Sunteți pe pagina 1din 21

Cap I INVESTIIILE STRINE DIRECTE ELEMENTE

DEFINITORII

1.1. Definirea investitiilor straine directe


Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei
entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei
intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua
fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai
buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta despre investitiile directe straine.
Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii:
1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de
portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra
managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru
implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului
va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva. Explicatia acestui fapt este
aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt
investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul
cu toate ca este minoritate, nedetinand 51% din actiunile unei companii.
2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a
investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in unele
sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest
avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se intample
cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are avantajul dar unde acest
avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul acesteia.
3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice
sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca in
persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain.
In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica
cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb
de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate
intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea, reprezentand inca o
extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a
profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru.
4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta.
Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala
a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de
obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile
de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen
scurt. Singura diferenta pe care economisti ar acceptat-o a fost aceea ca investitiile directe
sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie.
Alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce:

- sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice;


- realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne;
- crearea de noi locuri de munca;
- accesul la noi piete
Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul
de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei,
datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat
investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante
decat investitiile domestice (nationale).
1.2. Tipuri de investitii
In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun
tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a
unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de
transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni,
obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au
cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz
este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai
multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.
Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu
implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice
investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la
marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni,
obligatiuni etc.
1.3. Tipuri de investitori
Termenul speculatie este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo
diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator.
Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un
comportament specific:
- speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul
obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea
prefera un risc cat mai scazut;
- decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de
mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza
pe un castig normal de mare;
- speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie
obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare;
- in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele
furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un
avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad.
Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva,
un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe

care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are
loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.
Rolul investiiilor strine este de a produce o dezvoltare durabil n cadrul
economiei rii gazd prin contribuiile aduse la creterea gradului de ocupare a forei de
munc, a nivelului de trai i a PIB ului.
Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult
criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o
realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii
transnationale.

Cap II STRATEGIILE SI EFECTELE INVESTIILOR STRINE


DIRECTE
2.1. Strategii de atragere a investitiilor straine
2.1.1. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD
In conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati
considerabile de capital in tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe in tarile ex -;
comuniste devine nu numai necesara, dar chiar absolut indispensabila pentru economiile
nationale. Avand in vedere principiul economiei de piata, cererea de astfel de investitii
fiind foarte mare iar oferta bine controlata, pretul investitiilor straine nu poate fi decat
mai mare si greu de suportat. Succesul acestuia in planul intereselor nationale ale statelor
in tranzitie depinde in mare masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si
compatibilitate cu factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital
autohton.
Pentru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai atragerea si
buna orientare a noilor investitii private spre telurile majore: relansarea economica,
crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia, crearea unor
conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii acumularii de
capital autohton, impulsionarea procesului de creare de noi intreprinderi private, mai ales
in domeniul productiei de bunuri necesare pietei deja conturate, externe si interne precum
si mentinerea deplinului control asupra evolutiei pe termen mediu si lung asupra
economiei nationale, in scopul asigurarii independentei economice si politice, elemente
ce vor constitui, multa vreme, coordonate esentiale ale existentei socio-economice a
popoarelor.
O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele
central si est-europene, care este apreciata pozitiv in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia
si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania.
Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face
diferit de la o tara la alta, fluctuand intre 30 si 50%. Se aplica politicii de discriminare a
investitorilor autohtoni, lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate.
Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale
investitorilor autohtoni. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru
acestia, majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si
discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. Anumite facilitati sunt acordate
doar unor proiecte deosebite la care, in actualele conditii, investitorilor particulari
autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces.
In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare celor
practicate de statele OECD, iar statele dezvoltate si investitorii din aceste state nu la
considera ca obstacole si masuri deranjante.
Cercetari de specialitate efectuate la Institutul Est-European din Mnchen releva
ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor determinant al
evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul juridic din aceste tari cu
privire la investitiile straine.

2.1.2. Accelerarea procesului de privatizare


O componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta tocmai
in accelerarea procesului de privatizare, expresia cea mai elocventa a tranzitiei spre
economia de piata, in cadrul careia un rol deosebit de important si de convingator revine
crearii si stimularii investitiilor private autohtone si formarii unui sector puternic de
intreprinderi mici si mijlocii.
In Romania, in urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunitatii Europene
pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, guvernul a alocat in primii
ani de tranzitie 3 miliarde de lei pentru actiuni de sprijinire a acestui sector, prin care s-a
infiintat o fundatie numita Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, care a
primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea Comunitatii Europene.
Ca urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone ale tarii. In
aprilie 1995 existau deja 27 de asa numite centre de dezvoltare, create cu sprijin
international.
Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin, precum
programul PHARE de asistenta financiara gratuita pentru achizitio nare de echipamente.

2.1.3. Diminuarea si eliminarea riscului de tara


Aceasta constituie o alta componenta strategica in politica de atragere de investitii
straine. Riscul de tara care vizeaza posibilitatea unor pierderi financiare ale investitorilor
straini, urmare a unor probleme survenite in tara primitoare de investitii in legatura cu
anumite probleme politice si macroeconomice, este coordonata esentiala a investitorilor
straini in luarea deciziilor de a investii intr-o tara sau alta.
Elementele componente ale acestui risc de tara: politica macroeconomica,
strategia comerciala, prioritatile de investitii, politica si stabilitatea financiara, stabilitatea
monetara sunt elemente carora investitorii straini le acorda o deosebita atentie.

2.1.4. Integrarea europeana si euroatlantica


Participarea la procesul de integrare europeana poate fi, de asemenea, o
componenta esentiala a strategiei de atragere a investitiilor straine. Asa cum se precizeaza
in Acordul de Asociere a Romaniei cu UE, partile semnatare sunt convinse ca
prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si in special pentru
dezvoltarea comertului si a investitiilor, instrumente indispensabile pentru restructurarea
economica si modernizarea tehnologica.

2.2 Efectele asupra firmelor investitoare


Tot mai multe firme acioneaz n sensul exdinderii activitii lor prin nfiinarea
de filiale n strintate, prin fuziunea cu ntreprinderi strine sau cumprarea unor
ntreprinderi strine. Aceste firme denumite companii naionale, dobndesc o serie de
beneficii sau avantaje care le stimuleaz s-i conduc activitatea n aceast manier.
Cele mai semnificative efecte identificate sunt situate n domeniul marketingului,
produciei i activitii financiare.
1) Printre cele mai importante beneficii din sfera marketingului se numr:
5

- posibilitatea vnzrii prodselor pe o pia mult mai mare;


- obinerea de economii la scar;
- creterea profitabilitii.
Totodat veniturile consolidate ale companiilor pot fi orientate spre derularea
vnzrilor pe pieele cele mai profitabile. Asemenea strategii de marketing nu mai
trateaz segmentele de pia n funcie de caracteristicile fiecrei ri, ci , mai degrab, n
funcie de acele diferene dintre cumprtori.
2) Avantajul esenial al investiiilor strine directe n ceea ce privete domeniul
produciei, l constituie faptul c aceste investiii permit realizarea de produse la costuri
mai reduse. Datorit dezvoltrii sistemului global de comunicaii, al organizrii globale i
accesul al resurse financiare globale, firmele multinaionale au aces mai rapid la cele mai
convenabile resurse de producie (materii prime, echipamente, for de munc).
3) n plan financiar, globalizarea presupune detaarea fluxurilor de capital de
spaiul teritorial al unei ri. Moneda devine una virtual, iar prin intermediul
calculatoarelor, fondurile pot fi trasferate la distane mari. Pieele financiare se
organizeaz n spaiul virtual, astefl nct firmele au posibilitatea s-i modifice
portofoliul de active financiare n funcie de rantabilitatea acestor sau pot apela la o gam
mai variat de fonduri de finanare, astefl nct structura financiar s fie optim.
Aceste efecte sunt considerate ca avnd un impact pozitiv asupra activitii n
sistemul global i tot mai multe firme efectueau operaiuni n mai multe juristdicii
naionale. Numrul acestor firme este din ce n ce mai mare, iar cele mai mari firme
trasfrontaliere controleaz 70% din totalul investiiilor strine directe.

2.3 Efecte asupra tariilor gazda


Fenomenul investitiilor straine directe ridica problema interesului pe care tariile
gazda il au in promovarea si atragerea acestora.Argumentul cel mai important este
dezvoltarea acestor econimii, cu deosebire acelor in curs de dezvoltare, a tarilor cu piete
emergente si a tarilor in transitie la economia de piata.
Astfel, intreprinderile multinationale contribuie la perfectionarea tehnologiilor, la
pregatirea si calificarea fortei de munca.Totusi, cea mai importanta contributie a acestora
este aceea ca stimuleaza formarea de capital in tarile amintite prin procesul economisirii
si investirii.
Companiile multinationale mai contribuie cu know-how la introducerea
serviciilor financiare moderne in diomeniul asigurarilor, al fondurilor de pensii, al
contributiilor la asigurariile sociale, la regandirea sistemului de salarizare si de
recompensare a muncii si de asemenea la creearea unei noi atitudini fata de munca.
Din punct de vedere fiscal aceste intreprinderi contribuie la cresterea veniturilor
bugetare, si anume atat la capitolul impozite directe cate si la capitolul impozite indirecte.
Teoria economica contine doua abordari privind studiul efectelor investitiilor
directe asupra tarii-gazda.
Una dintre ele isi are originea in teoria comertului international, initiate de
McDougall, in anii 60.Aceasta teorie examineaza modul in care sunt diatribuite in
strainatate investitiile marginale.Modelul contruit pe baza acestei teorii porneste de la
premisa ca influxul de capital strain determina cresterea productivitatii marginale a
muncii si reducerea productivitatii marginale a capitalului in tara gazda.

A doua abordare porneste de la teoria organizarii industriale, elaborate de


autori ca : Hymer, Buckley, Casson, Dunning.Acesti autori pun problema motivului
pentru care firmele opteaza sa investeasca in strainatate pentru a produce aceleasi bunuri
pe care, de altfel, le produc in tara de origine.Raspunsul plauzibil pe care l-au gasit este
ca investitiile straine se realizeaza atunci cand se constata o imperfectiune a pietei
bunurilor de consum sau a factorilor de productie.
Astfel, pentru a putea investi in productie, in tari straine o firma trebuie sa detina
active, care pot fi utilizate eficient in strainatate.
Rolul investitiilor straine directe este cu atat mai mare in cazul tarilor in curs de
dezvoltare, unde intreprinderile autohtone sunt relativ mici, nu dispun de resurse
financiare si nu au capacitatea de a achizitiona cele mai noi tehnologii.Aceste tari se mai
deosebesc de cele dezvoltate si din punct de vedere al dimensiunii pietei, al gradului de
protectie si al disponibilitatii fortei de munca calificate.
Teoriile mentionate nu se exclud reciproc, teoria comertului pune accent pe
efectele directe ale invesitiilor straine iar teoria productiei pune accent pe efectele
indirecte sau asa zisele externalitati.
Ambele teorii invedereaza ca efectele majore exercitate de investitiile straine
directe asupra economiilor tariilor gazda sunt urmatoarele doua :
1.Difuziunea voluntara si involuntara de tehnologii ; este de remarcat ca notiunea de
tehnologie este destul de abstracta dar, se poate spune ca intreprinderile multinationale
produc tehnologii noi prin efort propriu, bazele de cercetare fiind amplasate in tara de
origine a investitorului, in timp ce productia si ocuparea mainii de lucru se regasesc in
tarile de destinatie ale investitiei.
Se pot sintetiza doua posibilitati de raspandire a tehnologiei in lume:
a. canalele formale, in care rolul multinationalelor este unul activ ; acestea
achizitioneaza o parte a capitalului intreprinderilor autohtone si formeaza intreprinderi
cu capital mixt ;
b. canalele informale, in care contactul cu firmele autohtone se face prin
intermediul licentelor de fabricatie, schimburilor stiintifice etc ; de asemea se constata ca
firmele multi nationale contribuie la rezolvarea problemelor tehnologice locale, asigura
perfectionarea angajatiilor, stimuleaza concurenta, determina firmele locale sa-si
imbunatateasca managementul etc.
2.Stimularea firmelor locale, prin :
a. dobandirea de cunostiinte ;
b. sprijinirea furnizorilor autohtoni si straini ;
c. cresterea productivitatii, a calitatii si a diversitatii produselor ;
Esenta investitiilor straine nu reprezinta, asadar, activitate de productie in sine, ci
preluarea controlului managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate in
diferite tari de catre o companie multinationala.
Expansiunea firmelor multinationale a fost favorizata de liberalizarea graduala a
comertului international si a fluxurilor de capital, aceste intreprinderi devenind deosebit
de importante in procesul de globalizare.
Din reteaua firmelor multinationale, aproape jumatate este localizata totusi in
continuare in tarile dezvolate, ceea ce constituie un handicap pentru tarile in curs de
dezvoltare.

2.3.1 Impactul ISD asupra evoluiei salariilor n ara gazd


Unul dintre principalele motive ale ISD n rile n curs de
dezvoltare este legat de
costul redus al forei de munc. Companiile strine angajeaz personal
din ara gazd pe care l instruiete (are loc prima faz a transferului
de cunotine, abiliti superioare legate de tehnologia nou,
superioar, ctre economia rii gazd) i l remunereaz superior n
comparaie cu personalul firmelor interne, din acelai domeniu. Treptat
i angajaii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruii de ctre
acestea, pentru a face fa concurenei firmelor strine. Astfel
cercettorii au ajuns la concluzia c, odat cu intrarea companiilor
multinaionale sau transnaionale pe pia, inegalitatea salariilor
datorate calificrii superioare, crete pe termen scurt iar pe termen
lung se diminueaz.
P. Figini i H. Gorg (2006) fac o analiz de panel pentru 100 de
ri n perioada 1980 - 2002 studiind relaia dintre influxurile de ISD i
inegalitate salariilor. Acetia testeaz neliniaritatea relaiei i
descoper faptul c efectul ISD variaz n funcie de gradul de
dezvoltare al economiei. Exist un efect neliniar n rile n curs de
dezvoltare, acela ca inegalitatea dintre salarii crete odat cu
influxurile de ISD dar efectul inegalitii se diminueaz pe msur ce
ISD continu s creasc. Pentru rile dezvoltate, inegalitatea dintre
salarii se reduce odat cu creterea influxurilor de ISD i nu exist
evidene semnificative care s susin neliniaritatea relaiei.
Inegalitatea este msurat prin indici Gini i Theil iar modelul este o
ecuaie polinomial de gradul doi iar variabilele exogene sunt: ISD, o
variabil care cuantific specificitatea efectului de inegalitate pentru
fiecare ar, un set de variabile dummy legate de timp. De asemenea
sunt introduse i variabile de control.

2.3.2 Impactul ISD asupra productivitii muncii n


ara gazd
Dac cele mai multe studii privind rile dezvoltate se
concentreaz asupra problematicii legate de creterea omajului
datorate fluxurilor externe de investiii, n cazul rilor n curs de
dezvoltare cercetrile se axeaz pe externalitile legate de
productivitate dinspre firmele investitorilor strini ctre firmele interne
dintr-o economie (productivity spillovers sau marginal spillovers).
Exist i analize specifice axate pe studierea impactului transferului de
tehnologie (tehnological spillovers) sau a cunotinelor i abilitilor
superioare asupra productivitii muncii.
Foarte multe studii sunt realizate pentru cazul economiei
Irlandei, a crei experien

de peste patruzeci de ani, n legtur cu multinaionalele, a permis


cercettorilor s concluzioneze c aceste companii, care produceau n
principal pentru a exporta mai ales ctre celelalte ri ale Europei, au
avut un rol foarte important n creterea i dezvoltarea economic a
acestei ri.
Ruane i Uour estimeaz productivitatea muncii n funcie de
nzestrarea cu capital
din fabricile irlandeze (neexistnd date referitoare la nzestrarea
tehnic a ntreprinderilor se folosete o variabil proxy: consumul de
electricitate i combustibil raportat la numrul de lucrtori), calitatea
forei de munc din ntreprinderile irlandeze (msurat ca un raport
dintre muncitorii calificai (personal administrativ i tehnic) i cei
necalificai (lucrtori n industrie)) i prezena investitorilor strini
msurat (ca i n alte studii) prin ponderea personalului angajat din
toate fabricile din proprietatea investitorilor strini n totalul angajailor
din acel sector. Ecuaia este logaritmat i estimat n varianta cu
efecte fixe i n varianta cu efecte aleatoare. Pentru a estima sub forma
ratelor de cretere, ecuaia se difereniaz de ordinul nti, obinnduse o nou ecuaie ce exprim influena modificrii variabilelor exogene
descrise mai sus asupra modificrii productivitii muncii. Rezultatele
obinute arat faptul c, n cazul n care prezena strin este
exprimat ca o pondere, nu exist externaliti pozitive legate de
productivitate ale ISD. n cazul n care prezena strin este exprimat
ca nivel nivelul ocuprii n multinaionale, rezultatele arat c att
calitatea forei de munc i nzestrarea cu capital din ntreprinderile
locale ct i prezena companiilor strine au efecte pozitive i
semnificative statistic asupra productivitii muncii din ntreprinderile
locale (att n varianta cu efecte fixe ct i n varianta cu efecte
aleatoare).
Studiind efectul ISD asupra productivitii muncii n Estonia i
Slovenia, P. Vahter (2004) face o analiz de panel cu date la nivel de
firm i arat c n cazul Estoniei, ISD orientate ctre export au n
medie un impact mult mai sczut asupra productivitii muncii din
firmele locale dect ISD orientate ctre piaa intern. n Slovenia,
situaia este invers. Nu exist evidene semnificative asupra
externalitilor pozitive orizontale legate de productivitate n Estonia.
n Slovenia exist dar nu s-au descoperit externaliti pozitive legate
de productivitate asupra altor firme cu capital strin. De asemenea,
autorii ajung la concluzia c diferite tipuri de ISD pot avea efecte
diferite asupra productivitii firmelor locale iar existena efectelor
positive poate depinde de gradul de dezvoltare a economiei rii
gazd.

Cap III. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMANIA


3.1. Politica investitionala a Romaniei
In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si
circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la
granitele nationale, devenind o activitate internationala. Procesul de adancire a
interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma
investitiile intr-o activitate comuna transnationala.
Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in
ultimii ani de catre economiile in tranzitie, in general, si de catre economia Romaniei, in
special, si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar
concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale, iar
relansarea economica si sustinerea ei nu se poate realiza fara acest sector in plin proces
de generalizare. Tranzitia spre economia de piata este insotita de o periculoasa
instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in intreprinderile cu capital total sau
partial de stat.
O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone
nu poate fi decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist
trebuie sa fie, de la bun inceput convins ca doar factorul endogen acumularea de
capital autohton si incurajarea investitorului autohton poate da economiei nationale
continut si viitor in conditii de independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor
economice mondiale. Aceasta strategie este strans legata de politica fiscala si de
conceptul national de strategie macroeconomica. Ea este in acelasi timp un atribut al

10

puterii si o componenta a tranzitiei spre o piata cu potente de integrare in structurile


economice si politice europene si euroatlantice.
Pe de alta parte, capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii
nestrategice, (comert, banci, servicii, turism si hoteluri), in timp ce in domeniul
productiei si mai ales al industriilor de baza, capitalul varsat nu este deloc in concordanta
cu cel subscris. Nevarsarea acestui capital este expresia, fie a nesigurantei din conceptia
investitorului strain, fie in calitatea discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de
catre partenerii romani, fie din lipsa de informatii asupra lor si de posibilitati de a se
informa, fie chiar din necunoasterea unor reguli de baza, ale relatiilor externe economice
si de cooperare. Toate acestea reliefeaza, in fond, domenii in care structurile abilitate din
Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si competent pe investitorul roman.
Romania, ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei, are la randul sau o
serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile
straine directe dintre care putem retine, mai ales, urmatoarele:
a. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii, a refacerii economice in urma
restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piata,
constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Trecerea la
economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice.
Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta in economie devine o cerere,
de prim ordin, a tranzitiei. Fara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei
mondiale, economiile fostelor state comuniste risca sa intre intr-un periculos regres.
b. Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea, una din marile
motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Este pentru oricine destul de clar ca
progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in
tranzitie. Ori, una din caile de prima aplicabilitate in realizarea acestui deziderat poate
consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile dezvoltate si prin atragerea de
capital sa se faciliteze accesul la aceasta tehnologie. Prin aceasta, producatorii din tarile
in tranzitie vor putea fi pusi in situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea
avea acces la piata externa cu propriile produse..
c. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a
restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Printre factorii sinergici cu efecte
determinante in cresterea si dezvoltarea economica, managementul tanar inovativ si cu
rol pozitiv, este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de
important. De asemenea, fostul cancelar german Helmut Schmit, economist recunoscut,
declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat
buna organizare a activitatii economice si de productie, alaturi de disciplina specifica
acestui popor.
d. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de asemenea,
o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Produsele obtinute in cadrul
unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe, mai ales daca
si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine. In
multe cazuri rezultatul unor astfel de cooperari, ce au ca obiect realizarea de investitii si
produse in comun, se pot bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor
dezvoltate, facilitati ce pot viza diferite autorizari, omologari, asimilari, etc., precum si
facilitati de ordin vamal, fiscal sau de alta natura.

11

3.2. Strategii de atragere a ISD in Romania


3.2.1. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD
Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in
economia romaneasca a constituit-o Legea nr. 35 din 1991 privind regimul investitiilor
straine in Romania.
Aparitia Legii nr. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al
atragerii de investitii straine directe, existand, de acum, baza unor adevarate parteneriate
economico - industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. In baza legislatiei
existente in Romania, capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat, ca proportie,
fiind permise chiar societati cu capital strain 100%, iar societatile comerciale cu capital
total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton.

3.2.2 Integrarea europeana a Romaniei - componenta a strategiei de


dezvoltare economica pe termen lung
In Europa, unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si
importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea Romaniei
in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de
optiune tactica, ci, in primul rand, o problema strategica unanim acceptata.
Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic
european, in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante, care,
semnand in comun Declaratia de la Snagov, au legitimat strategia aderarii si au dovedit
deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in
procesul de tranzitie ireversibila, spre economia de piata...
In relatiile sale economice, Romania s-a indreptat cu consecventa spre
amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului.
Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii Europe,
prin pozitia sa geopolitica, prin importanta sa economica prezenta si de perspectiva,
aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. Cand peste 50% din
comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei occidentale, Romania are
nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de Romania.

3.2.3. Definitivarea procesului de tranzitie


Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat,
indiferent sub ce forma se prezinta aceasta, oferind in schimb varianta achizitionarii.
Achizitionarea de societati comerciale, ca forma de investitie directa de capital in strainatate,
presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine, fie ca
se realizeaza prin negociere directa, fie ca se face prin cumpararea de actiuni, este subordonata
din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala, cu mare putere
economica, detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei, inclusiv a
politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.
12

Pe de alta parte, nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control
nu este pe deplin liber sa actioneze, fiind, de fiecare data, conditionat de o serie de
reprezentanti ai puterii, cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile
firmei, dar cu mare influenta in luarea deciziilor.
Aparitia de noi intreprinderi private, chiar daca acestea sunt de mai mica putere
economica si financiara, este, de asemenea, de natura a atrage noi investitori straini, cunoscut
fiind faptul ca, la randul lor, investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea
intreprinderi mici si mijlocii. Intr-un studiu, s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in
noi investitii, pentru prima data in Est, sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori.
Asemenea intreprinderi care vor, pentru prima data, sa investeasca in tarile este - europene
reprezinta, potrivit aceluiasi studiu cca. 20% din totalul potentialilor investitori, in timp ce 80%
sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica. Ceea ce este esential
consta in faptul ca sectorul privat, chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura
asociativa, se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia
macroeconomica a Romaniei.

3.3 Efectele investitiilor straine directe in cadrul Romaniei


3.3.1 Efectele investitiilor straine directe asupra avantajelor competitive
Piata internationala realizeaza o alocare a resurselor si capabilitatilor astfel incat
fiecare tara se specializeaza in producerea anumitor bunuri economice pentru care
dispune de un avantaj comparative.Prin intermediul schimburilor comerciale, unele tari
importa produse pentru care au un avantaj comparative.In acest process de alocare, ISD
pot avea o contributie majora, resursele fiind directionate acolo unde pot fi utilizate mai
eficient.
Principala contributie a ISD in tarile-gazda este cresterea productivitatii si
competitivitatii resurselor, activelor si capabilitatilor.Imbunatatirea competitivitatii se
poate realiza astfel:
1. cresterea eficientei in activitatea de productie a bunurilor si serviciilor;
2. cresterea de noi produse, imbunatatirea calitatii produselor existente si a
structurilor organizationale, largirea gamei sortimentale;
3. alocarea mai eficienta a resurselor si capabilitatilor intre sectoare;
4. cucerirea de piete;
5. accelerarea vitezei sau reducerea costurilor schimbarilor structurale si in
special a celor endemice in schimbarile tehnologice.
ISD pot participa la imbunatatirea avantajului competitive al tarii-gazda prin asigurarea
unor resurse si capabilitati greu accesibile tarii-gazda sau obtenabile la un cost ridicat.
Alte contributii ale ISD sunt: intensificarea activitatilor de cercetarea-dezvoltare,
introducerea de tehnici organizationale noi, accelerarea procesului de invatare a

13

mecanismelor specifice economiei de piata de catre firmele locale.ISD pot stimula


eficienta furnizorilor si clientilor locali, asigura imbunatatirea standardelor de calitate si
accesarea unor noi piete de desfacere.Contributia ISD asupra avantajului competitiv al
tarii-gazda depinde de tipul investitiei, de caracteristicile economice ale tarii-gazda si de
strategiile macroeconomice si organizationale ale guvernului tarii-gazda.
Contributia ISD asupra avantajului competitive al Romaniei este limitata, din
cauza nivelului redus al fluxurilor de ISD si existentei celorlalti factori de
influenta.Astfel, imbunatatirea avantajului competitive se inregistreaza si in cazul in care
Guvernul promoveaza idei si practice orientate de piata, stimuleaza spiritual
intreprinzator si promoveaza etica in afaceri.In concluzie, ISD nu pot avea sanse de
reusita in lipsa politicilor si institutiilor complementare.

3.3.2 Efectele investitiilor straine directe asupra comertului exterior


Implicatiile ISD asupra comertului exterior depind de tipul investitiei, dar si de
strategia adoptata de ST. In cazul strategiei filialei cu autonomie functionala, comertul
dintre tara-gazda si tara-sursa consta in exportul unor servicii de specialitate de la firmamama la filiale. ISD ajuta la realizarea unor capacitati orientale spre export si faciliteaza
restructurarea industriala, imbunatatind astfel competitivitatea tarii-gazda.
Capacitatea filialelor straine de a exporta mai mult, comparativ cu firmele locale,
are la baza aspecte ca: productivitatea, costurile, calitatea produselor, strategia de
marketing bazata pe o cunostere riguroasa a pietelor externe, a cerintelor consumatorilor,
facilitati de depozitare si transport, existenta unor produse de marca si oferirea de servicii
postvanzare.De asemenea, produsele filialelor se bucura de un acces mai facil la pietele
tarilor dezvoltate in baza acordurilor de integrare sau de liber schimb semnate cu tara de
origine a societatii-mama.
ISD au un potential deosebit asupra exporturilor, mai ales in cazul activitatilor
industriale complexe, fiind important pentru urmatoarele trei tipuri de activitati:
asamblare, industrii mature sau infantile si procesarea pe scara larga a resurselor naturale
pentru export.Activitatea de asamblare pentru export s-a dezvoltat mai ales in industria
electronica si electrica, de automobile si constructii de masini, caracterizandu-se printr-un
continut local scazut, fiind realizata cu prepondrenta in zonele libere, intr-o relative
izolare de restul tarii.Al doilea tip de activitati orientate spre export vizeaza industriile
mature/infantile, fiind o consecinta a politicii de substituire a importurilor.Procesarea pe
scara larga a materiilor prime pentru export constituie cel de al treilea tip de activitate
care favorizeaza exporturile.Implicarea ISD in sectorul primar a fost determinate de
liberalizarea regimului investitional si de progresul tehnic.
Implicatiile ISD asupra comertului exterior al tarii-gazda trebuie sa tina cont si de
activitatile de acest gen realizate de filialele straine, care trebuie sa respecte conditiile
impuse de firma-mama privind sursele de aprovizionare si pietele de desfacere. O
inclinatie ridicata spre import a fost observata in industriile cu o tehnologie redusa sau
inalta: in primul caz, filialele se limiteaza cel mai adesea la procesarea inputurilor
importate; in al doilea caz, productia este intense in bunuri de capital sau solicita inputuri
de o anumita calitate care nu sunt disponibile pe plan local.De asemenea, inclinatia spre
importuri este ridicata si in cazul sectorului tertiar, in special in turism.

14

ISD nu conduc la o inlocuire a fluxurilor comerciale, ci la o intesificare a relatiilor


comerciale.Studiile empirice au relevant, mai degraba, compelmentaritatea ISD comert
decat substituirea acestora, simultaneitatea acestor doua fenomene fiind determinate de
liberalizarea comertului si a politicilor nationale privind ISD.In acest sens, mentionam
cateva aspecte relevante.
Paralel cu cresterea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in totalul ISD
primate, s-a majorat si contributia lor la comertul mondial de produse manufacturate.In
perioada 1984-1994, procentajul ISD receptionate de tarile in curs de dezvoltare aproape
ca s-a dublat de la 21% la 39%.
Analiza de corelatie intre comertul bilateral si ISD din Germania, Japonia si
SUA in relatiile cu tarile in curs de dezvoltare au demonstrate complementaritatea
comert/ISD.
Societatile transnationale destin doua treimi din comertul mondial cu
produse si servicii nonfactori.Aceasta subliniaza faptul ca ISD si alte forme de cooperare
internationala se coreleaza cu comertul, in procesul global de asigurare a inputurilor
pentru pietele globale.

3.3.3 Restructurarea economiei nationale prin investitii straine directe


Pe langa impactul direct pe care il au ISD asupra comertului exterior si avantajul
comparative al tarii-gazda, trebuie amintit si rolul de catalizator al ISD in procesul de
restructurare a economiei nationale si a firmelor locale, atat direct, in cazul celor care au
legaturi cu ST, cat si indirect, prin intensificarea competitiei intre firmele locale si
filialele straine.Restructurarea nu poate fi sustinuta exclusive de firmele straine, ci
necesita eforturi substantiale si din partea firmelor locale, care , bazandu-se pe sprijin
guvernamental trebuie sa-si imbunatateasca capabilitatile, sa invete sa concureze pe
pietele externe si sa-si dezvolte propriile canale de marketing si distributie.
Restructurarea se poate realiza pe trei niveluri:
- restructurarea intersectoriala a economiei nationale, care se realizeaza
plecand de la sectorul primar, trecand prin industrie catre servicii, tendinta fiind de
crestere a importantei sectorului tertiar, reflectand astfel partial revolutia informationala;
- restructurarea intrasectoriala de la industrii caracterizate prin
productivitate scazuta, intensive in forta de munca, catre industriile intensive in
cunostinte si tehnologie caracterizate printr-o productivitate ridicata;
- restructurarea firmei prin utilizarea unor tehnologii moderne si prin
realizarea unor activitati cu valoare adaugata mare.
ST ajuta la restructurarea economiilor tarii-gazda prin introducerea, in interes
propriu, a noi activitati si tehnologii sau prin modernizarea celor deja existente.Pot exista
si situatii in care ST nu numai ca nu au nici un effect asupra restructurarii (atunci cand se
inlocuieste o activitate productive cu o alta avand aceeasi productivitate), dar pot avea
efecte negative (in cazul in care ST promoveaza activitati cu o valoare adaugata redusa).
Se considera ca cele mai vizibile efecte ale ISD in tarile cu economie in tranzitie
sunt cele de restructurare in plan microeconomic. In cazul tarii noastre, exista cateva
sectoare economice care prin volum de ISD atrase, permit identificarea unor efecte de
restructurare: industria cimentului, industria berii, industria de produse alimentare,
15

industria de automobile, telefonia mobile si sistemul financiar (sectorul bancar si de


asigurari).
Restructurarea determinate de ST in economia nationala nu vizeaza numai firmele
achizitionate, ci si furnizorii locali. Subcontractarea creeaza o posibilitate importanta
pentru producatorii locali de componente de a se integra vertical in sistemul
corporatist.Beneficiile subcontractarii pentru firmele locale constau in asistenta tehnica si
financiara, in cursuri de pregatire profesionala in domeniul controlului calitatii.

3.3.4 Impactul investitiilor straine directe asupra fortei de munca locale


Implicatiile ISD asupra fortei de munca locale depend substantial de marimea si
tipul investitiilor primate de tara-gazda, de domeniul vizat, de strategia firmelor
investitoare, precum si de conditiile specifice tarii-gazda.Tarile in curs de dezvoltare
urmaresc, prin politicile promovate, reducerea somajului si cresterea calitatii fortei de
munca.Acest fapt implica necesitatea aparitiei de noi locuri de munca, imbunatatirea
procesului educational si de formare profesionala.
Analiza rolului ISD trebuie sa urmareasca atat impactul direct, cat si cel indirect asupra
generarii de locuri de munca sau de somaj, conditiile de munca si salariile oferite,
inclusive cunostintele noi accumulate de angajatii locali.Asadar, impactul ISD asupra
fortei de munca locale are un aspect cantitativ si unul calitativ.Realizarea acestei analize
este deosebit de importanta avand in vedere rolul active si determinant al muncii in
dezvoltarea economica.
Dupa cum se stie, anumite ISD au ca motivatie principala calitatea si costul fortei
de munca.Astfel, ISD de valorificare a resurselor sau de crestere a eficientei au in vedere
fie costul scazut al fortei de munca pentru ramurile intensive in munca, fie existenta fortei
de munca calificate.In cazul ISD de valorificare a pietelor, forta de munca ieftina sau inalt
calificata nu constituie decat un determinant secundar.Tipul ISD ifluenteaza si stabilitatea
locurilor de munca.Astfel, se considera ca locurile de munca dintr-o filiala straina care
are in vedere valorificarea pietei sunt mai stabile comparative cu cele antrenate de ISD
determinate de costul relativ redus al fortei de munca, motivatie care in timp poate
disparea.
Domeniul de activitate al firmei si strategia adoptata influenteaza cantitativ si
calitativ forta de munca.Combinarea factorilor de productie munca, natura si capital
depinde de natura activitatii dar si de cunostintele si conditiile tehnice ale activitatii
economice, in functie de costurile factorilor de productie, putandu-se realize diferite
combinatii.Tinand cont de tipul de produse realizate intensive in munca, capital sau
cunostinte- poate predomina unul dintre factorii de productie.
ISD au si un impact cantitativ indirect, deoarece pe langa locuri de munca create
in cadrul filialelor ST, datorita efectului de antrenare, furnizorii, subcontractantii sau
prestatorii de servicii genereaza la randul lor locuri de munca.In sectorul manufacturier,
se apreciaza ca numarul locurilor de munca generate indirect este de unu-doua ori mai
mare decat al celor create de filiale ale ST.Pe de alta parte, datorita intensificarii
competitiei pe piata tarii-gazda, concurentii ST pot face disponibilizari de personal.
Din punct de vedere calitativ, se apreciaza ca angajatii ST au salarii mai bune si
beneficiaza de conditii mai favorabile de munca, chiar si in cazul tarilor in curs de
dezvoltare.Acest fapt se datoreaza concentrarii cu preponderenta a ST in domenii

16

intensive in tehnogie si cunostinte si productivitatii mai ridicate caracteristice acestor


ramuri industriale.Avand in vedere ca o filiala este o parte a sistemului corporatist,
calitatea produselor si punctualitatea furnizarii lor sunt deosebit de importante motiv
pentru care angajatii nu numai ca dispun de salarii mari, ci si de cursuri de pregatire
profesionala in vederea utilizarii corespunzatoare a echipamentelor si mijloacelor de
productie.

3.3.5 Efectele investitiilor straine directe asupra transferului de


tehnologie
Se considera ca cea mai importanta contributie pe care tarile-gazda o doresc din
partea ST este in domeniul transferului de tehnologie.Rolul ST este deosebit de important
in generarea si transferal tehnologic, avand in vedere caracteristicile acestui
domeniu.Astfel, intensificarea competitiei la nivel mondial necesita din partea firmelor
un raspuns prompt la semnalele pietei, accelerarea integrarii productiei intre firme si
regiuni, dezvoltarea retelelor de productie si distributie.Raspunsul la aceasta provocare se
face diferit, in functie de capacitatea financiara si tehnologica: tarile dezvoltate cauta sasi imbunatateasca sistemul national de inovare, in timp ce tarile in curs de dezvoltare se
focalizeaza asupra adaptarii mai eficiente a tehnologiilor existente.Totusi si firmele din
tarile in curs de dezvoltare se numara printer inovatorii din domenii emergente, cum ar fi
biotehnologia si tehnologia informatiei.
In cazul filialelor ST, transferal de tehnologie este determinat de nivelul
capabilitatilor si capacitatilor existente, de reteaua de furnizori si de competitori.Pondrea
in crestere a cheltuielior de cercetare-dezvoltare impune amortizarea acestor cheltuieli pe
mai multe piete, prin diferite modalitati aranjamente nonproprietate sau proprietate,
generand astfel noi ISD.
Transferul de tehnologie se poate realize prin intermediul bunurilor fizice sau al
cunostintelor tacite, acestea din urma devenind mai importante si implicand noi calificari
si capabilitati tehnice si organizationale.Implementarea tehnologiilor implica adaptarea
tehnica, costurile aferente putand fi substantiale si cu cat mai mari cu cat distanta
tehnologica este mai importanta.Piata transferului de tehnologie este, din punct de vedere
informational, asimetrica: vanzatorul stie intotdeauna despre produsul respective mai
mult decat cumparatorul, altfel nu ar avea ce sa vandal.
Societatile transnationale pot realiza transferul de tehnologie in doua moduri: prin
internalizare, catre filialele asupra carora detin proprietatea si controlul si prin
externalizare.Externalizarea se poate concretiza sub forma francizei, a vanzarilor de
bunuri de capital, a licentierii, asistentei tehnice, subcontractarii sau a detinerii de pachete
minoritare in cadrul societatilor mixte.
In comparatie cu externalizarea, internalizarea tehnologiei (prin ISD) este mai
rapida si mai ieftina, asigurand si accesul la intregul ansamblu de active tehnice,
organizationale si de abilitati ale ST.
Din punct de vedere al continutului transferului de tehnologie exista diferentieri
de la o filiala la alta, in functie de strategia corporatista si de capabilitatile filialei.Prin
strategia corporatista se stabileste rolul fiecarei filiale in cadrul procesului de productie
transnationala, reflectand rezultatul net dintre costurile localizate, riscuri, cota de piata
prezenta si viitoare, comportamentul concurentei.Astfel, filialele isi pot mari rolul de

17

inovare tehnologica in cadrul sistemului corporatist.Transferul tehnologic de la


societatea-mama la filialele sale se realizeaza diferentiat, in functie de abilitatea filialelor
de a utilize efficient tehnologia transmisa: cu cat capacitatea filialei este mai redusa cu
atat va fi mai redus transferul.Asa se explica diferentierile care exista intre filiale,
determinate in principal de nivelul de dezvoltare al tarii-gazda.
Cea mai buna metoda pentru a maximize beneficiile transferului de tehnologie
asociat ISD este adoptarea unor masuri menite sa imbunatateasca mediul economic si
cadrul legal in vederea intensificarii concurentei si maximizarii capacitatilor tehnologice
si umane.

3.4. Impactul ISD asupra privatizrii din Romnia


n ceea ce privete privatizarea din Romnia aceasta nu poate fi satisfctoare nici
din punct de vedere al tranzaciilor ncheiate n valut i nici n ceea ce privete condiiile
i preurile la care s-au realizat. Principalele cauze care au generat aceast evoluie au
fost:
apariia trzie a Romniei pe pia (practic dup 1996), cnd interesul pentru
zon fusese deja satisfcut (pentru unele firme transnaionale), fie sczuse considerabil
datorit evoluiei din fosta Iugoslavie sau a crizelor financiare din Federaia Rus, care
au temperat sau amnat interesul investitorilor strini pentru zona balcanic;
ncheierea unor contracte sub presiunea timpului (mai ales a celor
financiare) au fcut ca acestea s nu fie deloc avantajoase sau s nu prevad un
mecanism suficient de strict de controlare a respectrii obligaiilor de ctre cumpratori,
fie ei romni sau strini;
nefinalizarea unor serii de contracte de privatizare cu valori mari (Bell
Helicopter, Akmaya,etc.), sau finalizearea cu mari ntrzieri (Renault);
instabilitatea economic marcat de creterea inflaiei i fluctuaiei cursului de
schimb;
manifestri ale instabilitaii guvernului concretizate n remanieri i
schimbri frecvente de minitrii care nu au permis desfurarea unei stategii economice
coerente i continue;
scderea de puterii de cumprare a pieei romneti, care nu mai avea
capacitatea de a absorbi oferta (att la nivelul firmelor ct i al menajelor);
amplificarea manifestrilor birocratice, precum i a celor de corupie.
Privatizarea Petrom i a unor distribuii de energie electric i gaze naturale, cu
mari firme europene a deschis drumul ctre o nou er n procesul de reform din
economie pentru c cei ce vor consuma, vor trebui s i plteasc.
innd cont c n Romnia se consum de dou ori i jumtate resurse specifice
n unitatea de PIB dect n U.E. n condiiile n care preurile produselor petroliere este n
cretere este necesar reducere intensitii energetice prin surse de finanare destinate
economisirii energiei. Efectele pe care le produc investiiile n domeniul energetic
constau n cretere competitivitii produselor romneti la export prin scderea preului
de producie n care intr i cheltuielile energetice, n echilibrarea balanei de pli
externe prin reducerea importului de energie i n micorarea valorii facturilor populaiei
dar i n eliminarea arieratelor din acest sector.

18

CONCLUZII
Investiiile strine directe au efecte importante asupra economiilor rilor gazd
printre care cele mai importante sunt legate de creterea productivitii muncii prin
transfer de know-how, tehnologie, abiliti de management i marketing favoriznd
progresul tehnologic i creterea economic pe termen lung n rile n curs de dezvoltare.
Lucrarea face o trecere n revist a unor tipuri de modele privind impactul ISD
(multe dintre ele fcnd comparaie cu amploarea efectelor produse de investiiile
naionale) n funcie de efectele negative asupra firmelor locale (generate de competiie)
i de efectele pozitive asupra creterii economice i de combatere a srciei i asupra
pieei muncii (creterea inegalitilor salariale, ocuprii forei de munc, creterii
calificrii personalului pe ansamblul industriei i creterii productivitii forei de munc
n firmele locale). De asemenea, n lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor
cercettori privind impactul ISD asupra creterii productivitii muncii i calificrii
personalului n industriile din Romnia i unele ri ale Europei Centrale i de Est.
Deasemenea investitia straina directa presupune internalizarea unor active
tangibile si intangibile n urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati n
spatii nationale diferite, interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung,
investitorul sa exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investitia.
Toate teoriile cu privire la investitiile straine directe ilustreaza, mai mult sau mai
putin evident, ca investitorii straini urmaresc obtinerea celui mai mare cstig posibil din
valorificarea avantajelor proprii, exploatate, cu rentabilitate mai ridicata, prin
internationalizarea productiei. Drept urmare, presupunnd ca firmele realizeaza ISD

19

atunci cnd dispun de avantaje ce pot fi valorificate, aceste teorii presupun implicit
atingerea unui anumit nivel de dezvoltare economica al tarii sursa.
O concluzie ce se poate desprinde este aceea ca prin maximizarea efectelor
potential benefice si diminuarea costurilor privind investitiilor straine directe depind, n
mare masura, de conditiile concrete existente n tara de implantare si, n principal, de
politicile guvernamentale aplicate. Acestea pot favoriza manifestarea unora sau altora
dintre contributiile ISD, influentnd, n acelasi timp, cantitatea si calitatea influxurilor de
capital strain.
Ca urmare a impactul ISD asupra economiei romnesti s-au evidentiat
contributiile pozitive si negative reflectate asupra mediului economic si social, subliniind,
n acelasi timp, faptul ca volumul relativ redus de investitii straine directe si structura
acestora au influentat decisiv raportul ntre costurile si beneficiile asociate intrarilor de
capital strain. Se poate afirma ca principalele contributii pozitive se regasesc la nivel
microeconomic, n acele domenii de activitate care, receptnd fluxuri relativ mai ridicate
de ISD, au beneficiat de efectele transferului de resurse productive constnd n capital,
tehnologie si cunostinte specifice (manageriale, de marketing etc.).
n concluzie, n opinia noastra, reducerea decalajelor ce ne despart de celelalte
state europene nu se poate realiza fara atragerea unor fluxuri masive de capital strain care
sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinnd cresterea competitivitatii si
eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Mirela Matei, Investitiile straine directe, Ed. Expert, 2004


2. Negritoiu M., Salt inainte. Dezvoltarea si investitiile straine
directe, Ed. Expert, Bucuresti, 1996
3. Silviu Cerna, Liliana Donath, Victoria Seulean, Diana
Barglazan, Bogdan Boldea, Economie monetara si financiara
internationala, Ed. Universittatii de Vest, Timisoara, 2005
4. Mihai Adochitei, Emil Negrea, Finantele Agentilor
Economici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

20

5. A. Mazilu, Fluxurile actuale de investitii straine directe de


capital I.S.D.: caracteristici, Ed. Mirton, 1995
6. C. Munteanu, C. Valsan, Investitii internationale, Ed. Oscar
print, Bucuresti,1995
7. M. Radulescu, Companiile transnationale si investitiile
directe de capital, Ed. Mirton, 1994

21