Sunteți pe pagina 1din 9

Referat despre regimul comunist din Romania

Regimul comunist in Romania


(1948-1989)
I.

Contextul istoric al instaurarii regimului comunist in Romania (1944-1948)

Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor
comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi
Mondial. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a Europei de Est dupa
1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei sovietice . In Romania,
armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie, iar dupa 23 august 1944,
statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. In 1958 armatele sovietice s-au retras din
Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej, seful comunistilor
romani. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din
1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. Romania era
considerata invinsa, iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile
tratatului.
Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin intermediul
partidului comunist local. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunistilor din
partidul socialist. In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania pentru ca a pus la cale o
lovitura de stat in Basarabia. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlaturat regimul de
dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea Romaniei la democratie. Regele a
fost sprijinit de armata si partidele democratice P.N.T., P.N.L. si P.S.D. Ca o consecinta a
inlaturari guvernului din regimul Antonescu, Romania a iesit din alianta Axei si a continuat
razboiul alaturi de Natiunile Unite. Prin proclamarea revenirii la democratie dupa 23 august
1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica din Romania.
Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape:
1.

Instaurarea primului guvern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6

martie 1945. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa
numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae
Radescu. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski, adjunctul Ministrului
de Externe, el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist, multi dintre
tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi executati, astfel
comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul).
2.

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de

fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la


intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia
falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin
urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste
70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost
anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele
verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa
(parlamentul).
3.

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un

proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare
si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara
granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Despre aceasta incercare
au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat
chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au
fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii
P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii
partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu
expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste.
Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul
comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea

regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul
Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati
si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au
mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid
de opozitie (anticomunist).
4.

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au

fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si
santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada
1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In
aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii
au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul
constitutiei.
II.

Caracteristicile regimului comunist din Romania

1.

Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut toate

trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic, anticapitalist, antimodern,


bazat pe teroare, antiegalitarist si agresiv, cultul conducatorului.
2.

In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si

cea a celui national-comunist.


3.

In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din Uniunea

Sovietica. In fapt, regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati romanesti. In unele
situatii era vorba de rusificare.
4.

In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost subordonat Uniunii

Sovietice. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta
sovietica.
5.

O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare, institutiile de represiune au fost create dupa

modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica), militia (forta de impunere si aparare a
ordinii publice), justitia (judecatorii si procurorii) si armata, lagarele de munca.

III.

Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Se caracterizeaza prin:
1.

Aplicarea modelului sovietic sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe principiul

luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de


rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina.
2.

Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in

toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata aliata pana in 1958 cand
s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE, societati mixte,
romano-sovietice, prin care Romania era exploatata economic, desfiintate in 1955 si 1956, dupa
ce datoria Romaniei a fost achitata.
3.

Guvernarea prin teroare si institutii de represiune securitatea(politia politica), militia

(inlocuia politia), justitia si armata.


4.

Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu

Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta statura morala
eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa
nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rivail Ana
Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a fost scoasa din functie, nu si inchisa ca si ceilalti.
In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat.
5.

Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a

atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume. Declaratia P.M.R. din
1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului
comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii.
Efecte:
1.

Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste transfrontaliere.

2.

Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza, franceza si germana),

iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat.

IV.

Etapa regimului national comunist (1965-1989)

Este vorba de preluarea ideilor nationalismului etnic alaturi de cele ale stalinismului, numindu-se
si nationa-comunism. Acestea sunt teoretic incompatibile, dar apar dupa 1953 atunci cand liderii
comunisti doresc sa se indeparteze de U.R.S.S. punand accent pe nationalismul etnic pentru a-si
capata autoritate proprie. Pe calea nationalissta au mers si regimurile care au pus bazele pe
nationalismul etnic, acestea aducand si valorile nationaliste selectate in baza criteriilor
comuniste. Aici intra ideea superioritatii natiunii/neamului romanesc, nu in formele extreme ale
regimului nazist, fata de lumea occidentala si fata de minoritatile etnice luand forma curentului
protocronist (superioritatea in decursul istoriei a lumii si culturii romanesti fata de lumea
universala).

Cultul personalitatii al lui Nicolae Ceausescu, de a aduna valorile

romanesti in favoarea conditiilor el devenind un cumul al valorilor si culturii romanesti. Din


punct de vedere politic avea scopul de a crea o simpatie populara benevola. Lupta pentru putere
care a fost data de Ceausescu importanti de pe vremea lui Dej. Ceausescu a fost sef politic in
armata, functie ce l-a propulsat in problema cadrelor partidului construindu-si o retea de
sustinere. Dupa moartea lui Dej, Ceausescu a fost ales drept succesor, parand a fi cel mai usor de
manipulat. Dupa ce a ajuns secretar general incepe sa limiteze mostenirile lui Dej, schimband
numele partidului Partidul Comunist Roman si creand Republica Socialista Romania.
Intre 1965 si 1974 inlatura majoritatea partizanilor lui Dej . In 1968, Ceausescu il scoate din
functie pe rivalul sau Alexandru Draghici si il asasineaza pe Lucretiu Patrascan din ordinele lui
Dej pentru ca era national-comunist. In perioada 1970-1971 ii elimina din functii pe Alexandru
Barladeanu si Ion Iliescu. In 1974, ultimul lider important, Ion Gh. Maurer, este convins de
Ceausescu sa se pensioneze, iar acum vechea garda a lui Dej ii este alaturi sau in misiuni
diplomatice.

Ceausescu revine la linia dura de control in numele

adevaratei ideologii comuniste, stalinismul, in 1971. Incepe interdictia operelor de cultura din
Occident, cenzura era facuta de Comitetul de Stat pentru Cultura. Ceausescu a inventat functia de
Presedinte al Statului.
V.

Asemanari si deosebiri ale regimului comunist in Romania

Asemanari:
- antidemocratia;
- guvernarea prin teroare;
- lupta pentru putere;
- stil de guvernare dictatorial, concentrarea puterii in mainile unui singur om.
Deosebiri:
- schimbarea atitudinii fata de U.R.S.S. vs aplicarea modelului sovietic;
- cultul conducatorului (in prima etapa Stalin, iar in a doua Ceausescu);
- politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii
nationale si promovarea valorilor culturii ruse, iar in a doua etapa este promovata cultura
romana, valorile luptei de clasa, accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este
redusa).
Represiune si rezistenta in regimul comunist din Romania
(1948-1989)
I.
A.

Represiunea politica
Obiective

- se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate


B.

Institutii

- Securitatea (politia politica, 1948), militia, armata, justitia


- existau ofiteri de securitate, numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut, care actionau
pe principiul recrutarii de informatori, platiti, ocazionali sau constransi
C.

Metode

- anchetarea, arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata, inchisoarea


politica sau la moarte)
II.

Rezistenta anticomunista

- formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist


1.

Rezistenta armata 1944, organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 :

- participa ofiteri si oameni cu pregatire militara, actionand in zonele muntoase sau in Delta
Dunarii
- aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi Mondial
dus de Pactul nord-atlantic.
- 1956 grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o
demoralizare si treptat au fost neutralizate
- 1958 - grupul condus de fratii Arnatoiu, ultimul, impreuna cu retea de sate de munte a fost
neutralizate
- nu exista coordonare intre aceste grupuri
2.

Revoltele din lumea rurala (taranesti), 1949 1962, au drept cauza colectivizarile

- credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul


- acestea erau revolte izolate si spontane, inabusite prin violenta de catre fortele de represiune
- exemple au existat in toata tara, Baragan + Oltenia + Moldova + Banat
- obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare
3.

Revoltele urbane (muncitoresti) 1977, 1987, 1989

- erau ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul
comunist ce ii afecta
- august 1977 greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de
pensionare, si de marirea programului de lucru cu doua ore, fara marirea concomitenta a
salariilor , iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. Acestia sunt arestati,
anchetati si deportati, iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in
randurile lor.
- 15 noiembrie 1987 greva muncitorilor de la autacamioane din Brasov, incepe la
intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu
indeplinisera planul, desi lucrau si duminica, iar orele suplimentare erau neplatite. Acestia sunt
arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea sentintei de
inchisoare

- ianuarie 1989 studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei
obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, eventual prin anularea unor legi, fapt
ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist
4.

Dizidenta de grup si individuala au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti, iar

formele sale de manifestare sunt organizatii, asociatii, memorii interne si internationale,


interviuri

Istoria Romniei comuniste cuprinde 3 perioade :


1) 1948-1964 epoc de stalinizare i consolidare a puterii comuniste
2) 1964-1975 perioad de destindere pe plan intern i extern
3) 1975-1989 regimul personal al lui Nicolae Ceauescu
n februarie 1948 a avut loc congresul de fuziune a PCR cu Partidul Social Democrat,
eveniment numit n presa vremii unificarea clasei muncitoare. Numele oficial al partidului
devine Partidul Muncitoresc Romn (PMR), al crui lider de necontestat a fost pn n 1965
Gheorghe Gheoghiu Dej.
ncepnd cu anul 1948 viaa economic, politic, social i cultural a Romniei a urmat modelul
sovietic n cadrul procesului de stalinizare. n iunie 1948 s-a legiferat naionalizarea mijloacelor
de producie, prin care fabrici, uzine, bnci, societi de asigurare, locuine, case particulare,
cinematografe, restaurante, prvlii, institute etc. au fost trecute n proprietatea statului.
La plenara Comitetului Central a PMR din 3-5 martie 1949 s-a decis transformarea
socialist a agriculturii prin lichidarea complet a micii proprieti agrare i nlocuirea ei cu
proprietatea de stat. Astfel, s-a declanat colectivizarea agriculturii (1949-1962) care viza: lupta
mpotriva chiaburimii (ranii bogai) i constituirea Gospodriilor Agicole de Stat (GAS) i a
Cooperativelor Agricole de Producie (CAP), precum i a ntovririlor ca etap intermediar
ntre cele dou forme. ranii nu au dorit s-i cedeze pmntul de bunvoie, astfel c regimul
comunist a uzat, pentru a-i convinge de intimidare, arestri, ameninri i chiar violena fizic. n
anul 1962, 96% din suprafaa agricol a rii era colectivizat. Principala consecin demografic
a colectivizrii a fost exodul rural.
O alt faet a politicii economice a regimului comunist a fost politica de industrializare
cu caracter forat. n anul 1964 URSS propune statelor din CAER Planul Valev care prevedea ca
Romnia, Bulgaria i sudul URSS trebuiau s se concentreze pe agricultur, devenind o surs de
produse agricole, iar RDG i Cehoslovacia trebuiau s se concentreze pe industrie. Acest plan a
fost respins de comunitii romni, iar dup acest episod industrializarea a luat o amploare fr
precedent, investiiile statului concentrndu-se mai ales n industria chimic, cea constructoare
de maini, cea metalurgic precum i n infrastructur. S-a instituit centralismul economic.
Conform modelului sovietic economia a fost planificat, mai nti pe baza a 2 palnuri anuale n

1949 i 1950, apoi din 1951 pe baza planurilor cincinale (primul ntre 1951-1955).

Dei n ansamblu politica de industrializare a fost un eec au existat i unele


succese: construirea n parteneriat cu Iugoslavia a complexului hidroenergetic de la
Porile de Fier, realizarea Canalului Dunre Marea Neagr sau construirea
metroului din Bucureti .
n domeniul cultural comunitii au fost adepii proletcultismului (curent ale
crui principii se reduceau la ideea formrii unei culturi pur proletaremuncitoreti,
precum i repingerea valorilor oricrei alte culturi). La nivelul nvmntului comunitii au
operat epurri masive de personal didactic, cu scopul de a-i impune monopolul ideologic n
coli. Deasemenea comunitii au impus cenzura pentru ca nicio informaie potrivnic regimului
s nu ajung public.
Paralele cu aceste evoluii n cadrul partidului comunist s-a declanat o aprig lupt pentru
putere. La nceput existau n cadrul PCR 3 grupri :
- gruparea de la Bucureti condus de Lucreiu Ptrcanu (intelectualul partidului)
- gruparea celor ce au fost n nchisoare n perioada interbelic la conducerea creia se afla
Gheorghe Gheoghiu Dej
- gruparea celor ce au fost impui de la Moscova Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie
Georgescu
Prima victim n lupta pentru preluarea puterii de ctre Gheorghe Gheorghiu Dej a fost
tefan Fori, secretar general al partidului comunist ntre 1940-1944, ucis n anul 1946. Pentru ai asigura un control absolut asupra partidului Gheorghe Gheoghiu Dej a decis eliminarea tuturor
posibililor adversari din cadrul partidului. n 1952 Dej elimin din partid ntreaga grupare
moscovit, Ptrcanu (arestat nc din 1948) este executat n 1954, iar n 1957 sunt eliminai din
partid 2 apropiai ai lui Dej, Miron Constantinescu i Iosif Chiinevschi. Venirea la putere a lui
Nicolae Ceauescu a nsemnat i eliminarea oamenilor loiali lui Dej, mai ales Alexandru
Drghici (fost ministru de interne) i nlocuirea acestora cu oameni agreai de Ceauescu (Ilie
Verde, Paul Niculescu Mizil, tefan Andrei).
La sfritul perioadei lui Dej, prin Declaraia din Aprilie 1964 s-a inaugurat o perioad de
liberalizare, fapt resimit i n cultur, dar dup vizita lui Ceauescu din China i Coreea de Nord
din 1971 cursul liberalizrii a ncetat, iar conform Tezelor din Iulie 1971, Ceauescu a dorit
implementarea i la noi a revoluiei culturale, dup exemplul Chinei lui Mao. Aceast iniiativ a
avut ca principal rezultat dezvoltarea unui exacerbat cult al personalitii. La congresul XI al
PCR din 1974 a fost lansat conceptul de societate socialist multilateral dezvoltat, iar tot n
acest an s-a creat funcia de preedinte al Romniei, conducerea de partid i de stat fiind n mna
familiei Ceauescu.