Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul judiciar reprezint ansamblul instanelor judectoreti i al autoritilor judiciare

dintr-un stat sau dintr-o alt organizaie suveran, precum Uniunea European (UE). Principala
atribuie a instanelor este aceea de a soluiona litigiile i de a asigura aplicarea corect i
coerent a dreptului.
Sistemele judiciare ale statelor membre sunt foarte diverse, reflectnd diferenele care exist
ntre tradiiile judiciare naionale.

Organizarea justiiei sistemul judiciar austriac.


Alturi de puterea legislativ i cea executiv, puterea judectoreasc este considerat cel deal treilea pilon al guvernrii ntr-un stat de drept. n cadrul constituiei federale a Austriei puterea
judectoreasc aparine nivelului federal. Landurile nu au dreptul s instituie instane. Sistemul
judiciar este separat de executiv la toate nivelurile.
Sistemul judiciar al Austriei este format din instanele de drept comun, parchetele,
penitenciarele (penitenciare pentru arest preventiv i penitenciare pentru executarea pedepsei) i
sistemul de probaiune:
instanele sunt instituii de stat care judec litigii de drept civil i cauze de drept penal n cadrul
unei proceduri formale. Acestea sunt instituite prin lege i sunt conduse de judectori
independeni i impariali, care nu pot fi ndeprtai din funcie sau transferai i nu se supun
dect legii;
parchetele sunt organisme speciale, separate de instane. Sarcina lor principal este de a
reprezenta interesul public n cadrul justiiei penale. Parchetele conduc investigaiile preliminare,
formuleaz acuzaiile i asigur acuzarea n instan n cadrul procedurilor penale;
penitenciarele rspund de executarea pedepselor;
sistemul de probaiune face, de asemenea, parte din sistemul judiciar. Acesta este competent n
legtur cu persoanele care au primit pedepse cu suspendarea executrii sau care sunt eliberate
condiionat. Aceste responsabiliti au fost transferate n cea mai mare parte unor asociaii
private, care se afl totui sub supravegherea Ministerului Federal al Justiiei.
Ministrul Federal al Justiiei conduce administraia judiciar. Ministerul Federal al
Justiiei constituie unul dintre organismele administrative supreme ale statului federal. Ministrul
este membru al guvernului federal i rspunde de gestionarea politic i de coordonarea i
supravegherea tuturor organismelor i departamentelor conexe.

Tipuri de instane scurt descriere:


Instanele de drept comun se mpart n funcie de patru niveluri. n prezent (septembrie
2009), urmtoarele instane sunt competente s judece aciunile introduse n justiie:
141 instane teritoriale (Bezirksgerichte);
20 instane regionale (Landesgerichte);
4 curi superioare regionale (Oberlandsgerichte) i
Curtea Suprem (Oberster Gerichtshof).
n cadrul procedurii penale interesul public este reprezentat de:
16 parchete (Staatsanwaltschaften);
Parchetul Central pentru infraciuni economice i corupie (Zentrale Staatsanwaltschaft zur
Verfolgung von Wirtschaftsstrafsachen und Korruption);
4 birouri ale procurorilor efi (Oberstaatsanwaltschaften) i

Parchetul General (Generalprokuratur).


Exist 27 de penitenciare pentru executarea pedepselor privative de libertate pronunate de
instane.
Ierarhizarea instanelor
instane teritoriale;
instane regionale;
instane superioare regionale;
Curtea Suprem.

Sistemul penitenciar in Austria.


n Austria , sistemul penitenciar este o parte integrant a Ministerului Justiiei supravegheata
direct de Direcia Penitenciarelor.Aceasta const din 5 birouri cu o putere total de 70 de
persoane . n plus , Ministerul Justiiei a nfiinat un departament care gestioneaz sistemul
penitenciar i raporteaz direct ministrului justiiei .
Serviciul penitenciar in Austria are sarcina de a pune in aplicare 3 tipuri de retinere : detentie,
inchisoarea si centre profilactorii si de reabilitare pentru detinutii psihic bolnavi , persoanele
dependente de droguri si alcool si pentru criminalii recidivisti.

Structura sistemului penitenciar.


Structura sistemului penitenciar austriac contine 27 de centrele de detentie, dintre care 17
sunt izolatoare pentru arest preventive, 6 inchisori ( una dintre care este destinata pentru femei) ,
si 4 centre speciale pentru retinerea minorilor si a persoanelor dependente de alcool sau droguri.
In plus, exista 18 centre agricole destinate pentru detinutii inclusi in cimpul muncii.
Personalul sistemului penitenciar din Austria are 4050 de oameni ,dintre care 3100 ( 76,5 % )
muncitori certificati, iar restul - aa-numitul personal de sprijin (servicii sociale , personalului
medical , etc. ). Raportul dintre personal si detinuti este 1 / 2.3. Salariul mediu al ofiterilor este
de 2.200 , al subofierilor de - 1800 . Virsta de pensionare- 60 de ani.
La munca sunt primite persoanele cu virsta cuprinsa intre 20-40 ani care au studii medii si au
trecut serviciul militar. La angajare persoana este intervievata, rezolva teste matematice, scrie
dictare, da normative la standartele de pregatire fizica si raspunde la intrebarile unui test
psihologic. Dupa angajarea la munca, persoana trece la pregatirea profesionala in Academia de
Justitie. Cursul dureaza 1 an.

Normele interne.
In toate penitenciarele, la sosire, detinutii sunt plasati in sectiunea de carantina, unde trece
examinarea medicala si psihologica. Detinutii sunt plasati in camari cite 1-3 persoane in
penitenciare, si cite 1-6 in izolatoare de urmarire penala. Camerele sunt situate in compartimente
isolate. Detinutii pot iesi din camera doar cu permisiunea administratie. In sectoarele cu o
Securitate maxima, celulele sunt mereu inchise, iar in sectoarele unde sunt aplasate persoanele cu
un comportament adecvat, administratia stabileste timpul in care camerele pentru ei sunt
deschise.

Orice colet sau produse alimentare in penitenciarele din Austria sunt interzise. In penitenciar,
detinutul primeste doar striciul necesar ( masa, scaun, pat, hirtie igienica). Tot de ce mai este
nevoie se poate procura in magazinul penitenciarului din banii primiti din munca in detentie.
Primirea banilor este strict interzisa, pe cind detinutii au dreptul sa trimita bani rudelor.
Din banii sai, detinutul isi poate procura cu ajutorul administratiei televizor, calculator ( care
nu are iesire la internet), etc. Insa folosirea acestora se permite doar cu ajutorul castilor, pentru a
nu face zgomot. Din contul penitenciarului, detinutul are dreptul sa se foloseasca doar de 2
aparate electrice, pentru restul el plateste costurile energiei electrice din banii proprii. Plata se
face de 2 ori pe an (1 martie si 1 septembrie).
Detinutii sunt prevazuti cu 3 mese pe zi. Mincarea este adusa in cameri. In penitenciare
detinutii sunt hraniti in functie de religia pe care o respecta. In fiecare zi, brutarii aduna
informatia despre ce fel de piine va minca fiecare detinut urmatoarea zi, pentru a sti ce cantitate
de piine sa pregateasca.
Pe parcursul anului trecut, in penitenciarele din Austria au avut loc 18 incercari de evadare.
Pentru aceasta detinutul nu este pedepsit penal, dar este transferat in alt penitenciar cu un regim
mai strict.

Inchisoarea Justizzentrum Leoben.


Centrul de justiie Leoben, ocupat n ntregime cu cei peste 200 de deinui, este clasificat
drept "o nchisoare de 5 stele". Proiectat de arhitectul Josef Hohensinn n 2004, instituia are
structuri din sticl aerodinamic i interioare din lemn care imit cu succes cldirile din lumea
"de afar". n vederea unei reintegrri n societate a celor nchii, instituia arat mai mult ca un
cmin studenesc modern. Deinuii se pot deplasa n libertate att n celulele spaioase ct i n
spaiile comune din exterior, care sunt ngrdite. "Securitate maxim afar; libertate maxim
nuntru", este "sentina" dat de New York Times, citndu-l pe arhitectul Hohensinn. In
penitenciarul Leoben detinutii au multe ocupatii cum sunt cititul intr-o biblioteca mare si
luxoasa, pot juca baschet, fotbal sau tenis pe terene special amenajate, se pot bucura de un teren
de odihna pe acoperisul penitenciarului, de unde se pot bucura de privelistea muntilor Alpi.

Procesul de reintegrare in societate.


MABis (ntegrarea de instruire i i angajare a ex-deinuilor) este unul unul din proiectele
care s-a desfurat n Austria. Acesta s-a desfurat ntre 1998 si 2000 n 5 penitenciare pentru
copii i a fost finanat de Ministerul Muncii i Afacerilor. Procentul recidivei scade cu att mai
mult cu ct fostul deinut i gsete mai repede un loc de munc de la eliberarea din nchisoare,
aceasta a fost concluzia i efectul Poiectului. Acest proiect insist pe instruirea profesional n
perioada ncarcerrii. Dorin din partea deinuilor pentru instruirea profesional exist la cote
ridicate. Succesul acestui proiect poate fi observat n cifre: 489 de patroni i instituii s-au nscris
n proiect i au oferit locuri de munc i 64,6% din deinui au obinut un loc de munc.
Cellalt proiect, New Choisesse bazeaz pe ideea c scaderea ratei recidivei i are bazele n
reintegrarea profesional ct mai rapid dup eliberare. Pe lng acest scop mai exista i acela de
a obine ajutorul i colaborarea instituiilor din domeniul reintegrrii i formarea unui punct de
vedere comun cu sistemul penal. Au existat 3 nivele n cadrul acestui proiect: nivelul
participanilor, cel al instituiilor i altele. Fotii deinui au discutat cu organizatorii proiectului

despre probleme ntmpinate, au creat soluii pe care le-au pus n practic. Instituiile au stabilit
relaii mai bune cu fotii deinui. S-a luat legtura cu patronii din regiunea respectiv, au fost
pui la curent cu diferite cazuri de-ale lor, au fost sensibilizai. S-a creat legtura cu piaa muncii
i cu potenialii angajatori. Rezultatele au fost vizibile. Consider c acest proiect a pus n
eviden un aspect important: lipsa de comunicare i lipsa mijloacelor de comunicare ntre fotii
deinui, instituii i piaa muncii. Lipsa informaiilor este cea care creeaz team. Patronii au
prejudeci privind deinuii. Punerea fa n fa cu acetia, prezentarea de cazuri i-a determinat
s renune la atitudinea ostil i s le dea o ans. De asemenea, participanii au avut mai mai
mare ncredere n ei i n ansele lor de reuit tiind c au un suport. n cazul n care instruirea
profesional nu s-a putut realiza n timpul deteniei, aceasta a fost realizat dup eliberare.

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA


INSTITUTUL DE TIINE PENALE I CRIMINOLOGIE APLICAT
CATEDRA PSIHOLOGIE
CURSUL PSIHOLOGIA PENITENCIARA

Tema: Sistemul penitenciar n Austria.

Efectuat: Mrzac Daniela


gr. 12p33

Chiinu, 2014