Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

NUME: Costache Andreea Cristina

FUNCTIA: Student
FACULTATEA: Facultatea de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor
SPECIALIZARE: Ingineria si Managementul Afacerilor
GRUPA : 1534

Managementul calitii
mbuntirea calitii pentru produsul
Televizor LED Smart Orion, 81 cm

CUPRINS:
Capitolul I:
1.1
Conspect
o Caracteristici produs...............................................................................................3
o Funciile produsului.................................................................................................4
o Proces + Procesul de producie al unui produs......................................................5
1.2

Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o Caracteristici...........................................................................................................6
o Funcii.....................................................................................................................7
o Proces + Procesul de producie..............................................................................8

Capitolul II:
2.1
Conspect
o QFD + Caracteristicile calitative stabilite prin QFD.......................................................9
2.2

Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o
o
o
o
o

Obiectivele i scopul metodei QFD..............................................................................10

Tabel cu identificarea cerinelor clienilor.....................................................................10
Tabel caracteristici tehnice...........................................................................................11
Matricele de relaii i corelaii.......................................................................................11
Concluzii.......................................................................................................................13

Capitolul III:
3.1
o

Conspect
Nivelul tehnic.....................................................................................................................15

3.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o Obiectivele i scopul metodei STEM.................................................................................16
o Aplicarea pailor................................................................................................................16
o Concluzii............................................................................................................................18
Capitolul IV:
4.1 Etapele desfurrii analizei valorii................................................................................19
4.2 Concluzii............................................................................................................................22
Bibliografie...........................................................................................................................................26

Capitolul I
1.1 Conspect
o Caracteristici produs
In condiiile diversificrii i nnoirii rapide a ofertei de mrfuri, creterii continue a exigenelor
clienilor, calitatea produselor a devenit un factor determinant al competitivitaii intreprinderilor.
La nivel macroeconomic, calitatea produselor este evaluat tot mai mult in strans legatur cu
calitatea vieii. Se acorda o importan deosebit diminuarii impactului ambiental negativ fiind
introduse o serie de restricii, reglementri i standarde referitoare la protecia sntii oamenilor si a
mediului inconjurator.
Produsul reprezinta un bun material obinut printr-un proces de munc i care satisface o
anumita dorin. Acesta insumeaz o serie caracteristici. Caracteristica reprezint o insusire specific,
un parametru al produsului care il difereniaz de celelalte.
Dimensiunile calitii pentru produs sunt de 3 tipuri: Tipologice, Calitative si Nesemnificative.
a) Caracteristicile tipologice sunt comune unor clase de produse si descriu principalele
funcii ale produsului. Pentru a se putea face comparaie intre mai multe produse
aceste caracteristici trebuie sa fie identice.
b) Caracteristicile calitative descriu particularitile obiective ale produselor.Acestea
trebuie identificate in cele trei perioade din viaa produsului: industrial, comercial si
de utilizare.
Astfel caracteristicile calitative sunt grupate in caracteristici de proces, de baz i de
utilizare.
Caracteristicile de proces trebuie deseori luate in coniderare. Dupa ce
s-au observat anumite anomalii in timpul uitilizrii produselor, beneficiarii
au inceput sa trimit reprezentani pentru a urmri procesul de
productie, deoare legea le permitea acest lucru. Nu toate caracteristicile
procesului tehnologic constituie caracteristici de proces pentru produs.
Caracteristicile de baza au rol direct in funcionalitatea produsului.
Acestea sunt de mai multe tipuri, cele mai importante fiind cele
funcionale (includ parametri tehnici, dimensiuni, greutate, fiind descrise
in cartea tehnic a produsului); economice (includ cheltuielile necesare
exploatrii, intreinerii, montajului, consumurile energetice etc.) estetice
(se refer la forma, proportii, culoare gradul de finisare, simplitate) i
sociale ( se refer la gradul de poluare, ergonomie, comfort, nivel de
radiaii).
Caracteristicile de utilizare descriu comportarea produsului in timp.
Din aceasta clas fac parte fiabilitatea (proprietatea produsului de a
funciona un timp far a se defecta), disponibilitatea ( capacitatea
produsului de a funciona la un moment dat), mentenabilitatea (
proprietatea produsului de a se repara intr-un timp mai mic decat timpul
dat) conservabilitatea, accesibilitatea, sigurana in munca ( capacitatea
de a funciona far s produc catastrofe).
c) Caracteristicile nesemnificative
Unele caracteristici pot fi nesemnificative din punct de vedere al cientului dar
eseniale din punct de vedere al productorului.
3

o Funciile produsului
Funcia este o nsuire/ o calitate esenial a produsului, care-i determin acestuia un efect util
n raport cu utilizatorul i mediu.
Produsul este definit ca un ansamblu de utiliti pe care acesta le are prin funciile lui.
Suma tuturor funciilor produsului, care satisfac cerinele utilizatorilor constituie valoarea de
ntrebuinare total a produsului.
Un produs este creditat ca valoros dac posed funciile cerute pe pia. O funcie cerut (deci
necesar) dar nerealizat nu poate fi compensat de alte funcii.
Exist mai multe criterii de clasificare a funciilor produselor, cel mai important i mai raional
fiind modul cum acestea sunt percepute de cumprtori.
Dup importana lor, funciile se clasific n funcii principale i funcii auxiliare.
Funciile principale sunt funciile care corespund scopului esenial cruia i este
destinat produsul i contribuie direct la realizarea valorii de ntrebuinare a produsului.
Aceste funcii principale (de baz sau fundamentale) sunt funciile care motiveaz
conceperea produsului.
Funciile auxiliare sunt funcii care servesc la realizarea funciilor principale,
contribuind indirect la realizarea valorii de ntrebuinare a produsului i fiind
subordonate funciilor principale. Aceste funcii sunt obiective.
Pe de alt parte, funciile auxiliare nu sunt funcii inutile, raiunea lor de existen este aceea
c ele condiioneaz realizarea unor alte funcii principale obiective sau subiective. ns, n practic, sa constatat c funciile auxiliare sunt cele mai scumpe funcii, reprezentnd o cot remarcabil a
costului produsului.
Numrul funciilor auxiliare care sunt necesare pentru realizarea funciilor principale ale unui
produs evideniaz simplitatea sau complexitatea produsului, fiind o consecin direct a
profesionalismului celor din proiectare.
Faptul c funciile auxiliare nu contribuie direct la valoarea de ntrebuinare a produsului (ci
indirect) nu trebuie s conduc la concluzia c sunt funcii inutile. Aceasta nu exclude ns
posibilitatea ca unele funcii auxiliare s fie inutile.
Dup natura lor i posibilitile de msurare, precum i dup modul cum sunt percepute
de utilizatori, funciile se mpart n dou grupe mari:
funcii obiective;
funcii subiective.
Funciile obiective sunt caracterizate prin dimensiuni tehnice obiectiv msurabile cu ajutorul
uneia sau mai multor uniti de msur.
Funciile subiective sunt funciile care contribuie i ele la valoarea de ntrebuinare a
produsului ns nu au o dimensiune tehnic obiectiv perceput de ctre toi cei ce utilizeaz produsul
respectiv. Aceste funcii sunt caracterizate prin efectele psihosenzoriale i sociale (organoleptice,
estetice, de mod, de prestigiu etc.) ale produsului n cauz.
Dup contribuia lor la valoarea de ntrebuinare, funciile produsului pot fi clasificate n:
funcii necesare - fiind cele care contribuie la realizarea valorii de ntrebuinare a produsului;
funcii inutile (ne necesare) - cele care nu contribuie la realizarea valorii de ntrebuinare a
produsului.
n raport cu momentul efecturii analizei valorii produsului, funciile acestuia pot fi
clasificate n:
funcii existente, care, la rndul lor, pot fi necesare sau inutile la produsul studiat;
funcii noi, care sunt necesare i deriv din cerinele utilizatorului, acestea putnd fi adugate
produsului nou sau celui existent dup efectuarea studiului de ingineria valorii.
4

Proces + Procesul de producie al unui produs

Procesul reprezint un ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care transform

elemente de intrare n elemente de ieire.
Prin fabricaie sau "proces de producie" se nelege transformarea fizic sau chimic
a materialelor, substanelor sau componentelor n noi produse sau componente, printr-o serie
de procese. Materialele, substanele sau componentele sunt materii prime care pot fi produse ale altor
activiti de fabricaie sau sunt produse ale agriculturii, silviculturii, mineritului i industriei extractive.
Fabricaiile sunt foarte diferite. Ele pot fi difereniate, n baza multor criterii, cum ar fi:
Dup ramura industrial de activitate: industria constructoare de maini, industria chimic,
petrochimic, industria materialelor de construcii, industria de prelucrare a lemnului ,industria
uoar, industria farmaceutic.
Dup felul produsului finit: maini sau materiale procesate: combustibili lichizi, lubrifiani,
lichide de rcire (cf. standard SR EN ISO 9000:2006, punctul 3.4.2).
Dup modul de fabricare, numrul i varietatea bunurilor produse: fabricaie individual,
fabricaie n serie, fabricaie n mas.
Rezultatul unui proces de fabricaie poate fi un bun finit, n sensul c acesta este gata
pentru utilizare sau consum, sau poate fi un produs semi-finit n sensul c devine un element de
intrare pentru alt fabricaie, a unui produs mai complex. Termenul fabricaie se poate referi la un
domeniu vast de activiti umane, de la lucrri manuale (artizanale) pn la producie de nalt
tehnologie (high tech), ns n mod obinuit este utilizat pentru producia industrial, n care materiile
prime sunt transformate n bunuri finite. Fabricaia modern include toate procesele intermediare,
necesare pentru producerea i integrarea componentelor unui produs. Procesul de asamblare a
pieselor componente ale produselor fabricate este considerat unul dintre procesele componente ale
procesului de producie. Asamblarea produselor fabricate se poate realiza fie din componente produse
intern, fie din componente aprovizionate, aduse din afar. De asemenea, repararea i instalarea
echipamentelor industriale se ncadreaz n industriile de fabricaie. ntr-o abordare ca sistem,
fabricaia este un sistem de procese corelate, care interacioneaz pentru a produce ca rezultat bunuri
materiale ce vor satisface ateptrile clienilor.
Un sistem de fabricaie tipic cuprinde trei elemente: intrri n sistem, procese de
transformare (prelucrare) i ieiri din sistem. Sistemul de fabricaie preia intrrile n sistem pentru a
produce produsele pentru clieni exteriori fa de sistem.
Intrrile (inputuri) sistemului de fabricaie sunt constituite din : materiale, materii prime,
energie, maini, informaii (instruciuni, desene).
Procesele de transformare a materialelor sau materiilor prime implic un lan de operaii
mecanice sau chimice pentru transformarea intrrilor n ieiri, aceste transformri fizice sau
chimice fiind funcia sistemului. Aa de exemplu, energia electric, considerat ca unul dintre
elementele de intrare, se transform,n cazul prelucrrilor mecanice, parial n energie
mecanic i parial este utilizat pentru alimentarea echipamentelor de comand i control.
Sunt necesare ns i unele activiti care ajut la realizarea proceselor de transformare,
acestea fiind procese auxiliare i de servire (ntreinerea i repararea utilajelor, transportul
intern al materialelor i produselor etc.).
Ieirile (outputuri) reprezint "rspunsul" sistemului i pot fi bunuri (produse, piese,
subansambluri) sau materiale procesate (de exemplu, lubrifiant, lichid de rcire etc.).
Sistemele de fabricaie pot fi mbuntite atunci cnd subsistemele sau elementele sale
componente sunt mbuntite pentru a adapta sistemul ntr-un mod care aduce beneficii maxime
pentru companie.
5

1.2 Elemente teoretice adaptate produsului ales

o Caracteristicile produsului
Tabelul 1. Caracteristicile Televizorului LED Dmart Orion, 81 cm

Denumire caracteristici

Valori
CARACTERISTICI ECRAN

Diagonal

81 cm

Calitate imagine

Imagine HD (High Definition Rezoluie inalt)

Rezoluie

1366 x 768

Aspect imagine

16: 9

Luminozitate

350 cd/mp
CARACTERISTICI TIPOLOGICE

Tehnologie

LED

SMART TV

Da

Player multimedia integrat

Da
TIP TUNNER

Tunner digital

Da
TIP CONECTORI
Wirless ready
RJ45
PC
HDMI (High-Definition Multimedia Interface)
Interfa multimedia de inalt definiie
SCART (Syndicat des Constructeurs d'Appareils
Radiorecepteurs et Televiseurs) Uniunea de
producatori de radio si televizoare
Slot CI+
2

Conexiune reea

Conexiuni

Intrare USB

CARACTERISTICI SPECIALE
Open Browser (Navigator deschis)
Youtube
Facebook
Twitter
Accuweather
Daily motion
Play Jam (aplicatie)
Multilingual OSD Menu (On Screen Display) Meniu multilingv direct pe ecran
PVR Ready (Personal Video Recorder) Inregistrare video personala
Flicker
EPG (Electronic program guides) Ghid electronic de programare
6

o Funcii
In trecut Televizorul era un simplu dispozitiv electronic folosit pentru a recepiona i reda
emisiuni de radiodifuziune vizual (televiziune radiodifuzat), care difuzeaz programe de televiziune.
nceputurile televiziunii dateaz din 1923, cnd Farnsworth inventeaz iconograful un
dispozitiv pentru captarea imaginii i conversia acesteia n semnal electric.
n septembrie 1927 este realizat prima demonstraie a unei transmisii de televiziune.
n anul 1930 BBC ncepe difuzarea unui program de televiziune n mod regulat.
n anul 1936 existau aproximativ 200 de televizoare n ntreaga lume.
n 1940 este realizat un sistem de televiziune color care putea reproduce pn la 343 de linii.
Imediat dupa sfarsitul razboiului, a avut loc si o reinviere a televizorului. Oamenii au inceput sa
cumpere tot ce le era interzis in timpul razboiului, iar unul dintre "must have"-urile perioadei era
televizorul. Boom-ul pe piata televizoarelor din SUA a avut loc intre '48 si '49 si in Anglia s-a intamplat
cativa ani mai tarziu.
In anii '50 si alte natiuni au devenit tehnologice, astfel ca, televizoare au inceput sa faca si
brazilienii, canadienii, cehii, olandezii si danezii, italienii si japonezii.
Pe data de 25 martie 1954, Radio Corporation of America deschidea prima linie de asamblare
a televizoarelor color la fabrica sa dinBloomington, Indiana. Compania a fabricat 5.000 de televizoare
cu diagonal de 30 de centimetri (modelul-receptor color CT-100), pe care le-a vndut la 1.000
de dolari bucata, sum astronomic la vremea respectiv
n anul 1956 se introduce un sistem bazat pe band magnetic pentru a putea difuza emisiuni
nregistrate. n acelai an se realizeaz i prima telecomand pentru televizor.
n Statele Unite, n anul 1967, majoritatea transmisiilor de televiziune erau color.
Intre 1960 si 1980, televizorul devenise deja o obisnuinta in casele oamenilor si tot mai multe
tari se bucurau si de canale de televiziune. Intre timp au fost create si video-casetofoanele.
La inceputul anilor '90 ne luau ochii televizoarele cu carcasa de plastic neagra sau argintie si
cu ecran mare, in genul celor ca Sony Trinitron din '91.
Intre timp in '97 a aparut in public prima Plasma TV, realizata de cei de la Pioneer, un pas
important intr-o era in care TV-ul nu mai reprezenta doar o necesitate, ci un moft la moda.
In anii 2000, televizoarele sunt alese dupa design si dupa multitudinea de caracteristici care
mai de care mai sofisticate. Ecrane mari, cu diagonale pana la 108 cm, cu rezoluii incredibile care te
fac
parca
sa
traiesti
live
experienta
vizuala
prin
LCD-uri
si
HDTV-uri.
In ton cu mobila si destul de mari incat sa acopere un perete gol, televizoarele in pasul cu
moda si cu schimbarile tehnologice atat de intempestive.
n anul 2014, vorbim de televizoare conectate la internet, de televizoare Smart cu funcii
incredibile, cum ar fi controlul televizorului folosind gesturile i micrile. Din cte se pare tehnologia
n domeniul televiziunii evolueaz ntr-un ritm foarte alert, pe pia existnd fel i fel de minunii ca
televizoare curbate, televizoare flexibile, sau dongle-uri HDMI ce transform un televizor standard ntrun Smart TV.
n Romnia primele teste n ceea ce privete transmisia la distan a imaginilor apar n 1928.
n acest an fizicianul George Cristescu public prima lucrare tiinific din Romnia despre televiziune
i propune un sistem nou de explorare a imaginii TV reliznd i anumite experimente n acest sens.
Prima emisiune de televiziune din Romnia care se apropie ct de ct de conceptul actual al
ntelesului de emisiune, a fost realizat in 1937 la Facultatea de Stiinte din Bucuresti n cadrul unor
demonstratii publice.
Funcia principal pentru care televizorul a fost conceput este aceea de a viziona diverse
programe TV tiri, emisiuni educative, culturale, divertisment, etc.
In prezent, televizorul nu este folosit doar in scopul vizionrii diferitelor emisiuni, ba mai mult,
poate fi utilizat pentru navigarea pe internet, putnd astfel ine legatura cu prietenii din comfortul de
acas, datorit aplicaiei Skype pentru Smart TV.
7

O alta funcie auxiliar a televizorului permite conectarea USB-ului direct la televizor permitnd
accesul instantaneu la filme, fotografii i muzic.
Televizorul Orion permite conectare la Laptop prin intermediul cablului HDMI putnd vizualiza
filmele i pe televizor.
Televizorul poate fi conectat prin intermediul unui cablu SCART la un DVD player permind
inregistrarea programului vizionat. Conexiunea SCART poate asigura aceeai calitate a imaginii ca o
conexiune compozit, n funcie de playerul BD/DVD conectat.
Toate aceste faciliti contribuie indirect la realizarea valorii de ntrebuinare a produsului
i au aprut in urma cerinelor din pia deoarece tehnologia in acest domeniu evolueaza foarte
repede.
o

Procesul de producie

Procesul de fabricaie al unui televizor se desfsoar in mai multe etape. In cadrul companiei
sunt mai multe departamente, fiecare ocupndu-se cu producia anumitor componente.
Procesul de fabricaie este unul mixt fiind folosit att fora de munc uman ct i roboii
industriali.
Partea electronic de finee este executat de roboii industriali urmnd ca asamblarea final
s fie realizat pe band de ctre oameni.
Pan a fi gata, un televizor trece prin mai multe operaiuni succesive, fiecare tehnician care
particip la procesul de producie avnd rolul sau bine determinat.
Dupa asamblare, televizoarele ajung la standul de verificare, unde primesc CTC-ul. De acolo
sunt trimise la linia de ambalare, depozitare urmnd a fi trimise ctre distribuitori.
Urmtorul pas este achiziionarea de ctre clieni.

Capitolul II:
2.1 Conspect
o QFD + Caracteristicile calitative stabilite prin metoda QFD
QFD (Qualiti Function Deployment Desfurarea funciei calitii)
QFD este un proces de planificare, menit s ajute la schiarea, producerea i marketingul unor
produse sau servicii prin luarea n calcul a prerii clientului.
Metoda QFD a fost dezvoltat n Japonia la sfritul anilor 60 de ctre profesorii Shigeru Miyuno i
Yoji Akao.
QFD a fost folosit mai nti la antierul Mitsubishis Kobe, apoi la Toyota (1977) iar n
1986 a fost preluat i de Ford i Xerox n Statele Unite.
Pentru identificarea caracteristicilor se poate construi o diagram, numit i casa calitii
datorit formei pe care o are, care sa transforme cerinele clienilor in caracteristici calitative.
Diagrama permite si reprezentarea intensitaii de relaii dintre cele dou tipuri de caracteristici, precum
i a corelaiei ce exista intre caracteristicile calitative.
Punctul de vedere al clienilor este obinut prin interviuri, anchete sau observaii directe.
Casa calitii este obinut prin alaturarea a ase matrice.

Caracteristici tehnice
Cerintele
Clienilor

Relaia intre cereri

i descrieri tehnice

Poziionarea caracteristicilor tehnice

Fig 1. Casa calitii metoda QFD

Caracteristicile sunt calsificate in trei categorii: primare, secundare si tertiare.

In primul pas se stabilesc nevoile primare. Dupa aceea se dezvolt in idei secundare (acestea
au un grad mai mare de specificare) i in nevoi teriare (descrierea exact a cerinelor, dar se
incearc pastrarea denumirii caracteristicilor date de clieni).
Urmtorul pas const in definirea caracteristicilor tehnice prin transpunerea formulrilor clienilor
in fenomene fizice. Avand definite caracteristicile tehnice, se trece la completarea matricei de relaii (
unde se identifica caracteristicile tehnice care influenteaz cerinele cumparatorului si se reprezint
intensitatea legaturii) i a matricei de corelaii. Daca nu exist corelaii se considera caracteristici
independente. Atunci cand corelaia exista si este puternica, se stabilesc valori astfei incat efectul s
fie cat mai bun.
Completarea matricei de relaie se face dupa ce s-au identificat caracteristicile calitative.
Legaturile dintre cerine si caracteristici pot fi descrise cu urmatoarele semne sau note:
a) dou cercuri concentrice
care arat o legatur puternic ( 9 )
b) un triunghi
care arat o legatur de valoare medie ( 3 )
c) un cerc care arat o legatur slab ( 1 )
Matricea de corelaii arat legatura dintre caracteristicile calitative. Daca intre dou caracteristici
exista o legatur puternic, inseamn c realizarea uneia atrage automat si realizarea celeilalte. Drept
urmare in lista de caracteristici trebuie pastrat doar una dintre cele dou. Dac intre ele nu exist
nicio legatur, rezult c in lista de caracterstici se vor trece amandou.
Studiul comparativ arat modul in care intreprinderile satisfac cerintele clienilor.
Pornind de la caracteristicile tehnice ale produsului se pot stabili caracteristicile tehnice ale
procesului de fabricaie si aplicand din nou metoda QFD, se pot stabili caracteristicile materiilor prime.
Valorile int pentru caracteristici sunt inscrise in partea de jos a casei calitii.
9

2.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o

Obiectivele si scopul metodei QFD

Obiectivul metodei QFD este aceala ca pn la jumtatea acestui an (iunie 2014) s fie
culese i analizate dorinele si nevoile utilizatorilor i a potenialilor clieni in proporie de minim 60%
astfel inct pn la sfrsitul anului calendaristic (decembrie 2014) s poate fi imbuntite intr-un
numr ct mai mare caracteristicile care nu au corespuns parametrilor cerui.
Scopul utilizarii metodei QFD este pentru ca productorii s afle exact ce ii doresc clienii i
ce caracteristici trebuie imbuntite pentru televizorul LED Smart Orion, 81 cm astfel inct s
satisfac ct mai mult nevoile acestora.
o

Tabel cu identificarea cerinelor clienilor

Tabelul 2. Identificarea cerinelor clienilor

Cerine primare

Cerine secundare

S fie mare

S se vad bine

Cerine teriare

Imagine clar 9
Diagonala 9
Clas energetic
superioar 9

S consume puin

Funcionale
S fie economic

Reparaii ieftine

S aib cat mai puine

mufe
Ergonomice

S nu fie complicat

Estetice

S aib aspect plcut

S aib telecomanda
usor de folosit
S fie usor de curat
S fie mai special

S se opreasc
automat 6
Senzor luminozitate 6
Consumabile ieftine 8
Garanie cat mai
extins 9
Mufele s fie la
indeman 7
S fie inscripionate 8
Scrisul vizibil 7
S poat fi tinut cu o
man 6
S nu rman
amprente 3
Culoare la mod 5

Notele acordate n coloana Cerine teriare sunt ntre 3 i 9 n funcie de importan astfel:
- se acorda nota 3 pentru cea mai puin important cerin a clienilor
- nota 9 pentru cea mai important cerin a clienilor.
10

Tabel caracteristici tehnice

Tabelul 3. Definire i identificare cerine tehnice

Cerine tehnice secundare

Uniti de msur

Diagonal minim

cm

Rezoluie minim

pixeli

Consum energetic maxim

W/h

Durat maxim pn la
oprire

min

Senzor luminozitate minim

cm

Preul pieselor de inlocuire

maxim

RON

Perioad de garanie minim

ani

Numar maxim iesire porturi

buc

Dimensiunea fontului scris

minim

mm

Dimensiune maxim

cm

Matricele de relaii si corelaii

In tabelul urmtor (Tabelul 4. Completarea matricei de relaii i corelaii) completarea

matricelor se face astfel:
Pentru matricea Relaia intre cereri i descrieri tehnice notarea se face :
-

1 pentru o asociere slab

3 asociere medie
9 asociere puternic

Pentru matricea Corelatii intre caracteristicile tehnice notarea se face:

-

+9 puternic pozitiv ;
+3 pozitiv;
-3 negativ ;
-9 puternic negativ.

11

Completarea casei calitii se face conform cerinelor clienilor, de unde vor rezulta ce-si
doresc acestia s se imbunatateasc la televizorul Orion.
Tabelul 4. Completarea matricei de relaii i corelaii

12

Concluzii:
Tabelul 5. Importana ponderilor cerinelor clienilor
Cerinele clienilor
1.Imagine clar
3.Clas energetic
2.Diagonala
7.Garantie cat mai extins
5.Senzor luminozitate
9.Mufele sa fie inscriptionate
11.Scris vizibil
12.Culoare la mod
10.S poat fi folosit cu o man
6.Consumabile ieftine
8.Mufele s fie la indeman
4.S se opreasc automat

Determinarea ponderilor clienilor

90
60
54
42
24
24
18
15
14
9
8
6

Din acest tabel se poate observa c primele 3 cele mai importante cerine ale clienilor sunt ca
televizorul Orion s aib o imagine clar, o clas energetic superioar si o diagonal a ecranului ct
mai mare.
Tabelul 6. Listarea cerinelor tehnice pentru care factorul absolut are valoarea cea mai mare
Cerinele tehnice
Factorul absolut
2.Rezoluie minim
16,17
5.Senzor luminozitate minim
15,65
1.Diagonal minim
14,78
8.Numar maxim iesire porturi
12,52
6.Preul pieselor de inlocuire maxim
9,56
3.Consum energetic maxim
8,60
7.Perioad de garanie minim
7,82
4.Durat maxim pn la oprire
6,26
10.Dimensiune maxim
6,26
9.Dimensiunea fontului scris minim
2,34
Att pentru factorul absolut cat si pentru factorul relativ cerinele tehnice cele mai
importante sunt urmatoarele: rezoluie minim, senzor luminozitate minim si diagonal minim.
Tabelul 7. Listarea cerinelor tehnice pentru care factorul relativ are valoarea cea mai mare
Cerinele tehnice
Factorul relativ
2.Rezoluie minim
0.222
1.Diagonal minim
0.215
5.Senzor luminozitate minim
0.204
3.Consum energetic maxim
0.117
7.Perioad de garanie minim
0.065
8.Numar maxim iesire porturi
0.046
4.Durat maxim pn la oprire
0.038
6.Preul pieselor de inlocuire maxim
0.034
10.Dimensiune maxim
0.029
9.Dimensiunea fontului scris minim
0.026
13

Corelatia dintre top 3 cerinte ale clientilor si caracteristici tehnice:

Conform cerinelor clienilor, acestia isi doresc ca televizorul s aib o imagine clar ceea ce
transformat in cerine tehnice inseamn o rezoluie minim de 1366 x 768 pixeli.
A doua cerin a clienilor a fost aceea ca televizorul s fie de clas energetic superioar
ceea ce inseamn un consum energetit ct mai redus.
O alt cerin a clienilor a fost ca diagonala televizorului Orion s fie cat mai mare. Aceast
caracteristic este situat pe locul 3 atat in cerinele clienilor ct si in cerinele tehnice.
Senzorul de luminozitate din cerinele tehnice se refer la intensitatea luminii din camera care,
cu ajutorul funciei Intelligent Sensor (senzor inteligent), modific imaginea afisata astfel inct
poi experimenta imagini ct mai reale.
Identificarea primelor caracteristici tehnice care trebuiesc imbuntite:

Conform tabelor 6 si 7 cele mai importante 3 caracteristici care trebuie imbuntite sunt:
rezoluia ecranului (pixeli), senzorul de luminozitate si diagonala Televizorului Orion care in prezent
are 81 cm.

14

Capitolul III:
3.1 Conspect
o Nivelul tehnic
Caracteristicile unui produs pot fi privite din dou perspective:
1. perspectiva aspiraiilor
2. perspectiva realizrilor
Calitatea se masoar prin distana dintre aspiraii i realizri. Aspiraiile se pot materializa in
produse reale sau produse dorite.
Comparaia dintre produsul analizat i un alt produs se exprim prin nivelul tehnic iar
comparaia cu valorile int ale caracteristicilor determin nivelul calitativ.
Prin nivelul tehnic (H) al unui produs inelegem, un indicator global al calitii care ine seama
de ansamblul caracteristicilor, fiind calculat ca o expresie global a acestor caracteristici prin
comparaie cu cele similare ale altor produse.
Nivelul calitativ (Q) este un indicator global al calitii exprimat prin compararea valorilor
caracteristicilor calitateive ale unui produs cu cerinele specificate de acestea.
Prin studiul nivelului tehnic se nelege procesul de cercetare a unor direcii de perfecionare
a calitii produsului, prin care se urmrete efectul pe care l are modificarea uneia sau unora dintre
caracteristici. Studiul poate fi fcut:
privind dinamica, impus de evoluia caracteristicilor altor produse i a cerinelor de pe pia;
privind componena produsului: efectul utilizrii unor subansambluri, componente, repere
materii prime, cu anumite caracteristici.
Nivelul tehnic absolut al unui produs j (Haj), se calculeaz cu formula:

kij
Haj a
iS 1 kil

ij

kil

IS 2 kij

ij

unde:

a - este o constant de departajare (a=1.000);

kij - valorile caracteristicii i ale produsului j;
kil - valorile caracteristicilor i ale produsului de referin l;
S1 - submulimea caracteristicilor a cror valoare este direct proportional cu calitatea;aceasta
valoare este indicat s fie ct mai mare pentru aprecierea favorabil a produsului;
S2 - submulimea caracteristicilor a cror valoare este invers proportional cu calitatea;aceasta
valoare este indicat s fie ct mai mica, pentru aprecierea favorabil a produsului;
ij - ponderea de influen a caracteristicii i a produsului j, asupra nivelului tehnic.
Nivelul tehnic relativ al unui produs j (Hrj) permite identificarea claselor de calitate. Se fac
studii statistice pentru fiecare produs astfel nct s se identifice intervalul de variaie al nivelului tehnic
relativ pentru care cumprtorii nu identific deosebiri importante.
Se calculeaz cu relaia:

H rj

H aj
max H aj

100
15

3.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o Obiectivele i scopul metodei STEM
Obiectivele metodei STEM sunt:
Identificarea caracteristicilor fiecrui produs
Catalogarea caracteristicilor in mulimile S1 i S2
Determinarea ponderilor de influen a caracteristicilor tehnice
Determinarea nivelului tehnic obinut al Televizorului LED Smart Orion, 81 cm in
comparaie cu produsele de referein Samsung i LG
Scopul metodei STEM const in determinarea nivelului tehnic al Televizorului LED Smart
Orion, prin compararea valorilor caracteristicilor cu alte produse similare.
o

Aplicarea pailor

Pentru determinarea nivelului tehnic al produsului Televizorul LED Smart Orion se vor
parcurge urmtorii pai:
PASUL 1: Identificarea caracteristicilor fiecrui produs
Tabelul 8. Caracteristicile fiecrui produs
Caracteristica
Simbol
U.M.

Referin

1.Diagonala (+)

Diag

cm

117

81

102

81

2.Rezoluie (+)

Rez

pixeli

1920x1080

1366 x 768

1920x1080

1366x768

3.Consum
energetic (-)

Ce

W/h

60

65

62

73

4. Numar porturi
USB (+)

USB

buc

5.Greutate (-)

kg

7,5

9,8

6.Pre (-)

Pr

RON

1.000

1.149

1.550

1.199

Legenda :
A = Televizorul LED Smart Orion
B = Samsung Smart TV UE40F6400
C = Smart TV LG 32LN570R
Referin = produs ideal, nu exist
PASUL 2: Catalogarea caracteristicilor in mulimile S1 i S2
S1(+) = {Diag, Rez, USB}
S2(-) = {Ce, G, Pr}
Tabelul 9. Gruparea caracteristicilor pe grade de importan
Grupa I
Grupa II
Grupa III
Pr, Ce
Diag, Rez
G
16

Grupa IV
USB

PASUL 3: Determinarea ponderii fiecrei caracteristici comparndu-se 2 cte 2

Tabelul 10. Determinarea ponderilor caracteristicilor
Diag

Rez

Ce

USB

Pr

Diag

0.166

Rez

0.166

Ce

13

0.309

USB

0.047

Pr

13

0.309

=42
PASUL 4: Calculul ponderii caracteristicilor

a
ij

Ponderile de influen se calculeaz cu relaia: i

7
0.166
42
7
2
0.166
42
13
3
0.309
42
4 0
1

2
0.047
42
13
6
0.309
42
5

PASUL 5: Calcului nivelului tehnic absolut

kij
Haj a
iS 1 kil

ij

kil

IS 2 kij

ij

17

;
ij

0.166

0.166

( 0.309)

( 0.047)

( 0.309)

81
1366 * 768
65
2 0 7.5
1.149
HaA 1000 *
*
*
*
*
*
762,44
117
1920 *1080
60
4
6
1.000
0.166
0.166
( 0.309)
( 0.047)
( 0.309)
102
1920 *1080
62
30 9.8
1.550
HaB 1000 *
*
*
*
*
*
930,81
117
1920 *1080
60
4
6
1.000
0.166
0.166
( 0.309)
( 0.047)
( 0.309)
81
1366 * 768
73
3 0 7
1.199
HaC 1000 *
*
*
*
*
*
744,33
117
1920 *1080
60
4 6
1.000

PASUL 6: Calculul nivelului tehnic relativ

762,44
100 76,24%
1000
930,81
H rB
100 93,08%
1000
744,33
H rC
100 74,43%
1000
H rA

Compararea nivelului tehnic obinut cu nivelul tehnic al altor produse similare

HrB > HrA> HrC
o

Concluzii

In ordinea importanei nivelului tehnic i relativ produsele sunt:

HaB=930,81; HrB=93,08% Samsung Smart TV UE40F6400
HaA= 762,44; HrA =76,24% Televizorul LED Smart Orion
HaC=744,33; HrC= 74,43% Smart TV LG 32LN570R
Determinarea calitii s-a fcut pe baza valorilor caracteristicilor produselor i importana lor.
S-a observat ca produsul cu cel mai ridicat nivel tehnic este produsul B (Samsung Smart TV
UE40F6400). Produsul pe care l-am ales, Televizorul LED Smart Orion, este indeprtat de produsul B
ceea ce inseamn c trebuie fcute imbuntiri pentru a ajunge ct mai aproape de acesta sau a-l
depsi.
Produsul C (Smart TV LG 32LN570R) este cel mai slab, dar are un nivel tehnic foarte apropiat
de produsul meu.(A - Televizorul LED Smart Orion).

18

Capitolul IV:
4.1 Etapele desfurrii analizei valorii
I.

Stabilirea functiilor
Se consider o funcie cu o singur caracteristic

Tabelul 11. Stabilirea funciilor

Nume caracteristic
Denumire functie
F1.Asigur
Diagonal minim
mbuntirea
imaginii
F2. Ofer o claritate
Rezoluie minim
bun
Durat maxim pn
la oprire
F3. Asigur
Consum energetic
economisirea
maxim
energiei
Senzor luminozitate
minim
Perioad de garanie
F4. Asigur
minim
ncredere
Numar maxim ieire
F5. Ofer accesul
porturi
mai multor USB uri
F6. Asigur
Greutate maxim
depozitare uoar

II.

Simbol

u.m.

Diag

cm

Rez

Pixeli

Ce

W/h

Pg

Ani

USB

Buc

Kg

Stabilirea nivelelor de importana a funciilor (metoda STEM)

Tabelul 12. Nivelele de importan ale funciilor conform metodei STEM

Diag

Rez

Ce

Pg

USB

Diag

13

0,309

30,9

Rez

13

0,309

30,9

Ce

0,166

16,6

Pg

0,166

16,6

USB

0,047

4,7

=42
Tabelul 13. Gruparea caracteristicilor pe grade de importan
Grupa I
Grupa II
Grupa III
Diag, Rez
Ce, Pg
G
19

Grupa IV
USB

Stabilirea relaiilor ntre reperele care ndeplinesc funcii i funciile respective

III.

Tabelul 14. Relaiile ntre reperele care ndeplinesc funciile si funciile respective
Repere Cost
Funcii

485

Display
LED
Brand
Carcas
Suport

350

F5.
Ofer
F2.
F6.
F1.Asigur
F3. Asigur
F4.
accesul
Ofer o
Asigur
Cheltuieli
mbuntirea
economisirea Asigur
mai
claritate
depozitare nejustificate
imaginii
energiei
ncredere multor
bun
uoar
USB
uri
x

x
x

85
35
15

x
x

x reprezint legatura dintre fiecare reper i fiecare funcie din tabelul de mai sus.
O funcie poate fi legat de mai multe repere dar i fiecare reper poate fi legat de mai multe
funcii.
IV.

Stabilirea costului funciilor

Tabelul 15. Stabilirea costului funciilor

Cost
Repere
(RON)

Funcii

F2.
F1.Asigur
F3. Asigur
Ofer o
mbuntirea
economisirea
claritate
imaginii
energiei
bun
x
0,309
137,9

x
0,309
137,9

F5.
Ofer
F6.
F4.
accesul
Asigur
Asigur
mai
depozitare
ncredere multor
uoar
USB
uri

x
0,166
73,85

Display
LED

350

Brand

85

Carcasa

35

Suport

15

Cost
produs

485

137,9

137,9

73,85

0.279

0.279

0.147

x
0,166
85

20

x
0
0

x
0,047
35
x
0,047
15

85

50

0.20

0.10

Cheltuieli
nejustificate

V.

Stabilirea costului teoretic

Tabelul 16. Stabilirea costului teoretic

Elemente
de calcul

F1

F2

F3

F4

F5

F6

Valoare
total

xi

30.9

30.9

16.6

16.6

4.7

100

27.9

27.9

14.7

20

10

100

954.81

954.81

275.56

275.56

22.09

2482.83

862.11

862.11

244.02

332

47

2347.24

yi
(xi)

xi*yi

Pentru a ilustra mai bine costul teoretic se va ilustra urmatorul grafic, reprezentat de o dreapta
de regresie.
Ecuatia dreptei este data de relatia: yi=xi*a (o dreapta cu originea in 0;0)
Unde a este coeficient unghiular i se determina conform metodei CMMP

Aceasta dreapta este inclinata la un unghi .

Unghiul = arctg a
VI.

Stabilirea calculului teoretic

a= 0,94539
=43,392

Fig 2. Costul teoretic ilustrat prin grafic

21

4.2 Concluzii:
1) Identificarea pozitionarii funciilor fat de dreapta de regresie:
o
o
o
o

Deasupra dreptei: F4 (Asigur ncredere ) si F6 (Asigur depozitare uoar)

Pe dreapt: F5 (Ofer accesul mai multor USB uri)
Sub dreapt: F1 (Asigur mbuntirea imaginii), F2 (Ofer o claritate bun) si F3
(Asigur economisirea energiei)
Funciile F1 si F2 au aceleai coordonate deoarece au acelai grad de importan ( fac
parte din grupa I) , ceea ce nseamn c au aceeai pondere. Ambele funcii sunt legate
de acelai reper, avnd i acelai cost.

2) Explicarea fiecarui grup de funcii:

o

o
o

Funciile F4 i F6, care se afl deasupra dreptei de regresie au costuri mai mari n raport
cu utilitatea acelor funcii. Pentru mbunatatirea acestor 2 functii, F4 (Asigur ncredere ) si
F6 (Asigur depozitare uoar), este nevoie de diminuarea costurilor deoarece clientii nu
sunt dispusi sa plateasca atat de mult.
Funcia F5, care se afl pe dreapt, rezult c este o funcie ideal deoarece costurile
sunt egale cu ponderea de utilitate a funciei.
Pentru funciile F1, F2 si F3, care se afl sub dreapta de regresie, i au utilitatea mai
mare decat costurile nseamn c se poate crete preul cerut pe acele funcii deoarece
clienii le consider importante i sunt dispui s plateasc mai mult pentru ele.

3) Identificarea funciilor ce trebuie mbuntite pentru a maximiza raportul U/P:

o Funciile ce trebuie mbuntite sunt: F1, F2, F3, F4 i F6.
o Cea mai ndepartat funcie de dreapt este funcia F6 (Asigur depozitare uoar).
Pentru aceast funcie se cere un pre mult prea mare n raport cu utilitatea pe care o are
iar clienii nu stunt dispui sa plateasc att.
o Pentru funciile care se afl sub dreapta de regresie se poate crete preul deoarece
clienii le consider importante i sunt dispui s plateasc in plus pentru a-i satisface
anumite nevoi.
o Pentru ca un produs sa fie ideal, dreapta de regresie ce pleac din origine (0;0), trebuie s
aiba panta de 45o.
4)

mbuntirea funciei F6 (Asigur depozitare uoar), tabel cu noile valori propuse ale
caracteristicilor ct i cele vechi.
Funcia cea mai indeprtat de dreapta de regresie este funcia F6 (Asigur depozitare
uoar). Aceast funcie se afl deasupra dreptei de regresie ceea ce nseamn c
cheltuielile pentru aceast funcie sunt prea mari in comparaie cu utilitatea pe care o are.
S-a constatat c pentru clieni nu este foarte important depozitarea produsului.
Aceast depozitare const n modalitatea de montare a produsului care poate fi atrnat n
perete sau poate fi pus pe o mas cu ajutorul suportului cu care vine n dotare.
n acest caz, pentru imbuntirea produsului, se vor scdea costurile alocate acestei
funcii (F6).
Se va incerca apropierea acesteia (functiei F6) ct mai mult de dreapt.

22

Etapa III Stabilirea relaiilor ntre reperele care ndeplinesc funcii i funciile respective
Tabelul 17. Relaiile ntre reperele care ndeplinesc funciile si funciile respective
Repere Cost
Funcii

480

Display
LED
Brand
Carcas
Suport

350

F5.
Ofer
F2.
F6.
F1.Asigur
F3. Asigur
F4.
accesul
Ofer o
Asigur
Cheltuieli
mbuntirea
economisirea Asigur
mai
claritate
depozitare nejustificate
imaginii
energiei
ncredere multor
bun
uoar
USB
uri
x

x
x

85
30
15

x
x

x reprezint legatura dintre fiecare reper i fiecare funcie din tabelul de mai sus.

Etapa IV Stabilirea costului funciilor

Tabelul 18. Stabilirea costului funciilor
Cost
Repere
(RON)

Funcii

F2.
F1.Asigur
F3. Asigur
Ofer o
mbuntirea
economisirea
claritate
imaginii
energiei
bun

Display
LED

350

Brand

85

x
0,309
137,9

x
0,309
137,9

F4.
Asigur
ncredere

F5.
Ofer
F6.
accesul
Asigur
mai
depozitare
multor
uoar
USB
uri

x
0,166
73,85
x
0,166
85
x
0
0

x
0,047
30
x
0,047
15

Carcasa

30

Suport

15

Cost
produs

480

137,9

137,9

73,85

85

45

0.287

0.287

0.153

0.177

0.093

23

Cheltuieli
nejustificate

Etapa V Stabilirea costului teoretic

Tabelul 19. Stabilirea costului teoretic
Elemente
de calcul

F1

F2

F3

F4

F5

F6

Valoare
total

xi

30.9

30.9

16.6

16.6

4.7

100

yi

28.7

28.7

15.3

17.7

9.3

100

(xi)2

954.81

954.81

275.56

275.56

22.09

2482.83

xi*yi

886.83

886.83

253.98

293.82

43.71

2365.17

Etapa VI Stabilirea calculului teoretic

nainte de mbuntire
a= 0,94539
=43,392

Fig 3. Costul teoretic ilustrat prin grafic nainte de mbuntire

24

Dup mbuntire
a= 0,952611
= 43,609072

Fig 4. Costul teoretic ilustrat prin grafic dup mbuntire

Se poate observa c dup mbuntire Funcia F6 s-a apropiat de dreapta dar si F4.
F1, F2 i F3 sau indeprtat de dreapt. Acestea din urm se afl n partea de jos a dreptei de
regresie ceea ce nseamn c se pot crete preurile deoarece aceste funcii sunt importante si clienii
sunt dispui s plateasc mai mult.

25

BIBLIOGRAFIE:
o Sorin Cristian Ionescu Excelena industrial - practica si teoria calitii, Editura
Economica, 1997
o Sorin Cristian Ionescu Arhitectura Calitii, Editura Politehnica Press , 2013
o http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/merceologie/elemente-de-teoria-calitatii-marfurilor67590.html
o http://www.emag.ro/televizor-led-smart-orion-81-cm-hd-t-32d-ledsmart/pd/ECPRNBBBM/
o http://ro.wikipedia.org/wiki/Televizor
o http://metropotam.ro/La-zi/Istoria-televizorului-de-la-cutia-de-lemn-la-LCD-si-HDTVart5146541269/
o http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabrica%C8%9Bie
o file:///C:/Users/Cristina/Downloads/IngValorii-cap3NS.pdf
o http://www.youtube.com/watch?v=im-M1m8I4xQ
o Fig 1. Proiect 2 Managementul Calitatii
o http://ro.scribd.com/doc/57210932/METODA-QFD
o Curs Inovare Tehnologica Lucrarea practica 1
o http://superocazii.ro/produse_detalii.php?tip=led&id=954&item=led-SAMSUNG-40SERIA-6&gclid=CJzUsJmT_r0CFSgcwwodw1UApg
o http://www.domo.ro/Televizoare_&_Home_cinema/Televizoare/LED_TV/LG/Smart_TV_
LED_LG_32LN570R
o http://www.metro.ro/shop/ro/office/product/635340001001

26