Sunteți pe pagina 1din 26
Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor NUME: Costache

Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor NUME: Costache Andreea – Cristina FUNCTIA: Student

NUME: Costache Andreea Cristina FUNCTIA: Student FACULTATEA: Facultatea de Anteprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor SPECIALIZARE: Ingineria si Managementul Afacerilor GRUPA : 1534

Managementul calităţii Ȋmbunătăţirea calităţii pentru produsul

Televizor LED Smart Orion, 81 cm

: 1534 Managementul calit ăţ ii Ȋ mbun ătăţ irea calit ăţ ii pentru produsul Televizor

CUPRINS:

Capitolul I:

1.1 Conspect

 

o

Caracteristici produs

3

o

Funcţiile produsului

4

o

Proces + Procesul de producţie al unui produs

5

1.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

 

o

Caracteristici

6

o

Funcţii 7

o

Proces + Procesul de producţie

8

Capitolul II:

 

2.1 Conspect

 
 

o

QFD + Caracteristicile calitative stabilite prin QFD

9

2.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

 

o

Obiectivele şi scopul metodei QFD

10

o

Tabel cu identificarea cerinşelor clienţilor

10

o

Tabel caracteristici tehnice

11

o

Matricele de relaţii şi corelaţii

11

o

Concluzii

13

Capitolul III:

 

3.1

Conspect

 

o

Nivelul tehnic

15

3.2

Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o

Obiectivele şi scopul metodei STEM

16

o

Aplicarea paşilor

16

o

Concluzii

18

Capitolul IV:

 
 

4.1

Etapele desfăşurării analizei valorii

19

4.2 Concluzii 22

Bibliografie

2

26

Capitolul I 1.1 Conspect

o Caracteristici produs

In condiţiile diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, creşterii continue a exigenţelor clienţilor, calitatea produselor a devenit un factor determinant al competitivitaţii intreprinderilor. La nivel macroeconomic, calitatea produselor este evaluată tot mai mult in stransă legatură cu calitatea vieţii. Se acorda o importanţă deosebită diminuarii impactului ambiental negativ fiind introduse o serie de restricţii, reglementări şi standarde referitoare la protecţia sănătăţii oamenilor si a mediului inconjurator. Produsul reprezinta un bun material obţinut printr-un proces de muncă şi care satisface o anumita dorinţă. Acesta insumează o serie caracteristici. Caracteristica reprezintă o insusire specifică, un parametru al produsului care il diferenţiază de celelalte.

Dimensiunile calităţii pentru produs sunt de 3 tipuri: Tipologice, Calitative si Nesemnificative.

a)

Caracteristicile tipologice sunt comune unor clase de produse si descriu principalele funcţii ale produsului. Pentru a se putea face comparaţie intre mai multe produse aceste caracteristici trebuie sa fie identice.

b)

Caracteristicile calitative descriu particularităţile obiective ale produselor.Acestea trebuie identificate in cele trei perioade din viaţa produsului: industrială, comercială si de utilizare. Astfel caracteristicile calitative sunt grupate in caracteristici de proces, de bază şi de utilizare.

Caracteristicile de proces trebuie deseori luate in coniderare. Dupa ce s-au observat anumite anomalii in timpul uitilizării produselor, beneficiarii au inceput sa trimită reprezentanţi pentru a urmări procesul de productie, deoare legea le permitea acest lucru. Nu toate caracteristicile procesului tehnologic constituie caracteristici de proces pentru produs.

Caracteristicile de baza au rol direct in funcţionalitatea produsului. Acestea sunt de mai multe tipuri, cele mai importante fiind cele funcţionale (includ parametri tehnici, dimensiuni, greutate, fiind descrise in cartea tehnică a produsului); economice (includ cheltuielile necesare exploatării, intreţinerii, montajului, consumurile energetice etc.) estetice (se referă la forma, proportii, culoare gradul de finisare, simplitate) şi sociale ( se referă la gradul de poluare, ergonomie, comfort, nivel de radiaţii).

Caracteristicile de utilizare descriu comportarea produsului in timp. Din aceasta clasă fac parte fiabilitatea (proprietatea produsului de a funcţiona un timp fară a se defecta), disponibilitatea ( capacitatea produsului de a funcţiona la un moment dat), mentenabilitatea ( proprietatea produsului de a se repara intr-un timp mai mic decat timpul dat) conservabilitatea, accesibilitatea, siguranţa in munca ( capacitatea de a funcţiona fară să producă catastrofe).

c)

Caracteristicile nesemnificative Unele caracteristici pot fi nesemnificative din punct de vedere al cientului dar esenţiale din punct de vedere al producătorului.

3

o Funcţiile produsului

Funcţia este o însuşire/ o calitate esenţială a produsului, care-i determină acestuia un efect util în raport cu utilizatorul şi mediu. Produsul este definit ca un ansamblu de utilităţi pe care acesta le are prin funcţiile lui. Suma tuturor funcţiilor produsului, care satisfac cerinţele utilizatorilor constituie valoarea de întrebuinţare totală a produsului. Un produs este creditat ca valoros dacă posedă funcţiile cerute pe piaţă. O funcţie cerută (deci necesară) dar nerealizată nu poate fi compensată de alte funcţii. Există mai multe criterii de clasificare a funcţiilor produselor, cel mai important şi mai raţional fiind modul cum acestea sunt percepute de cumpărători.

După importanţa lor, funcţiile se clasifică în funcţii principale şi funcţii auxiliare.

Funcţiile principale sunt funcţiile care corespund scopului esenţial căruia îi este destinat produsul şi contribuie direct la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului. Aceste funcţii principale (de bază sau fundamentale) sunt funcţiile care motivează conceperea produsului.

Funcţiile auxiliare sunt funcţii care servesc la realizarea funcţiilor principale,

contribuind indirect la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului şi fiind subordonate funcţiilor principale. Aceste funcţii sunt obiective. Pe de altă parte, funcţiile auxiliare nu sunt funcţii inutile, raţiunea lor de existenţă este aceea că ele condiţionează realizarea unor alte funcţii principale obiective sau subiective. Însă, în practică, s- a constatat că funcţiile auxiliare sunt cele mai scumpe funcţii, reprezentând o cotă remarcabilă a costului produsului. Numărul funcţiilor auxiliare care sunt necesare pentru realizarea funcţiilor principale ale unui produs evidenţiază simplitatea sau complexitatea produsului, fiind o consecinţă directă a profesionalismului celor din proiectare. Faptul că funcţiile auxiliare nu contribuie direct la valoarea de întrebuinţare a produsului (ci indirect) nu trebuie să conducă la concluzia că sunt funcţii inutile. Aceasta nu exclude însă posibilitatea ca unele funcţii auxiliare să fie inutile.

După natura lor şi posibilităţile de măsurare, precum şi după modul cum sunt percepute de utilizatori, funcţiile se împart în două grupe mari:

funcţii obiective;

funcţii subiective.

Funcţiile obiective sunt caracterizate prin dimensiuni tehnice obiectiv măsurabile cu ajutorul uneia sau mai multor unităţi de măsură. Funcţiile subiective sunt funcţiile care contribuie şi ele la valoarea de întrebuinţare a produsului însă nu au o dimensiune tehnică obiectiv percepută de către toţi cei ce utilizează produsul respectiv. Aceste funcţii sunt caracterizate prin efectele psihosenzoriale şi sociale (organoleptice, estetice, de modă, de prestigiu etc.) ale produsului în cauză.

După contribuţia lor la valoarea de întrebuinţare, funcţiile produsului pot fi clasificate în:

funcţii necesare - fiind cele care contribuie la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului;

funcţii inutile (ne necesare) - cele care nu contribuie la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului.

În raport cu momentul efectuării analizei valorii produsului, funcţiile acestuia pot fi clasificate în:

funcţii existente, care, la rândul lor, pot fi necesare sau inutile la produsul studiat;

funcţii noi, care sunt necesare şi derivă din cerinţele utilizatorului, acestea putând fi adăugate produsului nou sau celui existent după efectuarea studiului de ingineria valorii.

4

o

Proces + Procesul de producţie al unui produs

Procesul reprezintă un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieșire. Prin fabricație sau "proces de producție" se înțelege transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanțelor sau componentelor în noi produse sau componente, printr-o serie de procese. Materialele, substanțele sau componentele sunt materii prime care pot fi produse ale altor activități de fabricație sau sunt produse ale agriculturii, silviculturii, mineritului și industriei extractive.

Fabricațiile sunt foarte diferite. Ele pot fi diferențiate, în baza multor criterii, cum ar fi:

După ramura industrială de activitate: industria constructoare de mașini, industria chimică, petrochimică, industria materialelor de construcții, industria de prelucrare a lemnului ,industria

ușoară, industria farmaceutică.

După felul produsului finit: mașini sau materiale procesate: combustibili lichizi, lubrifianți, lichide de răcire (cf. standard SR EN ISO 9000:2006, punctul 3.4.2).

După modul de fabricare, numărul și varietatea bunurilor produse: fabricație individuală, fabricație în serie, fabricație în masă.

Rezultatul unui proces de fabricație poate fi un bun finit, în sensul că acesta este gata pentru utilizare sau consum, sau poate fi un produs semi-finit în sensul că devine un element de intrare pentru altă fabricație, a unui produs mai complex. Termenul „fabricație” se poate referi la un domeniu vast de activități umane, de la lucrări manuale (artizanale) până la producție de înaltă tehnologie (high tech), însă în mod obișnuit este utilizat pentru producția industrială, în care materiile prime sunt transformate în bunuri finite. Fabricația modernă include toate procesele intermediare, necesare pentru producerea și integrarea componentelor unui produs. Procesul de asamblare a pieselor componente ale produselor fabricate este considerat unul dintre procesele componente ale procesului de producție. Asamblarea produselor fabricate se poate realiza fie din componente produse intern, fie din componente aprovizionate, aduse din afară. De asemenea, repararea și instalarea echipamentelor industriale se încadrează în industriile de fabricație. Într-o abordare ca sistem, fabricația este un sistem de procese corelate, care interacționează pentru a produce ca rezultat bunuri materiale ce vor satisface așteptările clienților.

Un sistem de fabricație tipic cuprinde trei elemente: intrări în sistem, procese de transformare (prelucrare) și ieșiri din sistem. Sistemul de fabricație preia intrările în sistem pentru a produce produsele pentru clienți exteriori față de sistem.

Intrările (inputuri) sistemului de fabricație sunt constituite din : materiale, materii prime, energie, mașini, informații (instrucțiuni, desene).

Procesele de transformare a materialelor sau materiilor prime implică un lanț de operații

mecanice sau chimice pentru transformarea intrărilor în ieșiri, aceste transformări fizice sau chimice fiind funcția sistemului. Așa de exemplu, energia electrică, considerată ca unul dintre elementele de intrare, se transformă,în cazul prelucrărilor mecanice, parțial în energie mecanică și parțial este utilizată pentru alimentarea echipamentelor de comandă și control. Sunt necesare însă și unele activități care ajută la realizarea proceselor de transformare, acestea fiind procese auxiliare și de servire (întreținerea și repararea utilajelor, transportul intern al materialelor și produselor etc.).

Ieșirile (outputuri) reprezintă "răspunsul" sistemului și pot fi bunuri (produse, piese, subansambluri) sau materiale procesate (de exemplu, lubrifiant, lichid de răcire etc.). Sistemele de fabricație pot fi îmbunătățite atunci când subsistemele sau elementele sale

componente sunt îmbunătățite pentru a adapta sistemul într-un mod care aduce beneficii maxime pentru companie.

5

1.2 Elemente teoretice adaptate produsului ales

o Caracteristicile produsului

Tabelul 1. Caracteristicile Televizorului LED Dmart Orion, 81 cm

Denumire caracteristici

Valori

CARACTERISTICI ECRAN

Diagonală

81 cm

Calitate imagine

Imagine HD (High Definition Rezoluție inaltă)

Rezoluție

1366 x 768

Aspect imagine

16: 9

Luminozitate

350 cd/mp

CARACTERISTICI TIPOLOGICE

Tehnologie

LED

SMART TV

Da

Player multimedia integrat

Da

TIP TUNNER

Tunner digital

Da

TIP CONECTORI

Conexiune rețea

Wirless ready

RJ45

Conexiuni

PC

HDMI (High-Definition Multimedia Interface) Interfață multimedia de inaltă definiție

SCART (

Syndicat des Constructeurs d'Appareils

Radiorecepteurs et Televiseurs) Uniunea de

producatori de radio si televizoare

Slot CI+

Intrare USB

2

CARACTERISTICI SPECIALE

Open Browser (Navigator deschis) Youtube Facebook Twitter Accuweather Daily motion Play Jam (aplicatie) Multilingual OSD Menu (On Screen Display) Meniu multilingv direct pe ecran PVR Ready (Personal Video Recorder) Inregistrare video personala Flicker EPG (Electronic program guides) Ghid electronic de programare

6

o

Funcţii

In trecut Televizorul era un simplu dispozitiv electronic folosit pentru a recepționa și reda emisiuni de radiodifuziune vizuală (televiziune radiodifuzată), care difuzează programe de televiziune. Începuturile televiziunii datează din 1923, când Farnsworth inventează iconograful un dispozitiv pentru captarea imaginii și conversia acesteia în semnal electric. În septembrie 1927 este realizată prima demonstrație a unei transmisii de televiziune. În anul 1930 BBC începe difuzarea unui program de televiziune în mod regulat. În anul 1936 existau aproximativ 200 de televizoare în întreaga lume. În 1940 este realizat un sistem de televiziune color care putea reproduce până la 343 de linii. Imediat dupa sfarsitul razboiului, a avut loc si o reinviere a televizorului. Oamenii au inceput sa cumpere tot ce le era interzis in timpul razboiului, iar unul dintre "must have"-urile perioadei era televizorul. Boom-ul pe piata televizoarelor din SUA a avut loc intre '48 si '49 si in Anglia s-a intamplat cativa ani mai tarziu. In anii '50 si alte natiuni au devenit tehnologice, astfel ca, televizoare au inceput sa faca si brazilienii, canadienii, cehii, olandezii si danezii, italienii si japonezii. Pe data de 25 martie 1954, Radio Corporation of America deschidea prima linie de asamblare a televizoarelor color la fabrica sa dinBloomington, Indiana. Compania a fabricat 5.000 de televizoare cu diagonală de 30 de centimetri (modelul-receptor color CT-100), pe care le-a vândut la 1.000 de dolari bucata, sumă astronomică la vremea respectivă În anul 1956 se introduce un sistem bazat pe bandă magnetică pentru a putea difuza emisiuni înregistrate. În același an se realizează și prima telecomandă pentru televizor. În Statele Unite, în anul 1967, majoritatea transmisiilor de televiziune erau color. Intre 1960 si 1980, televizorul devenise deja o obisnuinta in casele oamenilor si tot mai multe tari se bucurau si de canale de televiziune. Intre timp au fost create si video-casetofoanele. La inceputul anilor '90 ne luau ochii televizoarele cu carcasa de plastic neagra sau argintie si cu ecran mare, in genul celor ca Sony Trinitron din '91. Intre timp in '97 a aparut in public prima Plasma TV, realizata de cei de la Pioneer, un pas important intr-o era in care TV-ul nu mai reprezenta doar o necesitate, ci un moft la moda. In anii 2000, televizoarele sunt alese dupa design si dupa multitudinea de caracteristici care mai de care mai sofisticate. Ecrane mari, cu diagonale pana la 108 cm, cu rezoluții incredibile care te fac parca sa traiesti live experienta vizuala prin LCD-uri si HDTV-uri. In ton cu mobila si destul de mari incat sa acopere un perete gol, televizoarele țin pasul cu moda si cu schimbarile tehnologice atat de intempestive. În anul 2014, vorbim de televizoare conectate la internet, de televizoare Smart cu funcții incredibile, cum ar fi controlul televizorului folosind gesturile și mișcările. Din câte se pare tehnologia în domeniul televiziunii evoluează într-un ritm foarte alert, pe piață existând fel și fel de minunății ca televizoare curbate, televizoare flexibile, sau dongle-uri HDMI ce transformă un televizor standard într- un Smart TV.

În România primele teste în ceea ce privește transmisia la distanță a imaginilor apar în 1928. În acest an fizicianul George Cristescu publică prima lucrare științifică din România despre televiziune și propune un sistem nou de explorare a imaginii TV relizând și anumite experimente în acest sens. Prima emisiune de televiziune din România care se apropie cât de cât de conceptul actual al întelesului de emisiune, a fost realizată in 1937 la Facultatea de Stiinte din Bucuresti în cadrul unor demonstratii publice. Funcţia principală pentru care televizorul a fost conceput este aceea de a viziona diverse programe TV – știri, emisiuni educative, culturale, divertisment, etc. In prezent, televizorul nu este folosit doar in scopul vizionării diferitelor emisiuni, ba mai mult, poate fi utilizat pentru navigarea pe internet, putând astfel ţine legatura cu prietenii din comfortul de acasă, datorită aplicaţiei Skype pentru Smart TV.

7

O alta funcţie auxiliară a televizorului permite conectarea USB-ului direct la televizor permitând accesul instantaneu la filme, fotografii și muzică. Televizorul Orion permite conectare la Laptop prin intermediul cablului HDMI putând vizualiza filmele și pe televizor. Televizorul poate fi conectat prin intermediul unui cablu SCART la un DVD player permiţând inregistrarea programului vizionat. Conexiunea SCART poate asigura aceeaşi calitate a imaginii ca o conexiune compozită, în funcţie de playerul BD/DVD conectat. Toate aceste facilităţi contribuie indirect la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului și au apărut in urma cerinţelor din piaţă deoarece tehnologia in acest domeniu evolueaza foarte repede.

o Procesul de producţie

Procesul de fabricaţie al unui televizor se desfăsoară in mai multe etape. In cadrul companiei sunt mai multe departamente, fiecare ocupându-se cu producţia anumitor componente. Procesul de fabricaţie este unul mixt fiind folosită atât forţa de muncă umană cât și roboţii industriali. Partea electronică de fineţe este executată de roboţii industriali urmând ca asamblarea finală să fie realizată pe bandă de către oameni. Pană a fi gata, un televizor trece prin mai multe operaţiuni succesive, fiecare tehnician care participă la procesul de producţie având rolul sau bine determinat. Dupa asamblare, televizoarele ajung la standul de verificare, unde primesc CTC-ul. De acolo sunt trimise la linia de ambalare, depozitare urmând a fi trimise către distribuitori. Următorul pas este achiziţionarea de către clienţi.

8

Capitolul II:

2.1 Conspect

o QFD + Caracteristicile calitative stabilite prin metoda QFD

QFD (Qualiti Function Deployment Desfăşurarea funcţiei calităţii) QFD este un proces de planificare, menit ajute la schiţarea, producerea şi marketingul unor produse sau servicii prin luarea în calcul a părerii clientului.Metoda QFD a fost dezvoltată în Japonia la sfârşitul anilor 60 de către profesorii Shigeru Miyuno şi Yoji Akao. QFD a fost folosită mai întâi la şantierul Mitsubishi’s Kobe, apoi la Toyota (1977) iar în 1986 a fost preluată şi de Ford şi Xerox în Statele Unite. Pentru identificarea caracteristicilor se poate construi o diagramă, numită și „casa calităţiidatorită formei pe care o are, care sa transforme cerinţele clienţilor in caracteristici calitative. Diagrama permite si reprezentarea intensitaţii de relaţii dintre cele două tipuri de caracteristici, precum și a corelaţiei ce exista intre caracteristicile calitative. Punctul de vedere al clienţilor este obţinut prin interviuri, anchete sau observaţii directe. Casa calităţii este obţinută prin alaturarea a șase matrice.

ăţii este obţ inut ă prin alaturarea a ș ase matrice. Cerintele Clienţilor Caracteristici tehnice Relaţia

Cerintele

Clienţilor

Caracteristici tehnice

Relaţia intre cereri și descrieri tehnice

tehnice Relaţia intre cereri ș i descrieri tehnice Poziţionarea caracteristicilor tehnice Fig 1. Casa calit

Poziţionarea caracteristicilor tehnice

Fig 1. Casa calităţii metoda QFD

Caracteristicile sunt calsificate in trei categorii: primare, secundare si tertiare. In primul pas se stabilesc nevoile primare. Dupa aceea se dezvoltă in idei secundare (acestea au un grad mai mare de specificare) și in nevoi terţiare (descrierea exactă a cerinţelor, dar se incearcă pastrarea denumirii caracteristicilor date de clienţi). Următorul pas constă in definirea caracteristicilor tehnice prin transpunerea formulărilor clienţilor in fenomene fizice. Avand definite caracteristicile tehnice, se trece la completarea matricei de relaţii ( unde se identifica caracteristicile tehnice care influentează cerinţele cumparatorului si se reprezintă intensitatea legaturii) și a matricei de corelaţii. Daca nu există corelaţii se considera caracteristici independente. Atunci cand corelaţia exista si este puternica, se stabilesc valori astfei incat efectul să fie cat mai bun. Completarea matricei de relaţie se face dupa ce s-au identificat caracteristicile calitative.

Legaturile dintre cerinţe si caracteristici pot fi descrise cu urmatoarele semne sau note:

a) două cercuri concentrice

b) un triunghi c) un cerc
b) un triunghi
c) un cerc
a) două cercuri concentrice b) un triunghi c) un cerc care arat ă o legatur ă
a) două cercuri concentrice b) un triunghi c) un cerc care arat ă o legatur ă

care arată o legatură puternică ( 9 )

care arată o legatură de valoare medie ( 3 ) care arată o legatură slabă ( 1 )

Matricea de corelaţii arată legatura dintre caracteristicile calitative. Daca intre două caracteristici exista o legatură puternică, inseamnă că realizarea uneia atrage automat si realizarea celeilalte. Drept urmare in lista de caracteristici trebuie pastrată doar una dintre cele două. Dacă intre ele nu există nicio legatură, rezultă că in lista de caracterstici se vor trece amandouă. Studiul comparativ arată modul in care intreprinderile satisfac cerintele clienţilor. Pornind de la caracteristicile tehnice ale produsului se pot stabili caracteristicile tehnice ale procesului de fabricaţie si aplicand din nou metoda QFD, se pot stabili caracteristicile materiilor prime. Valorile ţintă pentru caracteristici sunt inscrise in partea de jos a casei calităţii.

9

2.2 Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o Obiectivele si scopul metodei QFD

Obiectivul metodei QFD este aceala ca până la jumătatea acestui an (iunie 2014) fie culese și analizate dorinţele si nevoile utilizatorilor și a potenţialilor clienţi in proporţie de minim 60% astfel incât până la sfârsitul anului calendaristic (decembrie 2014) să poate fi imbunătăţite intr-un număr cât mai mare caracteristicile care nu au corespuns parametrilor ceruţi.

Scopul utilizarii metodei QFD este pentru ca producătorii să afle exact ce iși doresc clienţii și ce caracteristici trebuie imbunătăţite pentru televizorul LED Smart Orion, 81 cm astfel incât să satisfacă cât mai mult nevoile acestora.

o

Tabel cu identificarea cerinţelor clienţilor

Tabelul 2. Identificarea cerinţelor clienţilor

 

Cerinţe primare

Cerinţe secundare

Cerinţe terţiare

     

Imagine clară 9

Să fie mare

Să se vadă bine

Diagonala 9

   

Clasă energetică superioară 9

Funcţionale

Să fie economic

consume puţin

Să se oprească automat 6

Senzor luminozitate 6

 

Consumabile ieftine 8

Reparaţii ieftine

   

Garanţie cat mai extinsă 9

   

aibă cat mai puţine mufe

Mufele să fie la indemană 7

Să fie inscripţionate 8

 

Ergonomice

Să nu fie complicat

Să aibă telecomanda usor de folosit

Scrisul vizibil 7

Să poată fi tinută cu o mană 6

Estetice

aibă aspect plăcut

fie usor de curăţat

Să nu rămană amprente 3

fie mai special

Culoare la modă 5

Notele acordate în coloana „Cerinţe terţiare” sunt între 3 și 9 în funcţie de importanţă astfel:

între 3 ș i 9 în func ţ ie de importan ţă astfel: - se acorda
între 3 ș i 9 în func ţ ie de importan ţă astfel: - se acorda

- se acorda nota 3 pentru cea mai puţin importantă cerinţă a clienţilor

- nota 9 pentru cea mai importantă cerinţă a clienţilor.

10

o Tabel caracteristici tehnice

Tabelul 3. Definire și identificare cerinţe tehnice

Cerinţe tehnice secundare

Unităţi de sură

 

Diagonală minimă

cm

 

Rezoluţie minimă

pixeli

Consum energetic maxim

W/h

Durată maximă până la oprire

min

Senzor luminozitate minim

cm

   

RON

Preţul pieselor de inlocuire maxim

Perioadă de garanţie minimă

ani

Numar maxim iesire porturi

buc

Dimensiunea fontului scris minimă

mm

 

Dimensiune maximă

cm

o Matricele de relaţii si corelaţii

In tabelul următor (Tabelul 4. Completarea matricei de relaţii și corelaţii) completarea matricelor se face astfel:

Pentru matricea „Relaţia intre cereri și descrieri tehnice” notarea se face :

- 1 pentru o asociere slabă

- 3 asociere medie

- 9 asociere puternică

Pentru matricea „Corelatii intre caracteristicile tehnice” notarea se face:

- +9 puternic pozitiv ;

- +3 pozitiv;

- -3 negativ ;

- -9 puternic negativ.

11

Completarea casei calităţii se face conform cerinţelor clienţilor, de unde vor rezulta ce-si doresc acestia să se imbunatatească la televizorul Orion.

Tabelul 4. Completarea matricei de relaţii și corelaţii

acestia s ă se imbunatateasc ă la televizorul Orion. Tabelul 4. Completarea matricei de relaţii și

12

Concluzii:

Tabelul 5. Importanţa ponderilor cerinţelor clienţilor

Cerinţele clienţilor

Determinarea ponderilor clienţilor

1.Imagine clară

90

3.Clasă energetică

60

2.Diagonala

54

7.Garantie cat mai extinsă

42

5.Senzor luminozitate

24

9.Mufele sa fie inscriptionate

24

11.Scris vizibil

18

12.Culoare la modă

15

10.Să poată fi folosită cu o mană

14

6.Consumabile ieftine

9

8.Mufele să fie la indemană

8

4.Să se oprească automat

6

Din acest tabel se poate observa că primele 3 cele mai importante cerinţe ale clienţilor sunt ca televizorul Orion să aibă o imagine clară, o clasă energetică superioară si o diagonală a ecranului cât mai mare.

Tabelul 6. Listarea cerinţelor tehnice pentru care factorul absolut are valoarea cea mai mare

 

Cerinţele tehnice

Factorul absolut

 

2.Rezoluţie mini

16,17

5.Senzor luminozitate minim

15,65

 

1.Diagonală minimă

14,78

8.Numar maxim iesire porturi

12,52

 

6.Preţul pieselor de inlocuire maxim

9,56

3.Consum energetic maxim

8,60

7.Perioadă de garanţie minimă

 

7,82

4.Durată maximă până la oprire

6,26

 

10.Dimensiune maximă

6,26

9.Dimensiunea fontului scris minimă

2,34

Atât pentru factorul absolut cat si pentru factorul relativ cerinţele tehnice cele mai importante sunt urmatoarele: rezoluţie minimă, senzor luminozitate minim si diagonală minimă.

Tabelul 7. Listarea cerinţelor tehnice pentru care factorul relativ are valoarea cea mai mare

 

Cerinţele tehnice

Factorul relativ

 

2.Rezoluţie minimă

0.222

 

1.Diagonală minimă

0.215

5.Senzor luminozitate minim

0.204

3.Consum energetic maxim

0.117

7.Perioadă de garanţie minimă

 

0.065

8.Numar maxim iesire porturi

0.046

4.Durată maximă până la oprire

0.038

 

6.Preţul pieselor de inlocuire maxim

0.034

 

10.Dimensiune maximă

0.029

9.Dimensiunea fontului scris minimă

0.026

13

Corelatia dintre top 3 cerinte ale clientilor si caracteristici tehnice:

Conform cerinţelor clienţilor, acestia isi doresc ca televizorul să aibă o imagine clară ceea ce transformat in cerinţe tehnice inseamnă o rezoluţie minimă de 1366 x 768 pixeli.

A doua cerinţă a clienţilor a fost aceea ca televizorul să fie de clasă energetică superioară ceea ce inseamnă un consum energetit cât mai redus.

O altă cerinţă a clienţilor a fost ca diagonala televizorului Orion să fie cat mai mare. Această caracteristică este situată pe locul 3 atat in cerinţele clienţilor cât si in cerinţele tehnice.

Senzorul de luminozitate din cerinţele tehnice se referă la intensitatea luminii din camera care, cu ajutorul funcţiei Intelligent Sensor (senzor inteligent), modifică imaginea afisata astfel incât poţi experimenta imagini cât mai reale.

Identificarea primelor caracteristici tehnice care trebuiesc imbunătăţite:

Conform tabelor 6 si 7 cele mai importante 3 caracteristici care trebuie imbunătăţite sunt:

rezoluţia ecranului (pixeli), senzorul de luminozitate si diagonala Televizorului Orion care in prezent are 81 cm.

14

Capitolul III:

3.1

Conspect

o Nivelul tehnic

Caracteristicile unui produs pot fi privite din două perspective:

1. perspectiva aspiraţiilor

2. perspectiva realizărilor

Calitatea se masoară prin distanţa dintre aspiraţii și realizări. Aspiraţiile se pot materializa in produse reale sau produse dorite. Comparaţia dintre produsul analizat și un alt produs se exprimă prin nivelul tehnic iar comparaţia cu valorile ţintă ale caracteristicilor determină nivelul calitativ.

Prin nivelul tehnic (H) al unui produs inţelegem, un indicator global al calităţii care ţine seama de ansamblul caracteristicilor, fiind calculat ca o expresie globală a acestor caracteristici prin comparaţie cu cele similare ale altor produse.

Nivelul calitativ (Q) este un indicator global al calităţii exprimat prin compararea valorilor caracteristicilor calitateive ale unui produs cu cerinţele specificate de acestea.

Prin studiul nivelului tehnic se înţelege procesul de cercetare a unor direcţii de perfecţionare a calităţii produsului, prin care se urmăreşte efectul pe care îl are modificarea uneia sau unora dintre caracteristici. Studiul poate fi făcut:

privind dinamica, impusă de evoluţia caracteristicilor altor produse şi a cerinţelor de pe piaţă;

privind componenţa produsului: efectul utilizării unor subansambluri, componente, repere materii prime, cu anumite caracteristici.

Nivelul tehnic absolut al unui produs j (H aj ), se calculează cu formula:

H

aj

a

i S

1

k

k

ij

il

γ

ij

I S

2

k

k

il

ij

γ

ij

;

unde:

a

- este o constantă de departajare (a=1.000);

k

ij - valorile caracteristicii i ale produsului j;

k

il - valorile caracteristicilor i ale produsului de referinţă l;

S 1 - submulţimea caracteristicilor a căror valoare este direct proportională cu calitatea;aceasta

valoare este indicat să fie cât mai mare pentru aprecierea favorabilă a produsului;

S 2 - submulţimea caracteristicilor a căror valoare este invers proportională cu calitatea;aceasta

valoare este indicat să fie cât mai mica, pentru aprecierea favorabilă a produsului; γ ij - ponderea de influenţă a caracteristicii i a produsului j, asupra nivelului tehnic.

Nivelul tehnic relativ al unui produs j (H rj ) permite identificarea claselor de calitate. Se fac studii statistice pentru fiecare produs astfel încât să se identifice intervalul de variaţie al nivelului tehnic relativ pentru care cumpărătorii nu identifică deosebiri importante. Se calculează cu relaţia:

H

rj

H aj

max H

aj

100

15

3.2

Elemente teoretice adaptate la produsul ales

o Obiectivele şi scopul metodei STEM

Obiectivele metodei STEM sunt:

Identificarea caracteristicilor fiecărui produs

Catalogarea caracteristicilor in mulţimile S1 şi S2

Determinarea ponderilor de influenţă a caracteristicilor tehnice

Determinarea nivelului tehnic obţinut al Televizorului LED Smart Orion, 81 cm in comparaţie cu produsele de refereinţă Samsung şi LG

Scopul metodei STEM constă in determinarea nivelului tehnic al Televizorului LED Smart Orion, prin compararea valorilor caracteristicilor cu alte produse similare.

o Aplicarea paşilor

Pentru determinarea nivelului tehnic al produsului Televizorul LED Smart Orion se vor parcurge următorii paşi:

PASUL 1: Identificarea caracteristicilor fiecărui produs

Tabelul 8. Caracteristicile fiecărui produs

Caracteristica

Simbol

U.M.

Referinţă

A

B

C

1.Diagonala (+)

Diag

cm

117

81

102

81

2.Rezoluţie (+)

Rez

pixeli

1920x1080

1366 x 768

1920x1080

1366x768

3.Consum

           

energetic (-)

Ce

W/h

60

65

62

73

4. Numar porturi USB (+)

USB

buc

4

2

3

3

5.Greutate (-)

G

kg

6

7,5

9,8

7

6.Preţ (-)

Pr

RON

1.000

1.149

1.550

1.199

Legenda :

A = Televizorul LED Smart Orion

B = Samsung Smart TV UE40F6400

C = Smart TV LG 32LN570R

Referinţă = produs ideal, nu există

PASUL 2: Catalogarea caracteristicilor in mulţimile S1 şi S2

S1(+) = {Diag, Rez, USB} S2(-) = {Ce, G, Pr}

Tabelul 9. Gruparea caracteristicilor pe grade de importanţă

Grupa I

Grupa II

Grupa III

Grupa IV

Pr, Ce

Diag, Rez

G

USB

16

PASUL 3: Determinarea ponderii fiecărei caracteristici comparându-se 2 câte 2

Tabelul 10. Determinarea ponderilor caracteristicilor

 

Diag

Rez

Ce

USB

G

Pr

γ

Diag

+

1

0

4

2

0

7

0.166

Rez

1

+

0

4

2

0

7

0.166

Ce

2

2

+

4

4

1

13

0.309

USB

0

0

0

+

0

0

0

0

G

0

0

0

2

+

0

2

0.047

Pr

2

2

1

4

4

+

13

0.309

 

=42

 

PASUL 4: Calculul ponderii caracteristicilor

a

ij

Ponderile de influenţă γ se calculează cu relaţia:

γ

γ

γ

γ

γ

γ

1

2

3

4

5

6

7

42

7

42

13

42

0

2

42

13

42

0.166

0.166

0.309

0.047

0.309

γ

i

i



i

j

a

ij

;

PASUL 5: Calcului nivelului tehnic absolut

aj

H

a

i S

1

k

k

ij

il

γ

ij

I S

2

k

k

il

ij

γ

ij

17

H

a

A

1000

*

H

a

B

1000

*

H

a

C

1000

*

81

117

102

117

81

117

0.166

0.166

*

1366 * 768

1920 *1080

*

1920

*1080

1920

*1080

0.166

0.166

0.166

0.166 1366 * 768

*

1920

*1080

*

*

*

65

60

62

60

(0.309)

(0.309)

73

60

(0.309)

PASUL 6: Calculul nivelului tehnic relativ

H

H

H

rA

rB

rC

762,44

1000

930,81

1000

744,33

1000

 

100

76,24%

100

93,08%

 

100

74,43%

*

*

*

2

0

*

7.5

4

 

6

3

0

*

9.8

4

 

6

3

0

*

7

4

6

(0.047)

(0.047)

(0.047)

*

*

1.149

1.000

*

1.550

1.000

(0.309)

 

762,44

(0.309)

 

930,81

1.199

1.000

(0.309)

744,33

Compararea nivelului tehnic obţinut cu nivelul tehnic al altor produse similare

H rB > H rA > H rC

o

Concluzii

In ordinea importanţei nivelului tehnic şi relativ produsele sunt:

HaB=930,81; HrB=93,08% Samsung Smart TV UE40F6400

HaA= 762,44; HrA =76,24% Televizorul LED Smart Orion

HaC=744,33; HrC= 74,43% Smart TV LG 32LN570R

Determinarea calităţii s-a făcut pe baza valorilor caracteristicilor produselor şi importanţa lor. S-a observat ca produsul cu cel mai ridicat nivel tehnic este produsul B (Samsung Smart TV UE40F6400). Produsul pe care l-am ales, Televizorul LED Smart Orion, este indepărtat de produsul B ceea ce inseamnă că trebuie făcute imbunătăţiri pentru a ajunge cât mai aproape de acesta sau a-l

depăsi. Produsul C (Smart TV LG 32LN570R) este cel mai slab, dar are un nivel tehnic foarte apropiat de produsul meu.(A - Televizorul LED Smart Orion).

18

Capitolul IV:

4.1 Etapele desfăşurării analizei valorii

I.

Stabilirea functiilor Se consideră o funcţie cu o singură caracteristică

Tabelul 11. Stabilirea funcţiilor

 

Nume caracteristică

Denumire functie

Simbol

u.m.

   

F1.Asigură

   

Diagonală minimă

îmbunătăţirea

Diag

cm

imaginii

Rezoluţie minimă

F2. Oferă o claritate bună

Rez

Pixeli

Durată maximă până la oprire

     

Consum energetic maxim

 

F3. Asigură

   

economisirea

Ce

W/h

energiei

Senzor luminozitate minim

     
     

F4. Asigură

Pg

Ani

Perioadă de garanţie minimă

încredere

Numar maxim ieşire porturi

F5. Oferă accesul mai multor USB uri

USB

Buc

Greutate maximă

F6. Asigură depozitare uşoară

G

Kg

II.

Stabilirea nivelelor de importanţa a funcţiilor (metoda STEM)

Tabelul 12. Nivelele de importanţă ale funcţiilor conform metodei STEM

     
 

Diag

Rez

Ce

Pg

USB

G

x

%

Diag

+

1

2

2

4

4

13

0,309

30,9

Rez

1

+

2

2

4

4

13

0,309

30,9

Ce

0

0

+

1

4

2

7

0,166

16,6

Pg

0

0

1

+

4

2

7

0,166

16,6

USB

0

0

0

0

+

0

0

0

0

G

0

0

0

0

2

+

2

0,047

4,7

Tabelul 13. Gruparea caracteristicilor pe grade de importanţă

 

=42

 

Grupa I

   

Grupa II

Grupa III

   

Grupa IV

Diag, Rez

   

Ce, Pg

 

G

 

USB

19

III.

Stabilirea relaţiilor între reperele care îndeplinesc funcţii şi funcţiile respective

Tabelul 14. Relaţiile între reperele care îndeplinesc funcţiile si funcţiile respective

Repere

Cost

 

Funcţii

   
           

F5.

   

Oferă

485

F1.Asigură

îmbunătăţirea

imaginii

F2.

Oferă o

claritate

bună

F3. Asigură

economisirea

energiei

F4.

Asigură

încredere

accesul

mai

multor

USB

F6.

Asigură

depozitare

uşoară

Cheltuieli

nejustificate

uri

Display

350

             

LED

x

x

x

Brand

85

     

x

     

Carcasă

35

       

x

x

 

Suport

15

         

x

 

x reprezintă legatura dintre fiecare reper şi fiecare funcţie din tabelul de mai sus. O funcţie poate fi legată de mai multe repere dar şi fiecare reper poate fi legat de mai multe

funcţii.

IV.

Stabilirea costului funcţiilor

Tabelul 15. Stabilirea costului func

ţiilor

 
 

Cost

 
ţii
ţii
   

Repere

(RON)

 

Func

           

F5.

   

Oferă

F1.Asigură

îmbunătăţirea

imaginii

F2.

Oferă o

claritate

bună

F3. Asigură

economisirea

energiei

F4.

Asigură

încredere

accesul

mai

multor

USB

F6.

Asigură

depozitare

uşoară

Cheltuieli

nejustificate

uri

   

x

 

x

x

       

Display

LED

350

0,309

137,9

0,309

137,9

0,166

73,85

         

x

     

Brand

85

0,166

85

           

x

x

 

Carcasa

35

0

0,047

0

35

             

x

 

Suport

15

0,047

15

Cost

               

produs

485

137,9

137,9

73,85

85

0

50

 

y

0.279

0.279

0.147

0.20

0

0.10

 
 

20

V. Stabilirea costului teoretic

Tabelul 16. Stabilirea costului teoretic

Elemente

           

Valoare

de calcul

F1

F2

F3

F4

F5

F6

totală

x

i

30.9

30.9

16.6

16.6

0

4.7

100

y

i

27.9

27.9

14.7

20

0

10

100

(x

i ) 2

954.81

954.81

275.56

275.56

0

22.09

2482.83

x

i *y i

862.11

862.11

244.02

332

0

47

2347.24

Pentru a ilustra mai bine costul teoretic se va ilustra urmatorul grafic, reprezentat de o dreapta de regresie. Ecuatia dreptei este data de relatia: y i =x i *a (o dreapta cu originea in 0;0) Unde a este coeficient unghiular şi se determina conform metodei CMMP

Aceasta dreapta este inclinata la un unghi „α”. Unghiul α= arctg a

VI. Stabilirea calculului teoretic

a= 0,94539

α=43,392

α= arctg a VI. Stabilirea calculului teoretic a= 0,94539 α=43, 392 Fig 2. Costul teoretic ilustrat

Fig 2. Costul teoretic ilustrat prin grafic

21

4.2 Concluzii:

1)

Identificarea pozitionarii funcţiilor fată de dreapta de regresie:

 

o

Deasupra dreptei: F4 (Asigură încredere ) si F6 (Asigură depozitare uşoară)

o

Pe dreaptă: F5 (Oferă accesul mai multor USB –uri)

o

Sub dreaptă: F1 (Asigură îmbunătăţirea imaginii), F2 (Oferă o claritate bună) si F3 (Asigură economisirea energiei)

o

Funcţiile F1 si F2 au aceleaşi coordonate deoarece au acelaşi grad de importanţă ( fac parte din grupa I) , ceea ce înseamnă că au aceeaşi pondere. Ambele funcţii sunt legate de acelaşi reper, având şi acelaşi cost.

2)

Explicarea fiecarui grup de funcţii:

 

o

Funcţiile F4 şi F6, care se află deasupra dreptei de regresie au costuri mai mari în raport cu utilitatea acelor funcţii. Pentru mbunatatirea acestor 2 functii, F4 (Asigură încredere ) si F6 (Asigură depozitare uşoară), este nevoie de diminuarea costurilor deoarece clientii nu sunt dispusi sa plateasca atat de mult.

o

Funcţia F5, care se află pe dreaptă, rezultă că este o funcţie ideală deoarece costurile sunt egale cu ponderea de utilitate a funcţiei.

o

Pentru funcţiile F1, F2 si F3, care se află sub dreapta de regresie, şi au utilitatea mai mare decat costurile înseamnă că se poate creşte preţul cerut pe acele funcţii deoarece clienţii le consideră importante şi sunt dispuşi să platească mai mult pentru ele.

3)

Identificarea funcţiilor ce trebuie îmbunătăţite pentru a maximiza raportul U/P:

 

o

Funcţiile ce trebuie îmbunătăţite sunt: F1, F2, F3, F4 şi F6.

trebuie îmbun ă t ăţ ite sunt: F1, F2, F3, F4 ş i F6. Cea mai

Cea mai îndepartată funcţie de dreaptă este funcţia F6 (Asigură depozitare uşoară). Pentru această funcţie se cere un preţ mult prea mare în raport cu utilitatea pe care o are iar clienţii nu stunt dispuşi sa platească atât.

o

o

Pentru funcţiile care se află sub dreapta de regresie se poate creşte preţul deoarece clienţii le consideră importante şi sunt dispuşi să platească in plus pentru a-şi satisface anumite nevoi.

o

Pentru ca un produs sa fie ideal, dreapta de regresie ce pleacă din origine (0;0), trebuie să aiba panta de 45 o .

4)

mbunătăţirea funcţiei F6 (Asigură depozitare uşoară), tabel cu noile valori propuse ale caracteristicilor cât şi cele vechi.

Funcţia cea mai indepărtată de dreapta de regresie este funcţia F6 (Asigură depozitare uşoară). Această funcţie se află deasupra dreptei de regresie ceea ce înseamnă că cheltuielile pentru această funcţie sunt prea mari in comparaţie cu utilitatea pe care o are. S-a constatat că pentru clienţi nu este foarte importantă depozitarea produsului. Această depozitare constă în modalitatea de montare a produsului care poate fi atârnat în perete sau poate fi pus pe o masă cu ajutorul suportului cu care vine în dotare. n acest caz, pentru imbunătăţirea produsului, se vor scădea costurile alocate acestei funcţii (F6). Se va incerca apropierea acesteia (functiei F6) cât mai mult de dreaptă.

22

Etapa III Stabilirea relaţiilor între reperele care îndeplinesc funcţii şi funcţiile respective

Tabelul 17. Relaţiile între reperele care îndeplinesc funcţiile si funcţiile respective

Repere Cost Funcţii F5. Oferă F2. F6. F1.Asigură F3. Asigură F4. accesul Oferă o Asigură
Repere
Cost
Funcţii
F5.
Oferă
F2.
F6.
F1.Asigură
F3. Asigură
F4.
accesul
Oferă o
Asigură
Cheltuieli
480
îmbunătăţirea
economisirea
Asigură
mai
claritate
depozitare
nejustificate
imaginii
energiei
încredere
multor
bună
uşoară
USB –
uri
Display
350
x
x
x
LED
Brand
85
x
Carcasă
30
x
x
Suport
15
x
x – reprezintă legatura dintre fiecare reper şi fiecare funcţie din tabelul de mai sus.
Etapa IV Stabilirea costului funcţiilor
Tabelul 18. Stabilirea costului func
ţiilor
Cost
Repere
Func
ţii
(RON)
F5.
Oferă
F2.
F6.
F1.Asigură
F3. Asigură
F4.
accesul
Oferă o
Asigură
Cheltuieli
îmbunătăţirea
economisirea
Asigură
mai
claritate
depozitare
nejustificate
imaginii
energiei
încredere
multor
bună
uşoară
USB –
uri
x
x
x
Display
350
0,309
0,309
0,166
LED
137,9
137,9
73,85
x
Brand
85
0,166
85
x
x
Carcasa
30
0
0,047
0
30
x
Suport
15
0,047
15
Cost
480
137,9
137,9
73,85
85
0
45
produs
y
0.287
0.287
0.153
0.177
0
0.093
23

Etapa V Stabilirea costului teoretic

Tabelul 19. Stabilirea costului teoretic

Elemente

           

Valoare

de calcul

F1

F2

F3

F4

F5

F6

totală

x

i

30.9

30.9

16.6

16.6

0

4.7

100

y

i

28.7

28.7

15.3

17.7

0

9.3

100

(x

i ) 2

954.81

954.81

275.56

275.56

0

22.09

2482.83

x

i *y i

886.83

886.83

253.98

293.82

0

43.71

2365.17

Etapa VI Stabilirea calculului teoretic

Înainte de îmbunătăţire a= 0,94539

α=43,392

 Înainte de îmbun ă t ăţ ire a= 0,94539 α=43, 392 Fig 3. Costul teoretic

Fig 3. Costul teoretic ilustrat prin grafic înainte de îmbunătăţire

24

După îmbunătăţire a= 0,952611 α= 43,609072

 Dup ă îmbun ă t ăţ ire a= 0,952611 α = 43,609072 Fig 4. Costul

Fig 4. Costul teoretic ilustrat prin grafic după îmbunătăţire

Se poate observa că după îmbunătăţire Funcţia F6 s-a apropiat de dreapta dar si F4. F1, F2 şi F3 sau indepărtat de dreaptă. Acestea din urmă se află în partea de jos a dreptei de regresie ceea ce înseamnă că se pot creşte preţurile deoarece aceste funcţii sunt importante si clienţii sunt dispuşi să platească mai mult.

25