PCM (acum
Parlamentul), arhitect A. Cerdantev; Casa Uniunii (sindicatelor), arh. V.
Cudinov; hotelul "Inturist" ("Naional"), arh. A. Gorbuntov i V. Salaghinov i
hotelul "Cosmos", arh. B. Banachin i I. Coliubaeva; Teatrul de oper i
balet, arh. N. Curennoi i A. Gorscov; Circul, arh. S. Soihet i A. Chircenco;
staia de autobuse, arh. A. Ecsner. In ultimii ani ai puterii sovietice au fost
create prospectele moderne: prospectul Pcii (Dacia). Moscova, Kutuzov
(Mircea cel Btrn), Enghels (Alba lulia). Estacada de transport a unit prin
Valea Trandafirilor centrul oraului cu sectorul Botanica i cu aeroportul.
Statea intrebarea dezvoltarii industrii, dea ceea se invitau specialisti pru
crearea zonelor industriale a Chisinaului. Condusi de roza vinturilor a fost
aleasa zona in Ciocana si in 1968-1974 se incepe constructia ei. Apare
centrala termica 2, pe str. Vadului Voda apare necesitatea amplasarii
a fabricii de prelucrare a lemnului,fabricii chimice.
In sectorul Riskani in 1969 este construita fabrica de constructii de
masini usoare Mezon.Este decis dezvoltarea fabricii de constructii de
tractoare. In zona de nord pe str. Calea Iesilor (actual) se rezerva o alta
zona industrial unde este construita fabrica Zorile, fabrica de producere a
parfumurilor, se pune in functie fabrica experimental d eproducere a tehnicii
inalte. La Botanica s-au deschis 2 fabrici de producer a tehnologiilor
exacte.Una dintre ele fiind fabrica Signal. Apar 2 uzine de producere de
pompe pru apa si aparataj destinat domeniului dat cum ar fi Ghidromas,
Ghidropompa.
In anii de reconstructive a capitalei sa acordat o atentie sporita la
amenajarea zonelor verzi si de odihna inclusive acvatice a orasului. Exista
intrebarea crearii unui parc pru oras.
Numai ntre anii 1959 i 1984 snt sdite i amenajate 10 parcuri (776
ha), organizate zonele de odihn Ghidighici, Vadul lui Vod, Ialoveni (1235
ha), create bazine decorative, havuzuri i fintni arteziene cu o suprafa de
1693 ha, zona de odihna si lacuri in zona de nord dupa complexele
industriale de pe Calea Iesilor. In 1954 a fost creat artificial lacul
Comsomolist si zona sa de odihna. Zona de sud-est a orasului care duce
spre aeroport era si este o zona mare de parc unde au aparut Gradina
Botanica si cea Zoologica. Grdina Botanic a AM este amplasat n zona
Porilor Oraului. Amenajarea ei a nceput n 1972. Pe 104 ha se afl serele,
palmariul, laboratoarele, coleciile i expoziiile pe teren deschis i protejat.
La Grdina Botanic se pstreaz un bogat fond genetic Expoziia de baz a
Grdinii Botanice ocup 14 ha i conine toate tipurile de plante care cresc
n ar si este teritoriu protejat-de stat.

Insasi zonele Malina si Malina Mica au fost create pe teritorii unde


inainte existau mari gradini de pomusoare. Are loc crearea zonei verzi si
acvatice care leaga sectorul Riscani cu Ciocana care este cea mai noua(70)
. Parcul s-a dezvoltat n baza unor spaii verzi naturale, avnd suprafaa de
87 ha. n centru se afl un lac pitoresc cu suprafaa de 12 hectare care
dispune de o plaj amenajat. nceputul Parcului "Valea Trandafirilor" a fost
pus n 1968, ntr-o zon pitoreasc din sud-estul capitalei. Dup suprafaa
sa -148 ha - eiie unul dintre cele mai mari spaii verzi din ora. Punctul de
atracie al Parcului "La izvor" (163 ha), situat n partea de nord-vest a
oraului, l constituie cascada de lacuri care comunic prin brae. O alee
rectilinie duce ctre un pod, de pe care se deschide panorama Insulei
Povetilor, destinat odihnei i distraciei copiilor.Tendinta de inverzire este
tot mai mare, apar tot mai multe petici de pamint inverzit si scoaruri, unele
fiind sadite cu specii foarte rare de copaci. ntruct Valea Bcului nu este
accesibil pentru lucrrile de construcii, n acest spaiu se creeaz un ir de
parcuri, zone verzi, arii mpdurite: Parcul Trandafirilor (fost Lenin),
Dendrariul, Parcul La Izvor (fost Prietenia Popoarelor) etc, prin care se
traseaz liniile de comunicare ntre centrul urban i zonele periferice.
Sa acordat o atentie deosebita si problemelor transportului. Pru
rezolvarea lor se invitau specialisti de peste hotare si din tara. Astfel sau
realizat trasee de ocolire ca sa nu sa se permita transportului greu sa treaca
nemijlocit prin oras. Era tendinta de dezvoltare a sectorului Buiucani pru ca
era un drum pru caravanele comerciale. In urmatorii ani sint create noi
strazi si bulevarde Mira, Moskovskii, Kutuzovskii, etc. este creat pasajul
care leaga, prin valea trandafirilor, Centrul cu Botanica si Aeroportul. Sint
reconstruite strazile Gogol, Puskin, Iscra.
In afara de constructia
principalelor artere ale orasului au fost construite magistrale de la gara
feroviara, treceri subterane ,poduri; s-a investit foarte mult in constructia
str. Ismail. In anii 85-95 se tinde tot mai mult spre introducerea noilor tipuri
de transport.
Astfel se poate de spus ca aceasta perioada dintre anii 70-90 a fost o
perioada de inflorire si renastere al orasului Chisinau ca cel mai mare centru
urban al tarii care concentra in sine dezvoltarea tuturor domeniilor care
respectiv l-au si creat. Drept rezultat Rep. Moldova s-a ales cu o megacapitala care polarizeaza in mod categoric teritoriul national.Efectele
tranzitie au amplificat si mai mult decalajul intre provincie si capitala,
Chisinaul concentrind in progresie resursele nationale.

38.Cercetrile urbanistice n condiiile creterii crizei a oraelor


contemporane. Construcia noilor capitale n anii 50-60 a sec. XX
/n Brazilia Brazilia, n Pakistan Ciandigarh, statul Pendjab.
Revoluia industrial a determinat schimbri fundamentale n
dezvoltarea centrelor urbane i a declanat criza pe care oraul
contemporan nu a reuit s o depeasc. Din punct de vedrere cantitativ,
revoluia industrial este urmat de o cretere a presiunii demografice n
orae, de o drenare a populaiei satelor n folosul unei dezvoltri urbane
fr precedent. Apariia acestui fenomen i amploarea lui sunt corelate cu
ordinea i nivelul industrializrii multor tari.
Cercettorii n domeniu caut s neleag mai cu seam fenomenul
urbanificrii i s-l plaseze ntr-o reea de cauze i efecte, ei se mai
strduiesc i s risipeasc un numr de prejudeci care, n ciuda eforturilor
lor, vor persista pn n zilele noastre i care privesc mai ales incidenele
vieii urbane asupra dezvoltrii fizice, nivelului mental i moralitii
locuitorilor.
n anul 1933, Comisia Internationala a Arhitecturii Moderne a adoptat un
document redactat de arhitectul francez Le Corbusier, avnd ca tem oraul
funcional (La Ville Radieuse) i rmas cunoscut n continuare sub
denumirea Carta de la Atena, document de referin pentru urbanismul
modern. El reprezint prima ncercare de fundamentare a unor principii
universale privind sistematizarea oraelor. Fr a fi utopice, ideile
promovate de Cart nu au putut, evident, rspunde la toate problemele
aprute n marile centre urbane. Deceniile VII i VIII ale secolului trecut au
marcat acutizarea crizei oraelor, situaie care a impus noi msuri, noi idei,
noi remodelri.
Constructia si stramutarea capitalelor s-a petrecut in toate timpurile sub
influenta a mai multor factori politici, economici si ideologici. Doua din
acestea, cum ar fi Ciandigarh si Brazilia merita a fi examinate mai succint,
deoarece au fost create de marii arhitecti ai timpului si cu ajutorul noilor
inventii tehnico- ingineresti si viziuni filosofice.
In 1951 cind provincia Pendjab a fost impartita intre India si Pakistan,
conducerea Pendjabului de est s-a adresat la Le Corbusie pentru a-i propune
sa proecteze o noua capitala provinciala in locul vechiului Lahor, care a
revenit Pakistanukui.Locul, ca si orientarea geografica a noii capitale au fost
alese insasi de conducerea provinciei si destul de reusit: un platou usor
inclinat spre sud-vest intretaiat de citeva riulete montane, la poalele
muntilor Himalaia.

Asa tip de relief permitea organizarea oricarui sistem de planificare


urbanistica, insa Le Corbusie a folosit sistemul rectangular, dar planul
general totusi nu seamana cu o tabla de sah, deoarece magistrala pincipala
si strazile paralele ei, fiind rectilinii, sint intersectate de automagistrale si
strazile longitudinale curbe, rotungite, cu centrul acestei curburi undeva in
munti. Ce este foarte simbolic pentru indieni.
Automagistrala uneste centrul industrial si gara feroviara cu centrul
cultural si universitar, ce se afla la celalalt capat al orasului. Magistrala
pincipala cade perpendicuar pe automagistrala si trece pe o latura a
centrului comercial al orasului si trece mai departe spre munti, unde in
afara orasului, pe o terasa speciala sta complexul de cladiri administrative,
asa numitul capitoliu. Strazile secundare impart orasul in cvartale
standarte(microraioane) cu laturile de 800x1200 m.
Pentru a crea conditii sanitaro igienice favorabile Le Corbusie trece prin
microraioane niste fisii late de spatii verzi in incinta carora a amplasat
spitale si scoli. Casele de locuit erau orientate cu intrarile spre parcuri.
Pentru cel mai mare parc le Corbusie a folosit malurile unui izvoras ce isi ia
inceputul la poalele capitoliului. Dupa definire planului general, marele
arhitect a lasat altor colegi ai sai sa se ocupe de constructia orasului iar
singur s-a preocupat de Capitoliu.

Aici el a inteles ca arhitectura europei si americii ar fi fost straina


intelegerii poporului indian, si in acelasi timp el nu-si putea permite folosirea
unuia sau altui stil istoric indian, si deaceia a hotarit sa aleaga un drum de
mijloc - pentru a lega noul cu vechiul, internationalul cu traditionalul. El
foloseste asa procedee ca monumentalitatea, plasticitatea, simbolica si
sinteza artelor.
Pentru capitoliu este predestinata o terasa patrata cu laturile de
800x800 m ce este destul de mult pentru a amplasa pe ea doar 4 cladiri:

- Secretariatul: un bloc foarte lung,dar datorita faptului ca este


indepartat de magistrala principala si este paralel ei, nu se creaza senzatia
de gigantizm si este perceput integru cu tot ansamblul.
- Cladirea Asambleei: o cladire patrata amplasata pe diagonala de la
blocul secretariatului. Le Corbuzie, studiind proprietatile iluminarii in
auditorii mari a ajuns la concluzia ca hiperboloidul cel mai bine indeplineste
toate functiile referitoare la iluminare si l-a folosit pentru cladirea
asambleei.
- Palatul Gubernatorului, amplasat pe aceiasi diagonala, este
comparativ mai mic ca celelalte cladiri din ansamblu. Mai tirziu a fost
transformat in muzeu.
- Blocul judecatoriei supreme, se gaseste in drept cu Cladirea
Asambleei, pe partea dreapta a magistralei si este cel mai impresionant din
tot ansamblul Capitoliului prin acoperisul sau din beton armat, sustinut de
profil lateral ce se dezvolta de jos in sus cu goluri.
Pentru a echilibra compozitional ansamblul Le Corbuzie foloseste
procedeul diagonal, semninficative fiind si intervalele intre volume de
aproximativ de 340 m, iar simbolicele compozitii Mina deschisa si
Mormintul mucenicului suplinesc compozitia cu forme sculpturale. El nu
foloseste vertikale, deoarece rolulu lor il indeplinesc muntii.
Moartea tragica a lui Le Corbusie a lasat Ciandigarhul fara creatorul sau
grijuliu.
Cu 4 ani mai tirziu, dupa fondarea Ciandigarhului a incept constructia
noii capitale braziliene. In 1955 a fost preconizata o regiune federala in
statul Goias, in zona de stepa. Inriurind citeva izvoare, constructorii au
primit un lac in forma de Y in peninsula caruia trebuia construita noua
capitala.
Orasul initial a fost destinat demnitarilor si trebuia sa indeplineasca
functii pur administrative. El a fost precoizat pentu 500 mii de locuitori. La
mijlocul anilor 50 concursul pentru proectarea noii capitale a fost cistigat
de lusio Costa, la care ulterior s-a adaugat Oscar Nimeyer, care s-a ocupat
de proectarea cladirilor obstesti.
Planul gneral a fost destul de simplu: Costa a propus pe aceasta
peninsula doua axe perpendiculare. Pe prima axa, care merge de la vest
spre est, se gasesc cladirile obstesti,iar pe cealalta blocurile locative.
Aceasta axa este curbata astfel incit planul general al Braziliei seamana cu
o pasare sau cu un avion.

La primele etajele ale zgrie-nori vor fi amplasate restaurante i


magazine, iar locatarii vor putea s se plimbe pe "acoperiul" cldirii unde
va crete iarba verde adevrat. Aprovizionarea cu energie a proiectului va
fi efectuat cu ajutorul unei staii geotermale, ceea ce va permite utilizarea
surselor exclusiv "verzi" de energie.
O alta sfera de ideii propuse inca in sec trecut este si ideia lu K Tange .
El a propus sa sa dezvolte axa central a lui tokio pe apa,astfel incepind lant
cu lant va fI dezvoltat si toate structurile emiinte de trai, administrative
,dezvoltarea de alungul acesteia axe .

Axa principala incepe cu piata celor trei puteri(legislativa, executiva si


judecatoreasca) pe care se gasesc:
-Palatul deputatilor, care prezinta o cupa, si opus lui Senatul, adincit in
pamint, cu acoperis cupola- innaltat deasupra solului;
-Blocul administrativ dublat, vertical, ce creeaza o opozitie a formelor
rotunde si plate a Palatului deputatilor si
senatului. Pe partea dreapta si stinga stau
cladirile nu pre innalte ale Presedentiei si
Curtii supreme de apel.
Mai departe aceasta axa continuie cu
sirul
ministerelor,
centrul
comercial,
cladirile de telecomunicatii. Dupa care vine
un parc imens si gara feroviara care
inchide aceasta axa.
La periferia cvartalelor locuibile Costa a
amplasat 25 biserici catolice.Constructia
orasului a mers activ si rapid, astfel pe 21
aprilie 1960 odata cu stramutarea incoace
presedintelui si parlamentului, Brazilia
devine principalul oras al Statelor Unite ale
Braziliei.
39. Caracteristici ale oraului
viitorului
Indreptarile ultimilor tendinte de arhitectura noua se reprezinta prin
formarea ideilor noi in urbanisarea mondiala. In ideiile noi orasele merg sub
apa sau in mare, in cer sau in cosmos , precum si in pamint. imboldul
acestor ideii survine din problemele actuale aparute in ultimii decenii cum
art fi :
problemele de ecologie ;
problemele de resurse naturale si combustibil;
incalzirea globala.
Astfel arhitectii incepind cu ideiile din anii 20 30 ai sec trecut avem asa
genuri de idei prin lucrarile sale cum ar fi Orasul plutitor lucrarea lui G.
Kruticov19271928

Aici se atesta ideiile pe apa .O ideie analogical contemporana ar fi :


Lilypad, orasul ecologic acvatic al viitorului .Lilypad este un miracol
arhitectural ecologic conceput de catre Vincent Callebaut, iar acest oras al
viitorului ar putea gazdui pana la 50.000 de locuitori. Acestia s-ar adaposti
de amenintarea cresterii nivelului Oceanului, cauzata de incalzirea globala.
Orasul este unul tropical si aflam ca acesta va amplasat aproape de Monte
Carlo

Masdar City va fi primul ora ecologic 100% din lume Va fi finalizat in


2020 in Dubai.Va folosi energia solara si eoliana in sine va inmplimenta o
gradina verde pe cind in exterior va fi desert.

Caracteristic lui ii este centrele sferice de jos care sunt destinate


centrelor sociale si administrative iar partea de sus sunt nemijlocit zone
locative.autorul a executata conceptual ne fiind increzut ca viitorul va putea
asigura tehnologiile noi pentru executarea a asa gen de constructii
Un analog al acestei idei ser atesteaza si in zilele noastre cum ar fi O
stea uriasa capabila sa produca energie necesara si sa recicleze propriile
deseuri, este raspunsul redundant al arhitectilor de la MAD in ceea ce
priveste orasul viitorului.China Town, orasul mobil sau numit simplu
"Superstar", se doreste a fi locul care ar putea gazdui 15.000 de oameni si
care are propriul sanatoriu, baze sportive, apa potabila, lacuri si pana si un
cimitir digital.
O alta idei ar fi orasul sub pamint cum ar fi Ora al viitorului pentru
Armenia.Studioul Forrest Fulton Arhitects a prezentat proiectul unui
complex imens rezidenial care va fi construit n Erevan. Acest munte
artificial va fi complet eficient energetic, deorece va putea folosi sistemul de
rcire pasiv i ventilaia. Ploaia va fi colectat n colectoarele speciale i
curat. Suprafaa total de ncperi interne va fi de 85.000 m2.

S-ar putea să vă placă și