UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII

BUCUREsTI
FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC
INGINERIA sI MANAGEMENTUL RESURSELOR
TEHNOLOGICE
N CONSTRUCII

PROIECT DE DIPLOM
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
BUCUREsTI 2008
Facultatea de Utilaj
Tehnologic

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

MEMORIU DE PREZENTARE

Pag 5
1/10

TPA-0-MP
Masinile de ridicat si transportat sunt folosite pentru deplasarea
sarcinilor intre limitele unei incaperi sau ale unui teren liber ( intr-un
atelier , un santier , un punct de depozitare sau transbordare).
Transportul exterior serveste pentru aducerea in fabrica a
materiei prime , a semifabricatelor ce se prelucreaza , a
combustibilului , a materialelor auxiliare , precum si pentru scoaterea
din fabrica a productiei finite si a deseurilor.
Transportul interior serveste pentru distributia materialelor
varsate , pentru executarea operatiilor de transport intre unitatile de
lucru , direct legate prin procesul de productie.
Tipurile principale de masini de ridicat si transportat , grupate
dupa particularitatile lor constructive sunt :
1. masinile de ridicat:
mecanisme de ridicat
macarale
ascensoare
2. instalatii de transport continuu
transportoare

 instalatii de transbordare
instalatii auxiliare
instalatii pneumatice
instalatii hidraulice
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
2/10 Pag 6
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
In grupa instalatiilor de transport continuu intra instalatiile care nu
sunt prevazute , in mod obligatoriu , cu un mecanism pentru
ridicarea sarcinilor si care sunt destinate , in special , pentru
deplasarea lor in mod continu.
Transportoarele alcatuiesc grupa instalatiilor cu actiune continua ,
destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie determinata
prin actionarea mecanica continua a organului lor activ.In anumite
cazuri forta de deplasare este o componenta a greutatii proprii a
sarcinii.
Transportoarele pot fi cu organ de tractiune flexibila sau fara
organ de tractiune flexibila.
Prima grupa de transportoare se carecterizeaza prin prezenta
unui organ de tractiune flexibil care executa o miscare continua
primita de la mecanismul de
actionare si care transmite astfel pe transportor forta necesara
pentru deplasarea sarcinilor, in timp ce dispozitivele din grupa a
doua nu au organ flexibil de tractiune.
La acestea din urma , transmiterea pe transportor a fortei
necesare pentru deplasarea sarcinii , se realizeaza prin diferite
piese rigide ca : cilindri , tuburi si jgeaburi. In toate cazurile , ( cu
exceptia transportorului vertical) greutatea sarcinii si de partile
mobile ale transportorului] , deplasarea pe piesele de reazem se
poate face sau prin alunecare , sau prin rulare pe role(deplasabile
sau stationare).
Dupa sistemul de transmitere a fortei de deplasare , adica a fortei
sub actiunea careia se produce miscarea sarcinii , transportoarele
se impart in doua grupe.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
3/10 Pag 7
Utilaj Tehnologic
TPA-0-MP
Prima grupa se caracterizeaza prin aceea ca sarcina este
asezata pe piese purtatoare (cupe, placi , platforme si organe de
suspensie ale carucioarelor , benzi) si efectueaza miscarea

impreuna cu acestea. Forta de tractiune se transmite acestor piese

de catre un organ flexibil de tractiune.
A doua grupa se caracterizeaza prin aceea ca piesele care
poarta sarcina stau in repaus sau efectueaza din punct de vedere
cinematic o miscare diferita de miscarea sarcinii. Daca piesa ce
poarta sarcina , de obicei jgheab sau tablier , sta in repaus , atunci
miscarea se realizeaza , fie prin impingerea sarcinii , fie prin
actiunea componentei greutatii sarcinii.
Sarcinile se impart in doua categorii , si anume : sarcini in masa
si sarcini individuale sau unitare.
Sarcinile in masa sunt considerate toate felurile de materiale
granulare ce se deplaseaza in cantitati mari , si care sunt compuse
dintr-un numar mare de bucati omogene.
Exemple:carbunii , minereurile , cimentul , nisipul , pamantul ,
pietrisul , argila , calcarul.
In cazul transportoarelor cu banda , sarcinile care se
deplaseaza sunt depuse pe o banda , executata din insertii textile
vulcanizate , sau laminate din otel , care se misca pe reazeme
stationare cu role si infasoara toba de actionare si cea terminala.
Miscarea se transmite benzii de catre toba de actionare , prin
frecare.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
4/10 Pag 8
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
La transportorul cu placi , banda flexibila este inlocuita printr-un
organ mobil,
format din unul sau doua lanturi ( mai rar din cabluri) de care sunt
fixate placi de metal sau lemn. Miscarea se executa , de obicei , pe
role stationare sau adesea mobile , care se rostogolesc pe ghidaje ,
iar in unele cazuri se executa prin alunecare. In punctele terminale ,
lanturile se infasoara pe niste roti profilate pentru lanturi (roti de
lant).
In cazul unui lant cu articulatii verticale , toate ramurile
transportorului se aseaza intr-un singur plan ( tip orizontal inchis).
Transportoarele cu placi articulate se utilizeaza pentru transportul
materialelor varsate si a sarcinilor unitare in diferite ramuri ale
economiei. Ele sunt frecvent folosite in industria constructoare de
masini , in industria materialelor de constructii.
Transportoarele cu placi articulate pot avea o productivitate mai
mare decat transportoarele cu banda flexibila si o lungime mai mare

decat acestea , intrucat organul de tractiune (lantul) poate prelua o

forta de tractiune mai mare decat banda textila cauciucata.
Adoptand un material adecvat pentru placi , se pot transporta
materiale cu temperatura ridicata , abrazive sau cu agresivitate
chimica. Tablierul transportorului are o viteza mica , permitand
efectuarea de operatii tehnologice in timpul transportului
materialului.
Transportoarele cu placi au exploatare mai dificila. In
comparatie cu transportoarele cu banda flexibila greutate mai mare,
constructie mai complicata, pret de cost mai ridicat.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
5/10 Pag 9
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Printre avantajele transportoarelor cu placi articulate se
mentioneaza tablierul din placi, care pote fi usor executat ca o
constructie foarte rezistenta si care, la nevoie, poate fi intarit in mod
suplimentar printr-o captuseala metalica, lemnoasa sau
confectionata din materiale speciale care se pot schimba.
In unele cazuri, transportoarele cu placi articulate instalate sub
gurile buncarelor regleaza singure debitul materialului care se
scurge pe ele si ca urmare pot functiona, fara alimentatori mecanici.
Unul din avantajele transportorului cu placi articulate este
posibilitatea de a realiza, in mod simplu, incovoierea traseului orin
plan vertical cu conexitatea, fie in sus, fie in jos si in acelasi
timp,daca este nevoie, cu raze relativ mici-cuprinse intre 5 si 8 m.
Prin tema de proiect s-a indicat proiectarea unui transportor cu
placi articulate pentru transportul calcarului la morile de sfaramare in
procesul de fabricare a cimentului.
CARACTERISTICI TEHNICE
Debit transportat................... 45 /h
Viteza de transport.......... 0,2m/s
Material transportat....
calcar
Greutatea volumetrica...
Lungimea de transport..... 25000mm
Latimea placilor metalice.... 650mm
Inaltimea de transport.... 7000mm
Inclinare..........

Memoriu de prezentare
Facultatea
de
6/10 Pag.10
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Transportorul avand latimea placutelor de 650mm, iar lungimea
de transport fiind de 25000mm pana la o inaltime de 7000mm. Este
un transportor stationar.
Organul de tractiune este format din doua lanturi care infasoara
rotile profilate frontale (de actionare ) si rotile profilate de abatere.
Rotile profilate de abatere servesc si ca roti de intindere, intinderea
realizandu- se cu un mecanism cu surub.
De cele doua lanturi sunt fixate placi de metal care pentru evitare
scurgerii calcarului sunt suprapuse partial, una peste alta aceasta
acoperire reciproca mentionandu-se si in timpul infasurarii placilor
pe rotile profilate terminale.
Miscarea se executa pe role mobile care se rostogolesc pe
ghidaje alcatuite din sine, corniere sau profile U.
Forta de antrenare se transmite lantului prin angrenarea acestuia
cu roata de actionare. Antrenarea se face printr-un mecanism format
dintr-un motor ASI-1602-40-8 reductor 2CH-N-160, o treapta de
angrenare deschisa.
Incarcarea materialului se poate face in orice punct al
transportorului prin palnia de incarcare, descarcarea materialului are
loc numai la capatul transportorului, prin palnia de descarcare.
Transportul cu placi articulate pentru transportul calcarului are un
unghi de inclinare
.
Trecerea de pe directie orizontala pe directie inclinata se face
printr-o curba cu raza de curbura egala cu 4,05m. Pentru ghidarea
lanturilor, in portiunile curbe de racordare, se monteaza contra sine,
in acelasi plan cu sinele.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
7/10 Pag.11
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Cadrul transportorului cu placi articulate pentru transportul
calcarului se executa din laminate de otel (L), din sectoare care se
asambleaza prin suruburi.
Cadrul transportorului se poate imparti in trei sectoare:
un sector rectiliniu orizontal;
un sector curbiliniu;

 un sector rectiliniu(curbat) inclinat.

Placile se fixeaza prin corniere, la eclisele interioare ale lantului.
Se folosesc lanturi cu eclise pentru transportoare M 160-S-100-1STAS-10057/1-75 cu role de sprijin cu guler. Ele se realizeaza
nedemontabile.
Rolele de sprijin cu guler au diametrul mai mare decat latimea
eclisei, ele servind si ca elemente de sprijin al lantului la deplasarea
acestuia pe ghidaje.
Pentru a se asigura functionarea corecta a lantului, eclisele
exterioare se preseaza pe bolturi, iar cele interioare pe bucse, astfel
incat este permisa doar rotirea bucsei pe bolt, ceea ce micsoreaza
uzura lantului. Deoarece eclisele cu zale interioare alterneaza cu
eclisele cu zale exterioare, lantul este format dintr-un numar par de
zale.Bolturile se fixeaza prin nituirea capetelor lor. Lanturile se
imperecheaza din loc in loc cu bolturi speciale lungi, care fixeaza
ambele lanturi si asigura paralelismul lor. Presiunea specifica
ridicata care se obtine in articulatii, precum si frecarea placilor una
de alta mareste rigiditatea lantului.
Acest lant se fabrica in bucati de aproximativ 5 metri lungime.
Fiecare lant se livreaza cu cate un bolt de legatura.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
8/10 Pag.12
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Rolele se monteaza pe bucse, iar ungerea se face sub presiune
printr-un orificiu al boltului, cu un ungator cu bile
. Se foloseste
lubrifiant lichid.
Rolele de rulare sunt confectionate conform STAS 568-70 din
fonta FC 20, bucsele din FC 20, bolturile din OLC 45, iar eclisele si
placutele se confectioneaza din OL 37.
Rotile de lant pentru cele doua lanturi cu eclise ale transportorului
cu placi articulate proiectat pentru transportul calcarului se
construiesc cu un numar de dinti z =12. Dantura se realizeaza in
functie de caracteristica a angrenarii, care se defineste ca raport
intre pasul lantului si diametrul elementului de angrenare a lantului
(role de sprijin).

Diametrul de divizare

este dat de relatia

Unde:
p =100 mm este pasul lantului.
Transmiterea fortei de miscare de la rotile de actionare la lanturi
se realizeaza prin angrenarea rotilor cu articulatiile lantului.
Dintre avantajele rotilor profilate se enumara:
posibilitatea de a transmite o forta de tractiune cu o
intindere mai mica a lantului decat in cazul rotilor simple, in
scopul realizarii fortei de frecare;
evitarea deplasarilor relative ale lanturilor care pot fi
provocate de lungimile neegale ale lanturilor.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
9/10 Pag.13
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Pasul rotii este egal cu pasul p al lantului p =100 mm, astfel
angrenarea este de tipul normal, de indata ce pasul lantului se
mareste din cauza alungirii zalelor sau uzurii articulatiilor.
Roata de lant se confectioneaza prin turnare din OT 60
imbunatatit.
Tablierul se face fara borduri, din placi metalice.
Organele de rezemare sunt realizate sub forma unor sine de
ghidare.
Pentru schimbarea directiei organului de tractiune se utilizeaza
dispozitive de abatere(de schimbare) a directiei de miscare, formate
din ghidaje fixe, rigide, indoite lin, pe care se rostogolesc rolele de
rulare.
Mecanismul de antrenare este destinat punerii in miscare a
lanturilor si a dezvoltarii efortului de tractiune capabil sa invinga
rezistentele intampinate de-a lungul intregului traseu al
transportorului. Se foloseste mecanismul de antrenare prin
angrenare.
Mecanismul de antrenare prin angrenare este alcatuit dintr-un
motor electric, transmisie(reductor cilindric), o pereche de roti de lant
care angreneaza cu lantul de tractiune. Rotile de lant motoare se
monteaza pe arbore, in asa fel incat amplasarea dintilor ambelor roti
in raport cu o generatoare a arborelui sa fie absolut identica; numai
in acest fel poate fi evitata deplasarea inegala a lanturilor si poate fi
asigurata transmiterea egala a fortei de tractiune la cele doua
lanturi. Mecanismul se monteaza pe sectorul rectiliniu inclinat de
capat al traseului.

Rolul dispozitivelor de intindere in mentinerea unei anumite forte

de intindere la organul de tractiune care este necesara pentru
mentinerea traiectoriei si evitarea formarii unei sageti a portiunii
dintre role.
Memoriu de prezentare
Facultatea
de
10/10 Pag 14
Utilaj
TPA-0-MP
Tehnologic
Se foloseste la acest transportor un dispozitiv de intindere cu
mecanism cu surub.
Mecanismul cu clichet consta dintr-o roata dintata, cu dantura de
profil special, solidara cu organul de rotire al mecanismului de
antrenare si dintr-o pana(clichet) care se rezeama cu un capat pe
dantura rotii, iar la celalalt capat este montat liber pe un bolt fixat pe
cadrul masinii.
La rotirea rotii in sensul ridicarii(transportului sarcinii) clichetul
aluneca peste dinti fara a stingheri miscarea.
Daca ridicarea inceteaza, datorita greutatii sarcinii, apare tendinta
de coborare, de rotire a axului in sens invers, clichetul patrunde in
golul dintelui si blocheaza roata.
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
Pag 15
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
NOTITA TEHNICA
1/3
TPA-0-NT
CONDITII DE DEPLASARE
Transportatorul cu placi articulate pentru transportul calcarului
lucreaza in conditii de praf si este supus unei actiuni puternice a
agentilor atmosferici.
Conditiile de utilizare si intretinere in exploatare rezulta din cartea
tehnica a utilajului.
La darea in exploatare a transportorului, sau dupa o intrerupere
indelungata a exploatarii, personalul manevrant insarcinat cu
supravegherea transportorului trebuie sa controleze daca:
toate suruburile de asamblate sunt bine stranse;
ungerea organelor de masini in miscare relativa sa fie
asigurata cu cantitatea necesara de lubrifiant.
Se recomanda ca pornirea si oprirea transportorului sa se faca
in stare neincarcata.

La punerea in functiune a transportorului baia de ulei a

reductorului trebuie sa aibe ulei complet pana la limita superioara a
indicatorului de (ulei) nivel, toate lagarele sa contina unsoare curata.
Pentru intretinerea in bune conditii a transportorului cu placi
articulate in timpul exploatarii, este bine ca beneficiarul sa-si
intocmeasca-un grafic anual pentru revizii si reparatii periodice.
NOTITA TEHNICA
FACULTAEA
DE
Pag.16 2/3
UTILAJ TEHNOLOGIC
TPA-0-NT
PRESCRIPTII PENTRU TEHNICA SECURITATII MUNCII

Personalul muncitor si pentru executia reviziilor si reparatiilor nu

au voie sa-si exercite functia fara instructaj privind protectia muncii
si fara fisa de protectia muncii.
Toate piesele aflate in msicare de rotatie, usor accesibile, trbuie
prevazute cu aparatori, sau panouri de protectie.
Orice interventie privind functionarea, intretinerea, revizia sau
repararea transportorului cu placi articulate este permisa numai
cand acesta se gaseste in repaus.
Se interzice functionarea transportorului cu defecte de izolatie la
instalatia electrica.
Masina trebuie sa fie dotata cu dispozitive de siguranta pentru
prevenirea incendiilor.
Este interzis a se efectua remedieri la organele de miscare, in
timpul functionarii acestore. Remedierile se vor face numai cu
motoarele oprite.
FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE

NOTITA TEHNICA

Pag.17 3/3

TPA-0-NT

PRESCRIPTII PENTRU MONTAJ

Montajul se face pornind de la capul de intoarcere catre cae de
antrenare. Pornirea si oprirea transportorului cu placi articulate
trebuie sa se faca pe cat posibil in stare neincarcata.
In timpul functionarii transportorului se urmareste incalzirea
organelor in miscare.

Dupa operatiile de reglaj, transportorul cu placi articulate este

supus la o proba de functionare - in gol timp de 8 ore
-in sarcina timp de minim 8 ore.
Dupa primele 20 minute de functionare in gol transportorul este
oprit pentru verificari.
Dupa fiecare proba la care este supus transportorul, se incheie
un proces verbal.
In acest proces verbal trebuie specificat:
data efectuarii probei
felul probei
durata efectiva a probei
verificarea facuta
defectele constante si remedierile facute
concluzii.
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
Pag 18
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
FISA DE DOCUMENTATIE TEHNICA
1/2
TPA-0-FDT
SCHEMA CINEMATICA A TRANSPORTATORULUI CU PLACI
ARTICULATE

1 - Motor ASI - 160L-42-8

cuplaj

5 - Aparatoare

2 - Cuplaj CE - 5 - 40/42

6 - Cap actionare

3 - Reductuor 2 CHN-160

7 - Curatitor

4 - Cuplaj CE - 9 - 75

8 - Lant
9

actionare

Blocaj

cap

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE

FISA DE DOCUMENTATIE
TEHNICA

Pag.19 2\2

TPA-0-FDT
CARACTERISTICI TEHNICE
Debit transportat .............................. 45 m3 / h
Viteza de transport .......................... 0,2 m / s
Material transportat ......................... calcar
Greutatea volumetrica ..................... = 1,1 tf / m3
Lungimea de transport .................... 25000 mm
Latimea placilor metalice ............... 650 mm
Inaltimea de transport ..................... 7000 mm
Inclinare ......................................... 27o
FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

TPA
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
TRANSPORTAT

Cap I
TPA-0-CMT
Pentru alegerea rationala a tipului de instalatie destinat
transportorului, trebuie cunoscute caracteristicile fizico-chimice ale
acestuia. Spre deosebire de sarcinile in bucati care se
caracterizeaza prin numar, masa, dimensiuni, materialele varsate
(vrac) se caracterizeaza prin alte proprietati de natura statica.
Calcarul se compune din granule de dimensiuni diferite. In
general, granula are o forma neregulata si este caracterizata prin
dimensiunile paralelipipedului circumscris ei.

Pag 20

1/3

Dimensiunile caracteristice ale unei granule

Dimensiunea nominala medie a granulei exprimate in mm este :
.
Granulatia caracteristica a' a unui material amestecat este:
a'=
.
In functie de granulatia caracteristica, exprimata in mm,
materialul de transportat-calcarul, cu = 1,1 tf / intra in categoria
materialelor marunte, a'=60mm.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
FACULTATEA
Pag 21 2/3
DE
UTILAJ
TRANSPORTAT
TPA-0-CMT
TEHNOLOGIC
TPA-0-CMT

TPA-0-CMT
Unghiul de taluz natural reprezinta unghiul dintre
generatoarea conului de material varsat, care se depune liber pe o
suprafata plana orizontala si aceasta suprafata respectiva.

Determinarea unghiului de taluz natural

Taluzul natural luand nastere prin alunecarea granulelor de
material pe o suprafata formata tot din granule de material ideal,
format din granule extrem de mici si absolut egale, unhiul de taluz
natural este egal cu unghiul frecarii interioare .

Daca in suprafata plana pe care se afla un material varsat se

practica un orificiu, materialul se va surpa. Unghiul facut de
suprafata conului de surpare a materialului cu planul orizontal poarta
numele de unghi de surpare. El este diferit de unghiul de taluz
natural si este constant pentru un anumit material.

FACULTA
TEA DE
UTILAJ
TEHNOL
OGIC

CARACTERISTICILE MATERIALULUI

Pa 3/
g 3
22

TRANSPORTAT TPA-0-CMT

Determinarea grafica a valorii unghiului de surpare

Acest unghi limita care poate fi atins de suprafata inclinata a
materialului este unghiul de surpare.
Se alege:

Pentru determinarea coeficientului de mobilitate k se foloseste

relatia :

Greutatea specifica
a unui material varsat reprezinta
raportul dintre greutatea si volumul unei granule de material.
Greutatea volumetrica a unui material varsat reprezinta
raportul dintre greutatea materialului varsat liber (necompactat) si
volumul ocupat de el.
Calcarul ce trebuie transportat cu ajutorul transportorului cu
placi articulate la morile de sfaramare are greutatea
volumetrica
si intra in categoria materialelor cu greutate
medie.
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
Pag 23
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
CALCULUL LATIMII PLACILOR
1/5
Cap II
TPA-0-CLP
La tablierul fara borduri, sarcina ce se aseaza pe acesta se
poate considera ca de forma unui triunghi,atat unghiul de la baza
triunghiului, cat si baza triunghiului.In cazul transportorului cu o
miscare lenta prevazut cu un tablier rigid din placi, se pot lua valori
ceva mai mari decat in cazul transportorului cu banda.
Productivitatea transportorului cu placi articulate, in cazul in
care transporta calcar, poate fi determinata cu formula :
Q=3,6q*v
[t/h]
Unde:
q - este masa sarcinii pe unitatea de lungime, in kg/m
v - este viteza de transport, in m/s;
q = 1000A* ,
Unde:
A - este suprafata sectiunii tablierului, in
- este greutatea specifica a calcarului, in t/
Deci:
Q=3600A*v*
Suprafata teoretica maxima a sectiunii, ocupata de un material
avand unghiul tauzului natural pe o latime B a placii, va fi:

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE

CALCULUL LATIMII PLACILOR

Pag.
24

2/5

TPA-0-CLP
;
;

Productivitatea teoretica maxima a transportorului este:

[t/h]
Practic, aceasta productivitate nu poate fi atinsa, deoarece in
timpul miscarii placilor au loc socuri.
De asemenea, in cazul cand transportorul este inclinat,
productivitatea se micsoreaza, caci materialul are tendinta sa
alunece inapoi.
Tinand seama de aceste considerente productivitatea devine:
Pentru o productivitate data, latimea placii va fi:
[m]
Unde:
Q - este productivitatea transportorului cu placi, in t/h
- este coeficientul de umplere a tablierului
- este coeficientul de micsorare a productivitatii din cauza
inclinarii transportorului
FACULTATEA
DE CALCULUL LATIMII PLACILOR Pag.25 3/5
UTILAJ
TPA-0-CLP
TEHNOLOGIC
- este greutatea specifica a materialului afanata care se
deplaseaza, t/
v - este viteza de transport, m/s (v=0,2m/s)
- este unghiul taluzului natural al materialului
transportat
Pentru determinarea coeficientului de umplere, luandu-se in
sonsiderare viteza redusa a transportoarelor cu placi si functionarea
lor mai linistita, se poate admite ca materialul se repartizeaza pe o

latime b=0,85B, iar sectiunea sa este limitata de o parabola,

tangenta la laturile triunghiului isoscel, inclinat cu unghiul fata de
orizontala.

Tinand seama de aceasta, suprafata sectiunii de material va fi:

Coeficientul de umplere, reprezentand raportul dintre suprafata

reala ocupata de material si cea teoretica maxima rezulta:
FACULTATEA
DE CALCULUL LATIMII PLACILOR Pag.26 4/5
UTILAJ
TPA-0-CLP
TEHNOLOGIC

Pentru materiale in bulgari, s-a constatat experimental ca

valoarea coeficientului de umplere
este 1,4 ori mai mare, deci:

In conditii favorabile de exploatare, coeficientul de umplere

poate creste cu 50%, adica:
Viteza tablierului poate atinge valori deosebit de scazute (pana
la 0,05m/s). In nici un caz viteza nu depaseste valoarea v=1,25...1,5
m/s.

Se alege:
v=0,2m/s.
Inlocuind valorile cunoscute, relatia (1) devine:

Se adopta:
b=0,650m conform STAS 2077/1
FACULTATEA
DE CALCULUL LATIMII PLACILOR
UTILAJ
TPA-0-CLP
TEHNOLOGIC

Pag.27 5/5

Latimea placii se verifica cu relatia :

Unde :
a' - este dimensiunea granulei caracteristice, in mm
a'=150mm.
B 1,7*0,150+0,2=0,455
Coeficientul , in functie de unghiul de inclinare
transportorului (
),
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
DINAMICA ACTIONARII CU LANT

Cap III
TPA-0-DAL
Actionarea transportoarelor cu lant se face de catre un motor
electric prin intermediul unui reductor. Ultima treapta a reductorului
antreneaza roata de actionare a lantului prin angrenarea dintilor cu
articulatiile(zalele)lantului.

Pag 28

1/8

Schema pentru calculul dinamic al lantului

Fiecare dinte, intrand in angrenare cu zalele lantului, devine un
element motor, in decursul unei perioade de timp corespunzator
rotirii rotii profilate cu un unghi la centru , egal cu unghiul la centru
al unei zale.
La viteze unghiulare constante ale rotii de antrenare a lantului
viteza acestuia este continuu variabila, ceea ce atrage dupa sine
aparitia unor forte de inertie in lant, de asemenea continuu variabile.
Viteza zalei si deci a lantului ce se deplaseaza pe ghidaje va fi
egala cu suma vectoriala a vitezei de antrenare (viteza
a
punctului a) si a vitezei relative (viteza
a punctului b in raport cu
punctul a).
Sageata lantului in portiunea ab poate fi neglijata siaceasta
portiune se poate considera ca o linie dreapta. Planul vitezelor se
construieste tinand seama ca viteza
FACULTATEA
DE DINAMICA ACTIONARII IN LANT Pag.29 2\8
UTILAJ
TPA-0-DAL
TEHNOLOGIC
este normala la raza punctului a, viteza
este normala pe
directia, iar viteza este indreptata dupa directia lantului.
Daca se noteaza cu unghiul de inclinare a portiunii ab fata de
aza lantului si cu unghiul facut de raza punctului a cu normala la
directia lantului, din planul vitezelor rezulta:
(1)
Din figura se observa ca:

de unde:

unde:
- n este numarul de zale neghidate
Pentru buna functionare a transportorului este necesar ca la
parasirea ghidajului de catre zona b, zalele: a- aflata in angrenare,
b- libera si c- ghidata, sa fie coliniare.
Pentru aceasta este necesar ca distanta b sa fie cuprinsa intre
valorile razelor cercurilor circumscrise poligonului si inscrise in
aceasta, adica:

,
unde:
- z este numarul de dinti ai rotii de lant
In aceste conditii, unghiul este mic, termenul
neglija si relatia (1) devine:
FACULTATEA
DE
UTILAJ TEHNOLOGIC

Daca se noteaza cu

DINAMICA ACTIONARII IN
LANT

se poate

Pag.30 3\8

TPA-0-DAL
unghiul la centru facut de razele a doi

dinti vecini, viteza va fi minima pentru

si maxima
pentru
Tinand seama de faptul ca
, acceleratia lantului va avea
valoarea:
,
sau:
In momentul prinderii articulatiei de catre roata, adica
pentru
, acceleratia are valoarea:

Ea scade continuu in timpul rotirii rotii, atingand valoarea 0

pentru
si valoarea minima
pentru
.
Aceasta valoare este:
[m/ ]
Aceasta reprezinta valoarea acceleratiei in momentul cand o
noua articulatie este prinsa de roata si cand acceleratia lantului
creste instantaneu la valoarea ei maxima:
,

[m/ ]

unde:
- R este raza de infasurare a rotii de lant, in m
- este viteza unghiulara a rotii de lant, in rad/s
Variatia vitezei si acceleratiei lantului este redata in diagrama
din figura:

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE DINAMICA ACTIONARII IN LANT Pag.31 4/8

TPA-0-DAL

Diagrama de variatie a vitezei si acceleratiei

lantului

unde:
- n este numarul de rotatii al rotii de actionare pe minut
- v este viteza lantului, v=0,2m/s
- z este numarul de dinti ai rotii de lant, z=12
- l este pasul lantului, l=100mm
FACULTATEA DE DINAMICA ACTIONARII IN LANT Pag.32 5/8
UTILAJ
TPA-0-DAL
TEHNOLOGIC
In momentul premergator prinderii unei noi articulatii, asupra
lantului actioneaza forta de inertie:

In momentul imediat urmator prinderii unei noi articulatii a

lantului, acceleratia crescand de la
la asupra lui va actiona
forta de inertie:

Deci, in momentul prinderii unei noi articulati, asupra lantului va

actiona forta de inertie:

Cum acceleratia si deci si forta de inertie cresc instantaneu,

pentru a se tine seama de caracterul instantaneu de aplicare a
fortei, este necesar ca valoarea obtinuta sa se mareasca de doua ori

si deci, in momentul prinderii unei noi articulatii asupra lantului va

actiona o forta dinamica F a carei valoare este:

Daca forta statica de tractiune din lant este , in momentul

premergator prinderii unei zale noi, forta de tractiune din lant va fi:

In momentul prinderii unei zale noi, forta de tractiune din lant va

fi:

Avem:
unde:G este greutatea sarcinii si a organului de tractiune

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC
Deci:

DE DINAMICA ACTIONARII IN LANT Pag.33 6/8

TPA-0-DAL

(2)
Unde:
Q este productivitatea transportorului (t/h)
q este masa sarcinii pe unitatea de lungime, (kg/m)
v este viteza organului portant, in (m/s)
este coeficientul de umplere
este coeficentul de micsorare a productivitatii

[t/h]

Inlocuind valorile obtinute in relatia (2) obtinem:

[kg/m]
[kg/m]
DINAMICA ACTIONARII IN LANT

FACULTATEA DE
Pag.34 7/8
UTILAJ
TPA-0-DAL
TEHNOLOGIC
unde:B este latimea tablierului
[m]
K este un coeficient care depinde de tipul tablierului si de
forta tractiune din lant.
Se alege: k=70 pentru un tablier mijlociu fara borduri
B=0,650m
Deci:
[kg]
unde:
L este lungimea de transport
L=25m
m=(11+109)*25=3000
m=3000kg
G=mg=29400N

Avem:
Se adopta lantul M160-S-100-STAS-10057/1-75, un lant pentru
transportoare cu eclise.
Verificarea lantului se face cu relatia:

S*c
Unde:S este efortul din lant

[N]

este forta de rupere

[N]
=160000N
c este coeficient de siguranta
FACULTATEA DE DINAMICA ACTIONARII IN LANT Pag.35 8/8
UTILAJ
TPA-0-DAL
TEHNOLOGIC
Coeficientul de siguranta c se adopta in functie de tipul lantului
si a actionarii mecanismului.
Se alege: c=7
7*3690=25830<160000
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
Pag 36
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
CALCULUL ROTII DE LANT
1/5
Cap IV
TPA-0-CRL
Pentru antrenarea lanturilor articulate se folosesc rotile de forma
indicata in figura:

Caracteristica geometrica a angrenarii

Calculul geometric al danturii rotii de lant pentru mecanismul de
actionare
Nr
Denumirea
Simbol
Formula de
Observatii

crt
1

parametrului
Pasul pe coarda

calcul
-egal cu pasul
lantului
M160-S-100-1
STAS
10057/1\75
p = 100 mm

Diametrul nominal al
elemantului
de
agrenare s lantului

Nr de dintii ai rotii

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
Nr
Denumirea
crt
parametrului
Caracteristica
4
geometrica
angrenarii

Diametrul de
divizare
in
pasi(unitar) in
mm

Diametrul
inscris
in
poligonul
de
divizare
unitar(in pasi) in
mm

Conforf
STAS
10057/175

CALCULUL ROTII DE LANT

Simbol

TPA-0-CRL
Formula de calcul

Pag.37 2/5

Observatii

Inaltimea
dintelui
la
poligonul
de
divizare
unitar(in pasi) in
mm

Diametrul
varf

la

Diametrul
fund

de

10

Distanta dintre
centrele razelor
fundului
locasului

e= 0,005p
e= 0,005*100=0,5mm

CALCULUL ROTII DE LANT

FACULTATEA
DE
UTILAJ
TPA-0-CRL
TEHNOLOGIC
Nr
Denumirea
Simbo
Formula de calcul
cr
parametrulu
l
t
i
Raza fundului
11
locasului

12

Jumatatea
unghiului
flancurilor
dintilor,
grade

in

13

Unghiul
racordare
flancurilor,
grade

de
a
in

14

Diametrul rolei
calibru

15

Dimensiunea
peste role

Pentru z=12, se alege:

Pag.38 3/5

Observati
i

16

Raza
rolei

locasului

17

Unghiul
locasului rolei

18

Distanta dintre
eclisele
interioare
ale
lantului

19

Latimea eclisei
lantului

FACULTATEA
DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
Nr
Denumirea
crt
parametrului
Latimea dintelui
20

21

Latimea varfului
dintelui

22

Latimea
suprafetei
sprijin
Diametrul
exterior
obadei

23

de

al

Conform
STAS
10057/1-75

=51mm
CALCULUL ROTII DE LANT

Simbol

TPA-0-CRL
Formula de calcul
Pentru lant varianta S:

Pentru lant varianta S:

Conform
STAS
10057/1-75

Pag.39 4/5

Observatii

24

Tesirea dintelui

25

Raza de tesire
minima

26

Raza
racordare
obada rotii

de
la

27

Toleranta bataii
radiale

28

Toleranta bataii
frontale

Pentru p>47,5

CALCULUL ROTII DE LANT

FACULTATEA
DE
UTILAJ TEHNOLOGIC

Nr.
Crt
1

5/5

TPA-0-CRL
CALCULUL GEOMETRIC AL ROTII DE LANT
Denumirea
Simbol
Formula de calcul
Observatii
parametrului
Diametrul
butucului

Diametrul
obadei

Grosimea
dintelui

Diametrul
alezajului(camp
de toleranta H7)
Raza
de
racordare

Pag 40

R=0,4*S
R=0,4*52,5=21
R=21mm

Lungimea
butucului

L=(0,8...1,8)d
L=1,13*75=85

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

L=85mm
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
TPA
DETERMINAREA REZISTENTELOR IN DIFERITE
SECTOARE

Cap V
TPA-0-DRDS
Particularitatea transportoarelor cu placi articulate, consta in
aceea ca sarcina si organul de tractiune executa o aceeasi miscare.
Deoarece sarcinile se deplaseaza fiind asezate pe organul de
tractiune (placile), atat ele cat si organele de tractiune au un acelasi
coeficient de rezistenta la deplasare.
Rezistentele in sectoarele rectilinii orizontale se determina cu
relatia:
(1)
[N]
unde:
L este lungimea portiunilor orizontale ale ramurii incarcate a
transportorului , [m]
q este greutatea sarcinii de transport, repartizata pe un metru
liniar de lant, [kg/m]
este greutatea unui metru liniar de lant, [kg/m]
w este coeficientul de rezistenta la deplasarea sarcinii

in care:
este coeficientul de frecare de alunecare in articulatiile
zalelor lantului,
f este coeficientul frecarii de rostogolire dintre rolele lantului
si ghidaj
d este diametru boltului sau a bucsei lantului, in mm
D este diametrul rolei lantului, in mm
c este coeficientul care tine seama de frecarile suplimentare
dintre buzele rolei si ghidaje.

Pag 41

1/5

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE DETERMINAREA REZISTENTELOR IN Pag

DIFERITE SECTOARE
42

2/5

TPA-0-DRDS
Pentru calcule preliminare valoarea coeficientului w, in functie
de conditiile de lucru se indica : w=0,1.
Avem:
q=11kg/m
L=12,02m
Inlocuind valorile obtinute in relatia (1) rezulta:

Rezistenta in sectorul rectiliniu orizontal pe ramura descarcata

se va determina cu relatia:

Rezistenta in sectorul rectiliniu inclinat cu unghiul fata de

orizontala se determina, pentru ramura incarcata, cu relatia :
l este lungimea sectorului inclinat, in mm
q este greutatea pe unitatea de lungime a sarcinii, kg/m
este greutatea pe unitatea de lungime a lantului de tractiune,
kg/m
w este coeficient de rezistenta la deplasare
este unghi de inclinare,
l= 11,715m
FACULTATEA
DE DETERMINAREA REZISTENTELOR Pag 43 3/5
IN DIFERITE SECTOARE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
TPA-0-DRDS
Deci, rezistenta in sectorul rectiliniu inclinat, pe ramura
incarcata este:

Rezistenta in sectorul rectiliniu

descarcata se determina cu relatia: :

inclinat

pentru

ramura

Determinarea valorii rezistentei in curba poate fi redusa la

examinarea urmatorului caz: lantul de tractiune se infasoara pe un
ghidaj curbiliniu fix.
Rezistenta la infasurare pe un ghidaj de abatere de forma
curbilinie, ca in figura, avand raza de curbura R4049, se determina
cu relatia:
, unde:
este efortul din ramura care se desfasoara, N
este efortul din ramura care se infasoara, N

Eforturile
si
se pot exprima in functie de eforturile din
punctele de tangenta cu ghidajul. Eforturile din punctele de tangenta
cu ghidajul
FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

si
se determina cu relatiile:
DE DETERMINAREA REZISTENTELOR Pag 44 4/5
IN DIFERITE SECTOARE
TPA-0-DRDS

ia

unde:
' este coeficientul de frecare din articulatia lantului, care se
'=0,30

este diametrul boltului lantului articulat

D este raza de curbura
k=0,01
este rezistenta la iesirea de pe ghidaj datorita frecarii in
articulatiile si are valoarea:
Rezulta, deci:
(1)
(2)
Avand in vedere ca lantul aluneca pe ghidaj se poate scrie
legatura dintre

si

, cu ajutorul formulei lui Euler:

(3)

unde:
este coeficient de frecare dintre ghidaj si lant
este unghiul de infasurare a lantului pe ghidaj
Din relatiile (1), (2) si (3) rezulta:
Deci, rezistenta la infasurare pe ghidajul de abatere va fi :
Efortul
va fi egal cu suma rezistentelor care apar de-a lungul
traseului, incepand cu punctul de desfasurare a lantului de pe roata
de actionare pana la sfarsitul traseului ghidajului de abatere (de
curbura).
FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

DE DETERMINAREA REZISTENTELOR Pag 45 5/5

IN DIFERITE SECTOARE
TPA-0-DRDS

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

TPA
REZISTENTELE LA ORGANELE DE INFASURARE

Cap VI
TPA-0-ROI
La rotirea organelor de infasurare(roata de lant) de catre
organul de tractiune(lantul) apar rezistente ca urmare a frecarilor in
lagare si a rigiditatii organelor de tractiune.

Pag 46

1/3

Schema pentru determinarea rezistentelor la organele de

infasurare
Considerand initial, cu suficienta exactitate pentru calcule
tehnice, eforturile S si S' din ramurile organului de tractiune egale
intre ele si neglijand greutatea organului de infasurare, forta din
lagar va fi:

Rezistenta datorita fortei de frecare rezulta din conditia de

echilibru a organului de infasurare:

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

REZISTENTELE LA ORGANELE DE
INFASURARE

Pag 47

2/3

TPA-0-ROI
Rezistenta datorita rigiditatii organului de tractiune, ca urmare a
schimbarii acestuia, este proportionala cu efortul dinorganul de
tractiune:
unde:
este coeficient de rigiditate
Rezistenta totala va fi:

unde:
este rezistenta specifica la organul de infasurare
Ca urmare, efortul in ramura organului de tractiune care se
desfasoara va fi:
(1)
unde:
c- reprezinta coeficientul de rezistenta la infasurare

c= 1,04 (din Masini de ridicat si transportat, N. Segall)

Rezistenta opusa de organele de infasurare motoare (roata de
lant) poata fi determinata cu relatia:
(N)
unde:
este coeficient de rezistenta
= 0,03
este efortul din ramura ce se infasoara pe roata de
actionare, egal cu suma tuturor rezistentelor ce apar de-a lungul
traseului transportorului.
FACULTATEA DE REZISTENTELE LA ORGANELE DE Pag 48 3/3
INFASURARE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
TPA-0-ROI
este efortul din ramura ce se desfasoara de pe roata de
actionare.
este rezistenta la infasurare pe roata de actionare
Se considera cunoscuta valoarea minima a efortului din organul
de tractiune . Efortul variaza intre 1000 si 5000 N, in functie de
lungimea instalatiei, de debit si incarcarea unitara. Se alege:

Dar,
Atunci, din relatia (1)

Rezistenta la infasurare

devine:

FACULTATEA DE

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

UTILAJ

TPA
REZISTENTELE LA INCARCARE

TEHNOLOGIC

Cap VII
TPA-0-RI
La incarcarea transportoarelor cu material in vrac, apar
rezistente ca urmare a frecarii dintre material si peretii laterali ai
jgheabului de incarcare si a frecarii dintre acestia si organul de
tractiune.
Tinand seama de inaltimea redusa a jgheabului se poate admite
variatia liniara a presiunii verticale, de la zero, la suprafata libera,
pana la valoarea
la suprafata de contact cu organul de tractiune.
Presiunea laterala medie pe un perete va fi:
unde:
este greutatea specifica a materialului,
h este inaltimea jgheabului, h=4m
k este coeficient de mobilitate a materialului dat cu relatia:
in care:
este unghiul frecarii interioare a materialului
este unghi de surpare

Rezistenta
va fi egala cu forta de frecare dintre material si
cei doi pereti laterali ai jgheabului. Deci:

Pag 49

1/2

unde:
este coeficientul de frecare dintre material si peretii
jgheabului.
FACULTATEA DE
REZISTENTELE LA
Pag 50 2/2
INCARCARE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
TPA-0-RI
este lungimea jgheabului,
Inlocuind numeric, se obtine:

Rezistenta data de frecarile dintre organul de tractiune si peretii

laterali ai jgheabului poate fi apreciata:
(N)

Rezistenta totala la incarcare va fi:

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

DETERMINAREA
FORTELOR

TPA
PUTERI MOTORULUI

SI

Cap VIII
TPA-0-DPMF
Pentru determinarea fortei de tractiune in lanturile de tractiune
se foloseste metoda conturului sau a "calculului dupa traseu".
Pentru aceasta se imparte traseul in puncte caracteristice,
puncte care marcheaza inceputul fiecarei zone in lungul careia
efortul in banda variaza dupa aceeasi lege, numerotarea lor
facandu-se in sensul de deplasare a organului de tractiune,
incepand din punctul din care acesta se desfasoara de pe organul
de lucru motor.

Pag 51

A 1/4

Se scriu, pe rand, eforturile in punctele caracteristice, tinand

seama ca efortul , intr-un punct oarecare i este egal cu suma
efortului
din punctul anterior i-1 si rezistentei
pe sectorul
din punctele considerate.
Se tine seama de rezistentele locale. Diametrele organelor de
infasurare se neglijeaza, fiind mici in comparatie cu lungimea
instalatiei. Forta de tractiune va fi data de diferenta dintre eforturile
in ramurile organului de tractiune din punctele in care acesta se
infasoara si se desfasoara de pe organul de tractiune motor.
Puterea motorului rezulta ca produs intre forta de tractiunesi
viteza organului de tractiune, tinandu-se seama si de randamentul
mecanismului de antrenare.
(1) [kW]
Unde: este forta de tractiune, in N
v este viteza organului de tractiune m/s
este randamentul mecanismului de antrenare,

Schema pentru calculul puterii motorului

FACULTATEA DE
DETERMINAREA PUTERI MOTORULUI Pag
SI A FORTELOR
TPA-0-DPMF
UTILAJ
52
TEHNOLOGIC
TPA-0-DPMF

2/4

este rezistenta in sectorul 0-1

(pentru ramura descarcata)

(pentru ramura incarcata/ descarcata)

Expresia fortei de tractiune este:

Inlocuind valorile obtinute in relatia(1) rezulta:

FACULTATEA DE
DETERMINAREA PUTERI MOTORULUI Pag
SI A FORTELOR
TPA-0-DPMF
UTILAJ
53
TEHNOLOGIC
TPA-0-DPMF

3/4

Se alege un motor electric asincron ASI-160L-42-8 conform

STAS6692-63
Se cunosc: P=7,5kW
n=708rot/min
=0,8
M=121kg
Conform STAS 11932-80 se alege un reductor conici-cilindric tip
2CH-N-160 cu urmatoarele caracteristici: P=6,4kW
i=25
n=750rot/min
A=760mm

Alegem cuplajul care face legatura intre motor si reductorul

conico cilindric. Pentru alegerea cuplajului trebuie sa calculam
momentul de lucru. Momentul de lucru se calculeaza cu relatia:
unde:
- este coeficient de siguranta
- este momentul de lucru/calcul
FACULTATEA DE
DETERMINAREA PUTERI MOTORULUI Pag
SI
A
FORTELOR
TPA-0-DPMF
UTILAJ
54
TEHNOLOGIC
TPA-0-DPMF

Aleg cuplaj : CE - 5 - 40/42

Alegem cuplajul care face lagatura intre raductorul conicocilindic si lantul de tractiune.
Avem:

4/4

Se alege: CE - 9 - 75
unde: 9 este marimea cuplajului
75 este diametrul nominal
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
CALCULUL PENELOR SI RULMENTILOR
Cap IX

TPA-0-CPR

Pentru diametrul arborelui d = 55mm, conform STAS 1004-81:

b = 8mm
h = 7mm
(mm)

Aleg: l = 20mm
Aleg pana C 8*7*20
Pentru diametrul arborelui d = 65mm, conform STAS 1004-81
b = 18mm
h = 11mm

Aleg: l=70mm
Aleg pana A 18*11*70
La alegerea corecta a rulmentului trebuie sa se tina seama nu
numai de forma lor constructiva , cat si de durabilitatea lor.
Unde:
- este durabilitatea in ore de functionare
n - este turatia arborelui (rot/min)

Pag 55

1/2

FACULTATEA DE
CALCULUL PENELOR SI
Pag
2/2
RULMENTILOR
TPA-0-CPR
UTILAJ
56
TEHNOLOGIC
TPA-0-CPR
p - este sarcina dinamica echivalenta (daN)
c - este capacitatea de incarcare dinamica de baza (daN)
- este sarcina radiala (daN)
- este sarcina axiala (daN)
X - este factor radial
Y - factor axial
S-a stabilit urmatoarea relatie :

d = 65mm - este diametrul capatului de arbore

Capacitatea dinamica

p = 3 la rulmenti cu bile
Conform STAS 3918-80 aleg rulmenti oscilanti cu bile Rul 2213
D = 120 mm
B = 31 mm
r = 2,5 mm
d = 65 mm
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
Pag 57
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
NOTE TEHNOLOGICE PENTRU ARBORE CAP 1/3

INTINDERE
Cap X
TPA-0-NTA
Elementele componente ale procesului tehnologic sunt
urmatoarele:
operatia
faza
manuirea
miscarea
Operatia reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se
executa la un loc de munca si cuprinde toate actiunile utilajului si
muncitorului sau ale unui grup de muncitori, in legatura cu
prelucrarea sau asamblarea unei piese sau a mai multor piese
simultan, pana ce se treca la prelucrarea sau asamblarea altei sau
altor piese.
O operatie poate fi constituita din una sau mai multe faze.
Faza este acea parte a operatiei in care se executa camplet
dintr-o singura asezare si pozitionare a piesei o suprafata sau mai
multe suprafete simultan folosind o scula sau un complet de scule
cu un anumit regim de aschiere.
Adaosul de prelucrare ce trebuie indepartat intr-o faza de pe
suprafetele piesei poate fi indepartat dintr-o singura trecere sau mai
multe treceri.
Toate trecerile se executa cu acelasi regim de aschiere.
Daca o trecere se executa cu alt regim de aschiere, atunci ea
devine faza.
Procesul tehnologic in urma caruia se va executa prin
aschiere piesa aleasa, va avea urmatoarea succesiune a
operatiilor:
debitare
indreptare
strunjire, centruire
strunjire
frezare
tratament termic
rectificare
FACULTATEA DE NOTE TEHNOLOGICE PENTRU ARBORE Pag
2/3
CAP INTINDERE
UTILAJ
58
TEHNOLOGIC
TPA-0-NTA

 control final
Calculul unui regim de aschiere prevede
urmatoarelor elemente:
adancimea
avansul
turatia
viteza de aschiere
Adancimea de aschiere la strunjira longitudinala:

calculul

[mm]
Adancimea de aschiere la strunjirea frontala:
[mm]
Viteza economica de aschiere:

[m/min]
- sunt coeficienti si exponenti functie de
materialul de prelucrat si de conditiile de aschiere.
T - este durabilitatea sculei
- este coeficient de corectie
Calculul turatiei
[rot/min]
- este diametrul piesei inainte de prelucrare
- este lungimea piesei inainte de prelucrare
- diametrul piesei prelucrate
- lungimea piesei prelucrate
FACULTATEA DE NOTE TEHNOLOGICE PENTRU ARBORE
CAP INTINDERE
UTILAJ
TEHNOLOGIC
TPA-0-NTA
Viteza de aschiere:

Pag
59

3/3

[m/min]
Timpul de baza:
[min]
l - este lungimea de prelucrat
- este distanta de intrare ,respectiv de iesire din
prelucrare
- numarul de treceri
S - este avansul
n - este turatia
Timpul auxuliar:
Unde:
- este timp consumat cu prinderea desprinderea piesei in
dispozitiv, s
- este timp consumat cu comenda masinii, s
- este timp consumat cu complexe manuiri kegate de
faza, s
- timp consumat cu masuratori de control, s
TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE
FACULTATEA DE
UTILAJ
TPA
TEHNOLOGIC
CAIET DE SARCINI
TPA-0-CS
Transportorul cu placi articulate pentru transportul calcarului la
morile de sfaramare in procesul de fabricare a cimentului este o
instalatie de transport continuu, folosita in industria materialelor de
constructii.
Prezentul proiect are ca obiect un transportor cu placi articulate
utilizat pentru deplasarea blocurilor de calcar atat pe orizontala, cat
si pe verticala. Pe verticala transportul are loc sub un unghi care
trebuie sa nu fie prea mare pentru ca blocurile de calcar sa nu
inceapa sa alunece pe organul de tractiune.
Transportorul cu placi articulate pentru transportul calcarului are
urmatoarea componenta:

Pag 60

1/7

 lanturi de tractiune articulate cu placute

mecanism de actionare
roti de clichet
CARACTERISTICI TEHNICE
Debit transportat..................
Viteza de transport.............. 0,2m/s
Material transportat............. calcar
Greutate volumetrica...........
Lungimea de transport......... 25000mm
Latimea placilor metalice.... 650mm
Inaltimea de transport......... 7000mm
Inclinare...............................
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA DE
Pag
UTILAJ TEHNOLOGIC
61
TPA-0-CS
CARACTERISTICILE MATERIALULUI DE TRANSPORTAT
Granulatia maxima
Granulatia volumetrica
Unghiul de taluz natural
Coeficientul de mobilitate k=0,17
Lista furnizorilor pentru unele subansamble
Motor electric "Neptun " Campina
Rulment oscilant cu bile "Rul" Brasov

Instructiuni de montaj
Executantul este obligat, inainte de expedierea utilajului la
beneficiar sa faca premontajul la locul de executiepentru verificarea,
ajustarea si marcarea reperelor principale.

2/7

La montare si inainte de punerea in functiune, se vor verifica

amanuntit executia subansamblurilor componente si imbinarile dintre
acestea.
Se vor respecta intocmai prevederile din proiect privitoare la
tolerante.
Nu se admit ajustari manuale ale suprafetelor prelucrate, cu
exceptia cazurilorcand proiectul prevede asemenea operatii.
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA DE
Pag
3/7
UTILAJ
62
TPA-0-CS
TEHNOLOGIC
Nu se admite montarea de repere standardizate sau tipizate care
nu satisfac in intregime normele generale in vigoare sau care pe
parcursul montarii au ruginit, s-au defecte ce pun in pericolcalitatea
produsului.
Montarea rulmentilor pe axe se va face incalzind rulmentii la
circa
sau prin presare folosint dispozitivele dpecial contruite
in acest scop.
Se vor asigura jocurile functionale necesare in angrenaje.
Toate elementele in miscare de rotatie, dupa asamblare trebuie
sa se roteasca usor.
Piesele care urmeaza sa se asambleze trebuie sa fie curate, fara
urme de coroziune si unse cu unsoare consistenta corespunzatoare,
inca de la montaj.
Executia elementelor tip pentru transportoarele cu placi articulate
se va face de catre o uzina specializata in transportoare cu placi,
denumita "furnizor".
Toate prescriptiile de pe desene, referitoare la executie,
asamblare, trebuie respectate intocmai in tolerantele admisibile.
La piesele turnate nu sunt admise defecte referitoare la:
goluri in corpul piesei;
incluziuni;
crapaturi;
defecte geometrice;
defecte de suprafata.
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA
DE
Pag
4/7
UTILAJ TEHNOLOGIC
63
TPA-0-CS
Remedierea defectelor de turnare se face prin sudare, dupa care
piesa va fi supusa la o recoacere de detensionare.

Repararea prin sudare a arborilor nu este permisa. Electrozii

pentru sudura se aleg functie de materialul utilizat.
Inainte de asamblare se face o verificare a pieselor care
formeaza ajustaje. In lagarele cu rulmenti se introduce unsoare,
minim 50% din capacitatea libera. Fiecare rola complet asamblata
nu trebuie sa prezinte batai axiale si radiale mai mari de 0,5mm.
La asamblatea rolelor se tine seama ca piesele in rotatie sa nu
atinga piesele fixe. Fiecare rola dupa asamblate se supune la un
rodaj de cel putin 24 ore.
Introducerea si scoaterea rolelor din locasurile suporturilor trebuie
sa se faca usor.
Suprafata de asezare pentru reductorul de turatie trebuie sa se
faca intr-un acelasi plan orizontal, care trebuie sa(se faca intr-un
acelasi plan) fie paralel cu planul orizontalformat de suprafetele de
asezare al motorului.
Axa de rotatie a motorului electric este coaxiala cu axa de mare
turatie la reductor.
Grupul de antrenare trebuie supus la o proba de functionare in
gol de 24 ore, urmarindu-se inlaturarea :
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA DE
Pag 64 5/7
UTILAJ
TPA-0-CS
TEHNOLOGIC
incalzirii reductorului peste limitele permise
frecarii pieselor in rotatie de cele fixe
zgomotelor anormale
La piesele executate prin sudare nu se vor accepta defecte de
sudura conform STAS 9101-71.
Tehnologia de sudura va uramarii pe cat posibil sa evite
deformatiile. Toate piesele realizate atat prin sudura sau prelucrari
mecanice vor fi supuse controlului tehnic de calitate inainte de a fi
montate in subansamble.
Cuplajul elastic este realizat din OLC 35, iar avantajul folosirii
cuplajelor elastice este ca permit o compensare a unor mici
inexactitati in montarea arborilor.
Ungerea rulmentilor se face cu unsoare RUL100 Ca3 STAS160872. lipirea aparatorilor de panza se va face cu prenandez.
Instructiuni de exploatare

Se face rodajul transportorului cu placi articulate in gol, pentru a

verifica incalzirea lagarelor, functionarea corecta a transmisiei,
functionarea ungerii. Se verifica rigiditatea cadrului de sustinere.
Inainte de pornirea masinii se acorda o atentie deosebita
organului de tractiune(lantului) si sistemului de ungere.
Lanturile de tractiune nu trebuie intinse exagerat, deoarece
consumul de energie creste continuu, slabeste jocul de asamblare si
lantul devine foarte sensibil fata de
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA DE
Pag 65 6/7
UTILAJ
TPA-0-CS
TEHNOLOGIC
montarea incorecta a rolelor. Prin intinderea exagerata a lantului se
micsoreaza sectiunea acestuia, ceea ce atrage dupa sine scaderea
productivitatii instalatiei.
In timpul functionarii transportorului cu placi articulate trebuie
urmarit ca toate rolele sa se invarteasca.
In cazul unei functionari de durata a transportorului, reviziile
periodice, lucrarile de curatire si reconditionare, a ungerii, trebuie sa
se execute la urmatoarele intervale:
pentru role.........................................6 luni
pentru elementele transmisiei...........20 ore functionare
Dupa prima luna de functionare, transportorul cu placi trebuie
verificat cu amanuntire :
asamblarile mecanice si baia reductorului se spala cu
petrol
spalarea rulmentilor cu benzina
se schimba intregul lubrifiant
La intervale de timp trebuie sa se faca urmatoarele operatii :
verificarea strangerii suruburilor;
ungerea mecanismelor
verificarea etansarii lagarelor si reductorului;
intinderea lagarelor de tractiune;
verificarea gradului de uzura a lanturilor;
verificarea starii de functionare a motorului electric;
CAIET DE SARCINI
FACULTATEA
DE
Pag
7/7
UTILAJ
66
TPA-0-CS
TEHNOLOGIC
evaluarea materialului cazut sub transportorul cu placi
articulate, din diferite motive.

Pentru verificarea reviziilor si reparatiilor, personalul manevrant

nu are voie sa-si exercite funcia fara instructaj privind protectia
muncii.
Pentru ca sa fie permisa interventia privind functionarea, intretinerea
transportorului cu placi articulate, acesta trebuie sa se gaseasca in
repaus. Personalul care controleaza transportorul cu banda trebuie
sa fie calificat in aceasta specialitate.
Beneficiarul este obligat sa redacteze instructiuni speciale privind
tehnica securitatii si protectiei muncii, pe care sa le afiseze in locuri
vizibile o data cu darea in exploatare a transportorului cu placi
articulate.
In vederea prevenirii incendiilor si a scurtcircuitelor, este interzis
a se lucra cu legaturi improvizate la instalatia electrica a
transportorului cu placi articulate.
Prevenirea si lichidarea incendiilor se poate face prin :
controlul aglomerarii materialului
oprirea transportorului pe traseu.

FACULTATEA DE
UTILAJ
TEHNOLOGIC

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

TPA
BIBLIOGRAFIE

Pag 67

1/2

TPA-0-B
1 .
Stefanescu; I. Crudu;
Pedagogica Bucuresti

- Atlas reductoare , Editura Didactica si

D. Panturu; L. Palaghian
2.
Heinrich Segall
constructii, instalatii de

- Masini de ridicat si de transportat pentru

transport continu, UTCB Bucuresti , 1988

3.
Mircea Alamoreanu
tipizate pentru masini de ridicat

- Albumul de desene si elemente

Bucuresti 1988

4.
M. Gafiteanu
Tehnica 1983

- Organe de masini volumul I , Editura

5.
M. Gafiteanu
Editura Tehnica 1983
6.
A.O. Spivacovschi
Didactica si Pedegogica

- Organe de masini volumul II ,

- Masini de ridicat si transportat , Editura
Bucuresti

7.
Heinrich Segall
constructii, UTCB

- Masini de ridicat si te transportat pentru

Bucuresti 1988

FACULTATEA
UTILAJ
TEHNOLOGIC

BIBLIOGRAFIE

DE

Pag
68

2/2

TPA-0-B

8.
V. Olariu , E Apostol
Editura Didactica si Pedagogica,

- Masini de ridicat si transportat,

Bucuresti 1963
9.
Ministerul Industriei Construciei de Masini
constructia lagarelor cu rulmenti

- Indrumatot pentru

10. M.
Posea
Organe
mecanisme.Indrumator de proiectare 1982

de

masini

si

Pentrul uzul studentilor

11. Institutul Roman de Standartizare
Organe de Masini

- Colectia de standarte pentru

Vol I a; I b,c;II d; III c.

12. Zevedei N.
tehnologic, UTCB,

- Tehnologia fabricari si repararii utilajului

Bucuresti 1985

13. Facultatea de Utilaj Tehnologic - Caiet de sarcini pentru proiecte de

diploma , UTCB
Bucuresti 1988