Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
CATEDRA “DREPT PUBLIC”

PROGARAMA ANALITICĂ
LA DISCIPLINA: TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

AUTOR: Doctor habilitat în drept, conf. univ. BALTAG DUMITRU _________

NUMĂRUL TOTAL DE ORE: 180 ore


NUMĂRUL ORELOR DE CONTACT: 90 ore
ORE DE CURS: PRELEGERI 46 ore SEMINARII: 44 ore
CREDITE ECTS: 6
SEMESTRUL: I
EVALUARE: examen
ANUL DE STUDII: I BAC, I secţia cu frecvenţă redusă

PROGRAMA A FOST DISCUTATĂ ŞI APROBATĂ LA ŞEDINŢA CATEDREI


PROCES VERBAL NR. 1 din _______________ 2009

Recenzenţi:

Victor Popa, doctor habilitat în drept, profesor universitar __________


Vladimir Mocreac, doctor în drept, conferenţiar universitar __________

ŞEF CATEDRĂ

CONF. UNIV., DR. ŢURCAN SERGHEI _____________

DECANUL FACULTĂŢII
CONF.UNIV., DR., GAMURARI VITALIE __________________

PREŞEDINTELE COMISIEI METODICE A FACULTĂŢII


CONF.UNIV., DR MOCREAC VLADIMIR _________________

PRIM-VICERECTOR ULIM
PROF. UNIV., DR. GUŢU ANA _________________
NOTA INTRODUCTIVĂ

Locul şi importanţa disciplinei:


Sarcina aprofundării pregătirii fundamentale a juriştilor presupune perfecţionarea instruirii
teoretice generale. La intensificarea pregătirii teoretice generale, formarea la studenţi a unei
concepţii juridice dezvoltate, va contribui însuşirea cu succes de către ei a noţiunilor generale ale
Teoriei dreptului. Însuşirea lor nu este un scop în sine , este un mijloc important de cunoaştere a
realităţii juridice. Teoria generală a dreptului reprezintă unul din cursurile aprofundate, de bază,
predate în cadrul Facultăţilor de drept. În conţinutul său sunt subliniate acele generalizări
ştiinţifice fundamentale având ca temei cercetările din domeniul ştiinţelor juridice de ramură:
constituţional, civil, penal, administrativ etc. În mod evident concluziile şi generalizările teoriei
generale a dreptului, reprezintă linii directoare sub aspect teoretic precum şi principalele
instrumente de tehnică juridică (norma juridică, raport juridic, izvorul de drept, instituţia juridică
etc.) pentru ştiinţele juridice de ramură.

Obiective:
De atitudini. Ca viitori jurişti scopul disciplinii: este de a forma viitorilor specialişti din
domeniul jurisprudenţei o concepţie ştiinţifică despre fenomenul juridic. Cercetând fenomenul
dreptului, inclusiv normele juridice, raporturile juridice, izvoarele dreptului, interpretarea
dreptului, răspunderea juridică, realizarea dreptului etc. teoria generală a dreptului coroborată cu
alte ştiinţe privind societatea, proiectează lumină în realizarea descifrării existenţii şi cunoaşterii
valorilor sociale.

De abilităţi
Ca finalitate a studierii disciplinei studentul trebue să fie capabil să efectueze o analiză
aspectelor generale şi esenţiale ale dreptului, problemelor ştiinţei şi metodologiei dreptului,
dreptul şi problemele dezvoltării sociale, reliefarea legităţilor sociale ale apariţiei, dezvoltării şi
transformării dreptului, a esenţei conţinutului şi formelor dreptului pe baza cărora se elaborează
definiţiile, conceptele şi categoriile generale, care au o însemnătate principială pentru
dezvoltarea şi cercetarea celorlalte ştiinţe juridice.

De cunoştinţe.
Studiind disciplina dată, studentul trebue să cunoască esenţa şi evoluţia dreptului, metodele de
cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic, locul realităţii juridice în cadrul realităţii sociale,
conceptele de norme juridice, raport juridic, elaborarea, realizarea şi interpretarea normelor
juridice răspunderea juridică în caz de nerespectare a normelor, locul TGD în sistemul ştiinţelor
juridice, limbajul şi terminologia dreptului.

Activitatea didactică şi evaluarea cunoştinţelor studenţilor se va realiza prin intermediul


prelegerilor, orelor de seminar, pregătirea referatelor, lucrărilor de domiciliu, susţinerea tezelor şi
examenului de promovare.

Cursul este planificat pentru 180 ore, inclusiv 90 contact direct, 90 ore lucru individual.
II. BLOCURI DE CONŢINUT

Tema nr. 1. Sistemul ştiinţelor juridice.

Importanţa studieri dreptului. Dreptul ca ştiinţă. Sistemele juridice şi locul lor în sistemul
ştiinţelor sociale. Clasificarea sistemelor juridice. Teoria generală a dreptului ca ramură distinctă
a ştiinţelor juridice. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă şi
disciplină didactică. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului. Teoria generală a
dreptului ca ştiinţă şi disciplină didactică. Legătura T.G.D. cu ştiinţele juridice şi alte ştiinţe:
filosofia, sociologia, economia, politica, istoria. Importanţa studierii Teoriei generale a dreptului
în pregătirea cadrelor de jurişti. Sistemul cursului de Teorie generală a dreptului şi perspectiva
dezvoltării lui. Manuale şi materiale didactice la cursul de Teorie generală a dreptului.

Tema nr. 2. Metodologia dreptului.

Consideraţii generale privind baza metodologică a Teoriei generale a dreptului. Noţiunea


de metodă. Noţiunea metodologiei juridice. Metode de cercetare ştiinţifică a fenomenului
juridic. Metoda logică. Metoda istorică. Metoda comparativă. Metoda sociologică. Metodele
cantitative şi alte metode.

Tema nr. 3. Conceptul dreptului.

Conceptul dreptului ca fenomen social. Unele explicaţii terminologice. Drept obiectiv.


Drept subiectiv. Drept pozitiv. Panorama complexă a dreptului. Planul spiritual, ( ideatic ).
Planul normativ. Planul raţional. Planul faptic. Dreptul şi reglementarea juridică a relaţiilor
sociale. Normativitatea juridică. Dimensiunea socială a dreptului. Locul dreptului şi al realităţii
juridice în societate. Realitatea juridică (juridicul) şi componentele ei. Apariţia dreptului –
cerinţa socialmente umană. Caracteristica puterii a normelor sociale în societatea primitivă.
Premisele de ordin social şi economic al apariţiei dreptului. Comunitatea legităţilor apariţiei
dreptului pentru toate popoarele şi particularităţile acestui proces la diferite popoare. Primele legi
((monumente legislative) intrate în istoria dreptului. Tipologia dreptului. Esenţa, conţinutul şi
forma dreptului. Conţinutul normativ şi conţinutul social al dreptului. Factorii de configurare a
dreptului. Dreptul şi valorile fundamentale ale societăţii. Definiţia dreptului.

Tema nr. 4. Dreptul şi statul.


Conceptul statului şi puterii de stat. Caracteristicile esenţiale ale statului. Dimensiunile
(atributele) statului: puterea publică, teritoriu, populaţia, perceperea de la populaţie a taxelor şi
impozitelor, elaborarea şi aplicarea dreptului, suveranitatea de stat. Scopul, sarcinile şi funcţiile
statului. Principalele criterii de clasificare a funcţiilor statului. Mecanismul (aparatul) de stat şi
organizarea politică a societăţii. Organul public – element de bază al mecanismului de stat .
Clasificarea organelor publice şi aspectele activităţii lor. Teoriile privind originea şi esenţa
statului, evoluţia istorică a statului.
Conceptul formei de stat. Dezvoltarea concepţiilor referitoare la forma de stat. Forma de
guvernământ. Structura de stat. Regimul politic. Forma de stat a Republicii Moldova. Corelaţia
dintre stat şi drept. Societatea civilă şi statul, coraportul lor. Conceptul, principiile şi direcţiile de
activitate a statului de drept.

Tema nr. 5. Principiile dreptului.

Noţiunea principiilor fundamentale (generale) ale dreptului. Originea, importanţa


teoretică şi practică a studierii principiilor dreptului. Prezentarea analitică a principiilor generale
ale dreptului. Principiul libertăţii şi egalităţii. Principiul echităţii şi justiţiei. Principiul
responsabilităţii, principiul legalităţii. Asigurarea bazelor legale de funcţionare a statului.

Tema nr.6. Funcţiile dreptului.

Noţiunea funcţiilor dreptului. Funcţiile dreptului în literatura juridică. Prezentarea


analitică a funcţiilor dreptului. Funcţia normativă. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a
valorilor fundamentale ale societăţii. Funcţia de instituţionalizare sau de formalizare juridică
privind organizarea socialmente politică. Funcţia de conducere a societăţii. Funcţiile unor
ramuri specifice ale dreptului.

Tema nr. 7. Dreptul în sistemul reglementării sociale.

Sistemul normelor sociale. Conceptul, trăsăturile şi coraportul dintre normele sociale şi


normele tehnice. Clasificarea normelor sociale. Normele organizaţiilor sociale. Normele
obiceiului.
Corelaţia dintre drept şi morală (asemănările, deosebirile şi interacţiunea lor).
Contradicţiile dintre drept şi morală şi căile de înlăturare a lor. Rolul dreptului în dezvoltarea şi
întărirea valorilor morale ale societăţii. Importanţa moralei în procesul de formare a culturii
juridice. Normele religioase. Normele organizaţiilor sociale nestatale, coraportul cu normele
juridice.

Tema nr. 8. Norma juridică.


Norma juridică – regulă de conduită generală şi impersonală, instituită sau recunoscută de
puterea publică, obligatorie, fiind asigurată la nevoie de forţă coercitivă a statului. Rolul reglator
al normelor juridice: general, impersonal şi obligatoriu – trăsături ale normelor juridice. Norma
juridică şi dispoziţia juridică individuală – aspecte comparative. Iporeferatul, dispoziţia,
sancţiune - elementele structurii logico-juridice a normei juridice. Exprimarea normei juridice în
cadrul actelor normative – problema structurii tehnico-juridice a normei juridice.
Clasificarea normelor juridice după obiectul relaţiilor sociale reglementate, forţa juridică
pe care o prescriu, modul de redactare.

Tema nr. 9. Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.

Acţiunea normelor juridice în timp. Modalitatea de stabilire a datei întrării în vigoare a


normelor juridice. Principiul neretroactivităţii, principiul fundamental al acţiunii normelor
juridice în timp. Excepţiile de la acest principiu. Conceptul prin care se exprimă încetarea
acţiunii normelor juridice. Abrogarea, căderea în desuetudine, derogarea. Acţiunea normelor
juridice în spaţiu şi asupra persoanei. Principiul teritorialităţii şi principiul personalităţii. Excepţii
ale teritorialităţii. Imunitatea diplomatică şi regimul juridic al consulilor. Regimul juridic al
străinilor şi al persoanelor fără cetăţenie. Regimul juridic al cetăţeanului aflat în străinătate.
Recunoaşterea efectului juridic al unor acte săvârşite pe teritoriul unui alt stat, sau aplicarea legii
asupra unor acte săvârşite în străinătate.

Tema nr. 10. Izvoarele dreptului.

Conceptul de izvoare al dreptului. Izvoare materiale şi izvoare formale. Izvoare directe şi


indirecte. Clasificarea izvoarelor dreptului. Noţiunea de obicei. Atitudinea puterii de stat faţă de
obiceiuri. Rolul obiceiului juridic. Caracteristici ale obiceiului juridic. Noţiunea de doctrină.
Rolul ştiinţei juridice ca izvor de drept în diferite perioade istorice. Practica judecătoriască sau
precedentul judiciar, forme de aplicare şi creare a dreptului în activitatea instanţelor de judecată.
Contractul normativ – acord de voinţă asupra unor reguli de conduită, generale şi obligatorii.
Noţiunea de act normativ. Legea şi actele normative subordonate legii. Noţiunea de lege,
clasificarea lor. Constituţia – lege fundamentală a ţării. Codul – lege care îmbracă o anumită
formă de sistematizare. Actele normative subordonate legii (decretele Preşedintelui R. M.,
Hotărârile, ordonanţele şi dispoziţiile Guvernului, regulamente, ordine şi instrucţiuni ale
organelor administraţiei publice centrale şi locale). Izvoarele dreptului la etapa contemporană în
R. Moldova.

Tema nr. 11. Raportul juridic.

Conceptul raportului juridic. Premisele de apariţie a raportului juridic. Norma juridică şi


subiectele de drept – premise generale ale raportului juridic. Faptul juridic – premisă specială
concretă. Trăsăturile raportului juridic. Caracterul social al raportului juridic. Caracterul
ideologic al raportului juridic. Raport juridic – raport valoric. Raportul juridic – categorie
istorică.
Structura raportului juridic. Subiectele raportului juridic. Clasificarea subiectelor
raportului juridic. Persoana fizică. Persoana juridică. Noţiunea capacităţii juridice. Capacitatea
juridică generală şi capacitatea juridică specială. Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de
exerciţiu în dreptul civil. Subiectele colective ale raportului juridic (persoana juridică, statul,
organele statului, unităţile administrative teritoriale, instituţiile de stat). Conţinutul raportului
juridic. Dreptul subiectiv (facultas agendi). Obligaţia ca element al conţinutului raportului
juridic. Clasificarea drepturilor subiective şi a obligaţiilor juridice. Statutul juridic al persoanei.
Obiectul raportului juridic.
Faptul juridic. Clasificarea faptelor juridice. Evenimentele. Acţiunile. Actele juridice.
Clasificarea actelor juridice.

Tema nr. 12. Sistemul dreptului.

Conceptul sistemului dreptului. Componentele de sistem ale dreptului. Obiectul


reglementării juridice şi metoda de reglementare – criterii în raport cu care se configurează
diversele componente de sistem ale dreptului. Ramura dreptului. Instituţia juridică. Subramura
de drept.
Diviziunile generale ale dreptului în drept public şi drept privat. Diviziunea dreptului în
drept material şi drept procesual. Ramurile dreptului contemporan ale sistemului de drept în
R.M.. Corelaţia dintre sistemul dreptului, sistemului actelor normative şi sistemul juridic.
Tema nr. 13. Tehnica elaborării dreptului.

Conceptul de tehnică juridică. Tehnica legislativă. Principiile (cerinţele) procesului de


elaborare a dreptului. Principiul planificării legislative. Principiul supremaţiei legii. Principiul
fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a dreptului. Principiul asigurării echilibrului
între stabilitatea şi mobilitatea unui sistem de drept. Principiul accesibilităţii în elaborarea
normativă. Etapele procesului de elaborare a dreptului. Iniţierea procesului de act normativ.
Dezbaterea proiectelor de acte normative. Adoptarea actului normativ. Promulgarea şi publicarea
actului normativ. Părţile constitutive ale actelor normative.
Structura actului normativ. Tehnica modificării şi completării actelor normative. Stilul şi
limbajul actelor normative. Coraportul dintre norma juridică şi articolul actului normativ.
Noţiunea, principiile şi formele de sistematizare ale actelor normative. Încorporarea. Codificarea.

Tema nr. 14. Tehnica realizării dreptului.

Conceptul realizării dreptului. Formele realizării dreptului. Realizarea dreptului prin


activitatea de executare şi respectare a normelor juridice. Aplicarea dreptului de către organele
competente, ca formă specifică de realizare a dreptului. Trăsăturile caracteristice ale activităţii de
aplicare a dreptului şi deosebirea ei de activitatea normativă. Noţiunea actului de aplicare a
dreptului. Trăsăturile actului de aplicare a dreptului. Coraportul dintre actele de aplicare a
dreptului şi actele normative juridice. Clasificarea actelor de aplicare. Fazele procesului de
aplicare a dreptului. Stabilirea stării de fapt. Alegerea normei juridice. Interpretarea normelor
juridice. Elaborarea şi emiterea actului de aplicare a dreptului. Lacune în drept. Analogia legii şi
analogia dreptului.

Tema nr. 15. Tehnica Interpretării normelor juridice.

Conceptul interpretării normelor juridice. Necesitatea interpretării. Scopul interpretării.


Esenţa interpretării. Obiectul şi domeniul interpretării. Sursele interpretării normelor juridice.
Formele de interpretare a normelor juridice. Interpretarea oficială. Interpretarea legală sau
generală. Interpretarea concretă (cauzală sau judiciară). Interpretarea neoficială. Modalităţile
interpretării neoficiale (doctrinară, oficioasă şi comună).
Metodele de interpretare a normelor juridice. Metoda gramaticală (interpretarea ad
litteram). Metoda sistematică. Metoda istorică. Metoda logică. Metoda teleologică. Rezultatele
interpretării normelor juridice. Interpretarea literală. Interpretarea extensivă. Interpretarea
restrictivă.

Tema nr. 16. Conştiinţa şi cultura juridică.

Conceptul conştiinţei juridice. Locul şi rolul conştiinţei juridice în sistemul formelor de


conştiinţă socială. Corelaţia conştiinţei juridice cu conştiinţa politică, economică, morală,
religioasă ş.a.
Structura conştiinţei juridice. Ideologia juridică şi psihologia juridică. Formele conştiinţei
juridice: individuală, de grup, generală. Nivelele conştiinţei juridice: obişnuită, ştiinţifică
(teoretică), profesională. Interacţiunea conştiinţei juridice şi dreptului. Funcţiile conştiinţei
juridice în procesul de elaborare şi cel de aplicare a dreptului.
Conceptul, trăsăturile esenţiale şi funcţiile culturii juridice. Structura culturii juridice a
societăţii şi personalităţii. Educarea culturii juridice. Rolul culturii juridice în formare a
juristului.
Tema nr. 17. Legalitatea, ordinea de drept şi disciplina.

Conceptul legalităţii. Obiectul legalităţii. Subiectele legalităţii. Ordinea de drept.


Cerinţele fundamentale ale legalităţii. Coraportul dintre legalitate şi ordine de drept, ordinea de
drept şi ordinea socială. Garanţiile legalităţii. Legalitatea şi drepturile omului. Legalitatea ţi
disciplina – coraportul lor.

Tema nr. 18. Teoria răspunderii juridice.


Conceptul răspunderii juridice. Coraportul dintre responsabilitate şi răspunderea juridică.
Importanţa răspunderii juridice. Coraportul dintre răspundere – sancţiune şi pediapsa. Definiţia
răspunderii juridice în literatura de specialitate. Principiile generale ale răspunderii juridice.
Principiul răspunderii doar pentru fapte ilicite. Principiul angajării răspunderii doar în temeiul
legii. Principiul răspunderii personale. Principiul - o singură violare a normei – o singură
răspundere. Principiul prezumţiei de nevinovăţie în stabilirea răspunderii juridice. Principiul
justeţii sancţiunii sau principiul proporţionalizării sancţiunii, în report cu gravitatea faptei.
Principiul celerităţii tragerii la răspundere juridică. Conduita licită şi conduita ilicită. Formele
conduitei ilicite. Temeiurile răspunderii juridice. Condiţiile obiective şi subiective ale
răspunderii juridice. Cauze care exclud răspunderea juridică. Cauzele care înlătură răspunderea
juridică. Formele răspunderii juridice. Răspunderea juridică şi ramurile dreptului. Răspunderea
juridică şi criminalitatea.

Tema nr. 19. Panorama sistemelor juridice contemporane.

Tipologia juridică. Noţiuni şi categorii de bază. Clasificarea sistemelor juridice actuale.


Caracterizarea generală a principalelor sisteme juridice actuale. Familia juridică romano-
germanică. Familia juridică de drept comun (anglo-saxon). Dreptul latino-american. Dreptul
scandinav. Dreptul musulman. Dreptul hinduşilor. Dreptul cutumiar (obişnuelnic).

Tema nr. 20. Principalele şcoli şi curente de drept în gândirea juridică.


Şcoala dreptului natural. Şcoala istorică a dreptului. Şcoala raţionalistă a dreptului. Şcoala
realistă a dreptului. Şcoala sociologică sau pozitivistă a dreptului. Teoria psihologică a dreptului.
Şcoala existenţialismului juridic.
III. Disfăşurarea orientativă a orelor pe tipuri de activităţi
a) Învăţământ de zi:

Nr. Repartizarea orelor conform planului


d/o Denumirea temei de studiu
Total Prelegeri Seminare Lucrul
Indiv.
1. Sistemul ştiinţelor juridice 2 1 1 2

2. Metodologia dreptului 2 1 1 2

3. Conceptul dreptului 8 4 4 8
4. Dreptul şi statul 4 2 2 4

5. Principiile dreptului 2 1 1 2
6. Funcţiile dreptului 2 1 1 2

7. Dreptul în sistemul reglementării sociale 4 2 2 4

8. Norma juridică 8 4 4 8
9. Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi 4 2 2 4
asupra persoanei
10. Izvoarele dreptului 4 2 2 4

11. Raportul juridic 8 4 4 8

12. Sistemul dreptului 4 2 2 4


13. Tehnica elaborării dreptului 8 4 4 8

14. Tehnica realizării dreptului 4 2 2 4


15. Tehnica interpretării normelor juridice 6 4 2 6

16. Conştiinţa şi cultura juridică 4 2 2 4


17. Legalitatea, ordinea de drept şi disciplina 2 2 - 2
18. Teoria răspunderii juridice 6 2 4 6
19. Panorama sistemelor juridice contemporane 4 2 2 4
20. Principalele şcoli şi curente în gândirea juridică 4 2 2 4

TOTAL: 90 46 44 90

TOTAL ORE: 180


Total credite ECTS 6
Evaluare curentă: testări – 3
referatul – 1
Evaluarea finală: examinare în scris
CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE
(Învăţămînt de zi)

a) ore de curs

Nr. Forma prezentării Nr. de ore


d/o Denumirea temei
1. Sistemul ştiinţelor juridice Prelegere interactivă 1

2. Metodologia dreptului Prelegere interactivă 1

3. Conceptul dreptului Prelegere interactivă 4


4. Dreptul şi statul Prelegere interactivă 2

5. Principiile dreptului Prelegere interactivă 1


6. Funcţiile dreptului Prelegere interactivă 1

7. Izvoarele dreptului Prelegere interactivă 2


cu folosirea noilor
tehnologii
8. Dreptul în sistemul reglementării sociale Prelegere interactivă 2
cu folosirea noilor
tehnologii
9. Norma juridică Prelegere interactivă 4
10. Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi Prelegere interactivă 2
asupra persoanei
11. Raportul juridic Prelegere interactivă 4

12. Sistemul dreptului Prelegere interactivă 2


13. Tehnica elaborării dreptului Prelegere interactivă 4
cu folosirea noilor
tehnologii
14. Tehnica realizării dreptului Prelegere interactivă 2
15. Tehnica interpretării normelor juridice Prelegere interactivă 4

16. Conştiinţa şi cultura juridică Prelegere interactivă 2


17. Legalitatea, ordinea de drept şi disciplina Prelegere interactivă 2
18. Teoria răspunderii juridice Prelegere interactivă 2
cu folosirea noilor
tehnologii
19. Panorama sistemelor juridice contemporane Prelegere interactivă 2
20. Principalele şcoli şi curente în gândirea juridică Prelegere interactivă 2

TOTAL: 46
b) seminare
Nr. Forma prezentării Nr. de ore
d/o Denumirea temei
1. Sistemul ştiinţelor juridice. Metodele de cercetare Seminar interactiv cu 2
a fenomenului juridic desfăşurarea
dezbaterilor
2. Conceptul dreptului Seminar de cercetare 4
3. Dreptul şi statul Seminar interactiv 2

4. Principiile şi funcţiile dreptului Seminar interactiv cu 2


prezentarea referatelor
5. Dreptul în sistemul normativ social Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
6. Izvoarele dreptului Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
7. Norma juridică Seminar interactiv cu 4
examinarea studiului
de caz
8. Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi Seminar interactiv cu 2
asupra persoanei desfăşurarea
dezbaterilor
9. Raportul juridic Seminar interactiv cu 4
desfăşurarea
dezbaterilor
10. Sistemul dreptului Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
11. Tehnica elaborării dreptului Seminar interactiv cu 4
desfăşurarea
dezbaterilor
12. Tehnica realizării dreptului Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
13. Tehnica interpretării normelor juridice Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
14. Conştiinţa şi cultura juridică Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
15. Teoria răspunderii juridice Seminar interactiv cu 4
desfăşurarea
dezbaterilor
16. Panorama sistemelor juridice contemporane Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
17. Principalele şcoli şi curente în gândirea juridică Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea
dezbaterilor
TOTAL: 44
b) învăţământ cu frecvenţă redusă

Nr. Repartizarea orelor conform planului


d/o Denumirea temei de studiu
Total ore prelegeri seminare Lucru
contact Individ.
1. Sistemul ştiinţelor juridice. 4 2 2 10
Metodologia dreptului.
2. Conceptul dreptului. 4 2 2 22
Statul şi dreptul.
3. Principiile, funcţiile şi izvoarele dreptului. 4 2 2 14

4. Dreptul în sistemul reglementărilor sociale. 6 4 2 20


Norma juridică.
5. Raportul juridic 4 2 2 14

6. Tehnica elaborării dretului. 3 2 1 15

7. Tehnica realizării dreptului. 3 2 1 11

8. Tehnica interpretării normelor juridice. 4 2 2 10

9. Conştiinţa, legalitatea şi răspunderea 4 2 2 16


juridică.

10. Panorama sistemelor juridice 2 2 - 12


contemporane.
Principalele şcoli şi curente în gândirea
juridică.
TOTAL: 38 22 16 142

TOTAL ORE: 180


TOTAL CREDITE ECTS 6

Evaluarea curentă: Testare – 2


Referatul -1
Evaluarea finală: Examenare în scris
IV. TEMATICA SEMINARELOR
( învăţământ de zi )

TEMA: nr. 1. SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE. METODELE DE CERCETARE


ŞTIINŢIFICĂ A FENOMENULUI JURIDIC.
(2ore)

PROBLEME:
1. Consideraţii generale privind ştiinţa dreptului
Teoria Generală a Dreptului în sistemul ştiinţelor juridice.
2. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului
Teoria generală a dreptului ca ştiinţă şi disciplină didactică.
3. Metodologia Teoriei generale a dreptului.
a)Metoda logică
b) Metoda istorică
c) Metoda comparativă
d) Metoda sociologică
e) Metoda cantitativă.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptuui. Chişinău, 2002.
Baltag D., Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru examene. Chişinău. 2009
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Huma Ioan, Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi I., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2002.
Zlătescu I., Relaţiile metodei comparative în studiul dreptului. Studii de drept românesc, 1998
N.1.
Popescu S., Răducanu Augustin, Problemele actuale ale metodologiei juridice. Ed. Ştiinţifică şi
enciclopedică. Bucureşti, 1979.

TEMA: nr.2. CONCEPTUL DREPTULUI


(Seminar de cercetare)
(4ore)

Probleme:
1. Conceptul dreptului ca fenomen social. Panorama complexă a dreptului.
2. Dreptul şi reglementarea juridică a relaţiilor sociale. Normativitatea juridică.
3. Dimensiunea socială a dreptului. Realitatea juridică (sistemul juridic).
4. Dimensiunea istorică a deptului.
5. Tipologia dreptului.
6. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
7. Dreptul şi valorile sociale.
8. Definiţia dreeptului.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptuui. Chişinău, 2002.
Baltag D., Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru examene. Chişinău. 2009
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Ceterchi I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Djuvara M., Teoria generală a dreptului, ( Enciclopedie juridică ), Bucureşti, 1995.
Vrabie G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, 1996.
Văllimărescu A., Tratat de enciclopedie a dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 1999.
Hart H.L., conceptul de drept. Chişinău, Ed. Sigma, 1999.
Craiovan I., Finalităţile dreptului. Bucureşti, Ed. Continent, 1995.

TEMA: nr. 3. . DREPTUL ŞI STATUL


(2ore)

Probleme:
1. Conceptul statului şi puterii de stat. Dimensiunile (atributele) statului.
2. Originea şi esenţa statului. Evoluţia istorică.
3. Conceptul formei de stat.
a) Forma de guvernământ
b) Forma de stat
c) Regimul politic.
4. Unele teorii cu privire la originea şi esenţa statului.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Baltag D., Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru examene. Chişinău. 2009
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 1999.
Muraru I., Drept constituţional şi instituţii politice. Bucureşti, 1997.
Ionescu C., Drept constituţional şi instituţii politice. Bucureşti, 1997.
Popescu S., Statul de drept, Bucureşti, 1998.
Ceterchi I., Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1989.
Aristotel. Politica. Bucureşti, 1996.
Федоров И. Г., Общая теория государства и права. Кишинев, 1998.

TEMA : nr. 4 PRINCIPIILE ŞI FUNCŢIILEDREPTULUI.


(seminar de cercetare)
(2 ore)
Probleme:
1. Noţiunea şi originea principiilor generale ale dreptului.
2. Principiul libertăţii şi egalităţii.
3. Principiul echităţii şi justiţiei.
4. Principiul responsabilităţii şi legalităţii.
5. Funcţiile dreptului în literatura juridică.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Craiovan Ion, Finalităţile dreptului. Bucureşti, Ed. Continent, 1995.
Mihai Gh., Motica R., Fundamentele dreptului. Ed. Optima, Bucureşti, 1999.
Ceterchi I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Vrabie Gh., Popescu S., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA : nr. 5. . DREPTUL ÎN SISTEMU NORMATIV SOCIAL


(seminar-conferinţă)
(2 ore)

Tematica referatelor:
1. Sistemul normelor din societate. Concept şi clasificare.
2. Dreptul şi obiceiul.
3. Dreptul şi morala.
4. Dreptul şi religia.
5. Dreptul şi alte categorii de norme sociale.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Voicu C., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 2000.
Eliade M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol.II, Chişinău, Ed. Universitas, 1992.
Georgescu D., Marii filosof ai lumii. Bucureşti, 1995.
Năstase A., Drepturile omului, religie la sfîrşitului de secol. Bucureşti, 1992.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 1999.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Banciu I., Controlul social şi sancţiuni sociale, Ed. Hiperion, 1992.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.

TEMA: nr. 6. NORMA JURIDICĂ.


(2 ore)

Probleme:
1. Conceptul şi trăsăturile esenţiale ale normei juridice.
2. Structura normei juridice.
3. Clasificarea normelor juridice.
4. Modul de exprimare a normelor juridice în actele normative.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Vrabie Gh., Popescu S., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1993.
Huma Ioan, Îintroducere în studiul dreptului. Iaşi, 1993.
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului. Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Bogoş Gh., Teoria generală a dreptului. 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
TEMA: nr. 7. ACŢIUNEA NORMELOR JURIDICE ÎN TIMP, SPAŢIU ŞI ASUPRA
PERSOANELOR.
(2 ore)

Probleme:
1. Acţiunea normelor juridice în timp. Modalităţile de întrare şi eşire din vigoare a normelor
juridice.
2. Acţiunea normelor juridice în spaţiu. Principiul teritorialităţii.
3. Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor. Principiul personalităţii.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Barbu C., Aplicarea legii penele în timp şi spaţiu. Bucureşti, 1992.
Vrabie Gh., Popescu S., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA: nr. 8. IZVOARELE DREPTULUI.


(2 ore)

Probleme:
1. Consideraţii generale referitor la izvoarele dreptului. Izvoarele materiale şi izvoarele
formale.
2. Obiectul juridic.
3. Doctrina.
4. Precedentul judiciar.
5. Contractul normativ.
6. Actul normativ.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Djurava M., Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoarele şi dreptul pozitiv. Bucureşti,
1995.
Vrabie Gh., Popescu S., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Cheterchi I., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1996.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.
Ливс Л., Источники права. 1981.
TEMA: nr. 9. RAPORTUL JURIDIC.
(4 ore)

Probleme:
1. Conceptul şi principiile de apariţie a raportului juridic.
2. Trăsăturile raportului juridic.
3. Structura raportului juridic.
4. Subiectele raportului juridic. Subiectele individuale şi subiecte colective.
5. Conţinutul raportului juridic. Dreptul subiectiv şi obligaţia juridică ca elemente ale
raportului juridic.
6. Obiectul raportului juridic.
7. Faptul juridic. Acţiunea, evenimentele şi actele juridice.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Djurava M., Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoarele şi dreptul pozitiv. Bucureşti,
1995.
Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală dreptului, Bucureşti, 1996. Lupu, Gh.,
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Bogoşi Gh., Teoria generală a dreptului. 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA: nr. 10. SISTEMUL DREPTULUI.


(2 ore)

Probleme:
1. Noţiunea de sistem al dreptului. Corelaţia cu sistemul actelor normative şi sistemul juridic.
2. Criteriile de constituire a sistemului dreptului.
3. Elementele sistemului dreptului.
4. Diviziunea dreptului în drept public şi drept privat, drept material şi drept procesual.

BIBLIOGRAFIE:

Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.


Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Vrabie V., Apostu I., Elementele de drept public şi privat. Bucureşti, 1998.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Zlătescu, V., D., Introducere în logistica formală, 1995.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Zlătescu, Victor, Dan, Mari sisteme de drept în lumea contemporană, Bucureşti, 1992.
David, Rene, Основные правовые системы современности, Москва, 1988.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA: nr. 11. TEHNICA ELABORĂRII DREPTULUI


(4 ore)

Probleme:
1. Conceptul de tehnică juridică.
2.Principiile procesului de elaborare a dreptului.
3. Etapele procesului de elaborare a dreptului.
4. Structura actului normativ.
5. Părţile constitutive ale actului normativ.
6. Tehnica sistematizării actelor normative.

BIBLIOGRAFIE.
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Craiovan, Ioan, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1997.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedia juridică), Bucureşti, 1995.
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Naschitz, A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed.Academiei, Bucureşti,1969.
Zlătescu, V., D., Introducere în logistica formală, 1995.
Mrejeru, I., Tehnica legislativă, Ed. Academiei, 1979.

TEMA: nr. 12. TEHNICA REALIZARII DREPTULUI.


(2 ore)

Probleme:
1. Conceptul şi formele realizării dreptului..
2. Coraportul dintre activitatea normativă şi activitatea de aplicare a dreptului..
3. Lacunele în drept. Anologia legii şi analogia dreptului.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală dreptului, Bucureşti, 1996. Lupu, Gh.,
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Demeter, I., Aplicarea dreptului în teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1998..
Deleanu, I., Prezumţiile în drept, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.
TEMA: nr: 13. TEHNICA INTERPRETĂRII NORMELOR JURIDICE.
(2 ore)

Probleme:
1. Noţiunea şi scopul interpretării normelor juridice.
2. Formele de interpretare a normelor juridice.
3. Metodele de interpretare a normelor juridice.
4. Rezultatele (limitele) interpretării normelor juridice.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Dobrinescu, I., Introducere în logica juridică, Bucureşti, 1996.
Eremia, C., Interpretarea juridică, Ed.ALL, 1998.
Dvoracek, M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1996.
Черданцев, А., Реализация права и свободы толкования, Свердловск, 1990.

TEMA: nr. 14. CONŞTIINŢA ŞI CULTURA JURIDICĂ


(2 ore)

Probleme:
1. Conceptul, funcţiile şi structura conştiinţei juridice.
2. Formele conştiinţei juridice.
3. Conceptul, formele esenţiale şi funcţiile culturii juridice.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997
Комаров, С., А., Теория государства и права, Москва, 2001.
Протасов, В., Н., Теория права и государства, Москва, 2001.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA: nr. 15. TEORIA RĂSPUNDERII JURIDICE


(4 ore)
Probleme:
1. Conceptul răspunderii juridice.
2. Principiile răspunderii juridice.
3. Condiţiile răspunderii juridice.
4. Formele răspunderii juridice.

BIBLIOGRAFIE:

Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.


Baltag D., Teoria răspunderii şi responsabilităţii juridice, Chişinău, 2007
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedia juridică), Bucureşti, 1995.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Molaurie, Philippe, Antologia gândirii juridice, Bucureşti, 1999.
Florea, M., Responsabilitatea acţiunii sociale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976.
Baciu, R., Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de fapta lucrului, Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
Romoşan, I., Vinovăţia în dreptul civil român. ALL. Beck, Bucureşti, 2000.
Mihai, Gh., Fundamentele dreptului. Argumentele şi interpretarea în drept, Lumina Lex,
Bucureşti, 1999.
Mihai Gh., Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Lumina Lex, Bucureşti, 2006
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA : nr. 16. PANORAMA SISTEMELOR JURIDICE CONTEMPORANE.


(2 ore)

Probleme:
1. Consideraţii generale despre tipologia juridică.
2. Sistemul juridic romano-germanic.
3. Sistemul juridic anglo-saxon.
4. Sistemul juridic scandinavic.
5. Dreptul latino-american.
6. Dreptul musulman.
7. Dreptul hinduşilor.
8. Dreptul obişnuelnic.

BIBLIOGRAFIE :
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Humă, Ioan, Introducere în teoria dreptului, Iaşi, 1993
Craiovan , I., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1997.
Ceterchi, I.,, I., Introducere în teoria generală dreptului, Bucureşti, 1996.
Zlătescu, V., D., Introducere în logistica formală, 1995.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
David, Rene, Основные правовые системы современности, Москва, 1998.
Нерсесянц, В., Проблемы общей теории и права, Москва,1999.
Комаров, С., Малько, А., Теория государства и права. Москва, 2001.

TEMA : nr. 17. PRINCIPIILE ŞCOLII ŞI CURENTE ÎN GÂNDIREA JURIDICĂ.


(seminar de cercetare)
(2 ore)

Tematica referatelor:
1. Fenomenul dreptului în lumea unor teorii juridice.
2. Teoria dreptului natural.
3. Şcoala istorică a dreptului.
4. Teorii sociologice a dreptului.
5. Teoria normativă.
6. Teoria existenţialismului juridic.

BIBLIOGRAFIE:
Humă, Ioan, Introducere în teoria dreptului, Iaşi, 1993
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău., 1997.
Ursan, I., Principalele şcoli de drept în gândirea juridică, Chişinău, 1998.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.
V. TEMATICA SEMINARELOR
(învăţământ cu frecvenţă redusă)

TEMA: nr. 1. SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE. METODELE DE CERCETARE


ŞTIINŢIFICĂ A FENOMENULUI JURIDIC.
(2ore)

PROBLEME:
1. Consideraţii generale privind ştiinţa dreptului
Teoria Generală a Dreptului în sistemul ştiinţelor juridice.
2. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului
Teoria generală a dreptului ca ştiinţă şi disciplină didactică.
3. Metodologia Teoriei generale a dreptului.
a)Metoda logică
b) Metoda istorică
c) Metoda comparativă
d) Metoda sociologică
e) Metoda cantitativă.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptuui. Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Huma Ioan, Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi I., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2002.
Zlătescu I., Relaţiile metodei comparative în studiul dreptului. Studii de drept românesc, 1998
N.1.
Popescu S., Răducanu Augustin, Problemele actuale ale metodologiei juridice. Ed. Ştiinţifică şi
enciclopedică. Bucureşti, 1979.

Tema: 2. CONCEPTUL DREPTULUI ŞI STATULUI.


(2 ore)
Probleme:
1. Conceptul dreptului ca fenomen social. Panorama complexă a dreptului.
2. Conceptul şi caracteristicile statului.
3. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului şi statului.
4. Teorii privind originea şi esenţa statului şi dreptului.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptuui. Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Ceterchi I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Djuvara M., Teoria generală a dreptului, ( Enciclopedie juridică ), Bucureşti, 1995.
Vrabie G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, 1996.
Văllimărescu A., Tratat de enciclopedie a dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 1999.
Hart H.L., conceptul de drept. Chişinău, Ed. Sigma, 1999.
Craiovan I., Finalităţile dreptului. Bucureşti, Ed. Continent, 1995.

Tema: 3. PRINCIPIILE, FUNCŢIILE ŞI IZVOARELE DREPTULUI


(2 ore)
Probleme:
1. Noţiunea şi prezentarea analitică a principiilor dreptului
2. Noţiunea şi prezentarea analitică a funcţiilor dreptului.
3. Conceptul de izvor al dreptului. Izvoare materiale şi izvoare formale.
4. Caracteristica izvoarelor dreptului Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Craiovan Ion, Finalităţile dreptului. Bucureşti, Ed. Continent, 1995.
Mihai Gh., Motica R., Fundamentele dreptului. Ed. Optima, Bucureşti, 1999.
Ceterchi I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Vrabie Gh., Popescu S., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998

Tema: 4. DREPTUL ÎN SISTEMUL REGLEMENTĂRILOR SOCIALE


(2 ore)
Probleme:
1. Sistemul normelor din societate. Concept şi clasificare.
2. Dreptul şi normele sociale nejuridice.
3. Norma juridică. Structura şi clasificarea.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Voicu C., Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 2000.
Eliade M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol.II, Chişinău, Ed. Universitas, 1992.
Georgescu D., Marii filosof ai lumii. Bucureşti, 1995.
Năstase A., Drepturile omului, religie la sfîrşitului de secol. Bucureşti, 1992.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 1999.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Banciu I., Controlul social şi sancţiuni sociale, Ed. Hiperion, 1992.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.
Tema: 5. RAPORUL JURIDIC.
(2 ore)

Probleme:
1. Conceptul şi principiile de apariţie a raportului juridic.
2. Trăsăturile raportului juridic.
3. Structura raportului juridic.
4. Subiectele raportului juridic. Subiectele individuale şi subiecte colective.
5. Conţinutul raportului juridic. Dreptul subiectiv şi obligaţia juridică ca elemente ale
raportului juridic.
6. Obiectul raportului juridic.
7. Faptul juridic. Acţiunea, evenimentele şi actele juridice.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Djurava M., Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoarele şi dreptul pozitiv. Bucureşti,
1995.
Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală dreptului, Bucureşti, 1996. Lupu, Gh.,
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Bogoşi Gh., Teoria generală a dreptului. 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului , Chişinău, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

Tema: 6. TEHNICA ELABORĂRII ŞI REALIZĂRII DREPTULUI


(2 ore)

Probleme:
1. Conceptul de tehnică juridică.
2.Principiile şi etapele procesului de elaborare a dreptului.
3. Actul normativ, structura şi părţile constitutive.
4. Tehnica sistematizării actelor normative.
5. Realizarea şi aplicarea dretului. Lacunele în drept.

BIBLIOGRAFIE.
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004.
Craiovan, Ioan, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1997.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedia juridică), Bucureşti, 1995.
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Naschitz, A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed.Academiei, Bucureşti,1969.
Zlătescu, V., D., Introducere în logistica formală, 1995.
Mrejeru, I., Tehnica legislativă, Ed. Academiei, 1979.

TEMA: 7 TEHNICA INTERPRETĂRII NORMELOR JURIDICE.


(2 ore)

Probleme:
1. Noţiunea şi scopul interpretării normelor juridice.
2. Formele de interpretare a normelor juridice.
3. Metodele de interpretare a normelor juridice.
4. Rezultatele (limitele) interpretării normelor juridice.

BIBLIOGRAFIE:
Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Dobrinescu, I., Introducere în logica juridică, Bucureşti, 1996.
Eremia, C., Interpretarea juridică, Ed.ALL, 1998.
Dvoracek, M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1996.
Черданцев, А., Реализация права и свободы толкования, Свердловск, 1990.

Tema: 8. TEORIA RĂSPUNDERII JURIDICE


(2 ore)

Probleme:
1. Noţiune răspunderii juridice.
2. Principiile răspunderii juridice.
3. Condiţiile răspunderii juridice.
4. Formele răspunderii juridice.

BIBLIOGRAFIE:

Baltag D., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.


Baltag D., Teoria răspunderii şi responsabilităţii juridice, Chişinău, 2007.
Avornic N., Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2004
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti ,1997.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedia juridică), Bucureşti, 1995.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Molaurie, Philippe, Antologia gândirii juridice, Bucureşti, 1999.
Florea, M., Responsabilitatea acţiunii sociale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976.
Baciu, R., Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de fapta lucrului, Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
Romoşan, I., Vinovăţia în dreptul civil român. ALL. Beck, Bucureşti, 2000.
Mihai, Gh., Fundamentele dreptului. Argumentele şi interpretarea în drept, Lumina Lex,
Bucureşti, 1999.
Mihai Gh., Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Lumina Lex, Bucureşti, 2006.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

TEMA : 9. PRINCIPIILE ŞCOLII ŞI CURENTE ÎN GÂNDIREA JURIDICĂ.


(seminar de cercetare)
(2 ore)

Tematica referatelor:
1. Fenomenul dreptului în lumea unor teorii juridice.
2. Teoria dreptului natural.
3. Şcoala istorică a dreptului.
4. Teorii sociologice a dreptului.
5. Teoria normativă.
6. Teoria existenţialismului juridic.

BIBLIOGRAFIE:
Humă, Ioan, Introducere în teoria dreptului, Iaşi, 1993
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău., 1997.
Ursan, I., Principalele şcoli de drept în gândirea juridică, Chişinău, 1998.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.
VI. Tematica lucrărilor de domiciliu
( pentru învăţământul cu frecvenţă redusă)

Varianta 1.
1. Sistemul ştiinţelor dreptului.
2. Metodele de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic.

Varianta 2.
1. Dimensiunea socială a dreptului.
2. Dimensiunea istorică a dreptului.

Varianta 3
1. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
2. Factorii de configurare a dreptului.

Varianta 4
1. Noţiunea şi trăsăturile statului.
2. Forma de stat.

Varianta 5
1. Noţiunea principiilor generale ale dreptului.
2. Prezentarea analitică a principiilor dreptului.

Varianta 6
1. Noţiunea funcţiilor dreptului.
2. Prezentarea analitică a funcţiilor dreptului.

Varianta 7
1. Dreptul în sistemul normativ social.
2. Noţiunea şi trăsăturile normei de drept.

Varianta 8
1. Conceptul de izvor al dreptului.
2. Actul normativ ca izvor principal al dreptului.

Varianta 9
1. Principiile procesului de elaborare a dreptului.
2. Tehnica sistematizării actelor normative.
Varianta 10
1. Formele de realizare a dreptului.
2. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de către organele statului.

Varianta 11

1. Noţiunea şi scopul interpretării normelor juridice.


2. Metodele de interpretare a normelor juridice.

Varianta 12
1.Conceptul conştiinţei juridice.
2. Educarea culturii juridice.

Varianta 13
1. Premizele şi trăsăturile raportului juridic.
2. Subiectele raportului juridic.

Varianta 14
1. Legalitatea în statul de drept.
2. Formele răspunderii juridice.

• Notă: Cu acordul profesorului şi la prezentarea unei bibliografii suplimentare se admite


un alt subiect de cercetare.
VII. REFERATUL

Referatul reprezintă o lucrare cu caracter ştiinţific executată în mod independent, care are
drept scop formarea la studenţi a aptitudinilor investigativ-ştiinţifice.
Lucrând asupra referatului studentul îşi îmbogăţeşte cunoştinţele în domeniul dreptului,
îşi dezvoltă deprinderile de lucru cu literatura ştiinţifică şi actele normative, obţine deprinderi de
a face concluzii proprii. În afară de aceasta Referatuleste o formă de verificare a cunoştinţelor
studenţilor de lucrul independent.
Referatul la disciplina „Teoria generală a dreptului” se elaborează într-un proces
planificat care cuprinde următoarele etape:
1. Alegerea temei şi întocmirea preventivă a planului.
2. Selectarea literaturii ştiinţifice referitoare la tema aleasă.
3. Prelucrarea literaturii ştiinţifice acumulate şi repartizarea ei în conformitate cu planul
referatului.
4. Definitivarea referatului şi prezentare ei la catedră pentru verificare.
5. Susţinerea referatului.
Activitatea de lucru asupra referatului de an începe cu alegerea temei. Studenţii trebuie
să-şi aleagă o temă care cred că este actuală şi îi interesează, cu condiţia că tema respectivă nu a
fost aleasă de alt student din această grupă academică. După aceasta studentul comunică tema
aleasă profesorului pentru a fi înregistrată.
În continuare studenţii consultă manualele de teorie generală a dreptului şi alte surse
pentru aşi face o opinie generală referitoare la tema referatului şi a determina locul ei în cadrul
teoriei generale a dreptului. în baza celor studiate ei alcătuiesc un plan preventiv. Studenţii, la
fel, pot să se conducă şi de planul model propus în recomandările metodice. Apoi, planul
urmează să fie aprobat de profesor.
Nu se recomandă de a începe elaborarea lucrării fără aprobarea planului deoarece
întocmirea incorectă a planului poate influenţa negativ asupra întregii lucrări.
Eficacitatea referatului depinde de literatura ştiinţifică selectată şi utilizată. Astfel, la
fiecare temă sânt recomandate izvoarele necesare care le puteţi găsi în biblioteci, la care aveţi
acces. În afară de manuale şi monografii puteţi utiliza şi alte surse de informaţie: culegeri de acte
normative, reviste cu caracter ştiinţific, internetul etc.
După ce studentul a adunat toată literatura necesară trece la studierea ei.
Conspectează ideile ce vor fi incluse în lucrare, compară diferite teorii referitoare la
fenomenele juridice studiate, analizează care este modul de realizare în practică a fenomenelor
studiate., dacă sunt sau nu, reflectate în conţinutul actelor normative. Apoi, toată informaţia
prelucrată se repartizează în conformitate cu punctele planului, se aranjează într-o succesiune
logică, se exclud ideile care se repetă şi care nu se referă la temă. Ideile prezentate în lucrare
trebuie să fie argumentate, să fie însoţite de opinia studentului referitoare la ele.
Referatul trebuie să posede introducere şi încheiere.
În introducere se evidenţiază importanţa teoretică a temei alese, actualitatea ei, locul şi rolul ei
în cadrul teoriei generale a dreptului. La fel, se indică motivele care l-au determinat pe student
să-şi aleagă tema respectivă, obiectivele şi sarcinile care urmează să fie realizate.
În încheiere se fac concluzii referitoare la problemele realizate, se evidenţiază ideile
principale din lucrare şi importanţa lor.
După finalizarea lucrarea se prezintă la catedră, în termenul stabilit. Profesorul ştiinţific
verifică lucrarea şi dacă ea corespunde cerinţelor indicate o admite pentru susţinere orală., dar
dacă lucrarea nu corespunde cerinţelor – ea este remisa autorului pentru a fi înlăturate
neajunsurile indicate în recenzie.
După admiterea lucrării pentru susţinere studentul se pregăteşte pentru a face o relatare
de 7-10 minute referitoare la conţinutul lucrării. În baza conţinutului lucrării şi a modului de
susţinere autorul se apreciază conform sistemului de 10 baluri. Studenţii care nu au scris referatul
se consideră restanţieri.

TEMATICA REFERATELOR
(pentru învăţământul de zi şi cu frecvenţă redusă)
1. Sistemul ştiinţei dreptului.
2. Metodele de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic.
3. Originea şi apariţia dreptului.
4. Esenţa dreptului.
5. Tipologia dreptului.
6. Dreptul şi statul.
7. Forma de stat.
8. Principiile dreptului.
9. Funcţiile dreptului.
10. Dreptul în sistemul normativ social.
11. Norma juridică.
12. Acţiunea normei juridice.
13. Izvoarele dreptului.
14. Obiceiul juridic
15. Practica judiciară şi precedentul judiciar.
16. Actul normativ.
17. Tehnica elaborării actelor normative.
18. Principiile legiferării.
19. Tehnica sistematizării actelor normative.
20. Sistemul dreptului.
21. Realizarea dreptului.
22. Aplicarea dreptului.
23. Interpretarea normelor juridice.
25. Raportul juridic.
26. Subiectele raportului juridic.
28. Faptul juridic.
29. Structura raportului juridic.
30. Conţinutul raportului juridic.
30. Conştiinţa şi cultura juridică.
31. Răspunderea juridică.
32. Condiţiile răspunderii juridice.
33. Principalele şcoli şi curente în gândirea juridică.
34. Legalitatea şi ordinea de drept.
35. Statul de drept.

• Notă: Cu acordul profesorului şi la prezentarea unei bibliografii suplimentare se admite


un alt subiect de cercetare.
PLANUL APROXIMATIV PENTRU FIECARE REFERAT

TEMA nr.1. Sistemul ştiinţei dreptului.

PLANUL:
Introducere.
1. Considereţii generale privind rolul ştiinţei. Sistemul ştiinţelor sociale.
2. Sistemul ştiinţelor dreptului ( ştiinţelor juridice ):
a) ştiinţe juridice teoretice;
b) ştiinţe juridice istorice;
c) Ştiinţe juridice ramurale;
d) ştiinţe auxiliare;
3. Teoria generală a dreptului. Locul şi rolul său în sistemul ştiinţei dreptului. Obiectul de
studiu al T.G.D.
4. Privire istorică asupra apariţiei şi dezvoltării T.G.D.
5. Teoria generală a dreptului în conexiune cu celelalte ştiinţe juridice.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Valimărescu, A., Tratat de Enciclopedie a dreptului, vol., 1, Bucureşti, 1932.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
John, Bernal, Ştiinţa în istoria societăţii, Bucureşti, 1964.
Popa, N., Teoria dreptului în sistemul ştiinţelor juridice, Analele Universităţii Bucureşti, 1991.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, vol., 1, Bucureşti, 1995.

TEMA nr. 2. METODELE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ A FENOMENULUI


JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1. Consideraţii generale privind metoda de cercetare.
2. Noţiunea metodologiei juridice.
3. Metodele de cercetare ştiinţifică în domeniul juridic:
a) metoda logică;
b) metoda comparativă;
c) metoda istorică;
d) metoda sociologică;
e) metoda cantitativă;
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Tudor, Vian, Metodă şi obiect, Opere, vol., 9, Editura Minerva, 1980.
Ionaşcu, T., Teorie şi metodă în ştiinţele sociale, vol., 3, Ed., Pol., Bucureşti, 1966.
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Zlătescu, V., D., Regulile metodei comparative în studiul dreptului, Studii de drept românesc,
1989, nr.1.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Тилле, А.,А., Сравнительный метод в юридических дисциплинах, Москва, 1978.

TEMA: nr. 3. ORIGINEA ŞI APARIŢIA DREPTULUI

PLANUL:
Introducere.
1. Apariţia dreptului – cerinţă social - umană.
2. Premisele social – economice de apariţie a dreptului.
3. Primele monumente legislative intrate în istoria dreptului.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Stere, C., Evoluţia şi noţiunea de persoană în drept, Scrieri în cinci volume, cartea a V-a,
Chişinău, 1991.
Negel, Principiile filozofiei dreptului, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
Speranţia, E., Introducere în filozofia dreptului, Cluj, 1946.
Montesqieu, Despre spiritul legilor, Ed. Ştiinţifică , Bucureşti, 1982.
Herseni, Sociologie, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.
Vonica, R., P., Introducere generală în drept, Ed. Lumina Lex, Bucureşti. 2000.

TEMA: nr.4. ESENŢA DREPTULUI

PLANUL:
Introducere.
1. Dimensiunea socială a dreptului.
2. Factorii de configurare a dreptului.
3. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
4. Definiţia dreptului.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Aristotel, Metafizica, Ed. Acad., Bucureşti, 1965.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedia juridică), Bucureşti, 1995.
Dvoracek, M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1996.
Speranţia, E., Introducere în filozofia dreptului, Cluj, 1946.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Явич, M., S., Сущность права, Ленинград, 1985.

TEMA: nr. 5. TIPOLOGIA DREPTULUI

PLANUL:
Introducere.
1. Consideraţii generale privind tipologia dreptului.
2. Conceptul de tip istoric de drept. Clasificarea lui.
3. Familiile sau sistemele de drept contemporane:
a) Familia juridică romano-germană;
b) familia juridică anglo-saxonă;
c) dreptul latino-american;
d) dreptul scandinav;
e) dreptul hindus;
f) dreptul cutumiar (consuetudinar);
g) dreptul musulman (islamic);
încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Рене, Давид, Основные правовые системы современности, Москва, 1988.
Zlătescu, V., D., Mari sisteme de drept în lumea contemporană, Bucureşti, 1992.
Santai, I., Introducere în studiul dreptului, Sibiu, 1991.
Mazilu, D., Teoria generală a dreptului, Ed. ALL, 1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, 1996.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Ildescu, V., D., Drept privat comparat, Ed. Oscar Print, 1997.
Lubirici, M., Teoria generală a dreptului, 1998.

TEMA: nr. 6. DREPTUL ŞI STATUL

PLANUL:

Introducere.
1.Conceptul statului, trăsăturile lui.
2.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
3. Conceptul aparatului de stat. Mecanismul de stat.
4. Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Delianu, I., Drept constituţional şi instituţii politice, vol. 1 şi 2, Bucureşti, 19996.
Vuraru, I., Drept constituţional şi instituţii politice, vol. 1 şi 2, Bucureşti, 1996.
Vonica, R., P., Introducere generală în drep, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
Popescu, S., Statul de drept în dezbaterile contemporane, Ed. Academiei, 1998.
Deleanu, I., Enache, Marian , Statul de drept, Ed. LUMINA Lex, Bucureşti, 2000.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.

TEMA: nr. 7. FORMA DE STAT

Probleme:
Introducere.
1. Conceptul formei de stat.
2. Forma de guvernământ.
3. Structura de stat.
4. Regimul politic.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Popa, V., Drept parlamentar, Chişinău, 1999.
Deleanu, I., Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I şi II, Bucureşti, 19996.
Muraru, I., Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I şi II, Bucureşti, 1996.
Vonica, R., P., Introducere generală în drept , Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
Popescu, S., Introducere generală în dezbaterile contemporane, Ed. Academiei, 1998.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.

TEMA: nr. 8. PRINCIPIILE DREPTULUI

PLANUL:

Introducere.
1. Noţiunea principiilor generale ale dreptului.
2. Originea principiilor dreptului.
3. Prezentarea analitică a principiilor generale ale dreptului.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Kant E., Critica raţiunii puteri, Ed. Ştiinţa, Bucureşti, 1969.
Djuvara, M., Drept şi sociologie, ISD, Bucureşti, 1936.
Speranţia, E., Introducere în filozofia dreptului, Cluj, 1946.
Montesqieu, Despre spiritul legilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Vonica, R., P., Introducere generală în drept , Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.

TEMA: nr. 9. FUNCŢIILE DREPTULUI

PLANUL:

Introducere.
1. Noţiunea de funcţie a dreptului.
2. Sistemul funcţiilor dreptului. Clasificarea lor.
3. Prezentarea analitică a principalelor funcţii ale dreptului.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Ceterchi, I., Popescu, S., Rolul şi funcţiile dreptului, Bucureşti, Ed. Academiei, 1974.
Vonica, R., P., Introducere generală în drept , Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.

TEMA: nr. 10. DREPTUL ÎN SISTEMUL NORMATIV SOCIAL


Planul:
Introducere.
1. Societatea şi reglementarea normativă a relaţiilor sociale.
2. Normele sociale. Clasificarea şi trăsăturile lor.
3. Corelaţia dintre normele juridice şi alte categorii de norme:
a) normele morale;
b) normele religioase;
c) normele organizaţiilor social -nestatale
d) normele de drept cutumiar.
e) normele tehnice;
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE;
Banciu, I., Controlul social şi sancţiuni sociale, Hiperion, 1992.
Carbonier, J., Sociologie juridică, Paris, 1994.
Popa, C., Demensiuni ale conduitei umane, Ed. Politica, 1986.
Mazilu, D., Teoria generală a dreptului, Ed. ALL, 1999.
Drăganu, T., Locul normelor tehnice în cadrul normelor de conduită din societatea noastră,
Justiţia Nouă, nr. 8/1964.
Speranţia, E., Principiile fundamentale de filozofie juridică, Cluj, 1936.
Luburici, M., Teoria generală a dreptului, 1998.
Djuvara, M., Drept şi sociologie, ISD, Bucureşti, 1936.
Voinea, M., Sociologia dreptului, 1999.

TEMA: nr.11. NORMA JURIDICĂ

PLANUL:
Introducere.
1. Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale normei juridice.
2. Structura normei juridice şi criteriile de structură.
3. Clasificarea normelor juridice.
4. Norma juridică şi articolul actului normativ.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Djuvara, M., Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, Bucureşti, 1935.
Vălimărescu, Al., Pragmatismul juridic, Bucureşti, 1927.
Vrabie, G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Ceterchi, I., Despre structura internă a normei juridice, R.R.D., 1969, nr.7.
Numa, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.

TEMA: nr. 12. ACŢIUNEA NORMEI JURIDICE


Planul:
Introducere.
1. Conceptul normei juridice.
2. Acţiunea normei juridice în timp.
3. Acţiunea normei juridice în spaţiu.
4. Acţiunea normei juridice asupra persoanelor
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Ionescu, O., Consideraţiuni asupra normei juridice, Iaşi, 1933.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Vrabie, G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Ceterchi, I., Despre structura internă a normei juridice, R.R.D., 1969, nr. 7.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Tihomirov,I. Deistvie zacona, Moscva, 1992.

TEMA: nr. 13. IZVOARELE DREPTULUI


PLANUL:

Introducere.
1. Conceptul izvorului de drept. Izvor material şi izvor formal.
2. Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului.
3. Izvoarele dreptului la etapa actuală în Republica Moldova.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Ливс, Л., Источники права, 1981.

TEMA: nr. 14.OBICEIUL JURIDIC

PLANUL:

Introducere.
1. Cutuma – produsul unui proces social.
2. Locul şi rolul obiceiului juridic în sistemul izvoarelor dreptului la diferite etape istorice.
3. Obiceiul juridic – izvor al dreptului românesc.
a) obiceiul juridic la geto-daci.
b) „Legea ţării” – drept cutumiar.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:

Dvoracek, M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1996.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Murovţev, G., Istocniki prava, Pravovedenie, nr. 2, 1992.
Hanga, V., Jacota, M., drept privat roman, Ed. Poligrafia, Bucureşti, 1964.
Guştiuc, A., Istoria universală a statului şi dreptului, Chişinău, vol., 1 şi 2, 2001.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.

TEMA: nr. 15. PRACTICA JUDICIARĂ ŞI PRECEDENTUL JUDICIAR

PLANUL:

Introducere.
1. Noţiunea de izvor de drept.
2. Locul şi rolul practicii şi al precedentului judiciar în sistemul izvoarelor dreptului pe
parcursul evoluţiei istorice a dreptului.
3. Precedentul judiciar – izvor al dreptului internaţional.
Încheere.
BIBLIOGRAFIE:
Hanga, V., Jacota, M., drept privat roman, Ed. Poligrafia, Bucureşti, 1964.
Guştiuc, A., Istoria universală a statului şi dreptului, Chişinău, vol., 1 şi 2, 2001.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ливс, Л., Источники права, 1981.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.

TEMA: nr. 16. ACTUL NORMATIV

PLANUL:

Introducere.
1. Conceptul izvorului de drept.
2. Trăsăturile definitorii ale actelor normative şi clasificarea lor.
3. Tehnica legislativă.
4. Legea şi structura ei.
5. Norma juridică şi articolul actului normativ.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Ливс, Л., Источники права, 1981.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1996.
Naschitz, A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed. Academiei, Bucureşti,
1969, pp.275.
Zlătescu, A., Introducere în logistica formală, 1995, pp. 146-147.
Mrejeru, I., Tehnica legislativă, Ed. Academiei, 1979.

TEMA: nr. 17. TEHNICA ELABORĂRII ACTELOR NORMATIVE

PLANUL:
Introducere.
1. Tehnica juridică şi tehnica legislativă.
2. Principiile procesului de elaborare a dreptului.
3. Etapele procesului de elaborare a dreptului.
4. Părţile constitutive şi structura actului normativ.

Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1999.
Naschitz, A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed. Academiei, Bucureşti,
1969, pp.275
Zlătescu, V., D., Introducere în logica formală, 1995, pp. 146-147.
Mrejeru, I., Tehnica legislativă, Ed. Academiei, 1979.
Hanga, V., Tehnica juridică, Bucureşti, 1959.

TEMA: nr. 18. PRINCIPIILE LEGIFERĂRII

PLANUL:
Introducere.
1. Noţiuni generale privind activitatea normativă.
2. Principiile legiferării:
a) principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a normelor juridice;
b) principiul asigurării unui echilibru între stabilitatea şi mobilitatea reglementărilor;
c) principiul planificării legislative şi supremaţiei legii.
d) principiul accesibilităţii şi economiei de mijloace în elaborarea normativă;
3. Importanţa principiilor legiferării în procesul de elaborare a actelor normative.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Zlătescu, V., D., Introducere în logica formală, 1995.
Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1999.
Naschitz, A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed. Academiei, Bucureşti,
1969, pp.275
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Mazilu, D., Teoria generală a dreptului, Ed. ALL, 1999.

TEMA: nr. 19. TEHNICA SISTEMATIZĂRII ACTELOR NORMATIVE

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul de tehnică juridică.
2. Noţiunea de sistematizare a actelor normative.
3. Principalele forme de sistematizare a actelor normative:
a) încorporarea actelor normative;
b) codificarea actelor normative;
Încheiere
BIBLIOGRAFIE:
Vrabie, G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Vălimărescu, Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Ceterchi, I., Legislaţia şi perfecţionarea relaţiilor sociale, Bucureşti, 1976.
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.

TEMA: nr. 20. SISTEMUL DREPTULUI

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul şi elementele structurale ale sistemului dreptului.
2. Obiectul şi metoda de reglementare: criterii de bază ale divizării dreptului în ramuri şi
instituţii juridice.
3. Diviziunea dreptului în drept public şi drept privat.
4. Corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Vrabie, G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Vălimărescu, Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.

TEMA nr. 21. REALIZAREA DREPTULUI

PLANUL:

Introducere.
1. Conceptul realizării dreptului.
2. Formele realizării dreptului.
3. Lacune în drept. Analogia legii şi analogia dreptului.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Demeter, I., Aplicarea dreptului în teoria generală a dreptului.
Delianu, I., Prezumţiile în drept, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag, D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Vrabie, G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Vălimărescu, Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
TEMA: nr. 22. APLICAREA DREPTULUI

PLANUL:

Introducere.
1. Conceptul realizării dreptului.
2. Aplicarea dreptului de către organele publice competente.
3. Noţiunea actului de aplicare.
4. Fazele procesului de aplicare a dreptului.
Încheiere.
BIBLOIGRAFIE:
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Deleanu, I., Prezumţiile în drept, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997

TEMA: nr. 23. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE.

PLANUL:
Introducere.
1.Noţiunea de interpretare a normelor juridice.
2. Necesitatea interpretării normelor juridice.
3. Metodele de interpretare a normelor juridice:
a) metoda gramaticală;
b) metoda sistematică;
c) metoda istorică;
d) metoda teleologică;
e) metoda logică;
f) metoda analogică;
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Deleanu I., Prezumţiile în drept, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Ceterchi. Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Lupu Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Baltag D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
Baltag D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Vrabie G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Vălimărescu Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Mihai, GH., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.

TEMA: nr. 24. FORMELE DE INTERPRETARE ALE NORMELOR JURIDICE

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul interpretării normelor juridice.
2. Formele de interpretare ale normelor juridice.
3. Rezultatele interpretării normelor juridice.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Mihai GH., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.
Delianu I., Prezumţiile în drept, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Eremia M., C., Interpretarea juridică, Ed. Dacia, Cluj, 1981.
Huma I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi. Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.

TEMA: nr. 25. RAPORTUL JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1. Premisele raportului juridic.
2. Trăsăturile caracteristice şi definiţia raportului juridic.
3. Structura raportului juridic.
4. Specificul raportului juridic de constrângere
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Mihai GH., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Djuvara M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Huma I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Dvoracek M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1996
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.

TEMA: nr. 26. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1.Conceptul de subiect al raportului juridic.
2. Clasificarea subiectelor raportului juridic.
3. Subiectele raportului juridic în ramurile dreptului:
a) subiectele de drept constituţional;
b) subiectele de drept penal;
c) subiectele de drept civil;
d) subiectele d drept al muncii;
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Lupu Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Марченко М., Общая теория государства и права, Москва, 1998
Popa N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Dogaru I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Комаров С., А., Теория государства и права, Москва, 2001.
Протасов В., Н., Теория права и государства, Москва, 2001.
Лазарев В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.

TEMA: nr. 27. CONŢINUTUL RAPORTULUI JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1. Noţiunea de conţinut al raportului juridic.
2. Drepturile subiective şi obligaţiunile juridice.
3. Conţinutul raportului juridic în diferite ramuri ale dreptului.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Djuvara M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Baltag D., Guţu, A., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002.
Vrabie G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
Vălimărescu Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Popa N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Lupu Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Mihai, GH., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.

TEMA: nr. 28. FAPTUL JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1. Faptul juridic – premisă specială a raportului juridic.
2. Clasificarea faptelor juridice:
a) evenimente;
b) acţiuni;
3. Actele juridice. Clasificarea lor.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Mihai, GH., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1994.
Лазарев, В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998

TEMA nr. 29. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC

PLANUL:
Introducere.
1. Trăsăturile caracteristice şi definiţia raportului juridic.
2. Structura raportului juridic:
a) subiectul raportului juridic;
b) conţinutul raportului juridic;
c) obiectul raportului juridic;
3. Faptul juridic.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Mihai, GH., Fundamentele dreptului. Argumente li interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Vălimărescu, Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.

TEMA nr. 30. CONŞTIINŢA ŞI CULTURA JURIDICĂ.

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul conştiinţei juridic.
2. Funcţiile conştiinţei juridice.
3. Formele conştiinţei juridice.
4.Conceptul culturii juridice.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998
Molaurie, Philippe, Antologia gândirii juridice, Bucureşti, 1992.
Grigoriu Del Vechio, Lecţii de filosofe juridică, Bucureşti, 1995.
Комаров, С., А., Теория государства и права, Москва, 2001.
Протасов, В., Н., Теория права и государства, Москва, 2001.

TEMA nr. 31. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul şi scopul răspunderii juridice.
2. Principiile răspunderii juridice.
3. Condiţiile răspunderii juridice.
4. Formele de răspundere juridică.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Florea, M., Responsabilitatea acţiunii sociale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976.
Baciu, R., Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de fapta lucrului, Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.

TEMA nr. 32. CONDIŢIILE RĂSPUNDERII JURIDICE

PLANUL:
Introducere.
1. Conceptul răspunderii juridice.
2. Temeiul răspunderii juridice.
3. Condiţiile răspunderii juridice.
4. Cauze care exclud şi înlătură răspunderea juridică.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Florea, M., Responsabilitatea acţiunii sociale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976.
Baciu, R., Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de fapta lucrului, Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
Mihai, GH., Fundamentele dreptului. Argumente li interpretare în drept, Lumina Lex, Bucureşti,
1999.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Romoşan, I., Vinovăţia în dreptul civil român, ALL Beck, Bucureşti, 2000.

TEMA nr. 33, PRINCIPALELE ŞCOLII ŞI CURENTE DE DREPT

PLANUL:
Introducere.
1. Şcoala dreptului natural.
2. Şcoala istorică a dreptului.
3. Şcoala raţionalistă şi realistă a dreptului.
4. Şcoala sociologică sau pozitivistă a dreptului.
7. Teoria normativistă a dreptului şi existenţialismul juridic.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.
Vălimărescu, Al., Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Ursan, I., Principalele şcoli şi curente de drept în gândirea juridică, Chişinău, 1998.
Vonica, R., Introducere generală în drept, Bucureşti, 2000.

TEMA nr. 34. LEGALITATEA ŞI ORDINEA DE DREPT

PLANUL:

Introducere.
1. Conceptul legalităţii.
2. Garanţiile de asigurare a legalităţii.
3. Corelaţia dintre legalitate şi ordinea de drept.
4. Principiile şi funcţiile ordinii de drept.
Încheiere.

BIBLIOGRAFIE:
Huma, I., Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
Ceterchi., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996
Ciobanu, D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău,1999.
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1996.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Dogaru, I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1996.
Zlătescu, Victor, Relatările metodei comparative în studiul dreptului, Studiu de drept românesc,
1989, nr. 1.
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.

TEMA nr. 35. STATUL DE DREPT

PLANUL:

Introducere.
1. Apariţia şi dezvoltarea Teoriilor statului de drept.
2. Principiile şi trăsăturile esenţiale ale statului de drept.
3. Condiţiile de formare a statului de drept în Republica Moldova.
Încheiere.
BIBLIOGRAFIE:
Popescu, S., Statul de drept în dezbaterile contemporane, Ed. Academiei, Bucureşti, 1998.
Deleanu, I., Enache, M., Statul de drept, revista „ Dreptul”, 1993.
Popescu, A., Teoria dreptului, Bucureşti, 1999.
Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996
Muraru, I., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
Ionescu, C., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
Deleanu, I., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
Комаров, С., А., Теория государства и права, Москва, 2001.
Протасов, В., Н., Теория права и государства, Москва, 2001.
Марченко, М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.

SUBIECTE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE PROMOVARE

1. Consideraţii generale privind obiectul de studiu al teoriei generale a dreptului.


2. Locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor juridice.
3. Metodele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic.
4. Conceptul dreptului ca fenomen social.
5. Conceptul dreptului în sens obiectiv şi sens subiectiv.
6. Panorama complexă a dreptului.
7. Dimensiunea socială a dreptului.
8. Premisele sociale şi economice de apariţie a dreptului.
9. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
10.Factorii de configurare a dreptului.
11. Conceptul dreptului în viziunea diferitor şcoli şi curente de drept.
12. Conceptul şi trăsăturile caracteristice ale statului.
13. Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
14. Conceptul aparatului (mecanismului) de stat.
15. Conceptul şi clasificarea organelor de stat.
16. Teoriile privind originea şi esenţa statului.
17. Conceptul formei de stat.
18. Conceptul formei de guvernământ.
19. Conceptul structurii de stat.
20.Conceptul regimului politic.
21. Forma de stat a Republicii Moldova.
22. Noţiunea principiilor generale ale dreptului.
23. Originea, importanţa teoretică şi practică a studierii principiilor generale ale dreptului.
24. Prezentarea analitică a principiilor generale ale dreptului.
25. Noţiunea de funcţie a dreptului.
26. Prezentarea analitică a funcţiilor dreptului.
27. Sistemul normativ social.
28. Norme sociale şi norme tehnice.
29. Coraportul dintre drept şi morală.
30. Noţiunea şi trăsăturile normei juridice.
31. Structura logico-juridică a normei juridice.
32. Structura tehnico-juridică a normei juridice.
33. Clasificarea normelor juridice.
34. Acţiunea normei juridice în timp. Principiul neretroactivităţii normelor juridice.
35. Acţiunea normei juridice în spaţiu. Principiul teritorialităţii.
36. Acţiunea normei juridice asupra persoanelor. Principiul personalităţii.
37. Conceptul de izvor de drept.
38. Clasificarea izvoarelor de drept.
39. Obiceiul juridic ca izvor de drept.
40. Precedentul judiciar ca izvor de drept.
41. Doctrina ca izvor de drept.
42. Contractul normativ ca izvor de drept.
43. Actul normativ ca izvor de drept.
44. Noţiunea de lege. Clasificarea legilor.
45. Actele normative subordonate legii.
46. Conceptul de tehnică juridică.
47. Conceptul de tehnică legislativă.
48. Principiile procesului de elaborare a dreptului.
49. Etapele procesului de elaborare a dreptului.
50. Părţile constitutive ale actului normativ.
51. Structura internă a actului normativ.
52. Tehnica modificării şi completării actelor normative.
53. Coraportul dintre norma juridică şi articolul actului normativ.
54. Tehnica sistematizării actelor normative.
55. Noţiunea de sistem al dreptului.
56. Elementele sistemului dreptului.
57. Criteriile de constituire a sistemului dreptului.
58. Diviziunea dreptului în drept public şi drept privat.
59. Corelaţia dintre sistemul de drept, sistemul juridic şi sistemul legislativ.
60. Conceptul realizării dreptului.
61. Formele de realizare a dreptului.
62. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare şi executare a normelor juridice.
63. Realizarea dreptului prin activitatea de aplicare a normelor juridice de către organele de stat
competente.
64. Noţiunea şi trăsăturile actului de aplicare.
65. Fazele procesului de aplicare a dreptului.
66. Lacune în drept.
67. Analogia dreptului şi analogia legii.
68. Noţiunea şi scopul interpretării normelor juridice.
69. Formele de interpretare a normelor juridice.
70. Metodele de interpretare ale normelor juridice.
71. Rezultatele (limitele) interpretării normelor juridice.
72. Conceptul conştiinţei juridice.
73. Funcţiile conştiinţei juridice.
74. Formele conştiinţei juridice.
75. Conceptul culturii juridice.
76. Conceptul raportului juridic.
77. Premisele raportului juridic.
78. Trăsăturile raportului juridic.
79. Structura raportului juridic.
80. Subiectele raportului juridic.
81. Conţinutul raportului juridic.
82. Obiectul raportului juridic.
83.Categorii de raport juridic.
84. Coraportul dintre capacitatea juridică şi statutul juridic al persoanei.
85. Faptele juridice.
86. Noţiunea şi importanţa legalităţii.
87. Cerinţele fundamentale şi garanţiile legalităţii.
88. Noţiunea şi scopul răspunderii juridice.
89. Condiţiile şi temeiurile răspunderii juridice.
90. Principiile generale ale răspunderii juridice.
91. Formele (genurile) răspunderii juridice.
92. Circumstanţele care înlătură răspunderea juridică.
93. Consideraţii generale privind tipologia juridică.
94. Principalele sisteme juridice actuale.
95. Trăsăturile caracteristice ale familiei juridice romano-germanice.
96. Trăsăturile caracteristice ale familiei juridice anglo-saxone.
97. Fenomenul juridic în lumina adepţilor dreptului natural şi a şcolii istorice.
98. Fenomenul juridic în lumina adepţilor teoriei sociologice şi normativiste a dreptului.

VIII. RECOMANDĂRI METODICE ÎN STUDIUL TEORIEI GENERALE A


DREPTULUI

Formele de studiere a Teoriei Generale a Dreptului sunt diverse. Mai întâi de toate studentul
este obligat :

• să asiste la orele teoretice şi să facă note la prelegerile susţinute de profesor;


• să se pregătească sistematic pentru seminare, testări, examene şi alte forme de evaluare a
cunoştinţelor;
• să însuşească literatura de specialitate la disciplina Teoria Generală a Dreptului
(monografii, studii, articole etc.);
• să apeleze permanent la presa periodică de specialitate, la sursele Internet;
• să scrie referate teze şi comunicări ştiinţifice pentru a participa la diverse seminare, la
conferinţele ştiinţifice, la olimpiadele studenţeşti universitare, inter-universitare,
republicane şi internaţionale.

1. Cum să audiem şi să conspectăm o prelegere?

În eficientizarea şi activizarea muncii de sine stătătoare a studentului un loc important îl


ocupă prelegerile la T.G.D. În prelegeri este expus în mod ştiinţific şi sistematizat cursul
integral, sunt elucidate şi explicate probleme cardinale, cele mai importante ce ţin de aspectele
teoretic ale T.G.D. Concomitent, sunt analizate izvoarele de bază şi conexiunea principalelor
ramuri ale dreptului cu experienţa contemporană. De regulă, în cadrul orelor teoretice se fac
concluzii şi generalizări, se dau recomandări metodice utile studenţilor.
Din materialul prelegerii studentul trebuie să selecteze esenţialul, să perceapă planul şi
logica expunerii verbale a profesorului şi să noteze în caiet, cu propriile cuvinte tezele principale
ale subiectului studiat. O importanţă deosebită o are pregătirea prealabilă către audierea
prelegerii: în ajun să fie revăzute cele notate la prelegerea precedentă. Conspectarea prelegerii nu
trebuie să fie mecanică, cuvânt cu cuvânt sau fragmentară. Studentul va urmări la ce anume
atrage profesorul atenţia, fixând în caiet concepţii noi, definiţii, concluzii, date, cifre. Dacă în
timpul conspectării studentul nu reuşeşte să facă însemnări conform expunerii verbale a
materialului de către profesor, el trebuie să lase spaţiu liber în caiet şi să completeze ulterior
momentele omise.
Semnificativă este şi cultura scrierii, conspectării prelegerii. În caietul special pentru
prelegeri să se scrie data, denumirea şi planul temei. Pe fiecare pagină trebuie să fie lăsate câmp
de cca. 4cm pentru însemnările şi întrebările proprii care pot apărea pe parcursul lecţiei. Este
necesar a nota planul lecţiei, literatura recomandată, de a repartiza materialul pe pagini uniform,
de evidenţiat prin subliniere ideile şi tezele principale, de a folosi alineatul şi titlurile, cifrele
arabe şi romane, de scris concis, clar, îngrijit. Pentru o expunere concisă studentul poate folosi
abrevierile acceptate ale cuvintelor.
În cazul în care nu se reuşeşte a conspecta totul în timpul prelegerii, este necesar ca
studentul în aceeaşi zi, când materialul e încă proaspăt în memorie, să recitească atent
însemnările, să facă corectările necesare, să restabilească tezele, definiţiile omise, să evidenţieze
cu diferite culori cele mai importante probleme. Formele unei asemenea activităţi sunt
individuale. De aceea, conspectele străine nu pot fi folosite. Fiecare student este obligat să
lucreze de sine stătător.
De remarcat că, expunerea, chiar cea mai minuţioasă a materialului la prelegere, nu poate
să conţină întregul volum de cunoştinţe la disciplina respectivă. Studenţii care, în timpul
pregătirii pentru seminare sau examen, se limitează doar la studierea conspectelor de prelegeri şi
nu examenează sistematic manualele, studiile monografice şi izvoarele recomandate de profesor,
comit o mare greşeală. După cum, de asemenea, greşesc şi unii studenţi care ignorează
frecventarea prelegerilor, presupunând că vor studia de sine stătător numai materialul din
manuale.

2. Conspectarea surselor bibliografice.

O componenţă indispensabilă şi o garanţie a unor rezultate optimale este conspectarea


surselor bibliografice. Iată de ce, pentru a însuşi profund şi a memoriza materia, este necesar de a
face însemnările pe marginea lecturii izvoarelor studiate, dintre care cele mai eficiente sunt:
extrasul, planul, referatul, conspectul, citatul. Conspectarea izvoarelor urmează a fi efectuată în
ordinea stabilită la fiecare temă a cursului, într-un caiet special, cu câmp de 4 cm, pentru notarea
datelor suplimentare şi a meditaţiilor proprii. La începutul conspectului se indică denumirea
izvorului studiat, autorul, data apariţiei etc. Pentru evidenţierea tezelor importante poate fi
folosite pixurile colorate, diferite paranteze, semne convenţionale, de exclamare etc. Toate
acestea vor facilita studentului să se orienteze mai lesne şi liber în conspect, să găsească mai
operativ momentele ce îl interesează.
* Extrasele sunt pasaje neschimbate dintr-un text. Ele conţin teze teoretice, definiţii, concepţii.,
date statistice, cronologice etc. În timpul studierii izvorului adesea apar sugestii, analogii
interesante etc. de aceia este util de a completa extrasele cu concluzii proprii. În paranteze, după
textul extras, pot fi indicate fapte din prezent ce confirmă justeţa şi actualitatea subiectului.
Extrasele şi însemnările redau anumite sugestii din izvorul studiat. Deseori, însă, este important
de a exprima ceia ce prevede izvorul în întregime, de a dezvălui conţinutul acestuia. În acest caz
studentul recurge la întocmirea planului.
* Planul este o enumerare laconică, într-o anumită ordine, a ideilor principale ale izvorului
studiat. La întocmirea planului se recomandă a medita încă o dată asupra conţinutului a
evidenţia momentele esenţiale, a stabili consecutivitatea şi integrarea lui. Planul, bineînţeles, nu
dezvăluie în întregime conţinutul, însă el facilitează la restabilirea în memorie a textului citit.
* Tezele, în comparaţie cu planul, constitue o formă mai completă de însemnări. Ele conţin ideile
principale ale textului expuse succint şi într-o formă afirmativă. În timp ce planul reliefează doar
problemele, tezele exprimă concis conţinutul principal al izvorului.
* Conspectul este o expunere a conţinutului principal al izvorului , lipsită de repetare şi de
elemente secundare. El include toate tipurile precedente de însemnări şi este forma de bază a
muncii individuale a studentului. Vorbind la figurat, planul este scheletul, iar conspectul este
scheletul suplimentat cu „ carne şi sânge” – argumente, citate, fapte, exemple şi concluzii. Deşi
conspectul nu poate să înlocuiască izvorul (lucrarea, documentul etc.), el îi serveşte studentului
să restabilească în memorie conţinutul principal al lucrării. Experienţa metodico-didactică relevă
că nu poate fi începută conspectarea unui izvor la T.G.D., fără a înţelege conţinutul lui, fără a
determina ce este principalul şi ce este secundar în acesta. Conspectul trebuie să fie clar, bine
încheiat logic, laconic şi citeţ. Există o regulă: conspectul alcătuit pentru sine trebuie să fie
înţeles şi de alţii.
* Citatul este o parte de text, copiat fără nici o schimbare din izvor. Citatul trebuie luat în
ghilimele, pe câmpul caietului se indică pagina de unde a fost selectat.

3. Ce este seminarul?
Seminarul este cea mai importantă formă de studiere şi de evaluare academică a
cunoştinţelor studenţilor în şcoala superioară. În procesul de învăţământ, seminarul , de regulă,
urmează după prelegere. La seminar sunt planificate cele mai importante şi complicate probleme
pentru studiere individuală.
Scopul seminarelor este de a-l ajuta pe student să însuşească mai profund problemele
principale ale cursului, actele normative, de a-i forma deprinderi de analiză independentă a
izvoarelor, de meditaţie, discuţie liberă, de a face legătura necesară dintre teorie şi practica
jurisprudenţei, de a ţine referate şi discursuri în faţa publicului, precum şi de a preciza şi
concretiza întrebările, apărute pe parcursul pregătirii pentru seminar.
Forma de bază a seminarului este seminarul-colocviu, când toţi studenţii unei grupe
academice participă activ la convorbirea desfăşurată asupra celor mai importante aspecte ale
temei studiate. Deseori se mai practică şi alte tipuri de seminare. Este vorba de seminarele
combinate, cu prezentarea şi discutarea referatelor pregătite de studenţi, şi de seminarele de
cercetare.. La seminar fiecare student trebuie să asculte atent colegii de grupă şi să ia parte la
discutarea problemelor examinate.
În perioada de pregătire către seminar (de regulă, timp de o săptămână), studentul va
studia tema respectivă din manual şi conspectul prelegerii, literatura suplimentară recomandată,
va nota momentele neînţelese şi va face însemnările în caietul pentru seminare. Pe lângă aceasta,
studentul trebuie să-şi întocmească planul desfăşurat sau tezele pentru fiecare punct din planul de
seminar, să mediteze în ce mod va folosi în timpul răspunsului conspectele, bibliografia
suplimentară recomandată. În cadrul discuţiilor studentul se va strădui să expună materia cu
cuvinte proprii, evitând lectura mecanică a conspectului pregătit de el. Studenţii care au primit
note insuficiente sau au absentat de la seminar, sunt obligaţi până la următorul seminar să
lichideze restanţele academice.

Sistemul responsabilităţii fiecăruia pentru rezultatele grupei, exigenţa faţă de participanţii


la seminar nu numai din parte profesorului, ci şi din partea întregului colectiv al grupei, constitue
condiţii necesare pentru realizarea cu succes a seminarelor.

4. Ce este consultaţia?
Se disting consultaţii de două tipuri: pentru un grup / torent academic şi individuale. Scopul
consultaţiei pentru un grup este de a acorda ajutor studenţilor în cultivarea deprinderilor de a
munci asupra literaturii recomandate, la însuşirea conţinutului prelegerii, la conspectarea
literaturii recomandate şi pregătirea pentru seminare, testări şi examene. În cadrul consultaţiilor
profesorul indică metodele concrete de studiere, stimulează munca studenţilor asupra literaturii
recomandate, documentelor şi actelor normative de drept. În scopul însuşirii mai profund a
cursului de Teorie Generală a Dreptului şi crearea atmosferei creative la seminar profesorul va
numi pe unii studenţi să pregătească referate şi comunicări pentru seminar cît şi oponenţii
acestora.
Consultaţia individuală este orientată spre a îndruma şi a controla munca fiecărui student,
de a examina posibilităţile şi capacităţile lui, lacunele în însuşirea cursului. Un obiectiv
important al consultaţiilor individuale este acordarea de ajutor pentru pregătirea comunicărilor la
seminare, la conferinţele ştiinţifice şi teoretice, precum şi la scrierea referatelor, elaborarea
tezelor.

5. Ce este referatul?

Referatul la T.G.D. reprezintă o lucrare scrisă de sine stătător de către student la o temă
bine determinată. Orice referat este pregătit sub conducerea profesorului în baza monografiilor
de specialitate, studierii actelor normative, legilor concrete, culegerilor de documente şi articole,
materiale din presa periodică etc.
Lucrul asupra referatului este una din cele mai importante modalităţi de însuşire
teoretico-cognitivă şi prezentare practică a unei probleme. În cadrul pregătirii referatelor se
formează deprinderi de a lucra individual şi de a aborda o problemă ştiinţifică făcând apel la
sursele bibliografice, la documentele şi actele normative etc. Referatele prezentate la orele de
seminar sau la conferinţe constitue o primă experienţă ştiinţifică pentru un viitor specialist în
jurisprudenţă.
În timpul studierii Teoriei Generale a Dreptului fiecare student este obligat să scrie câte
un referat şi să-l prezinte în termenul stabilit de profesor. Subiectele referatelor se împart între
studenţi, de regulă, pe principiul benevol, la începutul studierii cursului. În cazul în care referatul
s-a bucurat de o apreciere, profesorul poate să-l recomande la conferinţe universitare şi
interuniversitare.
Prin caracterul său, referatul este un studiu de sine stătător ghidate de profesor, care
fundamentează o problemă teoretică şi se bazează pe actele normative şi literatura recomandată.
În referat tema va fi dezvăluită multilateral, logic, succesiv, vor fi expuse subiectele planului. Nu
se admite copierea mecanică a fragmentelor din lucrările recomandate. Volumul referatelor
prezentate la seminare este de 10-15 pagini scrise de mână ori de 5-7 pagini culese
(dactilografiate). Referatele pentru concurs vor fi de 25-45 pagini culese.
Structura tradiţională a unui referat este următoarea: introducere, conţinutul şi încheiere.
Introducerea constitue o explicare a titlului lucrării şi trebuie să reflecte actualitatea temei
abordate, gradul de cercetare în literatura ştiinţifică, scopul, obiectivele, metodele şi direcţiile de
cercetare. Se menţionează, de asemenea, gradul de actualitate, importanţa ştiinţifică şi practică a
referatului, se indică obiectul investigaţiei şi baza empirică de cercetare.
Conţinutul este divizat în mai multe puncte de reper sau capitole cu subcapitole. Primul
punct, de regulă, are un caracter teoretic, al cărui scop rezidă în dezvăluirea esenţei obiectului de
investigaţie. Capitolele (subcapitole) ce urmează detaliază subiectul cercetării.
Încheierea – în cadrul acestea studentul generalizează rezultatele investigaţiei,
evidenţiază concluziile la tema cercetată, formulează recomandările şi propunerile pentru
implementarea sau analiza lor în procesul de studii, în cadrul investigaţiilor ştiinţifice ulterioare
sau în cele practice.
Expunerea materialului urmează a fi consecventă şi maximum de clară, cu concluzii
laconice la fiecare compartiment şi cu respectarea canoanelor limbii literare. Citatele utilizate
trebuie să fie exacte, cifrele – să fie prezentate comparativ. Se recomandă folosirea materialului
ilustrativ. Se va determina unde şi care scheme, diagrame, alte materiale ilustrative vor fi plasate.
Scrierea corectă a aparatului ştiinţific este, de asemenea, importantă la pregătirea
referatului. Citatele şi datele statistice trebuie să fie exacte, însoţite de trimiteri corespunzătoare
la izvoare şi note necesare la sfârşitul referatului. În note se indică: numele şi prenumele
autorului, titlul cărţii, sau al articolului, locul şi anul ediţiei, pagina.
În cadrul seminarului referatul se prezintă timp de 8-10 minute după aceasta urmează discuţia
cu participarea colegilor de grupă. Discuţia va fi activă, dacă se vor desemna şi pregăti referenţi
din timp. Aceştea vor studia profund problema şi vor fi atenţi le expunerea conţinutului. În
timpul prezentării referatului studentul trebuie:
• să dea dovadă de cunoaşterea profundă a limbii literare;
• să posede o înaltă cultură a vorbirii;
• să manifeste expresivitate şi o bună cunoaştere a materiei;
• să fie explicit şi atent la întrebările din partea audienţii;
• să se îngrijească de aspectul estetic exterior;
• să demonstreze o bună ţinută în faţa auditoriului;
• să stabilească un contact armonios şi creativ cu colegii;
După prezentarea referatului şi încheierea discuţiei, cadrul didactic efectuează o generalizare,
evaluând calitatea muncii realizate de autor şi participarea studenţilor la discuţii.

6. Evaluareacurentă şi finală: testul şi examenul


Conform actelor normative ale Republicii Moldova care reglementează procesul de
studiu în învăţământul universitar, studentul este supus examinării. În acest sens, cadrele
didactice folosesc mai multe forme de evaluare academică a cunoştinţelor acumulate de
discipolii lor pe parcursul anului de studii. Atât testările, cît şi examenele cer de la studenţi o
pregătire sistematică, minuţioasă şi oportună. Cele mai răspândite forme de evaluare a
cunoştinţelor studenţilor sunt: testul şi examenul.
• Testul la T.G.D., realizat în formă scrisă sau orală, presupune verificarea cunoştinţelor pe
module (blocuri) didactice, care sunt însuşite de studenţi într-o scurtă perioadă de timp.
Periodicitatea testărilor depinde de numărul orelor de curs. Cadrul didactic indică din timp
temele şi subiectele pentru testare.
• Examenul la T.G.D. se susţine după studieria întregului curs. Examenul este realizat în
baza biletelor, în scris sau verbal. Subiectele pentru evaluarea examinaţională le sunt
oferite studenţilor fie la începutul cursului, fie cu cel puţin o lună înainte sesiunii.
Cunoştinţele se apreciază în baza sistemului de 10 puncte. În timpul pregătirii pentru
răspunsul la examen, studenţii pot să folosească de programul cursului. Nota Bene! De
regulă, nota finală constitue media reuşitei studentului pe parcursul perioadei studiului
Teoriei Generale a Dreptului şi este compusă din : media reuşitei la seminare; media
notelor la testările curente; nota la teză, nota de examen şi coeficientul frecvenţei la orele
teoretice şi practice ale cursului. La evaluarea finală se ţine cont şi de calitatea
conspectelor.

7. Cum să scriem o lucrare la domiciliu, o teză de an sau de licenţă?

7.1. Generalităţi
Scrierea lucrării de domiciliu, a referatului de licenţă constitue un proces de creaţie prin
care se fac cunoscute rezultatele unei cercetări. Aceste forme de activitate ştiinţifică solicită
din partea studenţilor un efort considerabil. Ei urmează să cunoască mai profund materia
teoretică privitoare la problema supusă investigaţiei.
• Lucrarea de domiciliu este prima lucrare cu caracter ştiinţific elaborată de un student ce
practică forma de studii cu frecvenţă redusă, ce urmează rezultatele acumulate în cadrul
cercetării unui aspect al problemei supuse investigaţiei. Prin caracteristicile sale, lucrarea
de domiciliu / de control are tangenţe cu referatul.
• Referatul este a doua lucrare ştiinţifică executată în baza cunoştinţelor şi capacităţilor
acumulate de student în perioada studiilor unui an academic. Cunoştinţele teoretice şi
practice, obţinute la orele teoretice şi de seminar, vin să-l ajute pe student să elaboreze
mai lesne, dar profund tema de studii. La elaborarea referatului de an se va analiza
bibliografia problemei, se vor aplica metodele de cercetare cunoscute..
• Referatul de licenţă o cercetare efectuată la etapa finală a procesului de instruire şi
serveşte drept bază a hotărârii Comisiei de Examinare de Stat pentru confirmarea
calificării de specialist cu studii superioare universitare (la înmânarea diplomei de
licenţă). Referatul de licenţă este elaborată pe parcursul mai multor ani de studiu, la baza
căreia se află, de regulă, tezele de an.

7.2. Etapele elaborării


• Determinarea problemelor de cercetare şi stabilirea titlului.
• Selectarea materialului teoretic şi faptic:
a) identificarea şi consultarea surselor bibliografice;
b) consultarea autorului, indiciilor bibliografici, paginilor şi a tuturor celor considerate
utile pentru regăsirea mai operativă a sursei solicitate;
• Stabilirea planului şi discutarea lui cu conducătorul ştiinţific.
• Scrierea primei versiuni şi discutarea manuscrisului cu conducătorul ştiinţific.
• Prelucrarea observaţiilor şi sugestiilor, transcrierea textului pentru discutarea din
nou a manuscrisului cu conducătorul ştiinţific sau prezentarea versiunii a doua ca
versiune finală.

7.3. Structura
• Foia de titlu a lucrării cuprinde următoarele denumiri:
a) instituţia de învăţământ;
b) catedra la care a fost realizată;
c) autorul ei ( prenumele şi numele studentului, anul, specialitatea);
d) titlul lucrării (de domiciliu sau a referatului de an);
e) conducătorul ştiinţific (numele şi prenumele, titlul ştiinţific şi gradul didactic);
f) localitatea şi anul.
• Planul se plasează după foaia de titlu.
• Introducerea constitue o explicare a titlului lucrării şi reflectează actualitatea temei alese,
gradul de cercetare a acestei teme în literatura ştiinţifică, scopul, obiectivele şi direcţiile
de cercetare; se menţionează gradul de inovaţie, însemnătatea ştiinţifică şi practică; se
indică obiectul investigaţiei şi baza empirică de cercetare.
• Conţinutul este divizat în puncte de reper – pentru lucrarea de domiciliu şi în capitole şi
subcapitole – pentru teze. Primul capitol al referatului are, de regulă, un caracter teoretic,
al cărui scop îl constituie dezvăluirea esenţei obiectului de investigaţie. Capitolele ce
urmează detaliază subiectul cercetării.
• Încheierea – în cadrul ei studentul generalizează principalele idei rezultate din
investigaţia sa or, concluziile autorului referatului, formulează recomandările şi
propunerile pentru implementarea şi/sau utilizarea lor în procesul de studiu, în cadrul
investigaţiilor ştiinţifice sau în practică. Referatul de licenţă conţine, în mod obligatoriu,
un rezumat al lucrării realizate.
• Notele, or, aparatul ştiinţific sunt obligatorii pentru tezele de an şi de licenţă. De obicei,
ele sunt plasate fie la sfârşitul lucrării. Ele atestă folosirea unui spectru larg de studii,
articole sau izvoare, studiate de student în timpul elaborării lucrării.
• În listele de referinţe bibliografice situate la sfârşitul lucrării textului referatului,
referinţele sunt într-o succesiune numerică, corespunzătoare ordonării citărilor în text sau
în ordine alfabetică a primului emitent.
• Citarea, forma scurtă a referinţei înserată în text între parantezele pătrate, permite
identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideia comentată etc.
• Numerele, prezentate sub forma de idei între paranteze pătrate, înserate în text, trimit la
document în ordinea în care ele sunt citate pentru prima dată. Citările următoare primese
acelaş număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale unui document,
după numărul respectiv poate fi data şi paginaţia, de exemplu [8, p.231].
• Anexele pot include tabele, diagrame, scheme, desene, fotografii etc.

7.4. Asigurarea bibliografică a referatului:


• Referinţa bibliografică conţine următoare elemente:
a) numele şi iniţialele autorului, prenumele şi alte elemente secundare se notează după
nume
b) titlul (denumirea lucrării);
c) indicii de subtitlu (ediţia, volumul etc.)
d) indicii de titlu (locul editării, denumirea editurii, anul);
e) caracterizare cantitativă (numărul de pagini).
Ex.: Gh., Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997, p. 203.
• În cazul în care lucrarea este o parte componentă a unei culegeri ori a unei reviste, după
denumire fie că urmează două bare (//), fie că se foloseşte cuvântul „în”, urmate de
descrierea bibliografică a culegerii, revistei, anul paginaţia părţii.
• Actele normative se scriu astfel: Codul penal al Republicii Moldova, din 15.06.03.,
Partea generală, Art.4. Principiul umanismului.
• Prezentarea anexelor:
a) fiecare anexă va începe din pagină nouă cu indicaţia în colţul de sus din dreapta
„ANEXĂ”;
b) anexa are, de obicei un titlu;
c) dacă lucrarea are mai multe anexe, ele se numerotează succesiv cu numere arabe, mai
rar cu cifre romane;

7.5. Reguli privind aspectul grafic al referatului.


• Volumul lucrării de domiciliu de regulă este de cca. 20-25 pagini de text în manuscris sau
10-15 pagini de text dactilografiat; al referatului de an de cca. 25-30 pagini de text
dactilografiat, iar referatului de licenţă – de cca. 60-70 pagini dactilografiate sau la
computer.
• Lucrarea de domiciliu, referatul anuală sau referatul de licenţă se prezintă pe foi
standarde, formatul A-4, pe o singură parte a hârtiei.
• Paginile procesate la calculator au câmp în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta – 10
mm, jos – 25 mm. O pagină de text a lucrării va fi culeasă la 1,5, mărimea literelor fiind
„12”.
• Se admite utilizarea majuscule la scrierea titlurilor, fontul 14, evidenţieria anumitor
cuvinte cu Bold.
• În teză nu se admit însemnări. corecţii, conturării de litere, ştersături, pete, adăugări la
pagină etc.
• Imprimarea referatului pe hârtie trebue să fie bună. (literele semnele trebue să aibă
aceiaşi intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansamblu) astfel ca să asigure
reproducerea clară a acesteia prin xerografie.
Foile se numerotează în partea de jos (în mijloc sau în dreapta) începând cu introducerea. Foaia
de titlu şi cuprinsul se iau în calcul, dar nu se numerotează cu cifrele 1 sau 2. Deci, pe prima
pagină a textului (a introducerii) se va nota cifra 3.
• Fiecare punct de reper al lucrării de domiciliu sau capitol al referatului începe din pagină
nouă.
BIBLIOGRAFIE:
1. Boboş Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.
2. Baltag D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.
3. Baltag D., Guţu A.,Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002,
4. Baltag D., Teoria răspunderii şi responsabilităţii juridice, 2007.
5. Baltag D., Teoria general[ a dreptului. Sinteze pentru examen. 2009.
6. Baltag D., Общая теория права. Курс лекций. 2009.
7. Banciu I. D., Control social şi sancţiuni sociale, Hiperion, 1992.
8. Baciu R., Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de fapta lucrului, Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
9. Ceterchi I., Craiovan I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.
10. Ciobanu D., Introducere în studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
11. Corbian Ion, Teoria generală a dreptului, Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
12. Craiovan Ion, Tratat elementar de teorie generală a dreptului, All Beck, Bucureşti, 2001.
13. Dogaru I., Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova, 1998.
14. Dogaru Ion, Teoria generală a dreptului, Curs de bază, Ed. Ştiinţa, Bucureşti, 1999.
15. Djuvara M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1996.
16. Deleanu I., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
17. Demeter I., Aplicarea dreptului în teoria generală a dreptului, 1997.
18. Deleanu I., Prezumţiile de drept, Ed. Dacia, 1981.
19. Dobrinescu I., Introducere în logica juridică, Bucureşti, 1996.
20. Dvoracek, M., Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1996.
21. Eremia C., Interpretarea juridică, Ed.ALL, Bucureşti, 1998.
22. Florea M., Responsabilitatea acţiunii sociale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976.
23. Huma Ioan, Introducere în studiul dreptului, Iaşi, 1993.
24. Hart H., Conceptul de drept. Ed.Sigma, 1999.
25. Ionescu, C., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
26. Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1998.
27. Lupu Gh., Teoria generală a dreptului, Chemarea, Iaşi, 1999.
28. Luburici Ioan, Teoria generală a dreptului, Oscar, Bucureşti, 2002.
29. Mrejeru I., Tehnica legislativă, Ed. Academiei, Bucureşti, 1979.
30. Mazilu D., Teoria generală a dreptului, All Bleck, Bucureşti, 1999.
31. Muraru I., Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1997.
32. Mihai, Gh., Fundamentele dreptului. Argumente şi interpretare în drept, Lumina Lex,
Bucureşti, 1999.
33. Molaurie Philippe, Antologia gândirii juridice, Bucureşti, 1992.
34. Motica Radu Ion, Teoria generală a dreptului, All Dleck, Bucureşti, 2001.
35. Negru B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.
36. Negru B., Cojocaru V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1997.
37. Naschitz A., Teoria şi practica în procesul de creare a dreptului, Ed., Academiei, Bucureşti,
1969.
38. Popa N., Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, 1996.
39. Popa N., Teoria generală a dreptului, All Bleck, Bucureşti, 2002.
40. Popa Carmen, Teoria generală a dreptului, Lumina Lex, Bucureşti, 2001
41. Popescu S., Statul de drept, Bucureşti, 1998.
42. Popescu A., Teoria generală dreptului, Bucureşti, 1999
43. Popescu S. Teoria generală a dreptului, lumina Lex, Bucureşti, 2000.
44. Speranţia E., Introducere în filozofia dreptului, 1946.
45. Ursan I., Principalele şcoli şi curente în gândirea juridică, Chişinău, 1998.
46. Vrabie G., Popescu, S., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.
47. Voinea M., Sociologia dreptului, Bucureşti, 1994.
48. Voicu Costică, Teoria generală a dreptului, Actami, Bucureşti, 1998.
49. Voicu Costică, Teoria generală a dreptului, Lumina Lex, 2001.
50. Voicu Costică, Teoria generală a dreptului, Sylvi, Bucureşti, 2000.
51. Romoşan I., Vinovăţia în dreptul civil român, ALL Beck, Bucureşti, 2000.
52. Zlătescu V., D., Introducere în logistica formală, 1995.
53. Zlătescu Victor Dan, Drept privat comparat, Bucureşti, 1997.
54. Zlătescu Victor, Relatările metodei comparative în studiul dreptului. Studiu de drept
românesc, 1989, nr.1.
55. Zlătescu Victor, Mari sisteme de drept în gândirea juridică, Bucureşti, 1998.
56. Алексеев С., Общая теория права, Москва, 1981.
57. Алексеев С., Общая теория права, Учебник для вузов, Норма, Москва, 2000 г.
58. Бабаев В. К., Баранов В. М., Толстых В. А., Теория права и государства в схемах и
определениях., Учебное пособие, Москва, 2000 г.
59. Бержел В. К., Теория права и государства, Ноте Бене, Москва, 2001 г.
60. Глущенко В. В., Теория государства и права, Системно-управленческий подход,
ООО НПТС Крылья, Москва, 2003 г.
61. Козарев А. И., Теория государства и права, Унити, Москва, 2000 г.
62. Клименко А. В., Румпина В.В., Теория государства и права, Мастерство, Москва,
2002 г.
63. Косарева А. И., Теория государства и права, Унити, Москва, 2000 г.
64. Комаров С., А., Теория государства и права, Москва, 2001.
65. Комаров С. А., Краткий учебник для вузов, Норма, Москва, 2003 г.
66. Ливс Л., Источники права, 1981.
67. Лазарев В.В., Общая теория права и государства, Москва, 1997.
68. Лазарев В.В., Липен С.В., Общая теория права и государства, Учебник для вузов,
Спарк, Москва, 2001 г., 511 ст.
69. Марченко М., Общая теория государства и права, Москва, 1998.
70. Малко А.Б., Матузова Н.И., Теория государства и права, Юрист, Москва, 2001 г.
71. Михаев Р.Т., Теория государства и права, Учебник для вузов, Приор, Москва, 2001 г
72. Михаев Р.Т. Хрестоматия по теории государства и права, политологии, истории и
политических правовых учений, Приор, Москва, 2000 г.
73. Нерсесянс В. С., Общая теория права и государства, Учебник для вузов, Норма-
Инфрам, 1999 г.
74. Нерсесянс В. С., Проблемы теории государства и права, Норма-инфрам, 2001.
75. Протасов В., Н., Теория права и государства, Москва, 2001.
76. Рене Давид, Основные правовые системы современности, (сравнительное право),
Москва, 1998.
77. Сурих В. М., Теория государства и права, Учебник, Юридический дом «Юст», Москва,
2001 г.
78. Спиридонов Л. И., Теория государства и права, Проспект, Москва, 2001 г.
79. Хропанюк В. Н., Теория государства и права, С.Н., Москва, 2001 г.
80. Черданцев А., Реализация права и свободы толкования, Свердловск, 1990.
81. Черданцев А., Теория государства и права, Учебник для вузов, Москва, 2002.
82. Unele consideraţii referitor la responsabilitatea şi răspunderea juridică a funcţionarilor
publici.// Comunicare la Conferinţa ştiinţifică internaţională “Integritatea în serviciul public:
repere etice”.
83. Statul şi societatea în contextul integrării europene: probleme de responsabilitate şi
interacţiune juridică. // Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale “Dreptul
naţional în contextul proceselor integraţioniste europene”, IRIM, Chişinău, 22 decembrie
2006.
84. Некоторые проблемы в изучений институты юридической ответственности//
Материалы международный конференций «Теория и практика судебный экспертизы в
современных условиях», Москва, Международная Юридическая Академия, 14-15
Февраля 2007 г.
85. Уголовно-процесуальный Кодех Р.Молдова – регламентация, задержания и ареста в
соответсвий Европейскими стандартами.
86. Unele aspecte ale evoluţiei reformei judiciare şi de drept în R. Moldova.// Materialele
conferinţei ştiinţifice “Sympossia professorum”, 14-15 octombrie, 2006, ULIM.
87. Unele consideraţii referitor la conţinutul răspunderii constituţionale.// Materialele conferinţei
ştiinţifice “Sympossia professorum”, 14-15 octombrie, 2006, ULIM.
88. Unele aspecte ale evoluţiei conceptului de răspundere socială.// Analele ştiinţifice ale
Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI R.Moldova. Ediţia a VII-a, Chişinău, 2006.
89. Legea talionului – pedeapsă, sancţiune şi principiu de răzbunare în antichitate.// Analele
ştiinţifice ale Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI R.Moldova. Ediţia a VII-a, Chişinău,
2006.
90. Unele consideraţii ale evoluţiei conceptului răspunderii juridice în istoria gîndirii politico-
juridice. // Revista naţională de drept, nr 1., 2007.
91. Abordarea ştiinţifică a conceptului răspunderii juridice în ştiinţa teoretico-juridică
contemporană. // Revista naţională de drept, nr.2, 2007.
92. Probleme metodologice ale teoriei răspunderii juridice. // Revista naţională de drept, nr.4,
2007.
93. Dimensiunea normativ-socială a răspunderii juridice. // Revista naţională de drept, nr. 5,
2007.
94. Unele consideraţii în necesitatea elaborării unei teorii ştiinţifice asupra responsabilităţii şi
răspunderii juridice.// Analele ştiinţifice ULIM.
95. Unele aspecte referitor la funcţiile răspunderii juridice.// Analele Academiei de Poliţie
(profilul Analele, 2007, Ediţia VII, 2007)