Sunteți pe pagina 1din 18

Studii de caz

TVA
Omisiune declarare/raportare servicii intracomunitare achizitionate
ex. societatea primeste in ian o fact de prestare servicii din austria af lunii dec
===> D300 se trece la randul 8 si 21 in decontul lunii ianuarie
D390 se face rectificativa pt declaratia depusa in decembrie -se trec sumele valabile la data
rectificarii chiar daca acestea au mai fost declarate. In D390 pt luna ian nu se declara fact din
decembrie.
Reducerii financiare in cazul unei AIC.
-red fin= scont de decontare
*daca nu se primeste fct de discount firma din RO nu are obligatia intocmirii autofacturii
*daca se primeste ulterior fact de discount, firma din RO are obligatia reducerii bazei de impozitare
si a reducerii corespunzatoare a TVA-ului, deci intocmirea autofacturii
NC: 4426 = 4427 cu suma in minus a TVA-ului
-in D300 se declara la rd 5.1 si 18.1
-in D390 se declara la A cu semnul minus
Monografie leasing, deductibilitate 50%.
Exemplu:
%
= 404 "Furnizori de imobilizari"

1364 lei

167"Alte imprumuturi si datorii asimilate"


4426 .1 "TVA deductibila" 50% (aferent ratei de leasing)
4426.2 "TVA nedeductibila" 50% (aferent ratei de leasing)"
666.1 "Cheltuieli privind dobanzile" - deductibil 50%
666.2 "Cheltuieli privind dobanzile" - nedeductibil 50%

1000 lei
120 lei
120 lei
50 lei
50 lei

4426.1"TVA deductibila " 50% (aferent dobanda)


4426.2 "TVA nedeductibila" 50% (aferent dobanda)

12 lei
12 lei

Inregistrare TVA nedeductibila aferent ratei de leasing:


% 4426.2
120 lei
635.1 analitic deductibil
60 lei
635.2 analitic nedeductibil
60 lei
Inregistrare TVA nedeductibila aferent dobanda:
% 4426.2 12 lei
666.1 "Cheltuieli privind dobanzile" - deductibila 50%
6 lei
666.2 "Cheltuieli privind dobanzile" - nedeductibila 50%
6 lei
Astfel:
Rata de leasing
Total cheltuieli deductibile
Total cheltuieli nedeductibile
TVA dedusa

1000
116
116
264

lei
lei
lei
lei

Din punct de vedere fiscal:


1. In Declaratia 394 se va declara baza 1100 lei si TVA 264 lei
2. In Decontul de TVA se va declara la rd.22 si la rd 28 se va declara mai putin TVA
nedeductibila adica 132 lei

Livrare produse din RO catre RUSIA, cu intermediat din IT


ex. soc A din ro, pl de TVA, impozit pe profit si inreg in ROI vinde soc B din It, platitoare de TVA,
impozit pe profit si inscrisa in ROI. Soc B revinde produsele soc C din Rusia, dispunand soc A sa
faca livrarea maf direct la C in Rusia.
-art 132, alin1, lit c -locul livrarii de bunuri este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia
cumparatorului de catre furnizor, pt bunurile ce nu sunt transportate
-soc A din Ro va factura cu TVA soc B din IT, practic este o livrare pe teritoriul national al tarii iar
soc din RO are oblig sa colecteze TVA
-din pct de vedere al soc B din It, aceasta ef o achizitie de bunuri destinate unui export la care are
dreptul sa isi deduca TVA-ul, art 145
-soc B din It este obligata sa se inreg in sc de TVA in RO inainte de ef achizitie art 154, ali 4
-soc B din It are dreptul sa solicite rambursarea TVA af achizitiei de bunuri din Ro
Exemple privind modul de calcul al pro-ratei i al ajustrilor de TVA
Exemplul 1
O societate comercial nregistreaz n anul 2008 urmtoarea situaie:
- vnzri de mrfuri la intern = 200.000 lei (operaiune taxabil cu drept de deducere)
- vnzri de mrfuri n SUA = 100.000 lei (export, deci operaiune scutit cu drept de deducere)
- vnzarea unui spaiu comercial achiziionat n anul 2006 = 200.000 lei (operaiune scutit fr
drept de deducere)
S se stabileasc pro-rata i TVA pentru care societatea are drept de deducere n anul 2008.
Pro-rata = Suma total a livrrilor de bunuri care permit exercitarea dreptului de deducere/Suma
total a livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii = (200.000 lei + 100.000 lei)/(200.000 lei +
100.000 lei + 200.000 lei) * 100 = (300.000 lei/500.000 lei) * 100 = 60%.
TVA ded. = (200.000 lei + 100.000 lei + 200.000 lei) * 19% * 60% = 57.000 lei.
Exemplul 2
O persoan impozabil nregistrat n scopuri de TVA cumpr o cldire n aprilie 2008 pentru a o
folosi pentru activiti taxabile. Valoarea cldirii este de 238.000 lei, din care TVA 38.000 lei. n
luna mai 2009 persoana impozabil vinde cldirea n regim de scutire. S se determine perioada de
ajustare a TVA i TVA ajustat.
Perioada de ajustare: este de 20 ani 3 , respectiv aprilie 2008mai 2027.
Conform art. 149 alin. (2) lit. b) Cod fiscal: [...] (2) Taxa deductibil aferent bunurilor de capital,
n condiiile n care nu se aplic regulile privind livrarea ctre sine sau prestarea ctre sine, se
ajusteaz, n situaiile prevzute la alin. (4) lit. a)-d): [...] b) pe o perioad de 20 de ani, pentru
construcia sau achiziia unui bun imobil, precum i pentru transformarea sau modernizarea unui
bun imobil, dac valoarea fiecrei transformri sau modernizri este de cel puin 20% din valoarea
total a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
TVA ajustat: TVA dedus iniial n momentul achiziiei se ajusteaz o singur dat n favoarea statului pentru perioada de ajustare rmas, astfel 4 :
- Pentru anul 2008 persoana impozabil pstreaz dreptul de deducere a TVA, deci va deduce:
38.000 lei/20 = 1.900 lei.
- Pentru perioada 20092027, TVA ajustat va fi de: 1.900 lei * 19 = 36.100 lei i va fi considerat
nedeductibil n decontul de TVA aferent ultimei perioade fiscale a anului 2009.
Exemplul 3
O persoan impozabil nregistrat n scopuri de TVA cumpr un utilaj n septembrie 2007 n
valoare de 35.700 lei, din care TVA = 5.700 lei i deduce TVA la ntreaga valoare. n august 2010,
utilajul este casat. S se determine perioada de ajustare a TVA i TVA ajustat.
Perioada de ajustare: este de 5 ani 5 , respectiv septembrie 2007august 2011.
TVA ajustat: TVA dedus iniial n momentul achiziiei se ajusteaz o singur dat n favoarea

statului pentru perioada de ajustare rmas, astfel:


- Pentru perioada 20072010 persoana impozabil pstreaz dreptul de deducere a TVA, deci va
deduce: 5.700 lei/5 * 3 = 1.140 lei * 3 = 3.420 lei.
- Pentru perioada 20102011, TVA ajustat va fi de: 1.140 lei * 2 = 2.280 lei i va fi considerat
nedeductibil n decontul de TVA aferent ultimei perioade fiscale a anului 2009.
Exemplul 4
O persoan impozabil nregistrat n scopuri de TVA deine un hotel care a fost cumprat n anul
2007 pentru suma de 595.000 lei, pentru care s-a dedus TVA n valoare de 95.000 lei. n anul 2009,
la parterul hotelului se amenajeaz un cazinou care ocup 20% din suprafaa cldirii. S se
determine perioada de ajustare a TVA i TVA ajustat.
Deoarece activitatea de jocuri de noroc este scutit de TVA fr drept de deducere 6 , persoana
respectiv trebuie s ajusteze taxa dedus iniial, proporional cu suprafaa ocupat de cazinou,
respectiv 20%.
Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu ncepere de la 1 ianuarie 2007 i pn la finele anului
2026.
Ajustarea trebuie s se efectueze anual pe perioada rmas (20092026), deoarece ne aflm n
situaia prevzut la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 Cod fiscal 7 , astfel: 95.000 lei/20 ani = 4.750 lei.
- Pentru perioada 20072008 persoana impozabil i va deduce integral TVA corespunztoare
acestei perioade, respectiv suma de: 4.750 lei * 2 ani = 9.500 lei.
- Pentru perioada 20092026, taxa se ajusteaz astfel:
- Pentru anul 2009: 4.750 lei * 20% = 950 lei. Aceast sum se nscrie n decontul de TVA pentru
ultima perioad fiscal a anului 2009.
- Pentru urmtorii ani pn n anul 2026 se face acelai calcul. n situaia n care partea alocat
cazinoului de 20% din cldire se mrete sau se micoreaz, la calculul prevzut mai sus se ine
cont de noul procent alocat activitii fr drept de deducere.
- Dac se pstreaz procentul de 20%, TVA ajustat pentru ntreaga perioad de ajustare 2009
2026 va fi de: 4.750 lei * 20% * 18 ani = 17.100 lei.
Conform art. 149 alin. (5) lit. c) pct. 2 Cod fiscal: [...] (5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaz
astfel: [...]
c) pentru cazurile prevzute la alin. (4) lit. c) i d), ajustarea se efectueaz o singur dat pentru
ntreaga perioad de ajustare rmas, incluznd anul n care apare obligaia ajustrii, i este de pn
la o cincime sau, dup caz, o douzecime pe an, astfel: [...] 2. din valoarea taxei deduse iniial,
pentru cazurile prevzute la alin. (4) lit. d).
Conform art. 149 alin. (2) lit. a) Cod fiscal: [...] (2) Taxa deductibil aferent bunurilor de capital,
n condiiile n care nu se aplic regulile privind livrarea ctre sine sau prestarea ctre sine, se
ajusteaz, n situaiile prevzute la alin. (4) lit. a)-d): a) pe o perioad de 5 ani, pentru bunurile de
capital achiziionate sau fabricate, altele dect cele prevzute la lit. b).
Conform art. 141 alin. (2) lit. c) Cod fiscal.
Conform art. 149 alin. (4) lit. a) Cod fiscal: [...] (4) Ajustarea taxei deductibile prevzute la alin.
(1) lit. d) se efectueaz: a) n situaia n care bunul de capital este folosit de persoana impozabil:
[...] 3. pentru realizarea de operaiuni care dau drept de deducere a taxei ntr-o msur diferit fa
de deducerea iniial.
Exemplul 5
O persoan impozabil cu regim mixt cumpr n august 2008 un utilaj n valoare de 11.900 lei,
din care TVA 1.900 lei. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar cea definitiv calculat la
sfritul anului 2008 este de 30%. S se determine perioada de ajustare i TVA ajustat innd cont
de faptul c n anul 2009 pro-rata definitiv este de 20%, n anul 2010 este de 30%, n anul 2011
este de 40% i n anul 2012 este de 50%.
Ne aflm n situaia n care apar modificri ale elementelor folosite la calculul taxei deduse,
respectiv n situaia menionat la art. 149 alin. (4) lit. b) Cod fiscal. n acest caz, ajustarea se

efectueaz n cadrul perioadei de ajustare pentru o cincime din taxa dedus iniial, pentru fiecare an
n care apar modificri ale elementelor taxei deduse, conform art. 149 alin. (5) lit. b) Cod fiscal.
n luna august 2008, la momentul achiziionrii utilajului se calculeaz TVA de dedus pe baz
de pro-rat provizorie (40%), astfel: 1.900 lei * 40% = 760 lei. La finele anului 2008 se calculeaz
TVA de dedus pe baz de pro-rat definitiv (30%), astfel: 1.900 lei * 30% = 570 lei. Diferena de
190 lei (760 570) ntre TVA dedus pe baz de pro-rat provizorie i TVA dedus pe baz de prorat definitiv se nscrie n decontul din luna decembrie ca tax nedeductibil.
Pentru urmtorii 4 ani, respectiv pentru perioada 20092012, TVA de dedus se ajusteaz
astfel:
o TVA deductibil se mparte la 5 i se obine TVA ded. anual: 1.900 lei/5 ani = 380 lei/an.
o TVA efectiv dedus n baza pro-ratei definitive pentru prima perioad se mparte la 5: 570 lei/5 =
114 lei.
o TVA deductibil determinat anual se va nmuli cu pro-rata definitiv pentru fiecare an n parte
din perioada urmtoare, apoi se compar TVA dedus n baza pro-ratei definitive pentru prima
perioad.
Diferena rezultat va constitui ajustarea deducerii fie n favoarea statului, fie a persoanei
impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
o Pro-rata definitiv pentru anul 2009 este de 20%;
o deducere autorizat: 380 lei * 20% = 76 lei;
o deja dedus: 114 lei;
o deducerea suplimentar permis: 76 114 = 38 lei, sum n favoarea statului.
Ajustarea pentru anul 2010:
o Pro-rata definitiv pentru anul 2010 este de 30%;
o deducere autorizat: 380 lei* 30% = 114 lei;
o deja dedus: 114 lei;
o deducerea suplimentar permis: 114 114 = 0 lei.
Ajustarea pentru anul 2011:
o Pro-rata definitiv pentru anul 2011 este de 40%;
o deducere autorizat: 380 lei * 40% = 152 lei;
o deja dedus: 114 lei;
o deducerea suplimentar permis: 152 114 = 38 lei.
Ajustarea pentru anul 2012:
o Pro-rata definitiv pentru anul 2012 este de 50%;
o deducere autorizat: 380 lei* 50% = 190 lei;
o deja dedus: 114 lei;
o deducerea suplimentar permis: 190 114 = 76 lei.
Achzitie si vz de bunuri cu transpor dintr-un stat tert in comunitate
ex. societatea A din RO cumpara mf de la soc B din Elvetia (nu este in UE). A vinde mf catre soc C
din Franta, transportul se face direct din Elvetia in Franta pt a evita costuri suplimentare.
-indiferent de transport avem de-a face cu un import de bunuri dintr-un stat tert in Comunitate.
Locul importului = locul unde bunurile sunt in libera circulatie.
-efectuarea vamii se va face in Franta de catre Romania. Se va achita TVA in vama din Franta.
-acest TVA nu este deductibil pt RO, dar A poate solicita returnarea TVA-ului de la statul francez
prin depunerea D318 pana la 30 septembrie a anului urmator celui in care s-a efectuat importul
alaturi de alte doc care trebui anexate cererii.
Note contabile:
-pl taxelor vamale in Franta
371 = 401
cu pretul extern

371 = 446
446 = 5124
446 = 5124

pt comisioane
pt comisioane si taxe vamale
pt TVA pl in vama

!In functie de val livrarilor, autoritatile franceze au dreptul sa solicite inreg in sc de TVA in Franta.!
-din pct de vedere al legislatiei din RO, aceste livrari de bunuri nu sunt in sfera TVA deoarece nu se
realiz pe teritoriul RO.
-vanzarea catre soc C
4111 = 707
607 = 371
Vanzare externa in regim de consignatie:
-preluarea bunurilor de pe terit RO si plasarea lor pe terit comunitare reprez pt firma din RO o
achizitie intracomunitara de bunuri ef pe terit acelui SM.
-in fctie de legislatia aplicata in acel stat, firma din RO este obligata sa se inreg in sc de TVA la
autoritatea fiscala din acel stat
-reprezentantul pers fizica, al firmei din RO nu poate vinde bunurile respective. Are obligatia sa le
predea unei firme de consignatie, specializata in acest sens.
-trebuie sa existe un contract de consignatie prin care consignantul-firma producatoare, se angajeaza
sa livreze bunuri consignatarului-firma vanzatoare. In baza acestui contract este obligatorie ef
perioadica, cel putin odata pe luna, a unui punctaj de unde sa reiasca cantitatea bunurilor vandute.
-bunurile care urmeaza sa se vand in regim de consignatie se expediaza din RO pe baza unui avizdelivey note, intocmit pe numele firmei din SM care va vinde bunurile, fara a se emite fct in acest
moment.
-valoarea bunurilor astfel livrate vor fi facturate periodic pe baza punctajului efectuat. Pt RO
operatiunea reprezinta o LIC scutita cu drept de deducere iar pt partener a AIC taxabila in SM
-raportare RO:
D390 -L
D300 -rd 1
Regim TVA si aplicarea scutirii in cazul operatiunilor de transport
-locul prestarii este la beneficiarul serviciului de transport, insa pt acest lucru trebuie sa faceti
dovada faptului ca pers respectiva, beneficiarul, este pers impozabila din punct de vedere al TVA,
prin: *obtinerea de la beneficiar un certificat eliberat de autoritatile fiscale din tara sa
*daca dispuneti de un cod de inreg in sc de TVA al beneficiarului. Codul de TVA trebuie sa
il verificati in VIES.
Daca acesta conditie este respectata, firma din RO poate sa emita factura fara TVA.
-raportare:
D300 -rd 3 si 3.1
D390 -P (prestari)
ONG neplatitor de TVA, are obligatia inreg in ROI pt AIC? -da
Conform dispozitiilor de la art 153^1 art 1 lit.b din Codul fiscal:
"ART. 153^1 inregistrarea in scopuri de TVA a altor persoane care efectueaza achizitii
intracomunitare sau pentru servicii intracomunitare
(1) Are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform prezentului articol:
b) persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, neinregistrata si care nu
are obligatia sa se inregistreze conform art. 153 si care nu este deja inregistrata conform lit. a) sau c)
sau a alin. (2), daca presteaza servicii care au locul in alt stat membru, pentru care beneficiarul
serviciului este persoana obligata la plata taxei conform echivalentului din legislatia altui stat
membru al art. 150 alin. (2), inainte de prestarea serviciului."
In ceea ce priveste achzitia de servicii intracomunitare, ONG are si urmatoarele obligatii fiscale:

1)sa taxeze serviciul primit in Romania la o baza de impozitare formata din aplicarea cursului
valutar in vigoare la data emiterii facturii de catre de la prestatorul intracomunitar asupra sumei in
valuta inscrisa de catre prestator in factura emisa;
2)sa achite efectiv bugetului de stat suma TVA rezultata din aplicarea cotei de TVA de 24% asupra
bazei de impozitare calculate conform punctului 1, pana pe data de 25 a lunii urmatoare emierii
facturii de catre prestatorul din UE;
3)sa evidentieze factura primita in jurnalul pentru cumparari intocmit pentru luna taxarii serviciului.
Acest document de evidenta fiscala trebuie intocmit de catre beneficiarul din Romania chiar daca nu
este inregistrat in regim normal in scopuri de TVA.
4)sa raporteze fiscal operatiunea prin formularul cod 390
5)sa raporteze serviciul achizitionat prin decontul de TVA cod 301
Prestari servicii intracomunitare. Firma neplatitoare de TVA

O societate neplatitoare de TVA face traduceri pentru firme din UE. Societatea a obtinut
cod special de TVA si s-a inscris in ROI. In cazul in care firma pentru care face traduceri
este platitoare de TVA vom stabili daca societatea trebuie sa plateasca TVA si daca are
unele obligatii declarative.
Solutia consultantului:
Firma din Romania presteaza un serviciu intracomunitar pentru care este aplicabila regula generala
de taxare de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal conform careia locul prestarii serviciului este
considerat locul unde este stabilit beneficiarul. Indiferent de faptul ca beneficiarul serviciului este
sau nu este o firma inregistrata in scopuri de TVA, prestatorul din Romania aplica acelasi tratament
fiscal considerand ca:
- aplica regimul special de scutire de la art. 152 din Codul fiscal deoarece nu a realizat o cifra de
afaceri peste 220.000 lei cu un echivalent de 65.000 euro;
- presteaza un serviciu neimpozabil in Romania, dar impozabil la beneficiar conform prevederilor
art. 133 alin. (2) din Codul fiscal armonizate cu prevederile art. 44 din Directiva CEE nr. 112/2006
privind sistemul comun de TVA.
Trebuie retinut faptul ca singura obligatie a prestatorului din Romania este de a raporta valoarea
serviciului prestat prin declaratia cod 390 VIES numai in luna calendaristica in care realizeaza astfel
de operatiuni. De asemenea, prestatorul din Romania trebuie sa comunice fiecarui beneficiar din
CEE codul de inregistrare in scopuri de TVA precedat de simbolul RO obtinut de la autoritatea
fiscala din Romania in vederea raportarii prin sistemul VIES a valorii serviciului primit.
Beneficiarul care nu este inregistrat in scopuri de TVA in regim normal este obligat sa se
inregistreze in scopuri de TVA la autoritatea fiscala competenta din statul sau de rezidenta doar
pentru achizitia intracomunitara a serviciului prestat de catre firma din Romania. Daca prevederile
legislatiei fiscale din statul membru al beneficiarului sunt armonizate cu prevederile Directivei CEE
nr. 112/2006, beneficiarul ar avea urmatoarele obligatii privind TVA, similare obligatiilor pe care lear avea o firma din Romania care ar efectua achizitia intracomunitara a aceluiasi tip de serviciu:
- daca este inregistrat in scopuri de TVA, sa aplice regimul de taxare inversa;
- daca nu este inregistrat in scopuri de TVA, sa achite TVA bugetului statului membru pe teritoriul
caruia isi desfasoara activitatea economica, in mod aplice regimul de taxare inversa;
Referitor la modalitatea de raportare a operatiunii de achizitie intracomunitara de servicii, fiecare

beneficiar stabilit in afara teritoriului Romaniei are obligatia sa respecte prevederile legislatiei
fiscale aplicabile pe teritoriul statului sau de rezidenta. In acest context, trebuie sa aveti in vedere
faptul ca nu toate statele membre impun raportarea achizitiilor intracomunitare de servicii, similar
declaratiei cod 390 VIES impuse prin legislatia fiscala din Romania. In concluzie, trebuie sa aveti
in vedere ca fiecare beneficiar trebuie sa indeplineasca obligatiile fiscale care ii revin fata de
autoritatea fiscala care i-a eliberat un cod valid de TVA, fie in regim normal, fie doar pentru
efectuarea unei achizitii intracomunitare de servicii.
Minusuri la inventar. Colectare TVA pentru bunurile lipsa
Vom analiza, mai jos, cazul unei societati care a constatat la sfarsitul anului 2012 la inventarierea
stocurilor de materii prime plusuri de inventar de cca 100.000 lei si minusuri de inventar de cca
220.000 lei, din care cca 50.000 confundabile si s-au compensat cu plusuri de inventar, ramanand
inca cca 170.000 lei minusuri de inventar neimputabile si plusuri de inventar de cca 50.000 lei.
Aceste bunuri sunt neimputabile deoarece se incadreaza intr-un procent stabilit la nivelul societatii
privind marja de eroare la darea in consum a materiilor prime, avand in vedere faptul ca acestea se
introduc efectiv in fabricatie la sediul altor societati care prelucreaza aceste materiale, gestionarului
nostru nefiindu-i imputabile aceste diferente. Vom stabili la ce valoare se va colecta TVA pentru
bunurile lipsa la inventariere.
Solutia consultantului:
Conform Normei privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii aprobata prin OMFP 2861/2009 , la stabilirea valorii debitului, in
cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se are in vedere posibilitatea
compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
- sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce
priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi
gestiune.
Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la
inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorata vinovatiei
persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care intrunesc conditiile
de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratori, ordonatorii de
credite sau persoana care are obligatia gestionarii si servesc pentru uz intern in cadrul entitatilor
respective.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate. In cazul in
care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat
cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea
egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus. Aceasta eliminare se face
incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai
mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda,
de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste
totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele
mai scazute, in ordine crescatoare.

Astfel, se admit la compensare doar acele sortimente care intrunesc conditiile de compensare
datorita riscului de confuzie si care se regasesc in listele aprobate anual de catre administratori,
ordonatorii de credite sau persoana care are obligatia gestionarii.
Diferentele ramase dupa compensarea efectuata in conformitate cu prevederile normei mai sus
mentionate reprezinta minus, respectiv plus de inventar.
Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, potrivit art. 128 alin. (4) din Codul fiscal , in
vigoare la 31.12.2012, sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata bunurile constatate lipsa
din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol,
respectiv:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum
si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si
activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
Astfel, conform prevederilor in vigoare la data de 31.12.2012, bunurile constatate lipsa din
gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la art. 128 alin. (8) lit. a)-c) sunt asimilate unei
livrari de bunuri efectuata cu plata. Societatea efectueaza o livrare de bunuri catre sine pentru care
are obligatia de a emite o autofactura, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (2) din Codul
fiscal si normelor metodologice date in aplicarea acestuia. Pentru marfurile constatate lipsa din
gestiune, in conformitate cu prevederile art. 137 lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare a TVA
este constituita din pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in
absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Pentru situatia prezentata consideram urmatoarele:
- produse constatate plus la inventar:
100.000 lei
- produse constatate minus la inventar:
220.000 lei
- produse care indeplinesc conditiile de compensare:
50.000 lei
Rezultat dupa efectuarea compensarilor conform OMFP 2861/2009 :
- produse constatate plus la inventar:
50.000 lei
- produse constatate minus la inventar:
170.000 lei
Baza de impozitare a TVA pentru livrarea catre sine: 170.000 lei
In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile privind compensarea lipsurilor cu plusurile
constatate apreciem ca societatea va colecta TVA pentru bunurile constatate minus la inventar in
valoare de 220.000 lei.
Tratament contabil si fiscal cheltuieli protocol in 2013
Tinand cont de tratamentul aplicat in ce priveste impozitul pe profit, redam mai jos monografia
contabila si modul de abordare a cheltuileilor cu protocolul si TVA-ului aferent protocolului,
incepand cu ianuarie 2013 (cu exemplificare).
Solutia consultantului:
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu protocolul se deduce si anul 2013 in
limita de 2 % din baza stabilita de art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal si in normele de aplicare

pentru acest articol, regasite la pct. 33 din HG 44/2004, dupa cum urmeaza:
"Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si
cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile
de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile."
In ce priveste TVA, normele de aplicare pentru art. 128 lit. f) din Codul fiscal, sunt reformulate
integral din 2013, in sensul ca sunt recunoscute drept bunuri de protocol numai bunurile acordate in
valoare de pana la 100 lei pentru un singur beneficiar al cadoului.
Pentru aceasta suma, se permite deducerea TVA de la achizita bunurilor acordate sub forma de
cadouri si nu se colecteaza TVA la acordarea cadoului. Deducerea TVA de la achizitie va tine cont
de sistemul utilizat de societate de la 01 ianuarie 2013 (TVA regim normal sau TVA la incasare).
Din analiza textului normativ, observam ca etalonul pentru determinarea sumei deductibile plafonul de 100 lei, este analiza individuala a fiecarui cadou acordat intr-o perioada fiscala, luna sau
trimestru, conform vectorului fiscal.
De exemplu, o persoana impozabila acorda cadouri in valoare individuala de 99 lei fiecare la 5
persoane, total valoare cadouri 495 lei. In acest caz, TVA de la achizitie este deductibil, iar la
acordarea cadourilor nu se colecteaza TVA.
O alta persoana impozabila acorda doua cadouri la 2 persoane distincte in valoare de 247,5 lei
fiecare, total valoare cadouri 495 lei. Pentru aceasta persoana, valoarea pentru care se depasesc cei
100 lei pe fiecare beneficiar de cadou este o suma in sfera TVA pentru care persoana impozabila
colecteaza TVA la acordarea cadoului.
Legiuitorul a stabilit ca aceasta colectare a TVA se va realiza in ultima zi a perioadei fiscale.
Exemplu de calcul:
Valoare cadou acordat = 247,5 lei / persoana
Valoare deductibila = 100 lei
Baza de calcul TVA = 147,5 lei
TVA colectata pe fiecare beneficiar de cadou = 147,5 x 24% = 35,4 lei
Total TVA colectata pentru situatia din exemplu = 35,4 x 2 = 70,8 lei
Legiuitorul a detaliat procedura efectiva de colectare a TVA, la pct. 6 alin. (10) din HG 44/2004,
astfel se emite o autofactura, iar inregistrarea contabila este:
635 Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4427 TVA colectata" cu suma de 70,8 lei.
Retinem aspectul foarte important ca daca aceste cadouri sunt acordate in scopul stimularii
activitatii societatii, cum ar pretrecerile cu clientii, nu se considera acordare de cadouri si nu se
colecteaza TVA.
In acest caz, intrebarea esentiala este ce se intampla cu TVA la bunurile utilizate in diverse actiuni
de protocol, ce nu sunt acordate unor beneficiari evidentiati distinct, cum ar fi mese festive, servirea
unor invitati cu bauturi racoritoare,, apa, cafea, prajiturele etc.
In opinia noastra, TVA - ul acesta nu se poate deduce si reprezinta o componenta a costului de
achizitie a acestor produse, conform pct. 51 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea. Dupa

introducerea TVA in costul de achizitie, se va analiza deductibilitatea limitata a cheltuielii de


protocol, in procentul amintit in prima parte a raspunsului.
Daca cumva a fost dedus un TVA la achizitia bunurilor utilizate in cadrul actiunilor de protocol, la
data consumului acestora, societatea are obligatia sa colecteze TVA la valoarea integrala a acestora,
prin procedura mai sus amintita (emiterea unei autofacturi).
Prestari servicii si obligatia de a aplica taxarea inversa. Este corect intocmita factura?

Analizam mai jos cazul unei persoane fizice cu domiciliul in Germania care a prestat
servicii de asistenta tehnica si consultanta pentru verificarea parametrilor tehnici la statii
de pompare vandute de firma in localitati din Romania. Pentru aceste servicii prestate pe
teritoriul Romaniei, persoana fizica din Germania a emis o factura catre societatea
romana in valoare de 5.000 euro, factura fara TVA. Vom stabili astfel in ce masura este
corect intocmita factura, unde se declara, ce alte implicatii fiscale are aceasta tranzactie
si daca se retine impozit pe venit la sursa.
Solutia consultantului:
Factura este intocmita corect de catre prestatorul din Germania deoarece pentru serviciul prestat
este aplicabila exceptia de la regula generala de taxare de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal ,
exceptie reglementata prin art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si pct. 14 din normele de aplicare
ale acestui articol. Locul prestarii acestor servicii este considerat a fi locul unde este situat bunul
imobil " locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura
cu bunurile imobile". Acest fapt este reglementat prin normele de aplicare ale Codului fiscal la
punctul 14 alineatul (1) litera b) elaborat pentru aplicarea prevederilor art. 133 alin. (4).
Prin alineatul (1) se face precizarea ca aceste servicii nu se raporteaza prin declaratia
recapitulativa cod 390 deoarece nu sunt operatiuni intracomunitare desi tranzactia are loc intre doua
persoane impozabile stabilite pe teritoriul a doua state membre, diferite.
De asemenea, prin alineatul (2) se reglementeaza faptul ca serviciile efectuate in legatura directa cu
un bun imobil includ acele servicii care au o legatura suficient de directa cu respectivele bunuri
imobile si au locul prestarii la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor art. 133 alin.
(4) lit. a) din Codul fiscal.
Aceasta exceptie este aplicabila in situatia in care statiile de pompare sunt montate intr-un bun
imobil, adica intr-o cladire sau pe un teren din Romania sau statiile de pompare reprezinta bunuri
imobile prin natura lor.
Achizitia acestor servicii legate direct de un bun imobil trebuie supusa regimului de taxare inversa
prin formula contabila 4426 = 4427. Valoarea serviciilor se raporteaza prin decontul de TVA cod
300 la randul 7, corespunzator rulajului creditor al contului 4427, dar fara a se reporta la randul 7.1
si la randul 20, corespunzator rulajului creditor al contului 4426, dar fara a se reporta la randul
20.1. Valoarea acestor servicii nu se raporteaza prin declaratia 390 VIES.
Daca statiile de pompare sunt bunuri mobile care nu sunt montate intr-un bun imobil sau nu
reprezinta bunuri imobile de natura constructiilor, este aplicabila regula generala de taxare de la art.
133 alin. (2) din Codul fiscal conform careia locul prestarii serviciilor este locul unde este stabilit
beneficiarul serviciilor respective. Pentru aplicarea acestei reguli am in vedere mentiunea dvs. care
se regaseste in intrebarea formulata "verificarea parametrilor tehnici la statii de pompare vandute de
firma noastra in localitati din Romania.", fara a se face referire la montarea acestora intr-o

constructie.
Chiar si in aceasta situatie, factura este intocmita corect de catre prestatorul din Germania deoarece
pentru serviciul prestat este aplicabila exceptia de la regula generala de taxare de la art. 133 alin. (2)
din Codul fiscal , exceptie reglementata prin art. 133 alin. (4). Faptul ca serviciile sunt prestate
efectiv in Romania nu are nicio relevanta asupra stabilirii locului prestarii serviciului. Important
este sa stabiliti daca serviciile respective au sau nu au "o legatura suficient de directa" cu un bun
imobil situat pe teritoriul Romaniei.
Daca serviciile nu sunt legate de un bun imobil, operatiunea reprezinta pentru beneficiarul din
Romania o achizitie intracomunitara de servicii si pentru prestatorul din Germania o prestare
intracomunitara de servicii. Beneficiarul din Romania, inregistrat in scopuri de TVA, are obligatia
sa aplice regimul de taxare inversa si sa raporteze valoarea acestora prin declaratia cod 390. In
acest caz, persoana fizica din Germania este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in
Germania pentru a declara prin Raportul VIES valoarea serviciilor prestate care au locul in
Romania. In acest caz, firma din Romania trebuie sa se asigure ca pe factura emisa, persoana fizica
din Germania, in calitatea sa de persoana impozabila, a inscris codul de TVA emis de catre
autoritatile fiscale din Germania.
In situatia in care nu primiti un astfel de cod, trebuie sa retineti ca aveti obligatia aplicarii regimului
de taxare inversa si a raportarii operatiunii de achizitii servicii prin decontul de TVA cod 300
(randul 7 inclusiv 7.1 si randul 20, inclusiv 20.1) si declaratia cod 390 VIES. In situatia in care
prestatorul nu comunica un cod de TVA, beneficiarul din Romania poate raporta prin declaratia cod
390 valoarea serviciului achizitionat utilizand doar codul de tara al prestatorului.
Aceasta posiblitate de raportare fara inscrierea codului de TVA este reglementata prin OMFP
76/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (390 VIES) "Declaratie
recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", la sectiunea instructiuni prin
care se precizeaza ca in cazul achizitiilor intracomunitare de servicii (S) se inscrie "codul de
identificare in scopuri de TVA din alt stat membru atribuit prestatorului sau, dupa caz, doar codul
statului membru in care este stabilit prestatorul serviciilor, in cazul in care prestatorul nu este
identificat in scopuri de TVA, dar exista indicii suficiente pentru a considera ca este o persoana
impozabila."
In concluzie, pentru aplicarea unui tratament fiscal corect d.p.d.v. al TVA, trebuie sa analizati daca
serviciile primite sunt sau nu sunt legate direct de un bun imobil situat in Romania.
Referitor la impozitul pe venituri persoane juridice nerezidente, pentru suma facturata si achitata
partenerului extern, beneficiarul din Romania trebuie sa efectueze retinerea la sursa a impozitului pe
venit prin aplicarea cotei de 16% deoarece veniturile se incadreaza in prevederile art. 115 "Venituri
impozabile obtinute din Romania" alin. (1) lit. k) " venituri din servicii prestate in Romania".
Totusi, impozitul nu trebuie retinut la sursa in situatia in care prestatorul va prezinta certificatul de
rezidenta fiscala in Germania deoarece serviciul este impozabil in Germania, fiind aplicabile
prevederile art. 118 "Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a
dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene".
Pentru veniturile obtinute de catre un prestator din Germania sunt aplicabile prevederile Legii nr.
29 din 16 ianuarie 2002 privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Republica Federala
Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata la
Berlin la 4 iulie 2001, articolul 7 "Profiturile intreprinderii" alin. 1 conform caruia profiturile unei
intreprinderi din Germania sunt impozabile in Germania, dar numai in situatia in care firma

respectiva nu are in Romania un sediu permanent prin intermediul caruia serviciile sunt prestate.
Nu uitati faptul ca aveti obligatia sa inregistrati la organul fiscal competent contractul incheiat cu
partenerul din Germania in conformitate cu prevederile OMFP 1400/2012 privind procedura de
inregistrare a contractelor/documentelor incheiate intre persoane juridice romane, persoane fizice
rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine si
persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente.
PFA
Rerinerii la sursa, obligatii declarative
Un PFA emite o fct unui SRL pt activitate de cenzorat.
-daca PFA este inreg fiscal SRL-ul nu are obligatii de retinere la sursa, de plata si de declarare.
-dar exista posibilitatea ca ven din cenzorat sa fie asimilat ven din salarii si sa se impoziteze in
consecinta cu impozitul pe ven si cu toate contrib sociale. Se declara prin D112.
Contract de comision cu o PFA nerezidenta
-ven enumerate in art 115, alin 1, printre care si cele de comision, obt de un nerezident de la un
rezident din RO, sunt ven impozabile obt din RO si sunt supuse impozitului prin retinere la sursa.
! nu conteaza faptul ca serviciile nu au loc pe teritoriul RO, doar altele decat cele enumerate expres
la alin 1 din art 115 sunt impozabile numai in masura in care sunt prestate in RO !
===> se impoziteaza:
-fie prin aplicarea cotei de 16%, daca beneficiarul de venit nu nerezident nu prezinta certificatul sau
de rezidenta fiscala. Dubla impunere nu poate fi evitata in lipsa certificatului de rezidenta fiscala
care sa permita aplicarea conventiei de evitare a dublei impunerii.
-fie prin aplicarea cotei de 5%, in cazul Greciei, prevazuta la art 12 paragraf 2 din Conventia de
evitare a dublei impunerii, coroborat cu art 118, alin 1 si 2 din CF, daca beneficiarul de venit
nerezident prezinta certificatul sau de rezidenta fiscala
! prin certificatul de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatile fiscale romane, pers fizica nerezidenta
plateste impozitul mai avantajos si poate solicita propriilor autoritati fiscale deducerea acestui
impozit din impozitul datorat in Grecia !
! Nu uitati faptul ca aveti obligatia sa inregistrati la organul fiscal competent contractul incheiat cu
partenerul din Germania in conformitate cu prevederile OMFP 1400/2012 privind procedura de
inregistrare a contractelor/documentelor incheiate intre persoane juridice romane, persoane fizice
rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine si
persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente.!
Contracte cu arenda incheiate cu persoane fizice nerezidente. Obligatiile arendasului

Analizam, prin cele ce urmeaza, cazul unei societati care are incheiate contracte de
arenda cu persoane fizice nerezidente in Romania. Astfel, in caliate de arendas conform
clauzelor contractuale se achita arendatorului anual o anumita suma de bani (cv arenda).
Vom vedea astfel ce obligatii declarative si fiscale are societatea la achitarea acestor sume
si daca nerezidentul poate solicita impunerea in sistem real, caz in care societatea nu ar
mai avea obligatii.
Solutia consultantului:
In conformitate cu prevederile art. 115 alin. 2 lit. d din Codul fiscal veniturile unei persoane fizice

nerezidente obtinute din inchirierea sau din alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei
proprietati imobiliare situate in Romania, cum este si arendarea terenurilor agricole sunt impozabile
conform Titlului III din Codul fiscal, adica in conditii similare veniturilor din arenda obtinute de
persoanele fizice rezidente.
De asemenea, ca regula generala, si in conventiile de evitare a dublei impuneri se stipuleaza faptul
ca veniturile obtinute de nerezidenti din proprietati imobiliare sunt impozabile in statul contractant
unde sunt situate aceste proprietati (articolul referitor la venituri din proprietati imobiliare).
Astfel, daca nerezidentul precizeaza, in scris, in contractul de arenda incheiat faptul ca opteaza
pentru determinarea venitului net din arenda in sistem real (art. 62 alin. 26 si alin. 3 din Codul fiscal
), societatea arendasa nu mai are nicio obligatie in privinta impozitului pe venit, acestea revenind in
totalitate arendatorului nerezident.
In lipsa unei asemenea precizari, societatea arendasa, in calitate de platitor de venit are obligatia
retinerii la sursa a impozitului pe venit la momentul platii arendei, precum si a declararii si virarii
acestuia pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut (art. 62 alin. 24 si
alin. 25 din Codul fiscal ). Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net
din arenda, determinat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor in cota forfetara de 25% asupra
venitului brut (art. 62 alin. 23 din Codul fiscal ), impozitul astfel calculat fiind final.
Societatea trebuie sa declare impozitul retinut prin declaratia privind obligatiile de plata la bugetul
de stat (formular 100), iar pana la sfarsitul lunii februarie a anului urmator sa depuna si declaratia
informativa (formularul 205) pe fiecare beneficiar de venit nerezident conform art. 93 alin. 2 din
Codul fiscal . De mentionat este faptul ca, in situatia in care persoana fizica nerezidenta nu detine
cod numeric personal, este necesar ca platitorul de venit sa solicite numarul de identificare fiscala
prevazut la art. 72 alin. 1 lit. e si alin. 4 din Codul de procedura fiscala avand in vedere ca CNP-ul
( sau NIF-ul) este necesar la completarea declaratiei informative anuale (declaratia 205). Insa,
banuim ca persoanele fizice nerezidente au cetatenie romana si au deja CNP, avand in vedere ca
strainii au avut/au interdictie in privinta dobandirii de terenuri agricole in Romania.

Anulare inregistrare in scopuri de TVA de catre organul fiscal


Contribuabilii carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin.
(9) lit. b)-e) nu beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor
efectuate in perioada respectiva, dar sunt supusi obligatiei de plata a TVA colectate, in conformitate
cu prevederile titlului VI, aferenta operatiunilor impozabile desfasurate in perioada respectiva.
Cu alte cuvinte, consideram ca daca societatea nu solicita reinregistrarea in scopuri de TVA si
continua sa desfasoare activitati economice va fi obligata sa colecteze TVA dar nu va avea drept de
deducere pentru achizitii. => depun D311
Astfel , in conformitate cu prevederile mentionate va trebui sa intocmiti factura cu TVA .
Vanzare :
4111 "Clienti" =%
7583 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital"
4427 "TVA colectata"
Descarcare gestiune mijloc fix
%= 2133 "Mijloace de transport "
6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital "(cu valoarea neamortizata)
2813 "Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor " ( cu

valoarea amortizata a mijlocului fix)


2) Daca achizitionati un mijloc fix in aceasta perioada, nu aveti voie sa va deduceti TVA .
Inregistrare contabila :
Presupunem ca valoarea de achizitie cu tot cu TVA a autoturismului este de 124.000 lei,
% = 404 124.000
2133
100.000
4426
24.000
Inregistrare TVA nedeductibila:
2133= 4426 24.000 lei
In situatia in care nu aveti codul de TVA anulat iar autoturismul pe care urmeaza sa il achizitionati
nu este destinat exclusiv activitatilor economice sau /si in scopul celor exceptate prevazute la art.
145 ^3 din Codul fiscal , TVA este deductibila in cota de 50%.
Cota de 50% care nu se deduce se va include in valoarea mijlocului fix, urmand a se amortiza pe
durata de viata utila, conform HG 2139/2005.
Astfel, inregistrarea in contabilitate se efectueaza astfel:
% =
2133
4426

404

124.000
100.000
24.000

Inregistrarea a 50% din TVA - care reprezinta TVA nedeductibila, in valoarea mijlocului fix:
2133
= 4426 12.000
Astfel, autoturismul se va amortiza la valoarea de 112.000 lei.
Vanzare spatiu comercial. Regim TVA
Vom analiza mai jos implicatiile fiscale si regimul TVA aferent situatiei in care o societate
comerciala care a cumparat la data de 18 mai 2004 un spatiu comercial nou in valoare de
30.378 lei la care s-a adaugat TVA in valoare 5.766 lei doreste in prezent sa vanda spatiul
respectiv.
Solutia consultantului:
Vanzarea se poate face in regim de scutire fara drept de deducere a TVA conform art. 141 alin. (2)
lit f din Codul fiscal, imobilul respectiv nemaifiind considerat nou in scop de TVA. Pentru imobile
achizitionate/ receptinate inainte de 1 ianuarie 2007 (inainte de data aderarii Romaniei la UE)
perioada de ajustare a fost 5 ani.
Prin urmare, puteti vinde imobilulin regim de scutire fara drept de deducere a TVA, fara a avea
deloc obligatii de ajustare a TVA-ului dedus initial, daca in perioada 2007 si pana in prezent nu ati
facut modernizari/transformarii pentru care ati dedus TVA.
Ajustarea se efectueaza in cadrul unei perioade de ajustare de 20 in situatia in care bunul imobil a
suportat lucrari de modernizare si transformare dupa data aderarii a caror valoare depaseste 20% din
valoarea bunului imobil modernizat/transformat.
Aduc drept argument prevederile circularei M.F.P. nr. 52657/13.09.07 prin care se precizeaza faptul

ca ajustarea sumei TVA deduse se face distinct, in functie de perioada in care bunul imobil a fost
construit, achizitionat, transformat sau modernizat. Astfel, pentru un bun imobil inregistrat in
patrimoniul persoanei impozabile inainte de data aderarii, sunt aplicabile prevederile art. 161
"Dispozitii tranzitorii" din Codul fiscal de la alineatul 1 la 14 si punctul 83 din normele de aplicare
iar pentru un bun imobil pus in functiune sau modernizat/transformat dupa data aderarii sunt
aplicabile prevederile art. 149 din Codul fiscal si punctul 54 din normele de aplicare.
Astfel, pentru un bun imobil achizitionat inainte de aderare, perioada de ajustare a fost de 5 ani
chiar si in situatia in care, anterior aderarii, asupra acelui bun imobil s-ar fi efectuat lucrari de
modernizare/transformare care nu ar fi depasit 20% din valoarea bunului imobil dupa transformare
sau modernizare (exclusiv valoarea terenului).
In situatia in care lucrarile de modernizare si transformare au avut loc inainte de data aderarii,
ajustarea taxei deduse in baza facturilor emise de catre prestator se face doar in cadrul perioadei de
ajustare de 5 ani.
O astfel de situatie posibila este reglementata prin alineatul 8 al articolului 161 din Codul fiscal "
(8) Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente unei
constructii sau unei parti din aceasta, terenului pe care este situata sau oricarui alt teren care nu este
construibil, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, si care,
la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit.
f), va ajusta taxa deductibila aferenta, in conditiile prevazute la art. 149, dar perioada de ajustare
este limitata la 5 ani."
Prevederile articolului 149 privind ajustarea sunt aplicabile doar cladirilor achizitionate dupa data
aderarii sau cladirilor achizitionate inainte de data aderarii pentru care s-au efectuat lucrari de
modernizare care depasesc 50 % din valoarea de piata a acelei cladiri. Conform art. 149, perioada
de ajustare este de 20 de ani calculata de la data achizitiei, modernizarii sau transformarii bunului
imobil.
In concluzie, se considera ca perioada de 5 ani impusa prin art. 161 pentru ajustarea bunului imobil
achizitionat in anul 2004 a expirat la momentul vanzarii in situatia in care nu s-a efectuat
modernizarea /transformarea dupa data aderarii. Din acest motiv, ajustarea nu mai trebuie efectuata
in anul 2012, la momentul vanzarii, prin aplicarea regimului de scutire fara drept de deducere
reglementat prin art. 141 alin. (2) lit. f).
De retinut este faptul ca in categoria modernizarilor/transformarilor nu se includ lucrarile de
reparatii si intretinere ale cladirii. Potrivit art. 141 alin. (3) din Codul fiscal , societatea dvs are
dreptul sa opteze la vanzarea cladiriii cu TVA, caz in care nu mai are obligatia ajustarii TVA in
cazul in care s-au facut modernizari/transformari ale cladirii dupa anul 2007.In cazul in care se
opteaza la facturare cu TVa trebuie sa depuneti o notificare la organul fiscal de care apartineti.
Salariati
Asigurari facultative de viata si de sanatate, platite de firma angajatoare:
-asigurarile de viata intra in baza de calcul a contributiilor salariale
-asig de sanatate sunt deductibile in limita a 250 de euro per an fiscal pt fiecare participant
Contabilitate
Achizitie si vz de marfa cu discount
ex. o soc a primit o fct de marfa in val de 100 lei fara TVA. Pe aceasi fact are facturat un discount

de 15 lei.
Discountul face parte din categora reducerilor comerciale deci se ajusteaza in sensul reducerii
costului de achizitie al bunurilor.
-val bun 100 lei
-red comer 15% =15 lei
-val de intrare 85
-TVA af val de intrare = 85x24% = 20,4
Note contabile:
Achizitie- cu discont pe aceasi fact
Vanzare- cu discount pe aceasi fact
371 = 401 85
411 = 707
4426 = 401
4111 = 4427
Vanzare- cu red acordata ulterior, fact distincata
709 = 411
15
4111 = 4427 - 3,6
! Val red com nu se inreg distinc in contabilitate daca sunt inreg pe aceasi fct. !
Daca red com se acorda ulterior achizitiei, evidentiata in alta factura se inreg pe ct 609, respectiv
709.
Red com sunt: rabaturile, remizele, risturnele.
Daca red este de natura financiara -767. Red fin se acorda numai pt pl inainte de scadenda
folosindu-se si denumirea de scont de decontare, restul sunt reduceri comerciale.
Reducere financiara acordata unui client din Austria. Neincluderea in baza de impozitare
Analizam, prin cele ce urmeaza, cazul unei societati care are un contract cu o firma din
Austria pentru care presteaza servicii de transport. Societatea de transport plateste un scont de
3% pentru a incasa banii mai repede. Societatea straina cere doar inscrierea scontului pe
factura, fara calculul acestuia, urmand sa trimita un proces-verbal de compensare a scontului.
Vom vedea astfel daca va trebui facuta o autofacturare pentru diferenta de 3% daca nu se
calculeaza scontul pe factura, precum si modul in care va fi completata Declaratia 390.
Solutia consultantului:
Conform art. 138 lit. c din Codul fiscal baza de impozitare a operatiunilor in materie de TVA se
reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret, inclusiv
sconturile, sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
De mentionat ca, in cazul TVA, reducerile financiare au acelasi regim fiscal ca si reducerile
comerciale, ambele categorii de reduceri neintrand in baza de impozitare (daca s-au acordat chiar la
momentul emiterii facturii) sau diminuand ulterior aceasta baza (daca sunt acordate ulterior
facturarii).
In cazul prezentat banuim ca nu este vorba de o "plata" a scontului din partea prestatorului, ci de
acordarea de catre acesta a unei reduceri de 3% din valoarea serviciilor de transport prestate
partenerului intracomunitar.
Aceasta reducere se poate acorda de catre societatea prestatoare direct pe factura si fara a mai fi
necesara intocmirea vreunui proces-verbal de compensare. In acest fel, societatea prestatoare din
Romania se asigura ca si firma partenera din Austria va declara in propria-i declaratie recapitulativa
aceeasi valoare a tranzactiei.
Potrivit art. 155 indice 1 alin. 1 din Codul fiscal autofacturarea ar interveni doar in ipoteza in care
firma din Austria ar presta ea insasi un serviciu catre societatea de transport din Romania si nu ar

emite factura (caz in care s-ar intocmi si procesul-verbal de compensare).


Leasing autovehicul. Cum inregistram leasingul si cum deducem TVA?

Va prezentam mai jos cum se inregistreaza un leasing incheiat in iunie 2012, cu mentiunea
ca este vorba de autoturismul administratorului, autovehicul cu o greutate mai mica de
3.500 kg. Pret achizitie 31.600 euro fara TVA, 20.06.2012 data contract. Avans 9.480 euro
fara TVA, dobanda 3.483 euro. Vom stabili totodata cum se deduce TVA si care sunt notele
contabile.
- Primirea autoturismului
2133
=
167
- cu valoarea integrala a autoturismului
"Mijloace de transport" "Alte imprumuturi si datorii asimilate"
Debit 8051"Dobanzi de platit" - cu valoarea dobanzii aferente contractului de
leasing
- Reducerea valorii datorate prin inregistrarea platii avansului
%
=
404
"Furnizori de imobilizari" - cu valoarea avansului
167
"Alte imprumuturi si datorii asimilate"
4426
"TVA deductibila"
- Evidentierea partii nedeductibile in cazul limitarii dreptului de deducere:
635
=
4426
- TVA inregistrat initial x 50%
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
"TVA deductibila"
si varsaminte asimilate"
Conform O.M.F.P. nr. 3055/2009 punctul 185 (7) datoriile de lesing financiar in valuta se
inregistreaza la cursul de schimb comunicat de BNR la data acordarii finantarii.
Cursul BNR la x data, de exemplu19/06/2012 a fost de 4,4626.
Deci sumele inregistrate in conturi vor fi:
2133
=
167
31.600 euro x 4,4626 lei/euro = 141.018,16 lei
"Mijloace de transport"
"Alte imprumuturi si datorii asimilate"
Debit 8051
3.483 euro x 4,4626 lei/euro = 15.543,24 lei
167
=
401
9.480 euro x 4,4626 lei/euro = 42.305,45 lei
"Alte imprumuturi si datorii asimilate"
"Furnizori"
Proportia in care se va deduce TVA este reglementata de art. 145 indice 1 din Codul fiscal .
- daca administratorul va utiliza masina exclusiv in scopul activitatii economice (si puteti demonstra
asta prin decizii, foi de parcurs sau alte mijloace de proba), veti deduce TVA integral, inregistrand
factura de avans:
%
=
401
52.458,76
"Furnizori"
167
42.305,45
"Alte imprumuturi si datorii asimilate"
4426
10.153,31
"TVA deductibila"
- daca va folosi masina si pentru deplasari in interes personal (concedii, cumparaturi, etc.), veti
inregistra factura de avans:
%
=
401
52.458,76
"Furnizori"
167

42.305,45

"Alte imprumuturi si datorii asimilate"


4426
10.153,31
"TVA deductibila"
si veti evidentia partea nedeductibila a TVA:
635
=
4426
10.153,31 x 50% = 5.076,655 lei
"Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si varsaminte assimilate"
"TVA deductibila"