Tea Instituriilor Financiar-Bancare

CURS
CONTABILITATEA INSTITURIILOR FINANCIAR-BANCARE
1
CUPRINS
1. Consideratii generale privind sistemul bancar.................................................................................................4

1.1.Organizarea unei banci comerciale----------------------------------------------------- 4
1.2. Aspecte
specifice planului de conturi pentru institutiile de credit-------------------------------5
1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare -----------------------------------6
1.3.1. Decontarile intrabancare .......................................................................................................................................................6
1.3.2. Decontari interbarcare.............................................................................................................................................................7
1.4. Contabilitatea imprumuturilor de refinantare de la BNR-------------------------8
1.5. Credite si imprumuturi interbancare-------------------------------------------------- 9
1.6. Contabilitatea depozitelor interbancare ------------------------------------------10
La banca proprietara La banca gestionara---------10
1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara---------------------------10
1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate---------------------11
1.9. Creantele restante si indoielnice------------------------------------------------------ 11
1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare-----------------------12
2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE.....................................................................13
2.1. Operatiunile de casa--------------------------------------------------------------------- 13
2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie-------------------------------14
2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri)--------------------------15
3.1. Contabilitatea creditelor comerciale.............................................................................................................18
3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie--------------------------------------------- 19
3.3. Contabilitatea creditelor pentru export----------------------------------------------20
3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament---------------------------------------22
3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare-------------------------------23
3.6. Contabilitatea operaţiunilor prin conturile curente ale clientelei--------------24
3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă---------------------------------27
3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii-29
3.9. Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind clientela financiară-----31
3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare.........................................................................................................31
3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară..........................................................................................32
3.10. Contabilitatea operaţiunilor de pensiune cu clientela---------------------------33
3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune........................................................................................................................33
3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune.............................................................................................................................34
3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat şi altor sume datorate clientelei-------35
3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă............................................................................................................35
3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei........................................................................................................................36
3.12. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela 37
3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu clientela---39
4. OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE......................................................................41
4. 1. Operaţiuni cu titluri--------------------------------------------------------------------- 41
4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie....................................................................................................................................41
4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament....................................................................................................................................45
4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiţii......................................................................................................................................47
4.2. Operaţiuni diverse----------------------------------------------------------------------- 49
4.2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul.............................................................................................................................49
4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială......................................................................................50
4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale....................................................................................51
4.2.4. Contabilitatea stocurilor........................................................................................................................................................53
4.3. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu titluri şi operaţiunile diverse..................................55
4.4. Contabilitate provizioanelor privind operaţiunile cu titluri şi operaţiuni diverse............................................56
5. VALORI IMOBILIZATE...............................................................................................................................58
5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare--------------------------------------------58
5.1.1. Contabilitatea creditelor subordonate...................................................................................................................................58
5.1.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate.......................................................................................................................................59
2
5.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale-----------------------------------------62
5.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale--------------------------------------------- 63
5.5 Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice privind valorile imobilizate 64
5.6. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate-------------------------66
6. CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE................................................................68
6.1. Contabilitate capitalului social şi a primelor legate de capital------------------68
6.2 Contabilitate rezervelor----------------------------------------------------------------- 70
6.3. Contabilitatea datoriilor subordonate----------------------------------------------- 71
6.4. Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii---------------------------------------73
6.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli------------------------74
6.6. Contabilitatea rezultatelor------------------------------------------------------------- 75
7. CHELTUIELI ŞI VENITURI......................................................................................................................77
7.1. Contabilitatea cheltuielilor------------------------------------------------------------- 77
7.2. Contabilitatea veniturilor-------------------------------------------------------------- 78
8. REGISTRELE DE CONTABILITATE ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE..............................81
8.1. Registrele de contabilitate şi normele de utilizare a acestora-------------------81
8.2. Situaţiile financiare anuale------------------------------------------------------------ 82
TESTE DE EVALUARE.....................................................................................................................................84
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................................91
3
1. Consideratii generale privind sistemul bancar
In Romania activitatea bancara se desfasoara in conformitate cu legea bancara 58/98 si legea 312/2004
privind statutul BNR prin institutii de credit autorizate in conditiile legii.
Institutia de credit reprezinta entitatea emitenta de moneda electronica ce desfasoara cu titlu
profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si de acordarea de
credite pe cont propriu. In tara noastra institutiile de credit se pot constitui si functiona sub forma: bancilor
comerciale, organizatiilor cooperatiste de credit, caselor de economii pt. domeniul locativ, instituiilor emitente
de moneda electronica.
O data cu aderarea Romaniei la UE vor deveni functionale pe piata financiara institutiile enumerate
mai sus autorizate sa functioneze in alt stat din UE care vor functiona in tara noastra printr-o sucursala sau in
mod direct ca furnizorii de servicii.
1.1.Organizarea unei banci comerciale
Modul de organizare al unei banci este influentat de felul in care echipa de directie intelege sa satisfaca
functiile intreprinderii bancare, sa efectueze operatiunile active si pasive proprii bancilor, sa respecte
reglementarile privind organizarea si desfasurarea activitatii bancare, sa urmeze strategia de dezvoltare a
bancii.
Principalele functii bancare:
1) Fct. de conducere generala – sunt cele care asigura, formuleaza strategia bancii si definesc orientarile de
ansamblu de activitati si evolutiei sale;
2) Fct. comerciale – asigura clientela, intretinerea si dezvoltarea relatiilor cu aceasta precum si atragerea
de noi clienti;
3) Fct. de executie – sunt definite de totalitatea activitatilor care duc la bun sfarsit activitatile comerciale
initiale atat de clientela cat si de directiile comerciale proprii. Aceste activitati au caracter repetitiv si
tehnic.
4) Fct. cu caracter functional - sunt definite de activitatile de organizare, consultanta, control si asistenta
de specialitate.
5) Fct. administrative – sunt acele activitati prin care se realizeaza toate obligatiile legate de relatiile
sociale, fiscale si profesionale ale bancii precum si activitatea prin care se realizeaza difuzarea normelor
de ordine interna.
Pentru indeplinirea acestor functii, bancile comerciale isi concep structuri organizatorice proprii
din care nu trebuie sa lipseasca:
a) Directii comerciale si asimilate – sunt cele mai importante structuri deoarece intretin si dezvolta
relatii cu clientela producand venitul unitatii bancare. Pot fi structurate in:
1) Directii de clientela – gestioneaza diferitele categorii de clienti existand directii pt. fiecare grupa
omogena de clienti: clientela traditionala ( soc. com. traditionale nebancare ) grupa in functie de
marime si specializare si clientela specializata ( cu particularitati speciale ).
2) Directii de retea – sunt acelea care gestioneaza componentele retelei bancare
3) Directii financiare de piata si afaceri – existenta acestora este determinata de diversificarea produselor si
serviciiloe financiar-bancare pe piata nationala si internationala.
b) Servicii de executie– efectueaza activitati care vin sa completeze actiunile desfasurate de directiile
de clientela. Ele cuprind:
1) Servicii de executie a operatiunilor la nivel national:
- servicii de casa, de portofoliu;
- secretariat bancar;
- servicii de cautiuni di garantii .
2) Servicii de executie a operatiunilor cu strainatatea
3) Servicii de executie a operatiunilor bursiere vanzare cumpararede titluri, gestionare si conservare
titluri.
4) Secretariatul tehnic – efectueaza toate operatiunile de gestionare si punere in aplicare a operatiunilor
initiate de directiile comerciale.
4
c) Servicii de intendenta– cuprind activitatile care nu sunt legate in mod direct si imediat de produsele si
serviciile bancare dar sunt necesare mai multor sectoare sau intregii banci:
- serviciul contabilitate;
- serviciul prelucrari date;
- serviciul contencios;
- serviciul personal sau resurse umane;
- serviciul administrare generala.
a) Servicii functionale si administrative – realizeaza activitati de organizare, consultanta, control,
asistenta de specialitate, difuzarea si punerea in aplicare a normelor de functionare interna:
- serviciul de inspectie si control;
- serviciul de control al angajamentelor;
- serviciul juridic;
- servicul fiscalitate;
- srviciul de organizare si metodologie.
Structura teritoriala reprezinta organizarea pe verticala a bancilor comerciale si cuprinde:
1) Centrala bancara – are personalitate juridica cu rol exclusiv de indrumare, analiza si control a activelor
unitatilor bancare din retea.
2) Sucursale bancare – sunt unitati bancare fara personalitate juridica care au un dublu rol operativ ( desfasoara
si deversifica relatiile cu clientela ); de indrumare, analiza si control a unitatilor din subordine.
3) Reprezentantele bancare – unitati fara personalitate juridica, cu rol exclusiv operativ care se afla de regula in
subordinea sucursalelor sau in cazuri exceptionale in subordinea centralei bancare. Ele se deschid acolo unde
sucursalele nu acopera volumul clientelei si operatiile ordonate de aceasta.
4) Agentiile bancare – fara personalitate juridica si sunt deschise pe langa reprezentante sau sucursale.
5) Punctele de lucru - fara personalitate juridica, deschise in locuri publice unde volumul clientelei si
operatiunile cerute sunt foarte mari.
1.2. Aspecte specifice planului de conturi pentru institutiile de credit
5
Planul de conturi in vigoare pentru banci cuprinde urmatoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare” grupeaza conturile care reflecta
tranzactii efectuate de institutiile de credit in lei si in devize, prin trezoreria proprie, in nume propriu si in relatii
cu alte banci partenere, inclusiv Banca Centrala.
Clasa 2 „Operatiuni cu clientela” grupeaza conturile care tin evidenta relatiilor cu clientii, persoane
fizice si juridice, grupati atat in fuctie de natura lor cat si in functie de tipul de tranzactii solicitate de acestia.
Clasa 3 „Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse” grupeaza conturile in care sunt inregistrate
operatiunile titluri de valoare efectuate in nume propriu dar si in numele clientilor.
Clasa 4 „Valori imobilizate” cuprinde conturile care evidentiaza imobilizarile bancilor dar si conturile
specifice operatiunilor de leasing si de creditare subordonata.
Clasa 5 „Conturi cu capitaluri asimilate si provizioane” curpinde conturile ce reflecta sursele proprii
de finantare ale bancilor.
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” - cheltuielile sunt grupate dupa natura lor.
Clasa 7 „Conturi de venituri”- veniturile sunt grupate dupa sursa de provenienta.
Clasa 9 „Operatiuni in afara bilantului” cuprinde conturile care inregistreaza angajamentele bancare
ce nu afecteaza patrimoniul bancii.
1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare
Sistemul bancar presupune foarte multe operatiuni de plati intre banci ca urmare a relatiilor financiare
stabilite intre clientii acestora. Aceste operatiuni sunt transferari de fonduri care prin numarul si valoarea lor
antreneaza in circuitul bancar valori foarte mari.
Operatiunile de decontari bancare au loc intre diferite banci si se refera la:
- operatiuni in nume propriu;
- incasari si plati in numele clientilor;
- constituiri de depozite intre componentele sistemului bancar;
- primirea sau acordarea de credite de la si de catre banci.
Decontarile se impart in 2 mari categorii, si anume:
a) decontari intrabancare – sunt relatii interne desfasurate intre componente ale aceleiasi banci;
b) decontari interbancare – sunt relatii stabilite intre componentele aceluiasi sistem bancar si de pot
desfasura prin BNR sau prin conturile de corespondenta.
1.3.1. Decontarile intrabancare
Decontarile intrabancare sunt acele operatiuni desfasurate intre unitatile aceleiasi societati bancare in
nume propriu sau in numele clientilor ( caz in care se utilizeaza instrumentele OP si CEC ).
Decontarile intrabancare, numite si operatiuni intre serii ( OIS ), sunt reflectate atat in contabilitatea
bancii platitoare cat si in contabilitatea bancii beneficiare. Unitatea bancara ce ordona plata se numeste unitate
initiatoare, iar unitatea bancara care primeste o plata de la cea initiatoare se numeste banca destinatara.
Decontarile intrabancare se solutioneaza diferit in contabilitate in functie de locul unde sunt deschise
conturile curente ale clientilor parteneri de decontare, si anume:
- conturi curente care se afla la nivelul aceleiasi unitati operative a unei banci;
- conturi curente care se afla la unitati operative diferite ce apartin aceleiasi banci.
Evidenta contabila a decontarilor intrabancare se tine cu ajutorul conturilor:
341 „Decontari intrabancare” – A/P
2511 „Conturi curente „ – A/P
Contul 341 „Decontari intrabancare” - A/P opereaza in contabilitatea tuturor unitatilor operative. Se
crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clienti.
Soldul contului poate fi debitor sau creditor si reflecta sumele aflate in tranzit intre sedii.
Contul 2511 „Conturi curente” –A/P incepe sa functioneze prin creditare. Se crediteaza cu sumele
incasate de banca in numele titularului de cont si se debiteaza cu sumele platite de banca din ordinul titularului.
Soldul creditor al contului reflecta disponibilul in cont, iar soldul debitor reflecta o descoperire de cont pentru
care banca, in baza unei conventii incheiate cu titularul de cont, poate deschide o linie de credit.
Exemple de contabilizare:
6
1) Plata unei sume in cazul in care platitorul si beneficiarul au deschise conturi curente la aceeasi unitate
operativa.
2511p = 2511b
2) Plata unei sume de bani in cazul utilizarii unui OP de catre clientul bancii platitoare catre un beneficiar care
are contul deschis la alta unitate operativa a aceleiasi banci.
2511p = 341 341 = 2511b
3) Incasarea sumei in baza unui CEC depus de clientul bancii.
341 = 2511b
1.3.2. Decontari interbarcare
A. Prin contul de corespondent

Conturile de corespondent au natura unor conturi curente deschide de catre o banca la alte banci
comercilae din tara sau strainatate. Astfel, la banca proprietara contul are natura unui plasament, iar la banca
gestionara sau rezidenta contul are natura unei surse atrase.
Practica bancara internationala denumeste conturile care functioneaza la banca proprietara „nostro”, iar
contul care functioneaza la banca gestionara „loro”.
Evidenta contabila a decontarilor prin contul de corespondent se tine cu ajutorul conturilor:
a) la banca proprietara: 121 „Contul de corespondent la banci „ ( nostro )
1271 „Creante atasate”
Contul 121 „Contul de corespondent la banci” – are functie contabila de activ, se debiteaza cu sumele
incasate in numele bancii titulare si se crediteaza cu sumele platite din ordinul acestuia. Soldul final debitor
reflecta disponibilul existent al bancii titulare in contul de corespondent la banca gestionara.
Contul 1271 „Creante atasate” - are functie contabila de activ, tine evidenta dobanzilor calculate si
neajunse la scadenta aferente disponibilului din contul de corespondent.
b) la banca gestionara: 122 „Conturi de corespondent alre bancilor” ( loro )
1272 „Datorii atasate”
Contul 122 „Cnturi de corespondent ale bancilor” are functie contabila de pasiv, se crediteaza cu
sumele incasate de la banca rezidenta in numele bancii proprietare si se debiteaza cu sumele platite bancii
titulare din contul de corespondent. Soldul final creditor reflecta disponibilul aflat la banca gestionara pe
numele bancii proprietare.
Contul 1272 „Datorii atasate” are functie contabila de pasiv, tine evidenta dobanzilor calculate de
banca rezidenta si cuvenita bancii proprietare. Dobanzile aferente contului de corespondent reprezinta pentru
bancile rezidente o cheltuiala 6012 „Dobanzi la contul de corespondent”, iar pentru banca proprietara un venit
7012 „Venituri de la contul de corespondent”.
1) Banca X deschide un cont de corespondent la banca Y.
Banca X inregistreaza: Banca Y inregistreaza:
121 = 101 101 = 122
2) Banca X inregistreaza dobanda aferenta contului de disponibil.
1271 = 7012 6012 = 1272
3) Banca X primeste un imprumut pe 10 zile de la banca Y.
121 = 142 141 = 122
B. Decontari prin casele de compensatie

Bancile isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatie care functioneaza sub
tutela BNR.
Observatie: In vederea compensarii fiecare banca va deschide un cont curent la BNR. In functie de locul unde
se va realiza compensarea avem:
- decontare locala;
- decontare intrajudeteana;
- decontare interjudeteana;
Evidenta contabila se tine cu ajutorul conturilor:
7
341 „Decontari intrabancare”
111 „Contul curent la BNR”
Contul 111 „Contul curent la BNR” - are functie contabila de activ, se debiteaza la depunerea unor
sume de bani in cont, la incasari sau la credite obtinute si se crediteaza cu iesirile din cont ca urmare a unor
retrageri de sume, plati sau rambursare de credite.
Observatie: Utilizarea contului 111 este obligatorie in cazul compensarii.
Exemple:
a) Platitorul si beneficiarul au conturi deschise la banci situate in acelasi judet si localitate iar compensarea se
face la casa de compensatie judeteana.
1) Plata unei sume de bani inregistrata de banca platitorului.
2511p = 111
2) Incasarea sumei la banca beneficiarului.
111 = 2511b
b) Banca platitorului si beneficiarului sunt situate in judete diferite iar compensarea se face in judetul
beneficiarului. In acest caz, compensarea are loc intre banca beneficiarului si sucursala bancii platitorului din
judetul de compensare.
1) Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se face compensarea.
2511 = 341
2) Compensarea initiata de subunitate la primirea avizului.
341 = 111
3) Incasarea la banca beneficiarului.
111 = 2511b
c) acelasi caz ca la b), compensarea se face in judetul platitorului:
- efectuarea platii prin compensare
2511p = 111
- incasarea sumei prin compensare de subunitatea bancii beneficiarului in judetul de compensare si virarea
sumei catre subunitatea beneficiarului
111 = 341
- incasarea sumei la beneficiar
341 = 2511b
d) bancile se afla in judete diferite iar compensarea se face la nivelul centralelor prin sistemul BNR:
- subunitatea platitoare expediaza avizul catre centrala
2511p = 341
- centrala platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii
341 = 111
- centrala beneficiarului incaseaza prin compensare suma si deconteaza catre subunitatea beneficiarului
111 = 341
- incasarea sumei de beneficiarul platii
341 = 2511b
1.4. Contabilitatea imprumuturilor de refinantare de la BNR
Institutiile de credit aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru obtinerea de lichiditati
iar imprumuturile de refinantare pot imbraca urmatoarele forme:
1) imprumuturi de colateralizate cu active exigibile pentru garantare – sunt imprumuturi garantate
cu active ( efecte de comert, alte titluri acceptate de BNR );
2) imprumuturi lombard ( overdraft ) sunt imprumuturi ce se pot acorda peste noapte pentru
asigurarea platilor zilnice ale bancilor.
3) alte imprumuturi – structurale si de licitatie.
Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare se tine cu ajutorul contului 112 „Imprumuturi de
refinantare de la BNR” - are functie contabila de pasiv, se crediteaza la primirea imprumutului si se debiteaza
la restituire in contrapartida cu contul 111 „Cont curent la BNR”.
8
Dobanda de incasat si de platit in relatie cu BNR se inregistreaza in contul 1171 „Creante atasate”si
contul 1172 „Datorii atasate”. Doabnda de platit reprezinta pentru societatea bancara o cheltuiala 6011
„Dobanzi la BNR”, iar dobanda de incasat reprezinta venit 7011 „Dobanzi de la BNR”.
1) Primirea de BNR a unui imprumut de refinantare.
111 = 112
2) Inregistrarea dobanzii de platit.
6011 = 1172
3) Plata dobanzii.
1172 = 111
4) Rambursarea imprumutului.
112 = 111
5) Inregistrarea dobanzii aferente disponibilului din contul curent la BNR.
1171 = 7011
6) Incasarea dobanzii.
111 = 1171
1.5. Credite si imprumuturi interbancare
Creditele si imprumuturile interbancare reprezinta o forma de plasare sau de atragere a resurselor

financiare. In functie de durata si scopul pentru care au fost incheiate imprumuturile pot fi grupate astfel:
1) imprumuturi de pe o zi pe alta – sunt fara garantie si pentru cel mult o zi lucratoare;
2) imprumuturi la termen – sunt fara garantie, pe termen fix mai mare de o zi lucratoare;
3) imprumuturi financiare – acordate sau primite de banci nerezidente avand drept beneficiari agenti
economici nefinanciari.
Evidenta contabila pentru imprumuturile acordate ( credite ) se tine cu ajutorul contului 141
„Credite acordate bancilor” cu functie contabila de activ, care se dezvolta pe sintetice de grad 2, si anume:
1411 „Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor”
1412 „Credite la termen acordate bancilor”
1413 „Credite financiare acordate bancilor”
Contul are atasat un cont de creante privind dobanda 1417 „Creante atasate” cu functie contabila de
activ, prin care se evidentiaza dobanda calculata si neajunsa la scadenta ce reprezinta pentru societatea bancara
venituri 7014 „Dobanzi de la credite la banci”.
La banca debitoare se utilizeaza contul 142 „Imprumuturi primite de la banci” – P , ce se dezvolta
pe sintetice de grad 2:
1421 „Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la banci”
1422 „Imprumuturi la termen primite de la banci”
1423 „Imprumuturi financiare primite de la banci”
Contul are atasat si un cont de datorii privind dobanzile 1427 „Datorii atasate” – P, care reprezinta
pentru banca debitoare o cheltuiala 6014 „Dobanzi de la imprumuturi de la banci”.
La banca creditoare La banca debitoare
a) acordarea imprumutului a) primirea imprumutului
141 = 111 111 = 142
b) inregistrarea dobanzii b) inregistrarea dobanzii de platit
1417 = 7014 6014 = 1427
c) incasarea dobanzii si recuperarea c) plata dobanzii si rambursarea imprumutului
creantei
111 = % % = 111
141 142
1427 1427
9
1.6. Contabilitatea depozitelor interbancare
Unitatile bancare desfasoara intre ele operatiuni de constituire a depozitelor care pot fi:
- la vedere – pentru o zi lucratoare;
- la termen – scurt pentru o perioada de 1pana la 365 zile;
- mediu pentru o perioda de 1 pana la 5 ani;
- lung pentru o perioada mai mare de 5 ani.
- colaterale – sunt constituite garantii pentru credite si ajuta la desfasurarea unor operatiuni
ulterioare.
Pentru banca proprietara a depozitelor acestea reprezinta un plasament, iar pentru banca gestionara o
sursa atrasa.
Evidenta contabila a depozitelor interbancare se tine astfel:
a) La banca proprietara cu ajutorul contului 131 „Depozite la banci” - A , se dezvolta pe sinteticele
1311 „Depozite la vedere la banci”
1312 „Depozite la termen la banci”
1313 „Depozite colaterale la banci”
Atasat functioneaza contul 1317 „Creante atasate” – A, in care se inregistreaza dobanda calculata si
neajunsa la scadenta ce reprezinta un venit 7013 „Dobanzi de la conturile de depozit la banci”.
b) La banca gestionara se utilizeaza contul 132 „Depozite ale bancilor” – P, cu sinteticele:
1321 „Depozite la vedere”
1322 „Depozite la termen”
1323 „Depozite colaterale”
Dobanda aferenta se inregistreaza in contul de datorii 1327 „Datorii atasate” care reprezinta o
cheltuiala 6013 „Dobanzi la depozitele bancilor”.
La banca proprietara La banca gestionara
a) constituirea depozitului a) constituirea depozitului
131 = 111 111 = 132
1317 = 7013 6013 = 1327
c) Incasarea dobanzii si anularea depozitului c) plata dobanzii si a sumei din depozit
111 = % % = 111
131 132
1317 1327
1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara
Aceste operatiuni se efectueaza pe baza de efecte de comert livrate sau nelivrate si de titluri. Sunt
credite acordate in cazul valorilor primite in pensiune sau imprumuturi in cazul valorilor date in pensiune.
Creditele acordate sau imprumuturile primite pot fi de pe o zi pe alta sau pe termen fix. Reflectarea in
contabilitate a acestor operatiuni se face astfel:
a) La banca creditoare se utilizeaza contul 151 „Valori primite in pensiune” –A, dezvoltat pe sinteticele de
grad 2:
1511 „Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta”
1512 „Valori primite in pensiune la termen”
Are atasat contul 1517 „Creante atasate” care evidentiaza dobanzile calculate si neajunse la scadenta si
reprezinta venituri 7015 „Dobanzi de la valorile primite in pensiune”.
b) La banca debitoare se utilizeaza contul 152 „Valori date in pensiune” – P, cu sinteticele:
1521 „Valori date in pensiune de pe o zi pe alta”
1522 „Valori date in pensiune la termen”
Dobanda reprezinta o datorie si o cheltuiala 6015 „Dobanzi la valorile date in pensiune”.
10
La banca creditoare La banca debitoare
a) primirea in gestiune a valorilor a) primirea imprumutului pe baza valorilor
date in pensiune
151 = 111 111 = 152
1517 = 7015 6015 = 1527
c) recuperarea creditului si incasarea dobanzii c) plata dobanzii si a imprumutului
111 = % % = 111
151 152
1517 1527
1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate

In activitatea interbancara pot aparea creante sau datorii din operatiuni cum sunt:
- sume necuvenite sau virate eronat;
- CEC- uri refuzate la plata si restituite prezentatorului;
- CEC- uri de calatorie remise spre incasare emitentilor.
Contabilitatea acestor operatiuni se tine cu ajutorul conturilor 161 si 162.
Contul 161 „Valori de recuperat” –A, pentru banca care detine creante, dezvoltat pe sinteticele:
1611 „Valori de recuperat”
1617 „Creante atasate” – cont utilizat pentru evidentierea dobanzilor aferente valorilor de recuperat care
reprezinta un venit 70179 „Venituri diverse din dobanzi”.
Contul 162 „Alte sume datorate” –A, se utilizeaza de banca cu datorii si este dezvoltat pe sinteticele:
1621 „Alte sume datorate”
1627 „Datorii atasate” – cont utilizat pentru evidentierea dibanzilor datorate si reprezinta o cheltuiala 60179
„Cheltuieli diverse cu dobanzi”.
Observatie: CEC- urile de calatorie cumparate si remise spre incasare emitentilor se evidentiaza prin
contul 109 „Alte valori” – A. CEC- urile, efectele de comert refuzate la plata si inregistrate provizoriu pana la
recuperarea de la banci a sumelor respective se inregistreaza in contul 3712 „Valori primite la incasare” –A.
a) CEC-uri refuzate la plata de banca platitoare ce urmeaza a fi recuperate.
164 = 3712
- inregistrarea dobanzii aferente valorii de recuperat.
1617 = 70179
- incasarea CEC- urilor si a dobanzii aferente
111 = %
1611
1617
b) Incasarea CEC- urilor de calatorie remise spre incasare.
1611 =
c) Incasarea de numerar ca urmare a vanzarii CEC-urilor de calatorie emise de alte banci.
101 = 1621
- inregistrarea dobanzii datorate
60179 = 1627
- plata CEC- urilor de calatorie catre banca emitenta si dobanda aferenta
% = 111
1621
1627
d) Inregistrarea unor sume incasate eronat la compensare.
111 = 1621
e) Virarea gresita a unor sume de catre alte subunitati ale bancii.
341 = 1621
1.9. Creantele restante si indoielnice
11
Se considera creanta restanta orice creanta nerambursata la scadenta si se inregistreaza in contul 1811
„Creante restante” – A, iar dobanzile neincasate la scadenta cu ajutorul contului 1812 „Dobanzi restante” -
A.
Dobanzile penalizatoare se inregistreaza cu ajutorul contului 1817 „Creante atasate”. Toate creantele
restante si trecute in litigiu pentru care s-a solicitat investirea cu titlu executoriu a contractelor de credit sau
exista hotarare judecatoreasca care dispune asupra contractelor de credit sau plasament se inregistreaza prin
contul 1821 „Creante indoielnice” –A , 1822 „Dobanzi indoielnice” –A si 1827 „Creante atasate”.
Daca pentru aceste creante au fost calculate si inregistrate provizioane in momentul trecerii pe pierderi
se utilizeaza conturile de cheltuieli:
667 „Pierderi din creante nerecuperabile acoperite de provizioane”
668 „Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite de provizioane”
1) Trecerea creditelor si depozitelor la categoria restante.
2) Trecerea dobanzilor de la credite si depozite la categoria restante.
1817 = %
1317
1417
1517
1617
3) Inregistrarea dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi restante.
1817 = 7018
4) Trecerea creantelor la categoria indoielnice.
1821= %
131
141
151
161
181
5) Trecerea pe pierderi a creantelor restante si indoielnice.
- in cazul in care exista provizioane
667 = %
1821
1822
1827
- in cazul in care nu exista provizioane
668 = %
1821
1822
1827
Concomitent se inregistreaza in afara bilatului:
993 = 999
„Creante scoase din activ, „Contrapartida”
urmarite in continuare”
1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
Acestea se constituie pe seama cheltuielilor pentru acoperirea riscului de credit si riscului de dobanda.
Evidenta contabila a provizioanelor se tine cu ajutorul contului 191 „Provizioane pentru creante din operatiuni
interbancare” dezvoltat pe sinteticele:
1911 „ Provizioane specifice de risc de credit”
1912 „ Provizioane specifice de risc de dobanda”
Pentru contul 1911 se utilizeaza contul de cheltuieli 6611 „Cheltuieli cu provizioane specifice de risc
de credit” si contul de venituri 7611 „Venituri din provizioane specifice de risc de credit”. Pentru contul 1912
12
se utilizeaza contul de cheltuieli 6612 „Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda” si contul de
venituri 7612 „ Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda”.
1) constituirea si majorarea provizioanelor de risc de credit
6611 = 1911
2) diminuarea sau anularea provizioanelor
1911 = 7611
Obs. In situatia in care se realizeaza riscul de credit sau de dobanda, concomitent cu anularea provizioanelor,
creantelor si dobanzilor aferente se inregistreaza ca pierderi utilizand contul 667 „Pierderi din creante
nerecuperabile acoperite din provizioane”.
2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE
La nivelul trezoreriei, in institutiile de credit se disting:

- operatiuni de casa in lei si in devize;
- operatiuni cu CEC –uri;
- operatiuni privind retragerile de numerar prin cartile de plata.
2.1. Operatiunile de casa
In functie de necesitatile institutiilor de credit, se pot organiza urmatoarele tipuri de case bancare:
a) case operative de incasari – executa operatiuni de primire a numerarului ca urmare a incasarilor sau
retragerilor de monede metalice si bancnote. Documentele care stau la baza primirii numerarului sunt: foaie de
varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou de incasari ( pentru numerarul din gentile sigilate depuse la
agentie de agentii economici ), documentele centralizatoare emise de sistemul informatic al bancii.
b) case operative de plati – elibereaza numerar catre clienti la cererea acestora in baza unor documente cum
sunt: CEC –urile de numerar, ordinul de plata, biletul la ordin, cambiile, cererea de rascumparare a certificatelor
de depozit.
c) case speciale –se regasesc in cadrul sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar doar in cadrul
retelei bancare. Pot vinde imprimate bancare, pot efectua operatiuni de schimb valutar si operatiuni cu metale
pretioase.
Contabilitatea operatiunilor de casa se tine cu ajutorul contului 101 „Casa” – are functiune de activ, se
debiteaza cu incasarile si se crediteaza cu platile. Soldul final debitor reflecta numerarul existent in casierie in
lei si in devize.
1) Depunere de numerar in conturile curente sau de depozit ale clientilor.
101 = %
2511
253 „Depozite clienti”
2) Alimentarea cu numerar de la BNR sau de la alte unitati operative ale societatii bancare.
101 = %
111
341
3) Depunererea de numerar de catre actionarii bancii.
101 = 508 „Actionari sau asociati”
4) Depunerea de catre clienti a unor sume pentru procurarea de certificate de depozit.
101 = 2541 „Certificate de depozit”
5) Plata in numerar de catre clienti a unor sume provenite din retrageri de numerar.
% = 101
2511
253
6) Plata unor dobanzi pentru contul de depozit.
2537 = 101
13
7) Plata salariilor catre angajati.
3511 = 101
8) Achizitionarea cu numerar a unor cecuri de calatorie si aur.
% = 101
109 „Alte valori”
361 „Valori din aur, metale pretioase si pietre pretioase”
9) Alimentarea distribuitorului de numerar.
367 „Alte stocuri si valori asimilate” = 101
Operatiunile de casa in devize constau in depuneri sau ridicari de numerar sub forma de valori din
conturile curente sau de depozit precum si cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice (aceasta
operatiune se numeste operatiune de schimb manual).
Evidenta contabila a acestor operatiuni se tine cu ajutorul contului 101 „Casa” cu analitic devize, dat
presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –A/P si contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de
schimb” – A/P.
Aceste conturi fac legatura intre contabilitatea in lei si cea in devize si sunt utilizate pentru restabilirea
echilibrului dintre active si pasive prin inregistrarea in contul de profit si pierdere a rezultatului (cheltuieli sau
vanituri ) evaluand operatiile in devize din bilant.
Contul 3721 inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. Se crediteaza la intrarea
devizelor in patrimoniu si se debiteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu contul de trezorerie
( 101, 2511).
Contul 3722 functioneaza in paralel cu contul 3721 reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite
din patrimoniu. El functioneaza opus contului 3721 in sensul ca se debiteaza la cumpararea devizelor si se
crediteaza la vanzarea lor. Soldurile au sens opus iar in cursul lunii trebuie sa fie egale
( SfC 3721 = SfD 3722).
Diferentele rezultate in urma evaluarii stocului de devize la sfarsitul lunii se inregistreaza in contul
3722 in corespondenta cu contul 7061 „Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj” pentru diferente
favorabile sau contul 6061 „Cheltuieli din operatiuni de shimb si arbitraj” pentru diferente nefavorabile.
1) Se cumpara 1000 E la cursul de cumparare de 35.800 lei /E.
101E = 3721 1000 E
3722 = 101 lei 35.800.000 lei
2 )Se vand 300 E stiind curs de vanzare de 35.000 lei/E.
3721 = 101E 300 E
101lei =3722 10.500.000 lei
3) La sfarsitul lunii se evalueaza valuta euro in cont la cursuril:
a) 34.000 lei/E
b) 37.000 lei/E
a) c = 34.000 lei/E
Sf101E = 1000 E – 300 E = 700 E
Sf101 lei = 35.800.000 – 10.500.000 = 25.300.000 lei
Sf 101 lei Cof = 700 E*34.000 = 23.800.000 lei
Stabilirea diferentei nefavorabile = 25.300.000 – 23.800.000 = 1.500.000 lei
6061 = 3722 1.500.000
b) c = 37.000 lei
Sf 101 lei Cof = 700 E * 37.000 = 25.900.000 lei
Stabilirea diferentei favorabile = 25.900.000 – 25.300.000 = 600.000 lei
3722 = 7061 600.000
2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie
Cec-urile de calatorie sunt acele instrumente de plata emise de institutii specializate pentru o suma fixa
si intr-o moneda determinata. Acestea au de regula o durata nelimitata in timp si pot fi acceptate ca instrument
de plata sau pot fi schimbate imediat in moneda locala.
14
Operatiunile specifice cu cec-uri de calatorie sunt: emiterea lor, darea in consignatie pentru a fi
vandute catre alte institutii bancare, primirea in consignatie si vanzarea lor, remiterea spre incasare catre
emitentul acestora, incasarea contravalorii de la emitent, cumpararea cec-urilor de la clientela.
Inregistrarea in contabilitate presupune utilizarea contului 109 „Alte valori” –A.
Observatie: Inregistrarea in conturile de bilant a cec-urilor de calatorie are loc in momentul vanzarii sau
cumpararii precum si in cadrul operatiunilor de decontare cu emitentul.
1) emiterea cec-urilor de calatorie de catre o institutie bancara
999 = 9981 „Alte valori primite”
2) darea in consignatie a cec-urilor catre o alta societate bancara pentru a fi vandute
Banca emitenta: 9981 = 999
Banca primitoare: 999 = 9981
3) vanzarea cec-urilor de calatorie
% = 1621
101
2511
- concomitent se inregistreaza extrabilantier
9981 = 999
4) achitarea datoriei pentru cec-urile primite in consignatie si vandute
Banca primitoare: 1621 = 111
Banca emitenta: 111 = 1621
5) cumpararea cec-urilor de catre unitatea bancara de la clientii sai posesori ai cec-urilor si incasarea unui
comision bancar
109 = 101
101 = 7085
6) remiterea cec-urilor cumparate pentru a fi incasate de la emitentul acestora
1611 = 109
7) onorarea cec-urilor de calatorie de banca emitenta
1621 = 111
8) incasarea cec-urilor de calatorie remise bancii emitente
111 = 1611
9) in cazul cec-urilor de calatorie exprimate in devize utilizam conturile 3721 si 3722.
- in momentul vanzarii
3721 = 1621 (in devize)
% = 3722 ( in lei)
101
2511
- in momentul cumpararii
109 = 3721 (in devize)
3722 = % ( in lei)
101
2511
2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri)

Pentru utilizarea cardurilor de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. Acest cont se
crediteaza cu intrarile care supplimenteaza disponibilul din cont si se debiteaza la iesirile din cont ca urmare a
efectuarii de plati sau retragerii de numerar.
Dobanzile aferente sunt atasate intr-un cont atasat iar fluxurile de numerar din automatele bancare
sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 „Alte stocuri si asimilate” –A.
1) alimentarea contului de card cu numerar depus la casieria bancii
101 = 2511. card
2) alimentarea contului de card cu disponibil din contul curent al clientului
15
2511 = 2511 .card
3) incasarea pretului cardului sau comisionului de eliberare a cardului
2511 = 7085 „Venituri privind mijloacele de plata”
4) retragerea unei sume din ATM si diminuarea disponibilului din contul curent al clientului
2511. card = 2611 „Valori de recuperat”
5) alimentarea cu numerar a ATM-ului bancii
367 = 101
6) retragerea de numerar din ATM de clientii altor banci
3712 = 367
7) inregistrarea decontarii prin compensare a retragerii unei sume de catre clientul bancii de la ATM-ul altei
banci
2611 = 111
8) inregistrarea si plata dobanzii pentru disponibilul din contul de card al clientului
6024 = 251.72
251.72 = 2511
3. CONTABILITATEA CREDITELOR PENTRU CLIENTELA

Creditele acordate de banca reprezinta creante detinute de acesta asupra clientelei sale, persoane fizice si
persoane juridice, pentru satisfacerea nevoilor de finantare ale acestora.
Putem clasifica creditele acordate de banci dupa mai multe criterii:
1) dupa durata acordarii:
- credite pe termen scurt;
- credite pe termen mediu;
- credite pe termen lung;
2) dupa destinatia fondurilor:
- credite comerciale;
- credite de trezorerie;
- credite pentru export;
- credite pentru echipamente;
- credite pentru bunuri imobiliare;
- alte credite.
3) dupa modalitatea de rambursare:
- rambursare la scadenta;
- rambursare prin anuitati constante;
- rambursare prin anuitati variabile.
4) dupa beneficiari:
- credite acordate clientelei financiare;
- credite acordate clientelei nefinanciare;
- credite acordate populatiei.
5) dupa forma:
- avans in contul curent;
- credite sub forma de lichiditati;
- credite de plati (achitarea directa a unor datorii in numele debitorului);
- cesiune de creante (scontarea, factoringul).
6) dupa situatia economico-financiara a debitorului:
- credite performante;
- credite in observatie;
- credite sub standard;
- credite incerte;
- credite cu risc major.
Acordarea creditelor se face numai in urma unei analize a situatiei financiare a solicitantului de credit.
Analiza portofoliului de credite al unei banci se realizeaza cu ajutorul tehnicilor denumite generic credit
scoring care diferentiaza tehnica in functie de natura clientului.
O întreprindere care solicita un credit la banca va depune o documentatie care sta la baza deciziei de
creditare. Documentatia cuprinde:
16
- cerere de acordare a creditelor;
- bilantul si contul de profit si pierdere pentru ultimii 3 ani sau ultimul an;
- bugetul de venituri si cheltuieli al activitatii;
- studiu de fezabilitate;
- planul de afaceri;
- lista bunurilor constituite in garantie;
- alte documente.
Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai
multe criterii. De regula, se au in vedere:
- forma de organizare a agentului economic;
- domeniul in care isi desfasoara activitatea;
- pozitia unitatii in cadrul ramurii sau subramurii;
- lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, grad de indatorare;
- profit, rotatia activelor circulante, garantiile asiguratorului;
- dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere;
- nivelul sprijinului guvernamental, subventii;
- calitatea managementului;
- perspectiva de dezvoltare a unitatii.
Fiecare criteriu este caracterizat de un numar de puncte si de un anumit coeficient de importanta.
Pentru fiecare criteriu se pondereaza numarul de puncte cu coeficientul de importanta al criteriului iar prin
insumarea rezultatelor se obtine punctajul in functie de care agentii economici sunt clasificati dupa bonitate.
In cazul in care, clientul solicitant al creditului este persoana fizica se au in vedere alte criterii, iar
modalitatea de evaluare fiind identica cu cea de la persoanele juridice. Criteriile sunt subiective: venituri,
cheltuieli, conditii de locuit, profesia, locul de munca, durata activitatii in aceeasi organizatie, starea civila,
numar de persoane aflate in intretinere etc.
In ceea ce priveste dobanda incasata de banca, acesta depinde direct de marimea capitalului dat cu
imprumut si de nivelul ratei dobanzii in perioada creditarii. Ea poate fi simpla sau compusa. Rata dobanzii
poate fi o rata proportionala (nu tine cont de capitalizare) sau o rata acturiala (tine cont de capitalizare).
Garantiile bancare utilizate la creditare pot fi:
1) depozite bancare in lei sau valuta – sunt sume depuse de client in favoarea creditorului la banca creditoare
sau la o lata banca intr-un depozit distinct; (obs: pentru depozitele in valuta sunt acceptate numai cele cotate de
BNR)
2) garantia bancara- este inscrisul prin care o alta banca se obliga sa plateasca in numele debitorului in caz de
neplata a ratei si a dobanzii;
3) gaj fara deposedare – este un contract prin care se desemneaza un bun care ramane la debitor. Bunul trebuie
sa fie proprietatea debitorului, sa acopere ca valoare creditul si dobanda si sa fie usor valorificabil pe piata.
Acesta garantie poate fi sub forma de: materii prime, materiale, ambalaje, evaluate la pretul de
achizitie din care se scade marja de risc; mijloace fixe aflate in patrimoniu in stare de functionare cu un grad de
uzura mai mic de 3%, iar valoare admisa pentru garantare = valoarea ramasa de amortizat – marja de risc.
4) gajul cu deposedare – bunuri mobile cu valori mari si volum mic (bijuterii, metale pretioase), pentru
acceptare se solicita avizul organelor competente din care sa rezulte autenticitatea bunurilor.
5) ipoteca – reprezinta garantia imobiliara reala care nu implica deposedarea de bunul ipotecat iar ipoteca se
pune pentru intreaga proprietate, acesta fiind indivizibila.
Cesiunea de creante reprezinta conventia scrisa prin care un creditor numit cedent transmite o creanta a
sa unei alte persoane numita cesionar (pot fi cesionate creante din livrari de bunuri, prestari de servicii si
executari de lucrari).
In urma analizei debitorului, daca se contata ca acesta indeplineste conditiile de creditare se negociaza
caracteristicile creditarii: volumul creditului, rata dobanzii, termenul, garantiile, marimea ratelor si modalitatea
de rambursare.
Comitetul de risc si credit si comitetul de directie urmeaza sa aprobe creditul prin incheierea conventiei
de credit in 3 exemplare, doua la banca si unul la client prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile
negociate.
Exista 3 forme de creditare:
- punerea la dispozitie a fondurilor care se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa 2 „Operatiuni cu
clientela” ;
17
- angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamentul prin semnatura care se inregistreaza cu ajutorul
conturilor extrabilantiere.
3.1. Contabilitatea creditelor comerciale
Creditele comerciale sunt rezultat al cesiunii creantelor comerciale intalnita la operatiile de scontare si
factoring.
Scontarea reprezinta operatia prin care posesorul unui efect comercial obtine de la banca in cesiune,
inainte de termenul scadent, contravaloarea efectului diminuata cu un agio ( agio = scont +comision ).
valoareacr eantei * taxascontu lui * d ( duratainzi le )
Scont =
360 * 100
Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul bancii numit aderent cedeaza proprietatea
asupra creantelor sale unei persoane numita factor primind in schimb imediat sau la scadenta valoarea lor
nominala diminuata cu agio. Factorul se insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul
in caz de neplata.
Contabilitatea operatiunilor privind creditele comerciale se tine cu ajutorul contului 201 „Credite
comerciale”, cont cu functiune de activ care se dezvolta in conturi sintetice de gradul 2 si 3 pentru reflectarea
creantelor si dobanzilor aferente.
Contabilitatea creditelor de scont se tine cu ajutorul contului 211 „Scont si operatiuni asimilate” – A.
Dobanzile pentru creditele acordate retinute anticipat se inregistreaza cu ajutorul contului 376 „Venituri
inregistrate in avans” iar comisioanele se inregistreaza cu ajutorul contului de venituri 7029 „Comisioane”.
In cazul in care acest tip de credite presupune si garantii acestea se inregistreaza cu ajutorul contului 253.36
„ Alte depozite colaterale”.
1) inregistrarea efectelor de comert la valoarea nominala inaintata spre scontare
201.11 = 2511
2) inregistrarea agio perceput
2511 = %
376
7029
3) esalonarea lunara a dobanzilor la scont
376 = 70211
4) incasarea efectelor de comert la scadenta
% = 201.11
2511
111
121,122
5) daca la scadenta efectele de comert nu se incaseaa se trec la categoria creante restante sau indoielnice
% = 201.11
2811
2821
6) atunci cand se retine o garantie pentru incasare se foloseste un depozit colateral
2511 = 253.36
7) restituirea garantiei
253.36 = 2511
Contabilitatea operatiunilor de factoring se tine cu ajutorul contului 201.12 care se debiteaza cu

valoarea nominala a creantelor in corespondenta cu conturile: 252.11 „Factoring disponibil” (finantare
imediata) si 252.12 „Factoring indisponibil”.
Contul 2521 este un cont cu functiune de pasiv si este un cont deschis in numele clientului care se
crediteaza cu valoarea nominala a facturilor aprobate si neaprobate spre creditare. Se debiteaza la finantarea
factoringului iar soldul final creditor reflecta factoringul nefinantat inca.
1) achizitia facturilor la valoarea nominala
18
201.12 = %
25211
25212
2) finantarea factoringului disponibil cu retinerea agio si garantii
252.11 = %
2511
376
253.36
3) esalonat se trec la venituri curente dobanda si comisioanele retinute in avans
376 = %
7029
70212
4) incasarea facturilor
% = 201.12
2511
111
121, 122
5) restituirea garantiei
253.36 = 2511
6) in cazul in care facturile nu sunt incasate, factoringul se trece la categoria creante restante sau indoielnice
% = 201.12
2811
2821
7) pentru facturile neaprobate dupa incasarea acestora se retine doar comisionul (fara comision si dobanda)
252.12 = %
2511
7029
8) facturile neaprobate si neincasate la termen sau refuzate la plata se restituie aderentului
252.12 = 201.12
3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie
Contabilitatea creditelor de trezorerie asigură evidenţa creditelor acordate clientelei, pe termen scurt,
pentru acoperirea necesarului de lichidităţi privind activitatea de exploatare curentă a clientelei (vânzări în rate,
credite acordate persoanelor fizice, facilităţi de trezorerie pentru titularii cărţilor de plată, deschideri de credite
permanente, credite pe bază de linii globale de exploatare, credite pentru finanţarea stocurilor, credite garantate
cu certificate de depozit, credite pentru importuri şi alte credite).
Evidenţa contabilă a acestor credite se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul II 2021 “Credite de
trezorerie” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul III pentru fiecare tip de credit în parte. Este un cont de
activ.
Se debitează în corespondenţă cu următoarele conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondenţă la bănci”, 122“Conturi de corespondent
ale băncilor”, 2511 “Conturi curente” - credite de trezorerie acordate clientelei;
367 “Alte stocuri şi asimilate” - credite de trezorerie acordate clientelei aferente operaţiunilor cu cărţile
de plată.
Se creditează în corespondenţă cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” - credite de trezorerie rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite de trezorerie nerambursate la scadenţă sau
devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite de trezorerie acordate, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a dobânzii calculate şi neajunse la scadenţă aferentă creditelor de trezorerie se ţine cu
ajutorul contului 2027 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, în corespondenţă cu contul 70213 “Dobânzi
de la creditele de trezorerie”.
19
2511 “Conturi curente”, - dobânzi încasate aferente creditelor de trezorerie;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi restante sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor de
trezorerie.
Exemple de operaţiuni:
1. Înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor;
903 = 999
“Angajamente în favoarea clientelei” “Contrapartida”
2. Constituirea de garanţii pentru creditele de trezorerie;
999 = 914
“Contrapartida” “Garanţii primite de la clientelă”
3. Acordarea creditelor de trezorerie;
2021 = 2511
“Credite de trezorerie” “Conturi curente”
concomitent
999 = 903
“Contrapartida” “Angajamente în favoarea clientelei”
4. Comision perceput la acordarea creditului;
2511 = 7029
“Conturi curente” “Comisioane”
5. Dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă;
2027 = 70213
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la creditele de trezorerie”
6. Rambursarea creditelor şi încasarea dobânzilor;
2511 = %
“Conturi curente” 2021 “Credite de trezorerie”
2027 “Creanţe ataşate”
concomitent
914 = 999
“Garanţii primite de la clientelă” “Contrapartida”
7. Credite şi dobânzi scadente devenite restante;
2811 = 2021
“Creanţe restante” “Credite de trezorerie”
2812 = 2027
“Dobânzi restante” “Creanţe ataşate”
3.3. Contabilitatea creditelor pentru export
Contabilitatea creditelor pentru export asigură evidenţa creditelor acordate clientelei pentru activitatea
de export (credite de mobilizare a creanţelor asupra străinătăţii, credite furnizor, credite cumpărător sau alte
credite pentru export).
Creditele de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii se acordă exportatorilor, sub
forma plăţii creanţelor deţinute de aceştia asupra clienţilor străini din momentul efectuării exportului sau
prestării serviciului. Mobilizarea creanţelor se efectuează prin scontarea efectelor:
- trate trase de exportator asupra băncii şi acceptate de aceasta (mobilizarea creanţelor prin acceptare);
- bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii şi eventual avalizate de aceasta (mobilizarea
creanţelor prin aval).
Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenţi, de regulă pe termen mediu sau lung, prin
scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului importator sau de bilete la ordin subscrise de
clientul importator.
Creditele cumpărător se acordă pe termen mediu şi lung, direct importatorilor nerezidenţi, alţii decât
băncile. Aceste credite, de regulă, fac obiectul unei garanţii date de stat.
Contabilitatea creditelor pentru export se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul II 2031 “Credite
pentru export” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul III în funcţie de felul creditelor acordate, astfel:
20
 20311 “Credite garantate cu creanţe asupra străinătăţii”
 20312 “Credite furnizor”
 20313 “Credite comerciale acordate nerezidenţilor”
 20319 “Alte credite pentru export”
Contul 2031 “Credite pentru export” este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent
ale băncilor”, 2511 “Conturi curente” - credite acordate clienţilor pentru activitatea de export;
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
2511 “Conturi curente” - credite pentru activitatea de export rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite pentru activitatea de export nerambursate
la scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite pentru export acordate, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a creanţelor din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă se ţine cu ajutorul contului
2037 “Creanţe ataşate”. Acesta este un cont de activ.
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, prin creditul contului 70214
"Dobânzi de la creditele pentru export”.
2511 “Conturi curente” - dobânzi încasate aferente creditelor pentru export;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi restante sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă.
1. Scontarea cambiilor trase de exportatori şi acceptate de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanţe “Conturi curente”
asupra străinătăţii”
2. Scontarea biletelor la ordin subscrise de exportator şi avalizate de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanţe “Conturi curente”
asupra străinătăţii”
concomitent, se înregistrează reţinerea scontului şi comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
3. Scontarea cambiilor trase de exportatori asupra importatorilor şi bilete la ordin subscrise de importatori;
20312 = 2511
“Credite furnizori” “Conturi curente”
concomitent, se înregistrează reţinerea scontului şi comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
4. Dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă aferentă creditelor pentru export:
2037 = 70214
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele pentru export”
5. Credite pentru export nerambursate la scadenţă sau devenite îndoielnice;
% = 2031
“Creanţe restante” 2811 “Credite pentru export”
“Creanţe îndoielnice” 2821
6. Dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente creditelor pentru export;
% = 2037
“Dobânzi restante” 2812 “Creanţe ataşate”
“Dobânzi îndoielnice” 2822
21
3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament
Contabilitatea creditelor pentru echipament asigură evidenţa creditelor acordate, de regulă pe termen
mediu sau lung pentru finanţarea investiţiilor productive efectuate de clienţi (achiziţii, construcţii sau amenajări
de imobilizări corporale, achiziţii de imobilizări necorporale).
În această categorie de credite se includ şi creditele acordate agricultorilor pentru investiţii productive,
inclusiv creditele cu dobândă subvenţionată de stat.
Contabilitatea creditelor pentru echipament se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 204 “Credite
pentru echipament” dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
 2041 “Credite pentru echipament”
 2047 “Creanţe ataşate”
Contul 2041 “Credite pentru echipament” este un cont de activ.
Se debitează cu creditele pentru echipament acordate, în corespondenţă cu conturile: 1111 “Cont curent
la B.N.R”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 „Conturi
curente”.
Se creditează în corespondenţă cu conturile:
2511 “Conturi curente” - credite pentru echipament rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821“Creanţe îndoielnice” - credite pentru echipament nerambursate la
scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite pentru echipament acordate, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a creanţelor din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă se ţine cu ajutorul contului
2047 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor pentru
echipament prin creditul contului 70215 “Dobânzi de la creditele pentru echipament”.
2511 “Conturi curente” - dobânzi încasate, aferente creditelor pentru echipament;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi restante sau devenite îndoielnice
aferente creditelor pentru echipament.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor
pentru echipament.
1. Înregistrarea angajamentului de acordare a creditelor;
903 = 999
2. Constituirea de garanţii aferente creditelor pentru echipament;
999 = 914
3. Acordarea creditelor pentru echipament;
2041 = 2511
“Credite pentru echipament” “Conturi curente”
concomitent
999 = 903
2047 = 70215
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la creditele pentru echipament”
5. Rambursarea creditelor şi încasarea dobânzilor la scadenţă;
2511 = %
“Conturi curente” 2041 “Credite pentru echipament”
concomitent
914 = 999
6. Credite şi dobânzi scadente devenite restante;
22
2811 = 2041
“Creanţe restante” “Credite pentru echipament”
2812 = 2047
3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare
Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare asigură evidenţa creditelor în general pe termen mediu
şi lung, pentru achiziţii, amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare cu destinaţie de locuinţă, efectuate fie de
investitori (persoane juridice sau fizice), fie de promotori imobiliari (persoane juridice specializate).
Creditele investitori se acordă direct investitorului pentru achiziţii, amenajări, reparaţii de bunuri
imobiliare cu destinaţie de locuinţă.
Creditele promotori se acordă promotorilor imobiliari de construcţii de locuinţe (agenţi economici
specializaţi având ca obiect de activitate construcţia şi vânzarea de locuinţe), pentru: cumpărarea terenurilor,
efectuarea lucrărilor de construcţii, finanţarea locuinţelor construite aflate în aşteptarea vânzării.
Reflectarea acestor credite în contabilitate se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 205
“Credite pentru bunuri imobiliare” dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
 2051 “Credite investitori”
 2052 “Credite promotori”
Conturile 2051 “Credite investitori” şi 2052 “Credite promotori” sunt conturi de activ.
Se debitează cu creditele acordate prin creditul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi
de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
2511 “Conturi curente” - credite pentru bunuri imobiliare rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite pentru bunuri imobiliare nerambursate la
scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creditele pentru bunuri imobiliare acordate, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a creanţelor din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă se realizează cu ajutorul
contului 2057 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor pentru bunuri
imobiliare în corespondenţă cu contul 70216 “Dobânzi de la creditele pentru bunuri imobiliare”.

2511 “Conturi curente” - dobânzi încasate aferente creditelor pentru bunuri imobiliare;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi restante sau devenite îndoielnice
aferente creditelor pentru bunuri imobiliare.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor
pentru bunuri imobiliare.
1. Înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor;
903 = 999
2. Constituirea de garanţii aferente creditelor pentru bunuri imobiliare;
999 = 914
3. Acordarea creditelor investitori şi promotori;
% = 2511
“Credite investitori” 2051 “Conturi curente”
“Credite promotori” 2052
concomitent
999 = 903
23
2057 = 70216
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la credite pentru bunuri imobiliare”
5. Rambursarea creditelor investitori, creditelor promotori şi încasarea dobânzilor aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2051 “Credite investitori”
2052 “Credite promotori”
concomitent
914 = 999
6. Credite pentru bunuri imobiliare devenite restante;
2811 = %
“Creanţe restante” 2051 “Credite investitori”
7. Dobânzi neîncasate la scadenţă devenite restante;
2812 = 2057
3.6. Contabilitatea operaţiunilor prin conturile curente ale clientelei
Contul bancar în general este o convenţie între bancă şi client, prin care în anumite condiţii, banca se
obligă să pună la dispoziţia clientului său, serviciile sale constând în principal în efectuarea de încasări, plăţi în
numerar şi prin virament, acordare de credite.
Contabilitatea disponibilităţilor la vedere în lei şi în devize ale clienţilor precum şi creditele acordate de
bancă prin contul curent este ţinută de contul 251 “Conturi curente”. Acest cont se desfăşoară pe conturi
sintetice de gradul II şi III pentru a satisface necesităţile de reflectare a creanţelor şi datoriilor din dobânzile
calculate astfel:
 2511 “Conturi curente”
 2517 “Creanţe şi datorii ataşate”
 25171 “Creanţe ataşate”
 25172 “Datorii ataşate”
Contul 2511 “Conturi curente” este un cont bifuncţional.
Se creditează cu încasările de sume reprezentând depuneri de numerar, încasări prin virament, credite
obţinute, contravaloarea devizelor vândute, dobânzi încasate.
Se debitează cu plăţile efectuate prin virament, rambursările de credite, depozitele constituite, sumele
ridicate in numerar, plata dobânzilor şi comisioanelor bancare.
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilităţile băneşti ale clientelei în contul curent.
Soldul debitor reflectă credite acordate în contul curent (descoperiri de cont).
Dezvoltarea contului 2511 “Conturi curente” pe conturi analitice pe fiecare client în parte presupune
codificarea acestora astfel: primele cifre indică contul sintetic din planul de conturi, următoarele două cifre
codul sucursalei în cadrul societăţii bancare, codul agenţiei, codul analitic al titularului (clientului), codul
monedei (lei, U.S.D.), codul pentru individualizarea operaţiilor (cont curent pentru activitatea de bază, persoane
fizice rezidente, nerezidente, salariaţii băncii) şi o cifră de control.
1. Depuneri de numerar în contul curent:
101 = 2511
“Casa” “Conturi curente”
2. Încasării prin virament în contul curent
a) de la plătitori cu cont deschis la aceeaşi unitate bancară:
2511 = 2511
“Conturi curente” “Conturi curente”
analitic plătitor analitic beneficiar
b) de la plătitor cu cont deschis la alte unităţi bancare, aparţinând aceleiaşi societăţi bancare:
24
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca plătitorului analitic beneficiar
c) de la plătitori cu cont la alte societăţi bancare prin Casa de compensaţie din judeţul beneficiarului:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic beneficiar
d) de la plătitor cum cont la alte societăţi bancare prin Casa de compensaţie din judeţul plătitorului:
d.1. la unitatea bancară primitoare:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Decontări intrabancare”
analitic banca destinatară
d.2 la unitatea bancară destinatară (banca titularului de cont beneficiar al sumei):
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca primitoare
3. Încasări prin virament, în devize:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic devize analitic devize
4. Reţinerea comisionului bancar, în devize:
2511 = 3721
“Conturi curente” “Poziţie de schimb”
analitic devize analitic devize
3722 = 7069
“Contravaloare poziţie “Comisioane”
de schimb”
5. Ridicări de numerar din contul curent:
2511 = 101
“Conturi curente” “Casa”
analitic beneficiar
6. Plăţi prin virament din contul curent:
a) către beneficiari cu cont deschis la alte unităţi aparţinând aceleiaşi societăţi bancare:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca beneficiarului
b) către beneficiari cu cont deschis la alte societăţi bancare prin Casa de compensaţie din judeţul plătitorului:
2511 = 1111
“Conturi curente” “Cont curent la B.N.R.”
analitic plătitor
c) către beneficiari cu cont deschis la alte societăţi bancare prin Casa de compensaţie din judeţul
beneficiarilor:
c.1. la unitatea bancară a plătitorului:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca prezentatoare
c.2. la unitatea bancară prezentatoare:
341 = 1111
“Decontări intrabancare” “Cont curent la B.N.R.”
analitic banca plătitorului
7. Dobânzi calculate de bancă pentru soldul creditor al contului curent:
6024 = 25172
“Dobânzi la conturile curente” “Datorii ataşate”
8. Dobânzi calculate de bancă, datorate pentru disponibilităţi în devize:
3721 = 25172
25
“Poziţie de schimb” “Datorii ataşate”
6024 = 3722
“Dobânzi la conturile “Contravaloarea poziţiei”
curente” de schimb
9. Achitarea dobânzilor:
25172 = 2511
“Datorii ataşate” “Conturi curente”
analitic beneficiar
10. Dobânzi calculate de bancă pentru soldul debitor al contului curent:
25171 = 7024
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la conturile curente debitoare”
11. Dobânzi încasate, dobânzi devenite restante sau îndoielnice:
% = 25171
“Conturi curente” 2511 “Creanţe ataşate”
“Dobânzi restante” 2812
“Dobânzi îndoielnice” 2822
Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două metode:

- metoda directă;
- metoda indirectă.
a) Metoda directă presupune calculul dobânzii utilizând rate reciproce indiferent dacă soldul contului
este debitor sau creditor. Aceasta metodă presupune parcurgerea mai multor etape pentru calculul dobânzii şi
anume:
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferenţă între ziua închiderii contului şi ziua efectuării
operaţiunii. Data închiderii contului reprezintă data determinării soldului său exigibil;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între sumele debitoare sau creditoare şi numărul de zile;
3. Calculul soldurilor;
Soldul debitor = Suma numerelor debitoare - Suma numerelor creditoare
Soldul creditor = Suma numerelor creditoare - Suma numerelor debitoare
4. Calculul dobânzii;
Exemplu:
O societate comercială efectuează în luna august a.c., următoarele operaţiuni prin contul curent:
Nr. Nr. Numere

Data Explicaţia Debit Credit Sold
crt. zile Debitoare Creditoare
1. 1.08 Încasare 2 mil. 2 mil. 30 60 mil.
3. 9.08 Plată 8 mil. 9 mil. 22 176 mil.
4. 15.08 Plată 1 mil. 8 mil. 16 16 mil.
6. 29.08 Plată 5 mil. 6 mil. 2 10 mil.
Total x x x x 202 mil. 447 mil.
Rata dobânzii = 12 %
Soldul creditor = 447 mil.– 202mil. = 245 mil.
245 mil. ×12
Dobânda calculată = = 81.666 lei
360×100
b) Metoda indirectă - presupune calculul dobânzii utilizând rate diferenţiate pentru soldul creditor
(disponibilităţile băneşti existente în cont) şi soldul debitor (datoria, creditul).
Etapele de calcul a dobânzii utilizând metoda indirectă sunt:
26
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferenţă între ziua efectuării operaţiunii şi ziua operaţiunii
următoare;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între soldul zilei şi numărul de zile;
3. Calculul dobânzii pentru fiecare parte a contului astfel:
Sumanumerelorcreditoare× ratadobânzii
Dobânda pentru credit =
360×100
Sumanumerelordebitoare× ratadobânzii
Dobânda pentru debit =
360×100
Exemplu:
O societate comercială are la data de 01.08.a.c. disponibilităţi băneşti în contul curent de 2.000.000 lei.
Operaţiunile efectuate în luna august sunt:
Nr. Nr. Numere
Data Explicaţia Debit Credit Sold
crt. zile Debitoare Creditoare
1. 1.08 Sold iniţial (C) 2 mil. 6 12 mil.
3. 9.08 Plată 18 mil. (D) 1 mil. 6 6 mil.
Total x x x x 28 mil. 53 mil.
Rata dobânzii pentru debit = 43%
Rata dobânzii pentru credit =12%
53 mil. ×12
Dobânda pentru credit = = 17.666 lei
360×100
(de plătit)
28 mil. x 43
Dobânda pentru debit = = 33.444 lei
360×100
(de încasat)
3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă
Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a disponibilităţilor băneşti ale clientelei, menită să asigure
fructificarea acestora. Depozitele clientelei pot fi:
- depozite la vedere;
- depozite la termen;
- depozite colaterale.
Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durată iniţială de cel mult o zi lucrătoare şi sunt
disponibile în orice moment, putând fi retrase fără preaviz.
Depozitele pe termen sunt constituite pentru un termen fix pentru care durata iniţială este mai mare de
o zi lucrătoare.
Depozitele colaterale sunt constituite drept garanţii sau pentru efectuarea unor plăţi ulterioare
determinate cum ar fi:
- deschiderea de acreditive;
- emiterea de scrisori de garanţie;
- ordine de plată cu scadenţă;
- cecuri certificate;
- pentru garanţii gestionari.
Pentru reflectarea în contabilitate a depozitelor constituite de clientelă se utilizează contul 253 “Conturi
de depozite” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II şi III pe feluri de depozite sau destinaţii astfel:
 2531 “Depozite la vedere”
 2532 “Depozite la termen”
 2533 “Depozite colaterale”
 25331 “Depozite pentru deschideri de acreditive”
27
 25332 “Depozite pentru emiterea de scrisori de garanţie”
 25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
 25334 “Depozite pentru ordine de plată cu scadenţă”
 25335 “Depozite garanţii gestionari”
 25336 “Alte depozite colaterale”
Toate aceste conturi sunt de pasiv.
Dobânda datorată de bancă pentru depozitele constituite se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului
2537 “Datorii ataşate”.
Acest cont este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite
prin debitul contului 6025 “Dobânzi la conturile de depozite”.
Se debitează cu dobânzile plătite la depozitele constituite de clientelă prin creditul următoarelor conturi:
101 “Casa” , 2511 “Conturi curente”, 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la termen”, 2533
“Depozite colaterale”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor
constituite de clientelă.
1. Constituirea de depozite la vedere sau la termen prin depunerea de numerar;
101 = %
“Casa” 2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
2. Constituirea de depozite la vedere sau la termen din disponibilităţile băneşti existente în contul curent;
2511 = %
“Conturi curente” 2531 “Depozite la vedere”
3. Dobânzi datorate calculate şi neajunse la scadenţă;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii ataşate”
4. Achitarea dobânzii în numerar sau în contul curent:
2537 = %
“Datorii ataşate” 101 “Casa”
2511 “Conturi curente”
5. Capitalizarea dobânzii datorate;
2537 = %
“Datorii ataşate” 2531 “Depozite la vedere”
6. Diminuări sau lichidări de depozite la vedere sau la termen;
% = 101
“Depozite la vedere” 2531 “Casa”
“Depozite la termen” 2532
7. Dobânzi plătite anticipat;
“Cheltuieli înregistrate în avans”375 = 101,,Casa”
8. Eşalonarea lunară a dobânzii achitate în avans şi includerea acesteia pe cheltuieli din dobânzi la conturile
de depozite;
6025 = 375
“Dobânzi la conturile de depozite” “Cheltuieli înregistrate în avans”
9. Deschiderea unui acreditiv;
a) La banca cumpărătorului
Plata pentru deschiderea acreditivului la banca furnizorului;
2511 = %
“Conturi curente” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
341 “Decontări intrabancare”
b) La banca furnizorului
b.1. Constituirea depozitului colateral pentru acreditive;
28
% = 25331
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Depozite pentru
“Decontări intrabancare” 341 deschiderea de acreditive”
b.2. Plăţi efectuate din acreditive pe baza documentelor prezentate de furnizor care atestă livrarea mărfii,
executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor;
25331 = 2511
“Depozite pentru deschiderea “Conturi curente”
de acreditive”
b.3. Sume neutilizate din acreditiv virate băncii cumpărătorului;
25331 = %
“Depozite pentru deschiderea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de acreditive” 341 “Decontări intrabancare”
10. Depozite colaterale pentru emiterea de scrisori de garanţie;
a) Constituirea depozitului;
% = 25332
“Conturi curente” 2511 “Depozite pentru emiterea
“Credite de trezorerie” 2021 de scrisori de garanţie
b) Plăţi din depozite pentru care s-au emis scrisori de garanţie;
25332 = %
“Depozite pentru emiterea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de scrisori de garanţie” 121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
341 “Decontări intrabancare”
11. Depozite colaterale pentru cecuri certificate sau ordine de plată cu scadenţă;
a) Constituirea depozitelor;
2511 = %
“Conturi curente” 25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
25334 “Depozite pentru ordine de plată cu scadenţă”
b) Plăţi din depozitele constituite;
% = 1111
“Depozite pentru cecuri certificate” 25333 “Cont curent la B.N.R.”
“Depozite pentru ordine de plată 25334
cu scadenţă”
12. Depozite colaterale pentru garanţii reţinute gestionarilor;
a) Constituirea depozitelor;
101 = 25335
“Casa” “Depozite pentru garanţii gestionari”
b) Restituirea depozitelor;
25335 = 101
“Depozite pentru garanţii gestionari” “Casa”
13. Dobânzi calculate la depozitele colaterale;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii ataşate”
14. Achitarea dobânzilor în numerar, în contul curent sau capitalizarea acestora;
2537 = %
2533 “Depozite colaterale”
3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de

economii
Certificatele de depozit, carnetele şi libretele de economii reprezintă instrumente la vedere sau la termen
emise de bancă pentru atragerea disponibilităţilor băneşti de la clientelă. Dobânda aferentă acestor instrumente
se plăteşte în avans, lunar sau la scadenţă.
29
Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii se ţine cu ajutorul contului
254 “Certificate de depozit, carnete şi librete de economii” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
 2541 “Certificate de depozit”
 2542 “Carnete si librete de economii”
 2547 “Datorii ataşate”
Conturile 2541 “Certificate de depozit” şi 2542 “Carnete şi librete de economii” sunt conturi de
pasiv.
101 “Casa”, 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de
corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare” - depozite constituite de
clientelă pe
2547 “Datorii ataşate” - depozite constituite din dobânzi cuvenite clientelei pe baza certificatelor de
depozit, carnetelor şi libretelor de economii.
Se debitează cu diminuările şi lichidările de depozite constituite de clientelă în baza certificatelor de
depozit, carnetelor şi libretelor de economii prin creditul conturilor: 101 “Casa” , 1111 “Cont curent la
B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi
curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă depozitele constituite de clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor
şi libretelor de economii.
Dobânda datorată de societatea bancară pentru depozitele constituite pe baza certificatelor de depozit,
carnetelor şi libretelor de economii se contabilizează cu ajutorul contului 2547 “Datorii ataşate”. Este un cont
de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente certificatelor de depozit,
carnetelor şi libretelor de economii în corespondenţă cu contul 6026 “Dobânzi la certificatele de depozit,
carnetele şi libretele de economii”.
Se debitează cu dobânzile plătite în corespondenţă cu următoarele conturi: 101 “Casa”, 2511 “Conturi
curente”, 2541 “Certificate de depozit”, 2542 “Carnete şi librete de economii”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor
constituite de clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii.
1. Constituirea depozitelor pe baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii:
101 = %
“Casa” 2541 “Certificate de depozit”
2542 “Carnete şi librete de economii”
2. Dobânzi datorate calculate la certificatele de depozit, carnetele şi libretele de economii:
6026 = 2547
“Dobânzi la certificate de depozit, “Datorii ataşate”
carnetele şi libretele de economii”
3. Dobânzi datorate, calculate şi neajunse la scadenţă pentru certificatele de depozit în devize:
3721 = 2547
“Poziţie de schimb” “Datorii ataşate”
6026 = 3722
“Dobânzi la certificatele de depozit, “Contravaloarea poziţiei
carnetele şi libretele de economii” de schimb”
4. Plata în numerar sau în contul curent a dobânzii datorate:
2547 = %
5. Capitalizarea dobânzilor datorate:
2547 = %
“Datorii ataşate” 2541 “Certificate de depozit”
2542 “Carnete şi librete de economii”
6. Diminuări sau lichidări de depozite constituite pa baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de
economii:
% = 101
30
“Certificate de depozit” 2541 “Casa”
“Carnete şi librete de economii” 2542
7. Dobânzi plătite anticipat;
375 = 101
“Cheltuieli înregistrate în avans” “Casa”
8. Eşalonarea lunară a dobânzilor achitate în avans prin includerea lor pe cheltuieli din dobânzi la certificate
de depozit, carnete şi librete de economii;
6026 = 375
“Dobânzi la certificatele de depozit “Cheltuieli înregistrate în avans”
carnete şi librete de economii”
3.9. Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind clientela

financiară
Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind clientela financiară asigură evidenţa acestor

operaţiuni efectuate în baza unor convenţii încheiate cu instituţii financiare autohtone sau străine cum sunt:
societăţile de investiţii financiare, societăţile de valori mobiliare, societăţi de tipul fondurilor mutuale,
cooperative de credit.
Creditele şi împrumuturile privind clientela financiară pot fi:
- credite şi împrumuturi de pe o zi pe alta acordate sau primite de la clientela financiară pentru o
durată de cel mult o zi lucrătoare;
- credite şi împrumuturi la termen acordate sau primite pe un termen fix, pentru care durata iniţială
este mai mare de o zi lucrătoare.
3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare
Evidenţa creditelor acordate clientelei financiare se ţine cu ajutorul contului 231 “Credite acordate
clientelei financiare” , cont sintetic de gradul I care se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II în funcţie de
durata pentru care se acordă creditul şi un cont pentru evidenţa dobânzilor după cum urmează:
 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare”
 2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare”
Conturile 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare” şi 2312 “Credite la
termen acordate clientelei financiare” sunt conturi de activ.
Se debitează cu creditele acordate clientelei financiare în corespondenţă cu următoarele conturi: 1111
“Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”,
2511 “Conturi curente”.
2511 “Conturi curente” - credite acordate clientelei financiare rambursate;
2811 “Creanţe restante”, 2821“Creanţe îndoielnice” - credite acordate clientelei financiare nerambursate
la scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite de pe o zi pe alta sau la termen acordate clientelei financiare, neajunse
la scadenţă.
Evidenţa contabilă a creanţelor din dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor
acordate clientelei financiare se realizează cu ajutorul contului 2317 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate clientelei
financiare prin creditul contului 7022 “Dobânzi de la creditele acordate clientelei financiare".
2511 “Conturi curente” - dobânzi încasate aferente creditelor acordate clientelei financiare;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - dobânzi restante sau devenite îndoielnice,
aferente creditelor acordate clientelei financiare.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor
acordate clientelei financiare.
1. Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare;
31
2311 = %
“Credite de pe o zi pe alta 2511 “Conturi curente”
acordate clientelei financiare” 1111 “Cont curent la B.N.R. ”
2. Credite la termen acordate clientelei financiare;
2312 = %
“Credite la termen acordate 2511 “Conturi curente”
clientelei financiare” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
3. Dobânzi de încasat calculate şi neajunse la scadenţă;
2317 = 7022
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la creditele acordate
clientelei financiare”
4. Rambursarea creditelor de pe o zi pe alta, creditelor la termen şi încasarea dobânzilor scadente;
2511 = %
“Conturi curente” 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate
2312 “Credite la termen acordate clientelei
financiare”
5. Credite de pe o zi pe alta şi credite la termen acordate clientelei financiare nerambursate la scadenţă;
2811 = %
“Creanţe restante” 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate
2312 “Credite la termen acordate
6. Dobânzi neîncasate la scadenţă, devenite restante;
2812 = 2317
3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară
Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară este ţinută de contul 232 “Împrumuturi
primite de la clientela financiară” care se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II în funcţie de durata pentru
care se primesc împrumuturile şi pentru dobânda aferentă acestora astfel:
 2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiară”
 2322 “Împrumuturi la termen de la clientela financiară”
Conturile 2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiară” şi 2322 “Împrumuturi
la termen de la clientela financiară” sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu împrumuturile primite de la clientela financiară prin debitul conturilor: 1111 “Cont
curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511
“Conturi curente”.
Se debitează cu rambursarea împrumuturilor primite de la clientela financiară prin creditul conturilor:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale
băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul conturilor reprezintă împrumuturile de pe o zi pe alta sau la termen primite de la clientela
financiară.
Evidenţa contabilă a datoriilor din dobânzi la împrumuturile primite de la clientela financiară se ţine cu
ajutorul contului 2327 “Datorii ataşate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente împrumuturilor primite
de la clientela financiară prin debitul contului 6022 “Dobânzi la împrumuturile primite de la clientela
financiară”.
Se debitează cu dobânzile plătite la împrumuturile primite de la clientela financiară în corespondenţă cu
următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de
corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
32
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente împrumuturilor
primite de la clientela financiară.
1. Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la clientela financiară;
% = 2321
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Împrumuturi de pe o zi pe
“Conturi de corespondent la bănci” 121 alta de la clientela financiară”
“Conturi de corespondent ale băncilor”122
“Conturi curente” 2511
2. Împrumuturi la termen primite de la clientela financiară;
% = 2322
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Împrumuturi la termen
“Conturi de corespondent la bănci 121 de la clientela financiară”
“Conturi de corespondent ale băncilor”122
6022 = 2327
“Dobânzi la împrumuturile primite “Datorii ataşate”
de la clientela financiară”
4. Rambursarea împrumuturilor de pe o zi pe alta, împrumuturilor la termen primite de la clientela financiară
şi achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Împrumuturi de pe o zi pe alta de la 2321 “Cont curent la B.N.R.”
clientela financiară”
“Împrumuturi la termen de la 2322
clientela financiară”
“Datorii ataşate” 2327
3.10. Contabilitatea operaţiunilor de pensiune cu clientela
Operaţiunile de pensiune cu clientela se efectuează pe baza valorilor mobiliare (acţiuni, obligaţiuni)

precum şi pe bază de titluri de creanţă negociabile (bonuri de tezaur, certificate de depozit) şi care nu fac
obiectul unei livrări.
Din punct de vedere al trezoreriei, operaţiunile de pensiune reprezintă operaţiuni de credit sau
împrumut, efectuate în baza unei convenţii încheiate cu clientela, alta decât băncile, prin afectarea în garanţie a
unor valori pe care banca le primeşte sau le dă în pensiune.
Creditele acordate sau împrumuturile primite în baza operaţiunilor de pensiune pot fi:
- credite acordate sau împrumuturi primite de pe o zi pe alta, respectiv pe o durată de cel mult o zi
lucrătoare;
- credite acordate sau împrumuturi primite pe un termen fix, respectiv pe o durată mai mare de o zi
lucrătoare.
3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune
Evidenţa contabilă a valorilor primite în pensiune se ţine cu ajutorul contului 241 “Valori primite în
pensiune”, desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II în funcţie de durata pentru care a fost acordat creditul şi
pentru dobânzile aferente astfel:
 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
 2412 “Valori primite în pensiune la termen”
Conturile 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta” şi 2412 “Valori primite în pensiune
la termen” sunt conturi de activ.
33
Se debitează cu creditele acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta prin
creditul următoarelor conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122
“Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “ Conturi curente”.
2511 “Conturi curente” - rambursări de credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune
şi restituite acesteia;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” - credite acordate clientelei pe baza valorilor
primite în pensiune de la aceasta, nerambursate la scadenţă sau devenite îndoielnice.
Soldul acestor conturi reprezintă credite acordate clientelei de pe o zi pe alta sau la termen pe baza
valorilor primite în pensiune de la aceasta, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a dobânzii aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite în pensiune se ţine
cu ajutorul contului 2417 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă, aferentă creditelor acordate clientelei pa baza
valorilor primite în pensiune de la aceasta în corespondenţă cu contul 7023 “Dobânzi de la valorile primite în
pensiune”.
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite în
pensiune;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice
aferente creditelor acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor
acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta.
1. Acordare de credite de pe o zi pe alta şi credite la termen clientelei pe baza valorilor primite în pensiune
de la aceasta;
% = 2511
“Valori primite în pensiune 2411 “Conturi curente”
de pe o zi pe alta”
“Valori primite în pensiune 2412
la termen”
2417 = 7023
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la valorile primite în pensiune”
3. Rambursarea creditelor de pe o zi pe alta, creditelor la termen şi încasarea dobânzii aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2412 “Valori primite în pensiune la termen”
4. Credite de pe o zi pe alta şi credite la termen acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la
aceasta, nerambursate la scadenţă;
2811 = %
“Creanţe restante” 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
5. Dobânzi neachitate la scadenţă aferente creditelor acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune
de la aceasta;
2812 = 2417
3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune
Evidenţa contabilă a valorilor date în pensiune se realizează cu ajutorul contului 243 “Valori date în
pensiune” cont sintetic de gradul I desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II în funcţie de durata pentru care se
primesc împrumuturile şi pentru dobânzile aferente acestora astfel:
 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”
34
 2432 “Valori date în pensiune la termen”
Conturile 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta” şi 2432 “Valori date în pensiune la
termen” sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu împrumuturile primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia în
corespondenţă cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”,
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Se debitează cu rambursări de împrumuturi primite de la clientelă, în contrapartida valorilor date în
pensiune acesteia şi restituite, prin creditul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de
corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul contului reprezintă împrumuturile primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune
acesteia, neajunse la scadenţă.
Evidenţa contabilă a datoriilor din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă aferente împrumuturilor
primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, se ţine cu ajutorul contului 2437 “Datorii
ataşate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă aferentă împrumuturilor primite de la
clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, în corespondenţă cu contul 6023 “Dobânzi la valorile date
în pensiune”.
Se debitează cu dobânzile plătite, aferente împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date
în pensiune acesteia, în corespondenţă cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de
corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor
primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia.
1. Împrumuturi primite de pe o zi pe alta şi împrumuturi la termen pe baza valorilor date în pensiune
clientelei;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”
2432 “Valori date în pensiune la termen”
6023 = 2437
“Dobânzi la valorile date în pensiune” “Datorii ataşate”
3. Rambursarea împrumuturilor de pe o zi pe alta, împrumuturilor la termen şi achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Valori primite în pensiune 2431 “Cont curent la B.N.R.”
de pe o zi pe alta”
“Valori date în pensiune la termen”2432
3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat şi altor sume datorate

clientelei
Valorile de recuperat sau sumele datorate clientelei reprezintă, în special, cecuri, efecte de comerţ şi alte
valori remise la încasare, neplătite şi restituite, respectiv sume primite care urmează să fie puse la dispoziţia
clientelei, precum şi sume în curs de clarificare.
3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă
Evidenţa contabilă a valorilor de recuperat de la clientelă se ţine cu ajutorul contului 261 “Valori de
recuperat” desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II unul pentru valorile de recuperat , iar celălalt pentru
eventualele pretenţii de dobânzi, pe care le poate avea banca pentru sumele de care a fost privată pe o perioadă,
astfel:
 2611 “Valori de recuperat”
Contul 2611 “Valori de recuperat” este un cont de activ.
35
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent
ale băncilor” - sume plătite de bancă şi care urmează a fi recuperate de la clientelă;
2511 “Conturi curente” – sume plătite clientelei de către bancă şi care urmează a fi recuperate de la alţi
clienţi cu cont la aceeaşi bancă.
2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare” – sume reprezentând valori de recuperat încasate
de la clientelă;
2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice”- sume de recuperat de la clientelă devenite restante
sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la clientelă.
Evidenţa dobânzilor aferente valorilor de recuperat de la clientelă, se ţine cu ajutorul contului 2617
“Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor de recuperat
de la clientelă prin creditul contului 70279 “Venituri diverse din dobânzi”.
2511 “Conturi curente, 341 “Decontări intrabancare” – dobânzi încasate de la clientelă, aferente
valorilor de recuperat;
2812” “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice”– dobânzi restante sau devenite îndoielnice
aferente valorilor de recuperat de la clientelă.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente valorilor de
recuperat de la clientelă.
1. Cecuri şi efecte de comerţ refuzate la plată prin Casa de compensaţie înregistrate provizoriu până la
recuperarea acestora de la clientelă;
2611 = 3712
“Valori de recuperat” “Valori primite la încasare”
2. Sume recuperate de la clientelă privind cecurile şi efectele de comerţ refuzate la plată prin Casa de
compensaţie;
2511 = 2611
“Conturi curente” “Valori de recuperat”
3. Sume plătite clientului de către bancă în cazul în care anterior s-a debitat greşit contul acestui client;
2611 = 2511
“Valori de recuperat” “Conturi curente”
4. Sume recuperate de la clienţi în cazul în care suma a fost înregistrată eronat în contul acestora;
2511 = 2611
“Conturi curente” “Valori de recuperat”
5. Dobânda calculată de bancă până la recuperarea sumelor;
2617 = 70279
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din dobânzi”
6. Încasarea dobânzii;
2511 = 2617
“Conturi curente “Creanţe ataşate”
3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei
Pentru evidenţa contabilă a sumelor datorate clientelei din operaţiuni diverse se utilizează contul 262
“Alte sume datorate”, cont sintetic de gradul I dezvoltat pe două conturi sintetice de gradul II unul pentru
reflectarea sumelor datorate clientelei, iar altul pentru dobânzile pe care creditorii le pot pretinde băncii astfel:
 2621 “Alte sume datorate”
Contul 2621 “Alte sume datorate” este un cont de pasiv.
36
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci” 122 “Conturi de corespondent
ale băncilor”- sume datorate sau aflate în curs de clarificare privind clientela;
2511 “Conturi curente” - sume încasate de la clienţi şi care sunt datorate sau sunt în curs de clarificare
cu alţi clienţi ai băncii.
Se debitează cu plăţile efectuate către clientelă privind alte sume datorate prin creditul următoarelor
conturi: 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă alte sume datorate clientelei.
Contul 2627 “Datorii ataşate” este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente altor sume datorate
clientelei prin debitul contului 60279 “Cheltuieli diverse cu dobânzile”.
Se debitează cu dobânzile plătite aferente altor sume datorate clientelei prin creditul următoarelor
conturi: 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume
datorate clientelei.
Exemple de înregistrări contabile:
1. Sume încasate de la clienţi care sunt datorate sau sunt în curs de clarificare cu alţi clienţi;
2511 = 2621
“Conturi curente” “Alte sume datorate”
2. Dobânzi pretinse de clienţi pentru sumele datorate;
60279 = 2627
“Cheltuieli diverse cu dobânzile” “Datorii ataşate”
3. Achitarea sumelor şi dobânzilor datorate clienţilor;
% = 2511
“Alte sume datorate” 2621 “Conturi curente”
3.12. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice din operaţiuni cu

clientela
Creanţele comerciale, creditele, valorile primite în pensiune, valorile de recuperat, precum şi dobânzile
aferente acestora, nerambursate la scadenţă, respectiv neîncasate la scadenţă se înregistrează în conturile 2811
“Creanţe restante” şi 2812 “Dobânzi restante”.
Creanţele comerciale, creditele, valorile primite în pensiune, valorile de recuperat, creanţele restante,
trecute în litigiu, respectiv pentru care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau
a hotărârilor judecătoreşti definitive ce dispun asupra contractelor de credit, se înregistrează în contul 2821
“Creanţe îndoielnice”, iar dobânzile aferente, neîncasate în contul 2822 “Dobânzi îndoielnice”.
Evidenţa contabilă a creanţelor şi dobânzilor restante din operaţiunile cu clientela se ţine cu ajutorul
contului 281 “Creanţe restante”, desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
 2811 “Creanţe restante”
 2812 “Dobânzi restante”
Toate aceste conturi sunt de activ.
Se debitează cu creanţele comerciale, creditele acordate clientelei financiare şi nefinanciare, valorile
primite în pensiune de la clientelă, valorile de recuperat, nerambursate la scadenţă, dobânzile aferente acestora
neîncasate la scadenţă precum şi dobânzile aferente creanţelor şi dobânzilor restante înregistrate de clientelă.
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121“ Conturi de corespondent la bănci” 122 “Conturi de corespondent
ale băncilor” 2511 “Conturi curente”- creanţe şi dobânzi restante, creanţe ataşate încasate de la clientela cu cont
deschis la alte bănci sau la aceeaşi bancă;
2821 “Creanţe îndoielnice”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” - creanţe şi dobânzi restante pentru care s-a
solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau a hotărârilor judecătoreşti definitive ce
dispun asupra contractelor de credit.
Soldul conturilor reprezintă creanţe nerambursate la scadenţă, dobânzi neîncasate la scadenţă precum şi
dobânzi aferente creanţelor şi dobânzilor restante înregistrate de clientelă.
Evidenţa contabilă a creanţelor şi dobânzilor devenite îndoielnice se ţine cu ajutorul contului 282
“Creanţe îndoielnice”, desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
37
 2821 “Creanţe îndoielnice”
 2822 “Dobânzi îndoielnice”
Se debitează cu creanţele comerciale, creditele acordate clientelei financiare şi nefinanciare, valorilor
primite în pensiune de la clientelă, valorile de recuperat, creanţele restante şi dobânzile aferente, trecute în
litigiu, respectiv pentru care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau a
hotărârilor judecătoreşti definitive ce dispun asupra contractelor de credit.
2511 “Conturi curente”, 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122
“Conturi de corespondent ale băncilor”- creanţe şi dobânzi îndoielnice încasate de la clientela cu cont deschis la
aceeaşi bancă sau cu cont deschis la alte bănci;
667 “Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane”, 668 “Pierderi din creanţe
nerecuperabile neacoperite cu provizioane” - creanţe şi dobânzi îndoielnice trecute la pierderi ca urmare
investirii contractelor de credit cu formulă executorie sau a hotărârilor judecătoreşti definitive ce dispun asupra
contractelor de credit, declanşării procedurii de reorganizare judiciară sau procedurii de faliment împotriva
debitorului ori procedurii de executare silită a patrimoniului, în cazul persoanelor fizice.
Soldul acestor conturi reflectă creanţe îndoielnice, dobânzi îndoielnice precum si dobânzi aferente
creanţelor şi dobânzilor îndoielnice înregistrate de clientelă.
Exemple de înregistrări contabile:

1. Credite acordate clientelei, nerambursate la scadenţă;
2811 = %
“Creanţe restante” 20111 “Scont şi operaţiuni asimilate”
20112 “Factoring”
2021 “Credite de trezorerie”
2031 “Credite pentru export”
2041 “Credite pentru echipament”
2051 “Credite investitori”
2061 “Alte credite acordate clientelei”
2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare”
2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare”
2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2. Dobânzi neîncasate la scadenţă aferente creditelor acordate şi soldului debitor al contului curent;
2812 = %
3. Dobânzi penalizatoare aferente creanţelor şi dobânzilor restante înregistrate de clientelă;
2817 = 7028
“Creanţe ataşate” “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice”
4. Încasarea creanţelor şi dobânzilor restante;
2511 = %
“Conturi curente” 2811 “Creanţe restante”
2812 “Dobânzi restante”
38
5. Creanţe restante devenite îndoielnice urmare solicitării investirii cu formulă executorie a contractelor de
credite;
2821 = 2811
“Creanţe îndoielnice” “Creanţe restante”
6. Dobânzi restante devenite îndoielnice;
2822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 2812 “Dobânzi restante”
7. Dobânzi calculate aferente creanţelor şi dobânzilor îndoielnice;
2827 = 7028
8. Încasarea creanţelor îndoielnice şi dobânzilor aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2821 “Creanţe îndoielnice”
2822 “Dobânzi îndoielnice”
9. Creanţe şi dobânzi îndoielnice nerecuperate trecute pe pierderi urmare investirii cu formulă executorie a
contractelor de credit sau a hotărârilor judecătoreşti definitive ce dispun asupra contractelor de credit;
a) acoperite cu provizioane:
667 = %
“Pierderi din creanţe nerecuperabile 2821 “Creanţe îndoielnice”
acoperite cu provizioane” 2822 “Dobânzi îndoielnice”
concomitent, se înregistrează şi anularea provizioanelor specifice pentru riscul de credit şi de dobândă şi
înregistrarea în conturi în afara bilanţului a acestor creanţe:
2911 = 7621
“Provizioane specifice de “Venituri din provizioane specifice
de risc de credit” de risc de credit”
2912 = 7622
“Provizioane specifice de risc “Venituri din provizioane specifice
de dobândă” de risc de dobândă”
b) neacoperite cu provizioane
668 = %
neacoperite cu provizioane” 2822 “Dobânzi îndoielnice”
993 = 999
“Creanţe scoase din activ, “Contrapartida”
urmărite în continuare”
3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu

clientela
Provizioanele pentru creanţe din operaţiuni cu clientela se constituie pe seama cheltuielilor pentru:
- acoperirea riscului de credit
- acoperirea riscului de dobândă
Clasificarea creditelor şi plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:
- serviciul datoriei – reprezintă capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă, exprimată ca
număr de zile întârziere la plată de la data scadenţei;
- iniţierea procedurii judiciare.
Băncile sunt obligate să constituie şi/sau să regularizeze lunar provizioanele specifice de risc de credit
aferente creditelor şi plasamentelor evidenţiate în sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuieli sau
prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la anularea provizioanelor specifice de risc
de credit în cazul realizării riscului de credit şi se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând
39
nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor şi plasamentelor care se
scot în afara bilanţului.
Contabilitatea provizioanelor specifice de risc se ţine cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru
creanţe din operaţiuni cu clientela” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
 2911 “Provizioane specifice de risc de credit”
 2912 “Provizioane specifice de risc de dobândă”
Ambele conturi sunt de pasiv.
6621 “Cheltuieli cu provizioanele specifice de risc de credit”, 6622 “Cheltuieli cu provizioanele
specifice de risc de dobândă”- provizioane constituite pentru creanţe din operaţiuni cu clientela.
Se debitează în corespondenţă cu următoarele conturi:
7621 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit”, 7622 “Venituri din provizioane specifice de
risc de dobândă”- anulări sau diminuări de provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela.
Soldul conturilor reprezintă provizioane specifice de risc de credit şi de dobândă constituite.
Exemple de înregistrări contabile privind provizioanele pentru creanţe din operaţiuni cu clientela:
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor specifice pentru:
a. risc de credit:
6621 = 2911
“Cheltuieli cu provizioanele “Provizioane specifice de risc de credit”
specifice de risc de credit”
b. risc de dobândă:
6622 = 2912
“Cheltuieli cu provizioanele specifice “Provizioane specifice de risc de
de risc de dobândă” dobândă”
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor specifice pentru:
a. risc de credit:
2911 = 7621
“Provizioane specifice de risc de credit” “Venituri din provizioane
specifice de risc de credit”
b. risc de dobândă:
2912 = 7622
“Provizioane specifice de risc “Venituri din provizioane specifice
dobândă” de risc de dobândă”
40
4. OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE
4. 1. Operaţiuni cu titluri
Titlurile care fac obiectul operaţiunilor bancare pot fi:

- valorile mobiliare;
- titlurile de stat;
- titlurile de piaţă interbancară;
- titlurile de creanţe negociabile.
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise, în formă materială sau evidenţiate prin înscrieri
în cont, care conferă deţinătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.
Valorile mobiliare pot fi: acţiunile, obligaţiunile, precum şi instrumentele financiare derivate sau orice alte
titluri de credit încadrate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, de regulă sub
formă dematerializată şi îmbracă forma certificatelor de trezorerie şi bonurilor de tezaur. Proprietatea asupra
acestor titluri se înregistrează la B.N.R., iar orice schimbare a titularului dreptului de proprietate se anunţă
acesteia.
Titlurile pieţei interbancare se emit numai de către bănci şi sunt negociabile pe piaţa interbancară.
Din această categorie fac parte: biletul la ordin negociabil, certificatele interbancare şi alte titluri emise şi
negociabile pe piaţa interbancară.
Titlurile de creanţe negociabile sunt emise de bănci şi se prezintă sub forma certificatelor de depozit,
biletelor de trezorerie şi alte titluri emise în baza unor reglementări specifice.
În funcţie de veniturile pe care le generează, titlurile se împart în:
- titluri cu venit fix (titlurile cu rată fixă a dobânzii) cum sunt de regulă obligaţiunile, certificatele de trezorerie
şi alte titluri cu dobândă fixă;
- titluri cu venit variabil sunt în principal, acţiunile, care dau dreptul la un dividend ce constituie un venit
variabil.
Evidenţa contabilă a titlurilor se ţine în funcţie de intenţia băncii cu privire la durata de deţinere, în
momentul achiziţionării sau reclasării acestora.
În acest scop titlurile se clasifică în următoarele categorii:
- titluri de tranzacţie;
- titluri de plasament;
- titluri de investiţii;
- părţi în societăţile comerciale legate;
- titluri de participare;
- titluri ale activităţii de portofoliu.
Titlurile de tranzacţie, de plasament şi de investiţii se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor
din clasa 3 “Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse”, iar părţile în societăţile comerciale legate, titlurile de
participare şi titlurile activităţii de portofoliu sunt titluri cu venit variabil care se înregistrează în contabilitate cu
ajutorul conturilor din clasa 4 “Valori imobilizate”.
4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie
Titlurile de tranzacţie trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

- intenţia de tranzacţionare să se realizeze în cel mai scurt termen, înainte de scadenţă, de regulă în mai puţin
de 6 luni;
- titlurile să fie tranzacţionabile în orice moment pe o piaţă lichidă;
- preţul de piaţă al titlurilor să fie în mod sistematic accesibil terţilor.
În categoria titlurilor de tranzacţie se includ titlurile cu un venit fix cum sunt obligaţiuni, efecte publice
sau alte titluri cu un venit fix, precum şi titluri cu un venit variabil exemplu acţiunile.
Periodic portofoliu de titluri de tranzacţie este analizat de bănci care reclasează titlurile deţinute în titluri
de plasament sau titluri de investiţii. Reclasarea titlurilor de plasament sau de investiţii în titluri de tranzacţie nu
este posibilă.
41
La intrarea în patrimoniu titlurile de tranzacţie se evaluează la valoarea de achiziţie care este formată din
preţul de cumpărare inclusiv cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul
titlurilor de tranzacţie cu venit fix.
Periodic titlurile de tranzacţie se evaluează la preţul pieţei, iar diferenţele rezultate din evaluare se
înregistrează în contabilitate în conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Cesiunea titlurilor de tranzacţie se face la preţul de vânzare, iar diferenţele între preţul de înregistrare şi
preţul de vânzare (cesiune) al acestora se înregistrează în conturile de cheltuieli sau venituri după caz.
La inventar titlurile de tranzacţie se evaluează la preţul pieţei din ziua cea mai recentă datei inventarului.
Evidenţa contabilă a titlurilor de tranzacţie se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 302 “Titluri
de tranzacţie”, cont în care sunt înregistrate titlurile cotate, achiziţionate sau vândute cu intenţia de la început
de a le revinde sau de a le răscumpăra înainte de scadenţă, dar nu mai târziu de şase luni de la data tranzacţiei.
Contul 302 “Titluri de tranzacţie” se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
 3021 “Titluri de tranzacţie”
 3025 “Titluri date cu împrumut”
 3026 “Titluri luate cu împrumut”
 3027 “Datorii privind titlurile”
Contul 3021 “Titluri de tranzacţie” se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul III în funcţie de natura
titlurilor astfel: efecte publice şi valori asimilate, obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix, acţiuni şi alte titluri cu
venit variabil, acţiuni proprii.
Exemple de înregistrări :
1. Valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate (preţul de achiziţie, cheltuieli de achiziţie şi
dobânda pentru perioada scursă) în cazul în care nu există decalaj între data cumpărării şi data livrării;
3021 = %
“Titluri de tranzacţie” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
333 “Conturile societăţilor de bursă”
2. Corectarea valorii titlurilor de tranzacţie cu diferenţele rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacţie în
funcţie de cursul pe piaţă şi valoarea de achiziţie a acestora ;
a) diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” „Venituri din titlurile de tranzacţie”
b) diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Titluri de tranzacţie”
3. Valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate, în cazul în care există un decalaj între data
cumpărării şi data primirii efective a titlurilor de tranzacţie;
a) înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de tranzacţie
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
b) reevaluarea titlurilor de tranzacţie cumpărate şi încă neprimite (diferenţa între cursul pe piaţă şi
valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie);
b.1. diferenţe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de tranzacţie”
elemente din afara bilanţului”
b.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte elemente
din afara bilanţului”
c) valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate;
3021 = %
“Titluri de tranzacţie” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
42
d) corectarea valorii de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cu diferenţele rezultate din reevaluarea
titlurilor de tranzacţie cumpărate şi neprimite, la primirea acestora;
d.1. diferenţe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte elemente
d.2. diferenţe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind “Titluri de tranzacţie”
alte elemente din afara bilanţului
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
e) reevaluarea titlurilor de tranzacţie cumpărate şi primite în funcţie de cursul acestora pe piaţă
e.1. diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titlurile de tranzacţie”
e.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
4. Titluri de tranzacţie vândute în cazul în care nu există decalaj între data vânzării şi data livrării efective;
a) dacă preţul de vânzare este mai mare decât cel de înregistrare
333 = %
“Conturile societăţilor 3021 “Titluri de tranzacţie”
de bursă” 7032 “Venituri din titlurile de tranzacţie”
b) dacă preţul de vânzare este mai mic decât preţul de înregistrare
% = 3021
“Conturile societăţilor de bursă” 333 “Titluri de tranzacţie”
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” 6032
5. Titluri de tranzacţie vândute, în cazul în care există un decalaj între data vânzării şi data livrării efective a
titlurilor;
a) înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de tranzacţie
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
b) reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi nelivrate în funcţie de preţul pe piaţă al acestora
b.1. diferenţe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titlurile de tranzacţie”
b.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3021
c) reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi încă nelivrate (diferenţa dintre preţul de vânzare şi cursul
acestora pe piaţă)
c.1. diferenţe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de
elemente din afara bilanţului” tranzacţie”
c.2. diferenţe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte
d) valoarea titlurilor de tranzacţie vândute la preţul de vânzare
43
% = 3021
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Titluri de tranzacţie”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
“Conturile societăţilor de bursă” 333
e) închiderea diferenţelor rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi nelivrate, la livrarea
efectivă a acestora
e.1. diferenţe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” “Conturi de ajustare privind alte elemente
e.2. diferenţe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind alte “Titluri de tranzacţie”
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
6. Reclasarea titlurilor de tranzacţie în titluri de plasament şi titluri de investiţii;
% = 3021
“Titluri de plasament” 3031 “Titluri de tranzacţie”
“Titluri de investiţii” 3041
7. Titluri de tranzacţie date cu împrumut;
3025 = 3021
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de tranzacţie”
8. Restituirea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
3021 = 3025
“Titluri de tranzacţie” “Titluri date cu împrumut”
9. Titluri de tranzacţie primite cu împrumut şi date apoi cu împrumut;
3025 = 3026
“Titluri date cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
10. Reevaluarea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
3025 = 7032
“Titluri date cu împrumut” “Venituri din titlurile de tranzacţie”
6032 = 3025
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Titluri date cu împrumut”
11. Dobânzi de încasat aferente titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
30257 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din operaţiunile cu titluri”
12. Restituirea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut;
% = 3025
“Titluri de tranzacţie” 3021 “Titluri date cu împrumut”
“Titluri luate cu împrumut” 3026
13. Încasarea dobânzii aferente;
% = 30257
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Creanţe ataşate”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
14. Titluri de tranzacţie luate cu împrumut
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu împrumut”
15. Reevaluarea titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
44
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu împrumut”
30271 = 3026
„Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
16. Dobânzi calculate, datorate aferente titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
6037 = 30277
“Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluri” “Datorii ataşate”
17. Restituirea titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
30271 = 3026
“Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
18. Plata dobânzilor aferente titlurilor de tranzacţie luate cu împrumut;
30277 = 1111
“Datorii ataşate” “Cont curent la B.N.R.”
4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament
Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate cu intenţia de a le deţine o perioadă mai mare de şase
luni, dar fără ca această deţinere să implice o conservare până la scadenţa lor. În categoria titlurilor de
plasament se includ titlurile cu un venit fix, precum şi titlurile cu un venit variabil, de aceeaşi natură cu titlurile
de tranzacţie.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de plasament se evaluează la valoarea de achiziţie, exclusiv
cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor cu un venit fix .
Cheltuielile de achiziţie a titlurilor de plasament se înregistrează în conturi de cheltuieli
corespunzătoare, iar dobânzile calculate pentru perioada scursă se înregistrează în contul 3037 “Creanţe
ataşate”.
Titlurile de plasament provenite din reclasarea titlurilor de tranzacţie se înregistrează în contabilitate la
cursul din ziua transferului (preţul pieţei).
Periodic titlurile de plasament se evaluează la preţul pieţei, diferenţele favorabile nu se înregistrează în
contabilitate, iar pentru diferenţele nefavorabile se constituie provizioane.
Cesiunea titlurilor de plasament se face la preţul de vânzare, iar diferenţele între preţul de vânzare şi cel
de înregistrare al titlurilor cedate se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Evidenţa contabilă a operaţiunilor cu titlurile de plasament se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I
303 “Titluri de plasament” desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
 3031 “Titluri de plasament”
 3035 “Titluri date cu împrumut”
 3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”
Conturile 3031, 3035 şi 3037 la rândul lor se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul III în raport de
natura titlurilor de plasament şi anume: efecte publice şi valori asimilate, obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix,
acţiuni şi alte titluri cu venit variabil, acţiuni proprii.
Exemple de înregistrări:
1. Înregistrarea angajamentelor de cumpărare a titlurilor de plasament (acţiuni);
9219 = 999
2. Valoarea de achiziţie a acţiunilor cumpărate (valoarea acţiunilor şi cheltuielile de achiziţie);
% = 1111
“Titluri de plasament” 3031 “Cont curent la B.N.R.”
“Cheltuieli de achiziţie” 60331
concomitent
999 = 9219
3. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament;
45
999 = 9229
4. Valoarea titlurilor de plasament vândute (acţiuni) la preţ de vânzare şi încasarea contravalorii acestora;
a) diferenţe favorabile (preţul de vânzare este mai mare decât preţul de înregistrare)
333 = %
“Conturile societăţilor de bursă” 3031 “Titluri de plasament”
70336 “Venituri din cesiune”
b) diferenţe nefavorabile (preţul de vânzare este mai mic decât preţul de înregistrare)
% = 3031
“Conturile societăţilor de bursă” 333 “Titluri de plasament”
“Pierderi din cesiune” 60336
concomitent
9229 = 999
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile societăţilor de bursă”
5. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare şi achitarea acestora;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăţilor de bursă”
333 = 1111
“Conturile societăţilor de bursă” “Cont curent la B.N.R.”
6. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de plasament (obligaţiuni);
9219 = 999
7. Valoarea de achiziţie a titlurilor de plasament cumpărate (obligaţiuni);
% = 1111 “Cont curent la B.N.R.”
“Titluri de plasament” 3031 - valoarea obligaţiunilor
“Creanţe ataşate” 3037 - dobânzi (cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziţie” 60331 - cheltuieli de achiziţie
concomitent
999 = 9219
8. Dobânzi (cupoane) calculate;
3037 = 70331
“Creanţe ataşate” “Dobânzi”
9. Încasarea dobânzilor;
1111 = 3037
“Cont curent la B.N.R.” “Creanţe ataşate”
10. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament (obligaţiuni);
999 = 9229
11. Valoarea titlurilor de plasament (obligaţiuni), vândute la preţ de vânzare şi încasarea acestora;
a) diferenţe favorabile (preţul de vânzare este mai mare decât cel de înregistrare)
“Conturile societăţilor de bursă” 333 = %
- preţ de înregistrare 3031 “Titluri de plasament”
- dobânzi(cupoane) încasate 3037 “Creanţe ataşate”
- diferenţe favorabile 70336 “Venituri din cesiune”
b) diferenţe nefavorabile (preţul de vânzare este mai mic decât cel de înregistrare)
% = 3031 “Titluri de plasament”
“Conturile societăţilor de bursă” 333 - preţul de vânzare
“Pierderi din cesiune” 60336 - diferenţe nefavorabile
333 = 3037
“Conturile societăţilor de bursă” “Creanţe ataşate” - dobânzi (cupoane) încasate
concomitent
9229 = 999
46
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile societăţilor de bursă”
12. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăţilor de bursă”
13. Titluri de plasament date cu împrumut;
3035 = 3031
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de plasament”
14. Dobânzi calculate aferente titlurilor date cu împrumut;
3037 = 7037
15. Restituirea titlurilor de plasament date cu împrumut;
3031 = 3035
“Titluri de plasament” “Titluri date cu împrumut”
16. Încasarea dobânzilor aferente titlurilor date cu împrumut;
1111 = 3037
17. Dobânzi neîncasate devenite restante;
3812 = 3037
18. Reclasarea titlurilor de plasament în titluri de investiţii;
3041 = 3031
“Titluri de investiţii” “Titluri de plasament”
concomitent se înregistrează şi transferul creanţelor ataşate
3047 = 3037
“Creanţe ataşate” “Creanţe ataşate”
19. Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de plasament cumpărate;
“Titluri de plasament” 3031 = %
- vărsăminte efectuate 1111 “Cont curent la B.N.R.”
- vărsăminte de efectuat 3036 “Vărsăminte de efectuat
pentru titlurile de plasament”
20. Efectuarea vărsămintelor;
3036 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru “Cont curent la B.N.R.”
titlurile de plasament”
4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiţii
Titlurile de investiţii sunt titluri cu un venit fix care au fost achiziţionate cu intenţia de a le deţine până
la scadenţă. În această categorie se includ: obligaţiuni, efecte publice şi alte titluri cu venit fix.
La intrarea în patrimoniu titlurile de investiţii se evaluează la valoarea de achiziţie formată din preţul de
cumpărare exclusiv cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada scursă.
Cheltuielile de achiziţie a titlurilor se înregistrează în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
Dobânzile (cupoanele) calculate pentru perioada scursă aferente titlurilor de investiţii se înregistrează în
contul 3047 “Creanţe ataşate”. Dobânzile curente pentru perioada reziduală (cupon nescurs) se înregistrează în
contul 3047 “Creanţe ataşate” prin contul de venituri corespunzător. În situaţia în care preţul de achiziţie este
superior preţului de rambursare diferenţa trebuie amortizată pe seama cheltuielilor. În situaţia inversă, preţul de
achiziţie este mai mic decât preţul de rambursare diferenţa se eşalonează pe perioada rămasă de parcurs pe
seama veniturilor.
Titlurile de investiţii provenite din portofoliul titlurilor de tranzacţie se înregistrează în contabilitate la
preţul pieţei din ziua transferului.
Periodic titlurile de investiţii se evaluează la preţul pieţei, diferenţa favorabilă nu se înregistrează în
contabilitate, iar pentru diferenţele nefavorabile, de regulă, nu se constituie provizioane decât în cazuri
excepţionale exemplu: vânzări de titluri înainte de scadenţă sau în caz de faliment al emitentului titlurilor.
47
Evidenţa contabilă a titlurilor de investiţii se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 304 “Titluri de
investiţii”, desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
 3041 “Titluri de investiţii”
 3045 “Titluri de investiţii date cu împrumut”
 3046 “Diferenţe de conversie”
Toate aceste conturi la rândul lor se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul III, unul pentru efecte
publice şi alte valori asimilate, altul pentru obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix.
1. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de investiţii;
9219 = 999
2. Valoarea de achiziţie a titlurilor de investiţii cumpărate;
% = 1111 “Cont curent la B.N.R.”
“Titluri de investiţii” 3041 - valoarea titlurilor de investiţii
“Creanţe ataşate” 3047 - dobânzi (cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziţie”60341 - cheltuieli de achiziţie
concomitent
999 = 9219
3. Dobânzi calculate cuvenite;
3047 = 70341
“Creanţe ataşate” “Dobânzi”
4. Amortizarea primelor reprezentând diferenţă nefavorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de rambursare,
pe perioada reziduală a titlurilor;
60342 = 3041
“Cheltuieli cu amortizarea primelor” “Titluri de investiţii”
5. Venituri din prime reprezentând diferenţă favorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de rambursare, pe
perioada reziduală a titlurilor de investiţii;
3041 = 70342
“Titluri de investiţii” “Venituri din prime”
6. Încasarea dobânzilor (cupoanelor);
1111 = 3047
7. Înregistrarea angajamentului de vânzare a titlurilor de investiţii;
999 = 9229
8. Valoarea titlurilor de investiţii, vândute la preţul de vânzare;
“Cont curent la B.N.R.” 1111 = %
- preţ de înregistrare 3041 “Titluri de investiţii”
- dobânzi încasate (cupoane) 3047 “Creanţe ataşate”
- diferenţe favorabile 7462 “Venituri din cesiunea
imobilizărilor financiare”
6462 = 3041
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Titluri de investiţii”
concomitent
9229 = 999
9. Titluri de investiţii date cu împrumut;
3045 = 3041
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de investiţii”
10. Dobânzi calculate aferente titlurilor de investiţii date cu împrumut;
48
3047 = 7037
11. Restituirea titlurilor de investiţii date cu împrumut;
3041 = 3045
“Titluri de investiţii” “Titluri date cu împrumut”
12. Încasarea dobânzii aferente;
1111 = 3047
13. Rambursarea titlurilor de investiţii la valoarea de rambursare;
121 = 3041
“Conturi de corespondent la bănci” “Titluri de investiţii”
4.2. Operaţiuni diverse
Contabilitatea operaţiunilor diverse asigură evidenţa :

- decontărilor intrabancare (prezentate în capitolul II );
- debitorilor şi creditorilor care asigură reflectarea creanţelor şi datoriilor băncii în relaţia acesteia cu personalul,
asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi fondurile speciale, asociaţii sau acţionarii, precum şi cu
debitorii şi creditorii diverşi;
- stocurilor;
- operaţiunilor de regularizare
4.2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
În categoria operaţiunilor de decontări cu personalul se cuprind drepturile salariale, sporurile,

adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă suportate din
fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură
datorate de bancă personalului pentru munca prestată şi care se suportă conform legii din fondul de salarii.
Evidenţa contabilă a datoriilor şi creanţelor din relaţiile cu personalul se ţine cu ajutorul contului sintetic
de gradul I 351 “Personal şi conturi asimilate”, desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
 3511 “Personal – salarii datorate”
 3512 “Personal - ajutoare materiale datorate”
 3513 “Participarea personalului la profit”
 3514 “Avansuri acordate personalului”
 3515 “Drepturi de personal neridicate”
 3516 “Reţineri din salarii datorate terţilor”
 3519 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
 35191 “Alte datorii în legătură cu personalul”
 35192 “Alte creanţe în legătură cu personalul”
1. Salarii datorate personalului;
611 = 3511
“Cheltuieli cu salariile personalului” “Personal-salarii datorate”
2. Reţineri din salarii reprezentând,
“Personal - salarii datorate” 3511 = %
- avansuri 3514 ”Avansuri acordate personalului”
- contrib. asig. soc.. 35212 “Contribuţia personalului pentru
pensia suplimentară”
- contrib. fond şomaj 35222 “Contribuţia personalului la fondul
de şomaj”
- impozit salarii 3533 “Impozitul pe salarii”
- contrib. asig. soc. sănătate 35213 “Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate”
- reţineri în favoarea terţilor 3516 ”Reţineri din salarii datorate terţilor”
49
- debite 35192 “Alte creanţe în legătură cu personalul”
3. Achitarea avansurilor cuvenite;
3514 = %
“Avansuri acordate personalului” 101 “Casa”
4. Ajutoare materiale reţinute din contribuţia datorată asigurărilor sociale şi alte cheltuieli suportate de bancă;
% = 3512
“Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 35211 ”Personal-ajutoare materiale datorate”
“Alte cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială” 6127
5. Achitarea salariilor nete şi ajutoarelor materiale datorate personalului;
% = 101
“Personal - salarii datorate” 3511 “Casa”
“Personal - ajutoare materiale datorate” 3512
6. Drepturi de participare a salariaţilor la profit
592 = 3513
“Repartizarea profitului” “Participarea personalului la profit”
7. Reţinerea impozitului aferent participării salariaţilor la profit şi plata drepturilor cuvenite;
3513 = %
“Participarea personalului la profit” 3533 “Impozitul pe salarii”
01 “Casa”
8 Sume neridicate reprezentând salarii, alte drepturi de protecţie socială, drepturi privind participarea
salariaţilor la profit, avansuri;
% = 3515
“Personal-salarii datorate” 3511 “Drepturi de personal neridicate”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Avansuri acordate personalului” 3514
9. Achitarea drepturilor de personal neridicate;
3515 = 101
“Drepturi de personal neridicate” “Casa”
10. Virarea popririlor;
3516 = 1111
“Reţineri din salarii datorate terţilor” “Cont curent la B.N.R.”
11. Alte sume datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată, inclusiv concedii de odihnă
neefectuate;
611 = 35191
“Cheltuieli cu salarii personalului” “Alte datorii în legătură cu personalul”
12. Achitarea sumelor datorate personalului;
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială
Băncile sunt obligate să suporte din resurse proprii contribuţii pentru asigurările sociale, fondul pentru
plata ajutorului de şomaj, contribuţii la asigurările sociale de sănătate.
Evidenţa contabilă a creanţelor şi datoriilor privind asigurările şi protecţia socială se ţine cu ajutorul
contului 352 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”, desfăşurat pe conturi sintetice de gradul
II şI III pe feluri de contribuţii, astfel:
 35211 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
 35214 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
 35221 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
 3526 “Alte datorii şi creanţe sociale”
50
 35261 “Alte datorii sociale”
 35262 “Alte creanţe sociale”
Exemple de înregistrări
Contribuţia unităţii la asigurările sociale;
6121 = 35211
“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la asigurările la
asigurările sociale” sociale”
1. Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate;
6123 = 35214
“ Cheltuieli privind contribuţia angajatorului “Contribuţia angajatorului pentru
pentru asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”
2. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj;
6122 = 35221
“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la fondul de
la fondul de şomaj” şomaj”
4. Ajutoare materiale datorate salariaţilor, suportate din C.A.S. şi virarea diferenţei la asigurările sociale;
35211 = %
“Contribuţia unităţii pentru 3512 “Personal-ajutoare materiale datorate”
asigurările sociale ” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
5. Virarea contribuţiei la fondul de şomaj;
35221 = 1111
“Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” “Cont curent la B.N.R.”
6. Ajutoare materiale plătite în plus salariaţilor,
35192 = 35261
“Alte creanţe în legătură cu personalul” “Alte datorii sociale”
7. Recuperarea ajutoarelor materiale plătite în plus;
3511 = 35192
“Personal-salarii datorate” “Alte creanţe în legătură cu personalul”
8. Virarea ajutoarelor materiale plătite în plus şi recuperate de la salariaţi;
35261 = 1111
“Alte datorii sociale” “Cont curent la B.N.R.”
9. Ajutoare materiale cuvenite salariaţilor, neachitate;
35262 = 35191
“Alte creanţe sociale” “Alte datorii în legătură cu personalul”
10. Ajutoare materiale datorate personalului reţinute din C.A.S.;
35211 = 35262
“Contribuţia unităţii la asigurările sociale” “Alte creanţe sociale”
11. Plata ajutoarelor materiale cuvenite
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi fondurile

speciale
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe
valoarea adăugată, impozitul pe salarii, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
(impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport).
Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se ţine cu ajutorul următoarelor
conturi:
 353 “Bugetul statului, fondurile speciale şi conturi asimilate”
 3531“Impozitul pe profit”
 3532 “Taxa pe valoarea adăugată”
 35323 “T.V.A. de plată”
51
 35324 “T.V.A. de recuperat”
 35326 “T.V.A. deductibilă”
 35327 “T.V.A. colectată”
 35328 “T.V.A. neexigibilă”
 3533 “Impozitul pe salarii”
 3534 “Subvenţii”
 3536 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte”
 3538 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”
 3539 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”
 354 “Dividende de plată”
Exemple de înregistrări
1. Cheltuieli cu impozitul pe profit;
691 = 3531
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
2. Impozitul reţinut salariaţilor asupra salariilor, ajutoarelor materiale, participării la profit şi impozitul reţinut
colaboratorilor;
% = 3533
“Personal-salarii datorate” 3511 “Impozitul pe salarii”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Alţi creditori diverşi” 3566
3. Virarea impozitului pe salarii şi a impozitului pe profit;
% = 1111
“Impozitul pe profit” 3531 “Cont curent la B.N.R.”
“Impozitul pe salarii” 3533
4. T.V.A. colectată pentru livrări de bunuri şi servicii altele decât cele bancare sau T.V.A. aferentă bunurilor
folosite în scop personal sau acordate cu titlu gratuit salariaţilor, T.V.A. aferentă bunurilor constatate lipsă la
inventar, imputate şi bunurile mobile şi imobile adjudecate pentru executarea creanţelor băncii;
% = 35327
“Alţi debitori diverşi” 3556 “T.V.A. colectată”
“Alte datorii în legătură cu personalul” 35191
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 627
vărsăminte asimilate”
5. T.V.A. deductibilă din facturile sau chitanţele fiscale ale furnizorilor de bunuri şi servicii;
35326 = %
“T.V.A. deductibilă” 3566 “Alţi creditori diverşi”
101 “Casa”
1111 “Cont curent la B.N.R.”
6. Regularizarea T.VA.;
a) T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă, diferenţa fiind T.V.A. de plată
35327 = %
“T.V.A. colectată” 35326 “T.V.A. deductibilă”
35323 “T.V.A. de plată”
b) T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. colectată, diferenţa fiind T.V.A. de recuperat de la
bugetul statului
% = 35326
“T.V.A. colectată” 35327 “T.V.A. deductibilă”
“T.V.A. de recuperat” 35324
7. Achitat T.V.A. de plată;
35323 = 1111
“T.V.A. de plată” “Cont curent la B.N.R.”
8. Subvenţii de exploatare pentru creditele cu dobândă redusă subvenţionate de stat şi încasarea acestora;
3534 = 7493
52
“Subvenţii” “Venituri din subvenţii de exploatare”
1111 = 3534
“Cont curent la B.N.R.” “Subvenţii”
9. Contribuţia unităţii la fondurile speciale cum ar fi: fondul de solidaritate cu persoanele cu handicap, fondul
de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
627 = 3538
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
10. Achitarea contribuţiilor la fondurile speciale;
3538 = 1111
“Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte “Cont curent la B.N.R.”
asimilate”
11. Impozitul pe clădiri, terenuri, taxa privind mijloacele de transport;
627 = 3536
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi “Alte impozite, taxe şi vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
12. Impozitul pe dividende;
354 = 3536
“Dividende de plată” “Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
13. Achitarea sumelor datorate;
3536 = 1111
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte “Cont curent la B.N.R.”
asimilate”
4.2.4. Contabilitatea stocurilor
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării următoarelor bunuri materiale: valori din
aur, metale şi pietre preţioase, materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi şi alte stocuri sau bunuri.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe categorii de bunuri.
Evidenţa contabilă a stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor:
 361“Valori din aur, metale şi pietre preţioase”
 362 “Materiale”
 363 “Materiile de natura obiectelor de inventar”
 365 “Stocuri aflate la terţi”
 367 “Alte stocuri şi asimilate”
 368 “Alte bunuri diverse”
1. Achiziţionarea de valori din aur, metale şi pietre preţioase,
361 = %
“Valori din aur, metale şi 101 “Casa”
pietre preţioase” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
3566 “Alţi creditori diverşi”
2. Vânzarea valorilor din aur, metale şi pietre preţioase;
% = 7099
“Casa” 101 “Venituri diverse de exploatare bancară”
“Cont curent la B.N.R.” 1111
“Alţi debitori diverşi” 3556
concomitent se înregistrează ieşirea din gestiune la valoarea contabilă a valorilor din aur, metale şi pietre
preţioase, vândute;
6099 = 361
“Cheltuieli diverse de exploatare “Valori din aur, metale şi pietre preţioase”
bancară”
53
3. Materiale cumpărate;
362 = %
“Materiale” 101 “Casa”
1111 “Cont curent la B.N.R.”
3566 “Alţi creditori diverşi”
4. Consum de materiale;
631 = 362
“Cheltuieli cu materialele” “Materiale”
5. Materiale vândute reprezentând imprimate bancare
6497 = 362
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Materiale”
6. Încasarea imprimatelor bancare vândute;
% = 74997
“Casa” 101 “Alte venituri diverse de exploatare”
7. Bunuri mobile şi imobile provenite din executarea silită a creanţelor băncii (pentru contractele de credit
investite cu formulă executorie);
368 = %
“Alte bunuri diverse” 7028
- creanţe ataşate “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice”
- credite şi dobânzi 767
“Venituri din recuperări de creanţe amortizate”
- partea care excede creanţele 3566
băncii, cuvenită debitorului “Alţi creditori diverşi”
8. Valorificarea bunurilor mobile şi imobile provenite din executarea silită a creanţelor băncii;
a) ieşirea din gestiune a bunurilor
6497 = 368
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Alte bunuri diverse”
b) vânzarea bunurilor
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 7495 ”Venituri privind bunurile
mobile şi imobile din executarea creanţelor”
35327 “T.V.A. colectată”
c) încasarea valorii bunurilor vândute
1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alţi debitori diverşi”
9. Cumpărare timbre fiscale şi poştale, formulare cu regim special;
367 = 3566
“Alte stocuri şi asimilate” “Alţi creditori diverşi”
10. Consum timbre fiscale, poştale şi formulare cu regim special;
633 = 367
“Cheltuieli privind alte stocuri” “Alte stocuri şi asimilate”
11. Materiale diverse trimise spre prelucrare la terţi;
365 = 362
“Stocuri aflate la terţi” “Materiale”
12. Cheltuieli de prelucrare;
365 = 3566
“Stocuri aflate la terţi” “Alţi creditori diverşi”
13. Recepţia materialelor prelucrate la terţi;
362 = 365
“Materiale” “Stocuri aflate la terţi”
14. Achitarea cheltuielilor de prelucrare;
3566 = 2511
“Alţi creditori diverşi” “Conturi curente”
54
Notă: Toate operaţiunile privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri de natura stocurilor sau serviciilor prestate
de terţi presupun pe lângă înregistrările contabile prezentate mai sus şi înregistrarea T.V.A. deductibilă sau
colectată, după caz.
4.3. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice privind operaţiunile

cu titluri şi operaţiunile diverse
Creanţele din titluri şi creanţele asupra debitorilor nerambursate la scadenţă şi dobânzile aferente acestora
neîncasate la scadenţă se înregistrează în contul 381 “Creanţe restante” ,desfăşurat pe conturi sintetice de gradul
II după cum urmează:
 3811 “Creanţe restante”
 3812 “Dobânzi restante”
Creanţele din titluri, creanţele asupra debitorilor şi creanţele restante, precum şi dobânzile aferente
acestora, trecute în litigiu se înregistrează în contul 382 “Creanţe îndoielnice”, desfăşurat pe conturi sintetice
de gradul II după cum urmează:
 3821 “Creanţe îndoielnice”
 3822 “Dobânzi îndoielnice”
1. Titluri de tranzacţie, de plasament sau de investiţii şi valoarea debitelor trecute la creanţe restante;
3811 = %
“Creanţe restante” 3021 “Titluri de tranzacţie”
3031 “Titluri de plasament”
3041 “Titluri de investiţii”
3556 “Alţi debitori diverşi”
2. Dobânzi aferente titlurilor de tranzacţie, de plasament sau de investiţii şi dobânzi aferente debitorilor diverşi,
trecute la dobânzi restante;
3812 = %
3. Dobânzi aferente creanţelor şi dobânzilor restante;
3817 = 7038
4. Titluri de tranzacţie, de plasament sau de investiţii, valoarea debitelor şi creanţe restante devenite
îndoielnice;
3821 = %
“Creanţe îndoielnice” 3021 “Titluri de tranzacţie”
3031 “Titluri de plasament”
3041 “Titluri de investiţii”
3556 “Alţi debitori diverşi”
3811 “Creanţe restante”
5. Dobânzi neîncasate, devenite îndoielnice;
3822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 30257 “Creanţe ataşate”
6. Dobânzi aferente creanţelor şi dobânzilor îndoielnice;
55
3827 = 7038
7. Creanţe restante, creanţe îndoielnice şi dobânzile aferente acestora , încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 3811 “Creanţe restante”
3821 “Creanţe îndoielnice”
8. Creanţe şi dobânzi îndoielnice trecute pe pierderi;
a) acoperite cu provizioane
667 = %
concomitent se înregistrează şi utilizarea provizioanelor constituite prin trecerea acestora la venituri
668 = %
4.4. Contabilitate provizioanelor privind operaţiunile cu titluri şi

operaţiuni diverse
Provizioanele privind operaţiunile cu titluri şi operaţiuni diverse se constituie pe seama cheltuielilor
pentru:
- deprecierea titlurilor de plasament sau de investiţii;
- deprecierea stocurilor;
- deprecierea creanţelor restante şi îndoielnice.
Evidenţa contabilă a provizioanelor constituite se ţine cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I
şi II :
 391 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor”
 3911 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”
 3912 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii”
 393 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor”
 399 “Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice”
Conturile 3911 şi 3912 se detaliază pe conturi sintetice de gradul III în funcţie de natura titlurilor.
Pentru titlurile de plasament, de investiţii, pentru creanţele restante şi îndoielnice exprimate în devize,
provizioanele se constituie tot în devize.
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru:
a) deprecierea titlurilor de plasament
66311 = 3911
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea titlurilor
deprecierea titlurilor de plasament” de plasament”
b) deprecierea titlurilor de investiţii
66312 = 3912
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea titlurilor
deprecierea titlurilor de investiţii” de investiţii”
c) deprecierea stocurilor
6633 = 393
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea stocurilor”
56
deprecierea stocurilor”
d) creanţe restante şi îndoielnice
6637 = 399
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru creanţe restante
creanţe restante şi îndoielnice” şi îndoielnice”
2. Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru:
a) deprecierea titlurilor de plasament
3911 = 76311
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
titlurilor de plasament” deprecierea titlurilor de plasament”
b) deprecierea titlurilor de investiţii
3912 = 76312
titlurilor de investiţii” deprecierea titlurilor de investiţii”
c) deprecierea stocurilor
393 = 7633
stocurilor” deprecierea stocurilor”
d) creanţe restante şi îndoielnice
399 = 7637
“Provizioane pentru creanţe “Venituri din provizioane pentru creanţe
restante şi îndoielnice” restante şi îndoielnice”
57
5. VALORI IMOBILIZATE
Valorile imobilizate reprezintă bunuri şi alte active destinate să servească o perioadă îndelungată
activităţii băncii sub forma imobilizărilor financiare, imobilizărilor necorporale şi corporale precum şi
imobilizărilor date în leasing sau locaţie simplă.
5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
În categoria imobilizărilor financiare se cuprind:

- credite subordonate;
- părţi în societăţile comerciale legate;
- titluri de participare;
- titluri ale activităţii de portofoliu.
5.1.1. Contabilitatea creditelor subordonate
Creditele subordonate sunt creanţe pe termen lung, nereprezentate de un titlu, pentru care
împrumutatorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea celorlalţi creanţieri.
În categoria creditelor subordonate se includ creditele participative şi alte credite subordonate la termen,
precum şi creditele pe durată nedeterminată.
Creditele participative sunt creanţe de ultim rang caracterizate prin:
- în caz de lichidare a clientului debitor, creditele nu sunt rambursate decât după satisfacerea celorlalţi
creanţieri privilegiaţi sau chirografari;
- în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor credite şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt
suspendate pe toată perioada planului de redresare;
- dacă creditul participativ face obiectul unei convenţii, rambursarea creditului şi plata remuneraţiilor
prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de debitori, faţă de
creanţieri, în momentul încheierii convenţiei respective.
Remuneraţiile la creditele participative cuprind o parte fixă şi eventual o parte variabilă sub forma unei
clauze de participare la profitul net al clientului împrumutat.
Creditele subordonate pot fi la termen şi pe durată nedeterminată.
Creditele subordonate pe durată nederminată sunt creanţe de natura creditelor subordonate ale căror
termene de rambursare nu au fost fixate sau fac obiectul unor condiţii sau preavize menţionate în contrate. În
contracte se prevede că rambursarea nu poate să intervină decât la iniţiativa împrumutatului.
Evidenţa contabilă a creditelor subordonate se ţine cu ajutorul conturilor:
 401 “Credite subordonate la termen”
 4011 “Credite participative”
 4019 “Alte credite subordonate la termen”
 402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
Conturile 401 şi 402 sunt de activ.

Se debitează cu creditele subordonate la termen şi pe durată nedeterminată acordate .
Se creditează cu:
- credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată, rambursate;
- credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată devenite restante sau îndoielnice;
- credite subordonate devenite părţi în societăţile comerciale legate;
- credite subordonate devenite titluri de participare.
Soldul conturilor reprezintă credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată acordate.
Evidenţa contabilă a dobânzilor aferente creditelor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată se
ţine cu ajutorul contului 407 “Creanţe ataşate”. Este un cont de activ.
58
Se debitează cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor subordonate la
termen şi pe durată nedeterminată prin creditul conturilor 7051 “Dobânzi de la creditele subordonate la termen”
şi 7052 “Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminată”.
Se creditează cu dobânzi încasate aferente creditelor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor
subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
Exemple de înregistrări :
1. Acordarea de credite subordonate participative;
4011 = %
“Credite participative” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
2. Acordarea de credite subordonate pe durată nedeterminată;
402 = %
“Credite subordonate pe durată 1111 “Cont curent la B.N.R.”
nedeterminată” 121 “Conturi de corespondent la bănci”
407 = %
“Creanţe ataşate” 7051 “Dobânzi la creditele subordonate la termen”
7052 “Dobânzi la creditele subordonate pe durată
nedeterminată”
4. Rambursarea creditelor participative şi încasarea dobânzii aferente de la clienţii băncii;
2511 = %
“Conturi curente” 4011 “Credite participative”
5. Credite subordonate pe durată nedeterminată şi dobânzile aferente devenite restante;
4811 = 402
“Creanţe restante” “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
4812 = 407
5.1.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate
Valorile imobilizate în acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute de bancă în societăţi comerciale
legate, controlate de o manieră exclusivă, se înregistrează în contabilitate în contul 411 “Părţi în societăţile
comerciale legate” şi se reflectă distinct în bilanţul contabil.
Titlurile de participare reprezintă acţiuni şi alte titluri cu un venit variabil, altele decât părţile în
societăţile comerciale legate, deţinute de bancă în capitalul altor societăţi comerciale a căror deţinere durabilă
este considerată utilă activităţii băncii. Aceste titluri trebuie să îndeplinească una din următoarele condiţii:
a) să reprezinte 10 % sau mai mult din capitalul unei societăţi comerciale, fără ca aceasta să fie
controlată într-o manieră exclusivă;
b) să reprezinte mai puţin de 10 % din capitalul unei societăţi comerciale şi să fie îndeplinite una din
următoarele condiţii:
- administratori sau conducători comuni cu societatea emitentă;
- deţinerea, de către societatea emitentă, a unei părţi din acţiunile emise de către bancă (participaţii
reciproce);
- apartenenţa la acelaşi grup controlat de persoane fizice sau juridice care exercită controlul asupra
grupului şi practică o decizie unică.
Titlurile de participare sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 412 “Titluri de participare”.
59
Titlurile activităţii de portofoliu reprezintă acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute de bancă pe o
perioadă îndelungată în vederea realizării unor venituri fără drept de intervenţie în gestiunea societăţii ale cărei
acţiuni le deţine.
Evidenţa contabilă a titlurilor activităţii de portofoliu se ţine cu ajutorul contului 413 “Titluri ale
activităţii de portofoliu”.
La intrarea în patrimoniu , titlurile reprezentând valori imobilizate se înregistrează în contabilitate la
valoarea de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare. Cheltuielile accesorii privind achiziţionarea
acestor titluri se înregistrează direct în contul 6099 “Cheltuieli diverse de exploatare bancară” sau dacă aceste
cheltuieli se eşalonează pe mai multe exerciţii financiare se utilizează contul 3749 “Alte cheltuieli de
repartizat”.
Conturile 411 “Părţi în societăţile comerciale legate” şi 412 “Titluri de participare“ se desfăşoară
pe conturi sintetice de gradul II pe tipuri de societăţi la care se deţin titlurile şi anume: bancare, financiare,
nefinanciare.
Aceste conturi sunt de activ.
Contul 413 “Titluri ale activităţii de portofoliu” este un cont de activ care nu se mai desfăşoară pe
alte conturi sintetice de gradul II. Funcţiunea sa este identică cu cea a conturilor 411 şi 412 cu singura deosebire
că nu pot fi transformate în titluri ale activităţii de portofoliu creditele subordonate la termen sau pe durată
nedeterminată şi dobânzile aferente acestora.
Titlurile imobilizate în devize se reevaluează la închiderea contabilă la cursul valutar al zilei.
Diferenţele de creştere a cursului valutar se înregistrează în debitul , iar diferenţele de scădere în creditul
contului de imobilizări financiare în corespondenţă cu contul 3721 “Poziţie de schimb”. Echivalentul valoric în
lei al diferenţelor de schimb aferente titlurilor imobilizate se înregistrează în contul 414 “Diferenţe de
conversie”, spre deosebire de diferenţele de curs aferente datoriilor şi creanţelor curente, în devize care se
înregistrează ca venituri sau cheltuieli.
Contul 414 “Diferenţe de conversie” se debitează cu diferenţele de conversie nefavorabile (scădere de
curs) şi se creditează cu diferenţele favorabile (creştere de curs) în corespondenţă cu contul 3722
“Contravaloarea poziţiei de schimb”. În cazul în care titlurile imobilizate se vând, diferenţele de conversie
aferente nefavorabile se înregistrează ca o cheltuială din cesiunea imobilizărilor (contul 6462 “Pierderi din
cesiunea imobilizărilor financiare”), iar cele favorabile ca venituri (contul 7462 “Venituri din cesiunea
imobilizărilor financiare”).
Soldul creditor al contului reprezintă diferenţe de conversie favorabile, iar soldul debitor reprezintă
diferenţe de conversie nefavorabile aferente părţilor în societăţile comerciale legate, titlurilor de participare sau
titlurilor activităţii de portofoliu.
1. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor;
9219 = 999
2. Cumpărarea de titluri de participare şi titluri ale activităţii de portofoliu şi achitarea acestora;
% = 333
“Titluri de participare”
413
“Titluri ale activităţii de portofoliu” - preţ de cumpărare
6099
“Cheltuieli diverse de exploatare bancară” - cheltuieli de achiziţie
333 = 1111
“Conturile societăţilor de bursă” “Cont curent la B.N.R.”
concomitent
999 = 9219
3. Încasarea dividendelor;
1111 = 7053
“Cont curent la B.N.R.” “Dividende şi venituri asimilate”
4. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor;
60
999 = 9229
5. Vânzarea de titluri de participare;
a) diferenţe nefavorabile
% = 412
1111 “Titluri de participare”
“Cont curent la B.N.R.”
6462
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare”
b) diferenţe favorabile
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 412 “Titluri de participare”
7462 “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”
concomitent
9229 = 999
6. Diferenţe de conversie aferente titlurilor în devize, vândute;
a) diferenţe de conversie favorabile
414 = 7462
“Diferenţe de conversie” “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”
b) diferenţe de conversie nefavorabile
6462 = 414
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Diferenţe de conversie”
7. Cumpărare de titluri ale activităţii de portofoliu achitate parţial;
413 = %
“Titluri ale activităţii de portofoliu” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
418 “Vărsăminte de efectuat pentru părţi
în societăţile comerciale legate, pentru
titluri de participare şi pentru titluri ale
activităţii de portofoliu”
8. Efectuarea vărsămintelor;
418 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru părţi în “Cont curent la B.N.R.”
societăţile comerciale legate, pentru
titluri de participare şi pentru titluri
ale activităţii de portofoliu”
9. Titluri date cu împrumut;
415 = %
“Titluri date cu împrumut” 411 “Părţi în societăţile comerciale legate”
12 “Titluri de participare”
13 “Titluri ale activităţii de portofoliu”
10. Dobânzi de încasat calculate şi neajunse la scadenţă pentru titlurile date cu împrumut;
417 = 7053
“Creanţe ataşate” “Dividende şi venituri asimilate”
11. Încasarea dobânzilor;
1111 = 417
12. Convertirea creditelor subordonate la termen şi pe durată nedeterminată şi a dobânzilor aferente acestora în
titluri de participare;
412 = %
“Titluri de participare” 401 “Credite subordonate la termen”
2 ”Credite subordonate pe durată
nedeterminată”
“Creanţe ataşate”
61
5.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: fondul comercial, cheltuielile de constituire,

concesiunile, brevetele, licenţele şi alte imobilizări necorporale.
Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente
de patrimoniu, dar care concură la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului băncii cum sunt: clientela, vadul,
reputaţia şi alte elemente necorporale. Valoarea fondul comercial achiziţionat trebuie amortizată în funcţie de
durata de utilizare a fondului comercial respectiv, dar în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data
achiziţiei.
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau modificarea activităţii
băncii (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni,
cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate). Aceste cheltuieli se amortizează într-o perioadă de cel mult 5
ani.
Alte imobilizări necorporale reprezintă brevete, licenţe, know-how şi alte drepturi de proprietate
intelectuală similare cum sunt programele informatice. Aceste imobilizări necorporale se înregistrează în
contabilitate la costul de achiziţie sau de producţie, după caz. Valoarea programelor informatice se amortizează
într-o perioadă de maxim 5 ani, iar celelalte imobilizări necorporale se amortizează pe durata prevăzută pentru
utilizarea lor de către banca care le deţine.
Ca o particularitate a conturilor de imobilizări corporale şi necorporale o constituie clasificarea lor în
două grupe 44 “Imobilizări ale activităţii de exploatare” şi 45 “Imobilizări în afara activităţii de exploatare”.
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
a) pentru imobilizările necorporale ale activităţii de exploatare bancară
 4411 “Fondul comercial”
 4412 “Cheltuieli de constituire”
 4419 “Alte imobilizări necorporale ale activităţii de exploatare”
b) pentru imobilizările necorporale în afara activităţii de exploatare
 451 “Imobilizări necorporale în afara activităţii de exploatare”
În planul de conturi este cuprins câte un cont rectificativ de valori , sub forma amortizării pentru fiecare
cont de evidenţă a imobilizărilor necorporale, grupat pentru cele ale activităţii de exploatare şi în afara
activităţii de exploatare după cum urmează:
 contul 4611 “Amortizarea imobilizărilor necorporale“ desfăşurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
 46111 “Amortizarea fondului comercial”
 46112 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”
 46119 “Amortizarea altor imobilizări necorporale”
 contul 4621 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”
1. Cheltuieli de înscriere şi înmatriculare a societăţii bancare;
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
2. Programe informatice realizate în regie proprie;
a) în curs de execuţie
431 = 7494
“Imobilizări necorporale în curs” “Venituri din producţia de imobilizări”
b) recepţia programelor informatice
4419 = 431
“Alte imobilizări necorporale ale “Imobilizări necorporale în curs”
activităţii de exploatare”
3. Programe informatice achiziţionate de la terţi;
% = 3566
“Alte imobilizări necorporale ale “Alţi creditori diverşi”
activităţii de exploatare” 4419
“T.V.A. deductibilă” 35326
4. Cheltuieli efectuate cu emiterea şi vânzarea de acţiuni;
62
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
5. Amortizarea imobilizărilor necorporale;
651 = %
“Cheltuieli cu amortizările 46111 “Amortizarea fondului comercial”
imobilizărilor necorporale” 46112 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”
46119 „Amortizarea altor imobilizări necorporale”
4621 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”
6. Vânzarea imobilizărilor necorporale (programe informatice)
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 7461 “Venituri din cesiunea imobilizărilor
necorporale şi corporale”
concomitent se înregistrează trecerea pe cheltuieli a imobilizărilor necorporale pentru partea neamortizată şi
scoaterea lor din evidenţă
% = 4419
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor “Alte imobilizări necorporale ale
necorporale şi corporale” 6461 activităţii de exploatare”
“Amortizarea altor imobilizări 46119
necorporale”
7. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor necorporale (cheltuieli de constituire) amortizate complet;
46112 = 4412
“Amortizarea cheltuielilor de constituire” “Cheltuieli de constituire”
5.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
În cadrul imobilizărilor corporale se cuprind terenurile şi amenajările de terenuri, construcţiile,

instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, mobilierul, aparatura de birotică, echipamentul de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.
Ca şi în cazul imobilizărilor necorporale, imobilizările corporale şi amortizarea aferentă acestora se
înregistrează în contabilitate separat pentru activitatea de exploatare bancară şi separat pentru alte activităţi în
afara exploatării bancare.
Deci vom avea conturi distincte, astfel:
a) în cadrul activităţii de exploatare bancară
 4421 “Terenuri şi amenajări de terenuri”
 44211 “Terenuri”
 44212 “Amenajări de terenuri”
 4422 “Construcţii”
 4423 “Instalaţii tehnice şi mijloace de transport”
 44231 “Echipamente tehnologice”
 44232 “Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare”
 44233 “Mijloace de transport”
 4424 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale”
b) în afara activităţii de exploatare bancară
 4521 “Terenuri şi amenajări de terenuri”
 45211 “Terenuri”
 45212 “Amenajări de terenuri”
 4522 “Construcţii”
 4523 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
 45231 “Echipamente tehnologice”
 45232 “Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare”
 45233 “Mijloace de transport”
63
 45234 “Animale şi plantaţii”
 4524 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale”
În planul de conturi sunt cuprinse şi conturi rectificative de valori, sub forma amortizării grupate distinct
pentru imobilizările corporale pentru activitatea de exploatare bancară şi pentru imobilizările corporale în afara
activităţii de exploatare, astfel:
a) în cadrul activităţii de exploatare
 4612 “Amortizarea imobilizărilor corporale”
 46121 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
 46122 “Amortizarea construcţiilor”
 46123 “Amortizarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de
 transport”
 46124 “Amortizarea altor active corporale”
b) în afara activităţii de exploatare
 4622“Amortizarea imobilizărilor corporale”
 46221 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
 46222 “Amortizarea construcţiilor”
 46223 “Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
 transport, animale şi plantaţii”
 46224 “Amortizarea altor active corporale”
1. Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie;
4322 = 7494
“Instalaţii tehnice şi maşini” “Venituri din producţia de imobilizări”
2. Recepţia imobilizărilor corporale
44231 = 4322
“Echipamente tehnologice” “Instalaţii tehnice şi maşini”
3. Imobilizări corporale achiziţionată de la terţi;
% = 3566
“Mijloace de transport” 44233 “Alţi creditori diverşi”
“T.V.A. deductibilă” 35326
4. Amortizarea imobilizărilor corporale destinate activităţii de exploatare bancară;
652 = 4612
“Cheltuieli cu amortizările “Amortizarea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor corporale”
5. Imobilizări corporale (construcţii) complet amortizate, scoase din funcţiune;
46122 = 4422
“Amortizarea construcţiilor” “Construcţii”
6. Vânzare de imobilizări corporale (mijloace transport) care nu sunt complet amortizate;
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 7461 “Venituri din cesiunea imobilizărilor
concomitent se înregistrează scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport vândute şi înregistrarea pe
cheltuieli a valorii neamortizate
% = 44233
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor 6461 ”Mijloace de transport”
“Amortizarea instalaţiilor tehnice 46123
şi mijloacelor de transport”
5.5 Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice privind valorile

imobilizate
64
Creanţele reprezentând valori imobilizate şi cele aferente acestora (credite subordonate şi dobânzile
aferente, chirii din operaţiuni de leasing şi locaţie simplă, precum şi alte creanţe aferente valorilor imobilizate)
nerambursate la scadenţă, respectiv neîncasate la scadenţă, se înregistrează în conturile 4811 “Creanţe restante”,
4812 “Dobânzi restante”, iar dobânzile aferente creanţelor şi dobânzilor restante se înregistrează în contul 4817
“Creanţe ataşate”.
Creanţele reprezentând valori imobilizate şi cele aferente acestora (credite subordonate şi dobânzile
aferente, chirii din operaţiuni de leasing şi locaţie simplă, precum şi alte creanţe aferente valorilor imobilizate),
creanţele restante şi dobânzile aferente trecute în litigiu se înregistrează în contul 4821 “Creanţe îndoielnice” şi
4822 “Dobânzi îndoielnice”, iar dobânzile aferente creanţelor şi dobânzilor îndoielnice se înregistrează în
contul 4827 “Creanţe ataşate”.
1. Credite subordonate nerambursate la scadenţă;
4811 = %
“Creanţe restante” 401 “Credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată
nedeterminată”
2. Dobânzi aferente creditelor subordonate , neîncasate la scadenţă;
4812 = 407
3. Dobânzi aferente părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, titlurilor de participare şi titlurilor
activităţii de portofoliu, neîncasate la scadenţă;
4812 = 417
4. Chirii aferente operaţiilor de leasing, locaţie simplă şi operaţiuni asimilate devenite restante;
4812 = %
“Dobânzi restante” 4717 “Creanţe restante”
5. Dobânzi calculate aferente creanţelor şi dobânzilor restante;
4817 = %
“Creanţe ataşate” 7048 “Venituri din creanţe restante şi îndoielnice”
7058 “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice”
6. Creanţe restante şi dobânzi aferente acestora, încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R” 4811 “Creanţe restante”
7. Credite subordonate şi creanţe restante devenite îndoielnice;
4821 = %
“Creanţe îndoielnice” 401 “Credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
8. Dobânzi aferente creditelor subordonate, părţilor în societăţile comerciale legate, titlurilor de participare,
titlurilor activităţii de portofoliu, chirii din operaţiuni de leasing şi locaţie simplă, dobânzi restante,
devenite îndoielnice;
4822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 407 “Creanţe ataşate”
4717 “Creanţe ataşate’
9. Dobânzi calculate aferente creanţelor şi dobânzilor îndoielnice;
4827 = %
“Creanţe ataşate” 7048 “Venituri din creanţe restante şi îndoielnice”
65
7058 “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice”
10. Creanţe îndoielnice şi dobânzi aferente acestora, încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 4821 “Creanţe îndoielnice”
11. Creanţe şi dobânzi îndoielnice trecute pe pierderi;
a) acoperite cu provizioane
667 = %
4827 „Creanţe ataşate”
concomitent se înregistrează la venituri provizioanele constituite în acest scop
668 = %
5.6. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate
Provizioanele pentru valori imobilizate se constituie pe seama cheltuielilor pentru:

- deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor
activităţii de portofoliu;
- deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale;
- operaţiuni de leasing, asimilate şi locaţie simplă;
- creanţe restante şi îndoielnice.
Periodic sau la ieşirea din patrimoniu a valorilor imobilizate provizioanele respective se analizează şi se
regularizează procedându-se astfel:
- în situaţia în care deprecierea valorilor imobilizate este superioară provizionului constituit, se constituie un
provizion suplimentar;
- în cazul în care deprecierea constatată este inferioară provizionului constituit, diferenţa se înregistrează la
venituri;
- cu ocazia anulării unui provizion, la ieşirea din patrimoniu a valorilor imobilizate, provizioanele respective se
înregistrează la venituri.
Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru valorile imobilizate se ţine cu ajutorul conturilor:
 491 “Provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de
participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu”
 492 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” Acesta se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II
şi III pe categorii de imobilizări.
 493 “Provizioane pentru operaţiuni de leasing”
 494 “Provizioane pentru operaţiuni de locaţie simplă”
 499 “Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice”
Pentru valorile imobilizate exprimate în devize provizioanele se constituie tot în devize.
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru:
a) deprecierea imobilizărilor financiare
6641 = 491
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea părţilor
deprecierea părţilor deţinute în cadrul deţinute în cadrul societăţilor comerciale
societăţilor comerciale legate, titlurilor legate, titlurilor de participare şi titlurilor
de participare şi titlurilor activităţii de activităţii de portofoliu”
portofoliu”
66
b) deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale
6642 = 492
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea
deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor”
c) creanţe restante şi îndoielnice
6647 = 499
“Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe “Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice”
restante şi îndoielnice”
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru:
a) deprecierea imobilizărilor financiare
491 = 7641
“Provizioane pentru deprecierea părţilor “Venituri din provizioane pentru
deţinute în cadrul societăţilor comerciale deprecierea părţilor deţinute în
legate, a titlurilor de participare şi cadrul societăţilor comerciale legate,
a şi a titlurilor activităţii de portofoliu” a titlurilor de participare titlurilor
activităţii de portofoliu”
b) deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale
492 = 7642
deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor”
c) creanţe restante şi îndoielnice
499 = 7647
“Provizioane pentru creanţe restante şi “Venituri din provizioane pentru îndoielnice”
creanţe restante şi îndoielnice”
67
6. CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE
Conturile de capitaluri proprii, asimilate şi provizioane cuprind totalitatea fondurilor aflate la dispoziţia
băncii cu caracter permanent sau durabil, precum şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
6.1. Contabilitate capitalului social şi a primelor legate de capital
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral şi în formă bănească în momentul subscrierii.
Capitalul social minim este stabilit de Banca Naţională a României.
La constituire aportul de capital va fi vărsat într-un cont, cu dobândă la vedere sau la termen, deschis la
o bancă persoană juridică română sau sucursală a unei bănci străine autorizată să funcţioneze pe teritoriul
României.
Băncile trebuie să menţină în permanenţă un nivel minim al capitalului social, în formă bănească în
conformitate cu reglementările B.N.R.
Sucursalele băncilor străine vor menţine în permanenţă un capital de dotare la nivelul prevăzut prin
reglementările B.N.R. pentru capitalul social minim al băncilor române.
Băncile pot majora capitalul social pe lângă subscrierea de noi aporturi în formă bănească şi prin
utilizarea următoarelor surse:
- prime de emisiune sau de aport şi alte prime de capital integral încasate, rămase după plata şi acoperirea
cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de operaţiuni precum şi rezervele constituite pe seama unor astfel
de prime;
- dividende din profitul net cuvenit acţionarilor după plata impozitului pe dividende;
- rezerve din influenţele de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută reprezentând capital
social în valută;
- rezervele constituite din profitul net, existente în sold potrivit ultimului bilanţ contabil;
- diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi incluse în rezerve şi utilizate pentru majorarea
capitalului social.
Evidenţa contabilă a capitalului social se ţine cu ajutorul contului 501 “Capital social” desfăşurat pe
două conturi sintetice de gradul II astfel:
 5011 “Capital subscris nevărsat”
 5012 “Capital subscris vărsat”
Contul 501 “Capital social “ este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând capitalul social subscris şi vărsat de acţionari, precum şi cu sumele
reprezentând majorarea capitalului social prin operaţiuni interne.
Se debitează cu reducerile de capital social prin anularea acţiunilor proprii sau cu pierderile realizate în
exerciţii precedente, acoperite din capitalul social.
Soldul contului reprezintă capitalul social subscris vărsat sau nevărsat.
Se asimilează capitalului social contravaloarea în lei a fondurilor puse la dispoziţie cu caracter permanent
sucursalelor din România, sub formă de capital de dotare de către băncile străine şi care se evidenţiază în
contabilitate cu ajutorul contului 502 “Elemente asimilate capitalului”. Acesta este un cont de pasiv.
Primele de capital reprezintă diferenţa dintre valoare de emisiune, valoarea contabilă sau de aport, după
caz, a acţiunilor şi valoarea lor nominală.
Primele pot fi:
- prime de emisiune, reprezintă diferenţa între preţul de emisiune al noilor acţiuni şi valoarea nominală a
acţiunilor;
- prime de fuziune, reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă a aportului societăţii absorbite şi valoarea
nominală a aportului celui absorbit;
- prime de sciziune, reprezintă diferenţa dintre valoare contabilă a aportului rezultat din sciziune şi valoarea
nominală a aportului;
- prime de conversie rezultă în cazul schimbării obligaţiunilor în acţiuni.
Evidenţa contabilă a primelor de capital se ţine cu ajutorul contului 511 “Prime de capital” desfăşurat
pe conturi sintetice de gradul II pe feluri de prime astfel:
68
 5111 “Prime de emisiune”
 5112 “Prime de fuziune”
 5113 “Prime de aport”
 5114 “Prime de sciziune”
 5115 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
 5119 “Alte prime”
Aceste conturi sunt de pasiv.
Se creditează cu primele de capital constituite în cazul subscrierii de acţiuni, al fuziunii sau al sciziunii
în corespondenţă cu contul 508 “Acţionari sau asociaţi”.
Se debitează cu primele de capital incluse în capitalul social sau la alte rezerve în corespondenţă cu
contul 501 “Capital social”, respectiv 519 “”Alte rezerve”.
Soldul contului reprezintă prime legate de capitalul social.
1. Subscrierea capitalului social;
508 = 5011
“Acţionari sau asociaţi” “Capital subscris nevărsat”
2. Vărsarea capitalului social;
% = 508
“Casa” 101 “Acţionari sau asociaţi”
“Cont curent la B.N.R” 1111
“Cont de corespondent la bănci” 121
concomitent
5011 = 5012
“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”
3. Subscrierea de capital social cu primă de emisiune;
508 = %
“Acţionari sau asociaţi” 5011 “Capital subscris nevărsat”
5111 “Prime de emisiune”
4. Majorarea capitalului social din profitul net realizat la închiderea exerciţiului financiar;
592 = 501
“Repartizarea profitului” “Capital social”
5. Majorarea capitalului social din profitul realizat în exerciţiile financiare precedente;
581 = 501
“Rezultatul reportat” “Capital social”
6. Majorarea capitalului social din rezerve;
% = 501
“Rezerve legale” 512 “Capital social”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Rezerve din reevaluare” 516
“Alte rezerve” 519
7. Încorporarea în capital a primelor legate de capital;
511 = 501
“Prime de capital” “Capital social”
8. Reducerea capitalului social prin anularea acţiunilor proprii răscumpărate;
501 = 508
“Capital social” “Acţionari sau asociaţi”
9. Reducerea capitalului social cu pierderile realizate în exerciţiile financiare precedente sau pierderile
realizate la închiderea exerciţiului financiar;
501 = %
“Capital social” 581 “Rezultatul reportat”
591 “Profit sau pierdere”
69
6.2 Contabilitate rezervelor
Societăţile bancare pot să-şi constituie următoarele tipuri de rezerve:

- rezerve legale;
- rezerve statutare;
- rezerva generală pentru riscul de credit;
- alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual în limita de 20 % din profitul brut, până când fondul astfel
constituit egalează capitalul social, apoi cota se reduce la 10 % până în momentul în care fondul a ajuns de
două ori mai mare decât capitalul social. După atingerea acestui nivel alocarea de sume pentru fondul de
rezervă se face din profitul net. Rezervele legale sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 512
“Rezerve legale”.
Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al băncii, conform prevederilor din statutul
acesteia. Evidenţa contabilă a acestor rezerve se ţine cu ajutorul contului 513 “Rezerve statutare sau
contractuale”.
Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din profitul brut în limita a 2 % din soldul
creditelor acordate, existent la sfârşitul anului. Adunarea generală a acţionarilor poate mări rezerva generală
pentru riscul de credit şi din sume repartizate din profitul net din exerciţii financiare anterioare. Reflectarea în
contabilitate a rezervei generale pentru riscul de credit se face cu ajutorul contului 514 “Rezerva generală
pentru riscul de credit”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II în funcţie de sursa din care s-a
constituit , din profitul brut sau din profitul net.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor sau pentru
alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor, cu respectarea prevederilor legale. Aceste rezerve
sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 519 “Alte rezerve”.
Conturile 512, 513, şi 519 sunt conturi de pasiv.
Contul 514 “Rezerva generală pentru riscul de credit” este un cont de pasiv.
Se creditează cu
- sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervei generale pentru riscul de credit;
- profitul net realizat în exerciţii financiare precedente trecut la rezerva generală pentru riscul de credit.
Se debitează cu sume reprezentând diminuarea sau utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit,
constituită din profitul brut şi net.
Soldul reprezintă rezerva generală pentru riscul de credit, existentă.
În afara rezervelor prezentate mai sus se pot constitui şi alte rezerve potrivit Reglementărilor contabile
armonizate cu Directiva 86/635/ C.E.E. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru care în planul
de conturi sunt prevăzute conturi distincte, astfel:
 515 “Rezerve pentru acţiuni proprii”
 516 “Rezerve din reevaluare”
 5161 “Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare ajustării de
inflaţie”
 5162 “Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative”
 518 “Rezerve de conversie”
1. Rezerve constituite din prime de capital;
511 = 519
“Prime legate de capital” “Alte rezerve”
2. Rezerve legale şi rezerva generală pentru riscul de credit constituite din profitul brut;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5121 “Rezerve legale din profitul brut”
5141 “Rezerva generală pentru riscul de credit
din profitul brut”
3. Rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve constituite din profitul net;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5122 “Rezerve legale din profitul net”
70
513 “Rezerve statutare sau contractuale”
519 “Alte rezerve”
4. Rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve şi rezerva generală pentru riscul de credit constituite din
profitul net realizat în exerciţii financiare precedente;
581 = %
“Rezultatul reportat” 5122 “Rezerve legale din profitul net”
5142 “Rezerva generală pentru riscul de credit din
profitul net ”
5. Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
% = 581
“Rezerve legale” 512 “Rezultatul reportat”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Alte rezerve’ 519
6. Rezerva generală pentru riscul de credit virată la venituri (partea din rezerva constituită care depăşeşte
limita de 2% din soldul creditelor acordate). Credite investite cu formulă executorie pentru care s-au
epuizat toate posibilităţile de recuperare ori s-a prescris termenul de recuperare care se acoperă din rezerva
pentru riscul de credit.
514 = 781
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
6.3. Contabilitatea datoriilor subordonate
Datoriile subordonate reprezintă împrumuturi primite pe baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi
subordonate, la termen sau pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de lichidare nu este posibilă
decât după plata celorlalţi creanţieri.
În categoria datoriilor subordonate se includ:
- titlurile subordonate la termen;
- titlurile subordonate pe durată nedeterminată;
- titlurile participative;
- împrumuturile subordonate la termen;
- împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată;
- împrumuturi participative;
- alte împrumuturi subordonate.
Titluri subordonate la termen reprezintă împrumuturi obţinute în baza unor titluri, destinate a fi
capitalizate, respectiv fonduri care în baza unei convenţii sunt destinate să finanţeze o viitoare mărire de capital
hotărâtă de adunarea generală a acţionarilor exemplu obligaţiunile rambursabile în acţiuni.
Titlurile subordonate pe durată nedeterminată reprezintă împrumuturi pe bază de titluri emise având
în general următoarele caracteristici:
- durata lor nu este determinată;
- sunt purtătoare de o remuneraţie permanentă;
- rambursarea lor nu este posibilă decât la iniţiativa băncii emitente;
- în caz de lichidare a băncii, rambursarea împrumuturilor nu este posibilă decât după satisfacerea celorlalţi
creanţieri;
- plata dobânzilor anuale poate fi amânată, pentru unul sau mai mulţi ani, în caz de absenţă a profiturilor.
Titlurile participative sunt împrumuturi primite în baza titlurilor emise care prezintă următoarele
caracteristici:
- nu sunt rambursabile de către banca emitentă înainte de 7 ani;
- sunt remunerate printr-o parte fixă şi una variabilă;
- au rang prioritar acţiunilor;
- posesorii lor au aceleaşi drepturi ca şi posesorii de obligaţiuni, dar nu au drept de vot şi nici un drept la
repartizarea rezervelor şi nici drepturi cu caracter de beneficiu în caz de lichidare a băncii.
Împrumuturile subordonate la termen reprezintă împrumuturi nereprezentate printr-un titlu având
următoarele caracteristici:
71
- împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare faţă de cele ale altor creanţieri ai băncii;
- au fixată o dată de rambursare;
- comportă o remuneraţie fixă.
Împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată reprezintă împrumuturi nereprezentate printr-
un titlu având următoarele caracteristici:
- împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare faţă de cele ale altor creanţieri ai băncii;
- data rambursării împrumuturilor nu este fixată, iar aceasta se poate face la iniţiativa băncii împrumutate.
În această categorie se include avansurile efectuate de acţionari care nu sunt purtătoare de dobânzi şi nu
au fixată o scadenţă de rambursare.
Împrumuturile participative sunt împrumuturi de ultim rang şi care se caracterizează prin:
- în caz de lichidare a băncii, împrumuturile nu sunt rambursate decât după satisfacerea completă a tuturor
celorlalţi creanţieri privilegiaţi sau chirografari;
- în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor împrumuturi şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt
suspendate pe toată perioada planului de redresare;
- dacă împrumutul face obiectul unei convenţii, rambursarea împrumutului şi plata remuneraţiilor prevăzute
sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de bancă faţă de creanţieri în
momentul încheierii convenţiei respective.
Remuneraţiile la împrumuturile participative cuprind o parte fixă şi eventual una variabilă sub forma
unei clauze de participare la profitul net al băncii împrumutate.
Evidenţa contabilă a acestor datorii se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
 531 “Datorii subordonate la termen”
 5311 “Titluri subordonate la termen”
 5312 “Împrumuturi participative”
 5319 “Alte împrumuturi subordonate la termen”
 532 “Datorii subordonate pe durată nedeterminată”
 5321 “Titluri subordonate pe durată nedeterminată”
 5322 “Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată”
 537 “Datorii ataşate”
Conturile 531 şi 532 sunt conturi de pasiv.
Evidenţa contabilă a dobânzilor aferente datoriilor subordonate se ţine cu ajutorul contului 537 “Datorii
ataşate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă aferente datoriilor subordonate la
termen sau pe durată nedeterminată în prin debitul conturilor: 6051 “Cheltuieli privind datoriile subordonate la
termen”, 6052 “Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată".
Se debitează cu dobânzi plătite aferente datoriilor subordonate şi dobânzi aferente titlurilor emise de
bancă reprezentând datorii subordonate, scurse şi neplătite.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă aferente datoriilor
subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
1. Primirea împrumuturilor;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 531 “Datorii subordonate la termen”
532 “Datorii subordonate pe durată nedeterminată”
2. Dobânzi calculate, datorate;
% = 537
“Cheltuieli privind datoriile 6051 “Datorii ataşate”
subordonate la termen”
“Cheltuieli privind datoriile 6052
subordonate pe durată nedeterminată”
3. Rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Datorii subordonate la termen” 531 “Cont curent la B.N.R.”
“Datorii subordonate pe durată
72
nedeterminată” 532
4. Titluri emise pe termen fix, cu primă de rambursare, convertibile în acţiuni;
% = 5311
“Alţi debitori diverşi” 3556 “Titluri subordonate la termen”
“Prime de rambursare privind 3742
titlurile cu venit fix”
5. Încasare contravalorii titlurilor emise;

1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alţi debitori diverşi”
6. Amortizarea primelor de rambursare;
60369 = 3742
“Alte cheltuieli privind datoriile “Prime de rambursare privind titlurile
constituite prin titluri” cu venit fix”
7. Convertirea titlurilor emise în acţiuni;
5311 = %
“Titluri subordonate la termen” 5012 “Capital subscris vărsat”
3742 “Prime de rambursare privind
titlurile cu venit fix”
8. Împrumuturi pe baza titlurilor emise, nerambursate la scadenţă;
5311 = 3566
“Titluri subordonate la termen” “Alţi creditori diverşi”
9. Dobânzi calculate aferente titlurilor nerambursate;
6051 = 537
“Cheltuieli privind datoriile subordonate “Datorii ataşate”
la termen”
10. Răscumpărarea titlurilor emise şi achitarea dobânzii aferente;
% = 1111
“Alţi creditori diverşi” 3566 “Cont curent la B.N.R.”
6.4. Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sume alocate de la bugetul statului sau din alte resurse
nerambursabile, de care beneficiază banca în vederea finanţării cheltuielilor de natura investiţiilor sau
achiziţionării unor bunuri de natura imobilizărilor, pentru finanţarea unor activităţi pe termen lung sau altor
cheltuieli de natura investiţiilor.
În această categorie de subvenţii se cuprinde şi valoarea bunurilor de natura imobilizărilor primite cu
titlu gratuit sau constatate plus cu ocazia inventarierii.
Pe măsura amortizării bunurilor respective subvenţiile se înregistrează la alte venituri diverse din
exploatare.
Evidenţa contabilă a subvenţiilor pentru investiţii se ţine cu ajutorul contului 541 “Subvenţii pentru
investiţii”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II astfel:
 5411 “Subvenţii pentru investiţii”
 5412 “Subvenţii pentru investiţii înregistrate la venituri”
Contul 541 “Subvenţii pentru investiţii” este un cont de pasiv.
Se creditează cu subvenţiile de primit în corespondenţă cu contul 3534 “Subvenţii” şi cu sumele
încasate ca subvenţie în corespondenţă cu contul 1111 “Cont curent la B.N.R.”.
Se debitează cu subvenţiile preluate la venituri pe măsura amortizării bunurilor procurate sau produse pe
seama acestora în corespondenţă cu contul 7492 “Cota-parte din subvenţiile de investiţii trecută la venituri”.
Soldul contului reprezintă subvenţii pentru investiţii nevirate la rezultatul exerciţiului financiar.
73
6.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie la finele exerciţiului pentru acele elemente de
patrimoniu a căror realizare sau plată este incertă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele
următoare, cum sunt:
- acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură (garanţii, avaluri şi alte
angajamente). Provizioanele pentru riscurile de executare a angajamentelor prin semnătură se referă la acele
riscuri care sunt legate de garanţiile acordate altor bănci sau societăţi în vederea obţinerii, de exemplu, de
credite externe sau alte facilităţi şi pentru care creditorul solicită garanţii. Dacă aceste garanţii sunt acordate de
bancă, neonorarea obligaţiilor în termen de către debitor reprezintă un risc pentru bancă şi o cauză pentru
constituirea unui provizion. Garanţiile acordate se înregistrează în conturi în afara bilanţului.
- facilităţi acordate personalului, potrivit reglementărilor în vigoare, se referă la riscul de recuperare a
unor valori acordate salariaţilor;
- riscuri de ţară se referă la riscul investiţiilor sau al creanţelor privind afacerile întreprinse de parteneri
din ţări care prezintă un anumit grad de risc. În cadrul sistemului financiar-bancar mondial sunt stabilite mai
multe grupe de risc, iar fiecare ţară se încadrează într-una din acestea, prezentând un risc mai mare sau mai mic.
În funcţie de gradul de risc, coroborat cu mărimea creanţei, se stabileşte şi mărimea provizionului.
- pentru restructurare;
- pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
- alte provizioane (cheltuieli cu reparaţiile capitale eşalonate pe mai multe perioade).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine pe feluri, în funcţie de natura şi scopul
sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecărui exerciţiu, provizioanele constituite anterior se analizează şi se regularizează astfel:
- prin debitul conturilor de cheltuieli, în cazul majorării provizionului;
- prin creditul conturilor de venituri, când provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv când acesta
devine total sau parţial fără obiect;
- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă, conturile de provizioane constituite
anterior se închid prin creditul conturilor de venituri şi concomitent, cheltuielile şi pierderile respective, în
funcţie de natura lor, se înregistrează în conturi corespunzătoare.
Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
 551 “Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură”
 552 “Provizioane pentru facilităţi acordate personalului”
 553 “Provizioane pentru riscuri de ţară”
 554 “Provizioane pentru restructurare”
 555 “Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea”
 559 “Alte provizioane”
1. Angajamente prin semnătură în favoarea terţilor;
% = 999
“Angajamente în favoarea altor bănci” 901 “Contrapartida”
“Angajamente în favoarea clientelei” 903
2. Provizioane constituite pentru:
a) angajamente luate prin semnătură
6651 = 551
“Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de “Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnătură” executare a angajamentelor prin semnătură”
b) facilităţi acordate personalului
6652 = 552
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru facilităţi
facilităţi acordate personalului” acordate personalului”
c) riscul de ţară
6653 = 553
“Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţară” “Provizioane pentru riscuri de ţară”
d) restructurare
6654 = 554
74
“Cheltuieli cu provizioane pentru restructurare” “Provizioane pentru restructurare”
3. Anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli pentru:
a) facilităţi acordate personalului
552 = 7652
“Provizioane pentru facilităţi acordate “Venituri din provizioane pentru personalului”
facilităţi acordate personalului”
b) riscul de ţară
553 = 7653
“Provizioane pentru riscuri de ţară” “Venituri din provizioane pentru risc de ţară”
c) restructurare
554 = 7654
“Provizioane pentru restructurare” “Venituri din provizioane pentru restructurare”
d) dezafectarea imobilizărilor corporale
555 = 7655
“Provizioane pentru dezafectarea “Venituri din provizioane imobilizărilor corporale şi alte
acţiuni pentru dezafectarea imobilizărilor similare legate de acestea” corporale şi alte
acţiuni similare legate de acestea”
e) alte provizioane
559 = 7657
“Alte provizioane” “Venituri din provizioane pentru alte
riscuri şi cheltuieli”
6.6. Contabilitatea rezultatelor
Rezultatul exerciţiului la societăţile bancare, ca de altfel al oricărei societăţi comerciale, reprezintă
diferenţa dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, reflectate în contabilitatea băncii şi se delimitează în
profit sau pierdere (profitul contabil sau pierdere).
Rezultatul exerciţiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit.
Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente (veniturile din exploatare
şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate) şi cheltuielile curente (cheltuielile de
exploatare şi cheltuielile cu provizioanele şi pierderile din creanţe nerecuperabile).
Rezultatul extraordinar reprezintă diferenţa între veniturile şi cheltuielile extraordinare, ca urmare a
unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia.
Calculul impozitului pe profit presupune determinarea profitului impozabil. În conformitate cu
reglementările în vigoare profitul impozabil se determină după relaţia:
Profitul impozabil = Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (profitul contabil sau pierderea) +
Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal – Deducerile fiscale
Evidenţa contabilă a profitului sau pierderii realizate în cursul exerciţiului financiar se ţine cu ajutorul
contului 591 “Profit sau pierdere”.
Evidenţa repartizărilor efectuate în cursul anului pe seama profitului se contabilizează în contul de activ
592 “Repartizarea profitului”. Acesta se debitează în cursul anului cu toate sumele repartizate din profit pe
destinaţiile prevăzute de lege şi se închide după depunerea bilanţului anual prin creditarea sa cu debitul contului
591 “Profit sau pierdere”.
În situaţia în care profitul net se reportează pentru exerciţiul financiar următor, ca o măsură de prevedere
pentru preîntâmpinarea apariţiei unor pierderi, contul 591 “Profit sau pierdere” se debitează prin creditul
contului 581 “Rezultatul reportat”.
Rezultatul reportat poate să fie deci profit a cărei repartizare a fost amânată de factorii de decizie, dar poate
fi şi pierdere, urmărindu-se acoperirea acesteia din profitul realizat în perioada curentă.
1. Închiderea conturilor de cheltuieli;
591 = Conturile din clasa 6”Cheltuieli”
“Profit sau pierdere” (exclusiv contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”)
2. Închiderea conturilor de venituri;

“Conturile din clasa 7 “Venituri” = 591
“Profit sau pierdere”
75
3. Stabilirea impozitului pe profit;
691 = 3531
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
4. Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe profit;
591 = 691
“Profit sau pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
5. Sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervelor legale şi a rezervei generale pentru
riscul de credit;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5121 “Rezerve legale din profitul brut”
5141 “Rezerva generală pentru riscul de
credit din profitul brut”
6. Repartizarea profitului net pentru:
“Repartizarea profitului” 592 = %
- majorarea capitalului social 501 “Capital social”
- constituirea de rezerve 512 “Rezerve legale”
- constituirea de fonduri 528 “Alte fonduri”
- participarea personalului la profit 3513 “Participarea personalului la profit”
- dividende cuvenite acţionarilor 354 “Dividende de plată”
7. Închiderea contului 592 “Repartizarea profitului” şi reportarea în anul următor a profitului rămas
nerepartizat;
591 = %
“Profit sau pierdere” 592 “Repartizarea profitului”
581 “Rezultatul reportat”
76
7. CHELTUIELI ŞI VENITURI
7.1. Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile băncii reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:
- împrumuturile primite şi alte surse atrase;
- serviciile prestate şi lucrările executate de care beneficiază banca;
- materialele consumate;
- cheltuielile cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
- cheltuieli extraordinare
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de asemenea:
- amortizările şi provizioanele constituite;
- valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli după natura lor. Varietatea mare a cheltuielilor
a determinat sistematizarea conturilor în care acestea se contabilizează, în nouă grupe, după cum urmează:
 60 “Cheltuieli de exploatare bancară”
 61 “Cheltuieli cu personalul”
 62 “Impozite şi taxe”
 63 “Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi”
 64 “Cheltuieli diverse de exploatare”
 65 “Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările corporale şi necorporale”
 66 “Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din creanţe nerecuperabile”
 67 „Cheltuieli extraordinare”
 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Toate conturile de cheltuieli funcţionează după reguli specifice conturilor de activ, adică se debitează cu
cheltuielile efectuate, după natura lor, iar la data închiderii (lunar sau anual) se creditează în corespondenţă cu
contul de rezultate 591 “Profit sau pierdere”.
Cheltuielile de exploatare sunt formate în majoritatea lor din dobânzi şi comisioane. Ele în funcţie de
operaţiunile care le ocazionează pot fi: cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi interbancare, cheltuieli cu
operaţiunile cu clientela, cheltuieli cu operaţiunile cu titluri, cheltuieli cu operaţiunile de leasing, locaţie simplă
şi asimilate, cheltuieli privind datoriile subordonate şi fondurile publice alocate, cheltuieli privind operaţiunile
de schimb, cheltuieli privind operaţiuni în afara bilanţului, cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare şi alte
cheltuieli de exploatare bancară.
Această grupă de cheltuieli este cea mai numeroasă, cuprinzând în special conturi sintetice operaţionale
de gradul II sau III privind cheltuielile cu dobânzile pe feluri de împrumuturi primite.
Conturile de cheltuieli privind dobânzile se debitează cu dobânzile suportate de bancă în corespondenţă
cu conturile de datorii ataşate fiecărui cont de împrumut, pentru cele calculate şi neajunse la scadenţă, cu
contul 375 “Cheltuieli înregistrate în avans”, pentru cele plătite cu anticipaţie.
Exemplu:
6015 = %
“Dobânzi la valorile date în pensiune” 1527 “Datorii ataşate””
375 “Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuielile cu comisioanele se înregistrează în corespondenţă cu conturile curente sau de corespondent
bancar, cele care au fost achitate, cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”, cele calculate şi neachitate.
Exemplu:
6029 = %
“Comisioane” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
377 “Cheltuieli de plătit”
77
În această grupă se includ şi unele conturi de pierderi cum ar fi contul 6032 “Pierderi la titlurile de
tranzacţie” în care se înregistrează diferenţele nefavorabile dintre costul de achiziţie şi preţul de vânzare al
titlurilor sau contul 60336 “Pierderi din cesiune” în care se reflectă diferenţele nefavorabile între valoarea
contabilă şi preţul de cesiune al titlurilor de plasament.
Aceste conturi se debitează cu ocazia achitării lor în corespondent cu contul de trezorerie sau în
corespondent cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
O categorie aparte o constituie “alte cheltuieli de exploatare bancară” care se contabilizează cu
ajutorul conturilor 6092 “Cota-parte privind operaţiunile de exploatare bancară efectuate în comun”, şi 6093
“Venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare bancară efectuate în comun”.
În debitul contului 6092 “Cota-parte privind operaţiunile de exploatare bancară efectuate în comun” se
înregistrează sumele datorate altor bănci pentru cheltuielile efectuate de acestea pentru unele lucrări realizate în
comun, exemplu cărţi de credit, în corespondenţă cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
Contul 6093 “Venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare bancară efectuate în comun” se
debitează cu cedarea unei părţi din veniturile realizate de bancă pentru operaţiunile efectuate în comun cu alte
bănci, în corespondenţă cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuieli cu remuneraţiile datorate personalului, cheltuieli privind
asigurările sociale, protecţia socială, asigurările sociale de sănătate şi alte cheltuieli privind personalul.
Impozitele şi taxele suportate de bancă cuprind impozitul pe clădiri, pe terenuri, pentru mijloacele de
transport şi alte datorii faţă de buget.
Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile prestate de terţi sunt formate din valoarea
consumurilor materiale înregistrate în corespondenţă cu conturile de stocuri, uzura obiectelor de inventar,
valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi cum sunt: lucrările de întreţinere şi reparaţii, livrări de energie
şi apă, servicii poştale şi de telecomunicaţii, servicii de transport.
Serviciile prestate de terţi pot fi achitate direct din conturile de trezorerie sau la data constatării lor se
înregistrează ca datorii în conturile 377 “Cheltuieli de plătit” sau în contul 3566 “Alţi creditori diverşi”.
Cheltuielile diverse de exploatare cuprind venituri retrocedate privind operaţiunile de exploatare
nebancară efectuate în comun, cota-parte privind operaţiunile de exploatare nebancară efectuate în comun,
pierderi din cesiunea imobilizărilor şi alte cheltuieli diverse de exploatare (exemplu: despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii, subvenţii acordate, sponsorizări).
Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale sunt compuse din
amortizările legale privind imobilizările înregistrate în corespondenţă cu conturile de amortizări.
Cheltuielile cu provizioanele şi pierderile din creanţe nerecuperabile sunt formate din cheltuieli cu
provizioanele pentru operaţiunile interbancare, cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu
clientela, cheltuieli cu provizioane privind operaţiunile cu titluri şi operaţiuni diverse, cheltuieli cu
provizioanele pentru valori imobilizate, cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi pierderi din
creanţe nerecuperabile.
Fiecare cont de cheltuieli se debitează în corespondenţă cu contul pereche corespunzător naturii
provizionului.
În cazul în care activele sunt exprimate în devize, provizionul se constituie de asemenea în devize, în
corespondenţă cu contul 3721 “Poziţie de schimb”, iar echivalentul în lei se înregistrează în contul de cheltuieli
cu provizioanele în corespondenţă cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb”.
Cheltuielile extraordinare sunt ocazionate de evenimente neprevăzute, cum ar fi calamităţi şi alte
evenimente similare.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se înregistrează în corespondenţă cu contul 3531 “Impozitul pe
profit” reprezentând sumele datorate bugetului statului pentru acest impozit.
7.2. Contabilitatea veniturilor
Veniturile băncii sunt formate în majoritate din contravaloarea serviciilor efectuate de bancă şi se
prezintă sub formă de dobânzi şi comisioane.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, cu ajutorul conturilor din clasa 7
“Venituri” sistematizate pe grupe de conturi, după cum urmează:
 70 “Venituri din activitatea de exploatare bancară”
 74 “Venituri diverse din exploatare”
 76 “Venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”
78
 77 “Venituri extraordinare”
 78 “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
 79 “Venituri din impozitul pe profit amânat”
Veniturile din activitatea de exploatare bancară sunt formate în cea mai mare parte din dobânzi şi
comisioane. Ele, în funcţie de operaţiunile care le ocazionează sunt: venituri din operaţiunile de trezorerie şi
interbancare, venituri din operaţiunile cu clientela, venituri din operaţiunile cu titluri, venituri din operaţiunile
de leasing, locaţie simplă şi asimilate, venituri din credite subordonate, părţi în societăţile comerciale legate,
titluri de participare, titluri ale activităţii de portofoliu, venituri din operaţiunile de schimb valutar, venituri din
operaţiunile în afara bilanţului, venituri din prestaţii de servicii financiare şi alte venituri din activitatea de
exploatare bancară.
Această grupă de conturi este cea mai numeroasă cuprinzând conturi sintetice de gradul II şi III privind
venituri cu dobânzile pe feluri de credite acordate.
Conturile de venituri din dobânzi se creditează în corespondenţă cu contul de creanţe ataşate fiecărui
credit acordat, cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, în corespondenţă cu contul 376 “Venituri
înregistrate în avans”, cu eşalonările la venituri din dobânzile încasate anticipat.
Exemplu:
% = 7014
“Creanţe ataşate” 1417 “Dobânzi de la creditele acordate băncilor”
“Venituri înregistrate în avans” 376
Conturile de venituri din comisioane se creditează în corespondenţă cu conturile curente sau de
corespondent bancar pentru comisioanele încasate, contul 378 “Venituri de primit” cu comisioanele calculate şi
încă neîncasate .
Exemplu:
% = 7019
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Comisioane”
“Venituri de primit” 378
Veniturile diverse din exploatare sunt formate din cheltuieli refacturate (transfer de cheltuieli)
societăţilor din cadrul grupului sau altor societăţi bancare pentru operaţiunile efectuate în comun, care se
înregistrează în creditul conturilor de venituri în corespondenţă cu contul 378 “Venituri de primit”. Tot în
această grupă se cuprind şi conturile care ţin evidenţa veniturilor din cesiunea imobilizărilor, venituri din
producţia de imobilizări, din subvenţii, venituri din valorificarea bunurilor provenite din executarea creanţelor
băncii şi alte venituri (despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii şi alte venituri).
Veniturile din provizioane se constituie din diminuarea provizioanelor ca urmare a cedării sau
scoaterii din evidenţă a activelor pentru care s-au constituit provizioanele, ca urmare a diminuării riscurilor sau
deprecierilor ireversibile. Veniturile din provizioane se constituie şi ca urmare a anulării provizioanelor rămase
fără obiect.
Există conturi de venituri din provizioane distincte provenind din diminuarea sau anularea
provizioanelor constituite în cadrul fiecărei clase de conturi astfel: venituri din provizioane pentru creanţe din
operaţiunile interbancare, venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, venituri din
provizioane pentru operaţiunile cu titluri, venituri din provizioane pentru valori imobilizate, venituri din
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, venituri din recuperări de creanţe amortizate.
Tot în această grupă se cuprinde şi contul 7495 “Venituri privind bunurile mobile şi imobile din
executarea creanţelor” care se creditează cu preţul de vânzare al bunurilor provenite din executarea creanţelor,
vândute, în corespondenţă cu contul 3556 “Alţi debitori diverşi” în cazul în care vânzarea se face în lei sau în
corespondenţă cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” în cazul vânzărilor în devize.
Veniturile extraordinare cuprind venituri din subvenţii primite pentru evenimente extraordinare.
Veniturile din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit se constituie la finele exerciţiului
urmare analizei soldului creditelor acordate şi pentru care banca constituie o rezervă de 2% pentru riscul de
credit. Dacă soldul creditelor acordate la finele exerciţiului este mai mic decât soldul creditelor la începutul
exerciţiului (respectiv la finele anului precedent), rezerva constituită trebuie diminuată, iar diferenţa se
înregistrează ca venit astfel:
514 = 781
79
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit”
Prin aceeaşi înregistrare contabilă se reflectă şi utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit ca
urmare a investirii cu formulă executorie a contractelor de credit şi pentru care au fost epuizate toate
posibilităţile de recuperare a acestora ori s-a prescris termenul de recuperare.
80
8. REGISTRELE DE CONTABILITATE ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
8.1. Registrele de contabilitate şi normele de utilizare a acestora
Registrele de contabilitate sun documente contabile obligatorii în care băncile înregistrează periodic,
cronologic şi sistematic operaţiunile efectuate, consemnate în documente justificative.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
2 - Registrul-jurnal
3 - Registrul inventar
4 - Cartea mare
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registre sau foi volante şi listări informatice
legate sub formă de registru.
Registrul-jurnal se prezintă sub forma unui registru-jurnal general şi a unor registre-jurnal auxiliare
(“Jurnalul operaţiunilor zilei” şi “Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei”).
Registrul-jurnal general este documentul contabil obligatoriu condus la nivelul fiecărei subunităţi a
băncii în care se înregistrează, în mod cronologic, fără spaţii libere şi fără ştersături rulajele totale din jurnalele
operaţiunilor zilnice. Orice înregistrare în registrul jurnal general trebuie să permită identificarea numărului şi
datei jurnalului operaţiunilor, precum şi suma corespunzătoare rulajului zilnic.
Se întocmeşte într-un exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, certificat şi parafat. Nu circulă, fiind
un document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către unitatea (centrala băncii sau subunităţile cu
contabilitate proprie) care este obligată să-l păstreze împreună cu jurnalele operaţiunilor zilnice care au stat la
baza întocmirii lui.
Registrul jurnal auxiliar, “Jurnalul operaţiunilor zilei”, trebuie să cuprindă elemente cu privire la
felul, numărul şi data documentului justificativ, sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate, explicaţii
privind operaţiunile în cauză şi conturile debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat.
Se întocmeşte zilnic pentru toate operaţiunile efectuate în ziua respectivă prin înregistrarea cronologică,
fără ştersături şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea patrimoniului băncii, indiferent dacă
acestea au loc în numerar sau prin conturile de decontare cu băncile şi clientela, neţinându-se seama dacă a avut
loc plata sau încasarea efectivă. Se întocmeşte într-un exemplar de centrala băncii şi de subunităţile băncii cu
contabilitate proprie şi nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către unitatea
bancară care l-a completat împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei serveşte la stabilirea rulajelor conturilor şi la
întocmirea registrului “Cartea mare”. Se întocmeşte într-un singur exemplar prin înscrierea pentru fiecare cont
în parte, a rulajelor debitoare şi creditoare preluate din “Jurnalul operaţiunilor zilei”. Se întocmeşte de centrala
băncii şi de subunităţile cu contabilitate proprie şi nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă. Se
arhivează de unităţile care l-au întocmit împreună cu jurnalele operaţiunilor care au stat la baza întocmirii lui.
Registrul inventar este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează grupat toate
elementele patrimoniale inventariate de bancă potrivit normelor legale.
La sfârşitul fiecărui an, în acest registru se înscriu, într-o formă sintetică, recapitulativă, elementele de
inventar după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul posturilor din bilanţul contabil.
Se întocmeşte într-un exemplar pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de
inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Acest
document nu circulă, se arhivează de către unitatea care l-a întocmit şi se păstrează împreună cu documentele
justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Registrul “Cartea mare” este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, pe fiecare cont, existenţa şi mişcarea tuturor elementelor patrimoniale. Acesta este un document
contabil de sinteză care conţine simbolul conturilor, rulajele debitoare şi creditoare, precum şi soldurile iniţiale
şi cele finale ale fiecărui cont.
Rulajele debitoare şi creditoare lunare, care se înscriu în “Cartea mare”, se preiau din jurnalul auxiliar
“Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei”.
Registrul “Cartea mare” stă la baza întocmirii balanţei de verificare a conturilor contabile. Se întocmeşte
într-un exemplar de centrala băncii şi de subunităţile cu contabilitate proprie şi nu circulă, fiind un document
de înregistrare contabilă.
81
8.2. Situaţiile financiare anuale
Începând cu anul 2001 în sistemul bancar s-a trecut la aplicarea noilor Reglementări contabile
armonizate cu Directiva Comunităţii Economice Europene nr. 86/ 635/ C.E.E. şi cu Standardele Internaţionale
de Contabilitate, reglementări aprobate prin Ordinul nr. 1982/ 5/ 8 octombrie 2001 al Ministerului Finanţelor
Publice şi al Băncii Naţionale a României.
Aceste reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale
ale băncilor, persoane juridice române, sucursalelor din România ale băncilor străine şi ale cooperativelor de
credit, toate acestea denumite generic “instituţii de credit”.
Trecerea la noile reglementări contabile se face treptat, astfel:
1. Începând cu situaţiile financiare ale exerciţiului financiar al anului 2001 aceste reglementări s-au
aplicat băncilor persoane juridice române cotate la Bursa de Valori Bucureşti şi unui eşantion reprezentativ de
bănci, persoane juridice române şi sucursale din România ale băncilor străine conform listei aprobate prin ordin
al ministrului finanţelor publice şi guvernatorului B.N.R. (în număr de 7).
2. Începând cu situaţiile financiare ale exerciţiului financiar al anului 2002 aceste reglementări se
aplică tuturor băncilor persoane juridice române şi sucursalelor din România ale băncilor străine.
3. Începând cu situaţiile financiare ale exerciţiului financiar al anului 2003 aceste reglementări se vor
aplica tuturor instituţiilor de credit inclusiv cooperativelor de credit. În cazul organizaţiilor cooperatiste de
credit situaţiile financiare anuale se întocmesc la nivelul fiecărei cooperative de credit şi casei centrale a
cooperativelor de credit, precum şi la nivelul fiecărei reţele cooperatiste de credit.
În primul an de aplicare a noilor reglementări instituţiile de credit vor prezenta atât situaţiile financiare
întocmite în conformitate cu aceste reglementări cât şi pe cele întocmite conform normelor în vigoare în anii
anteriori.
Din al doilea an de aplicare, instituţiile de credit vor prezenta numai situaţiile financiare anuale
întocmite în conformitate cu noile reglementări contabile.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei,
modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale instituţiei de credit pentru respectivul exerciţiu
financiar.
Situaţiile financiare anuale ale unei instituţii de credit (bănci persoane juridice române, sucursale din
România ale băncilor străine şi organizaţii cooperatiste de credit) cuprind:
- bilanţul
- contul de profit şi pierdere
- situaţia fluxurilor de trezorerie
- situaţia modificărilor capitalului propriu
- notele explicative
Bilanţul este documentul de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale instituţiei de
credit la încheierea exerciţiului financiar.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natură, destinaţie şi lichiditate,
respectiv, natură, provenienţă şi exigibilitate. O parte din elementele bilanţiere sunt detaliate în note explicative,
dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale. Acţiunile şi părţile proprii,
precum şi acţiunile deţinute în filiale trebuiesc prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea. Toate
angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel , în cazul în care nu îndeplinesc
condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, sunt prezentate în mod clar în notele explicative.
Contul de profit şi pierdere cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului grupate după natura lor,
precum şi rezultatul exerciţiului financiar ( profit sau pierdere).
În notele explicative se prezintă informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor
extraordinare, cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor.
Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent cât şi pentru cel precedent, indiferent că
este pozitiv sau negativ.
Situaţia fluxurilor de trezorerie este prezentată într-un formular distinct, putând fi utilizate două
variante folosind metoda directă sau metoda indirectă.
Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componentă a situaţiilor financiare
anuale care evidenţiază:
- profitul net sau pierderea netă a perioadei;
82
- fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut direct în capitalul
propriu;
- efectul modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.
În situaţia modificărilor capitalului propriu sau în notele explicative se fac referiri cu privire la
tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia, soldul profitului sau al pierderii cumulate la
începutul perioadei şi la data bilanţului, precum şi modificările intervenite pe parcursul perioadei.
Notele explicative conţin informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce
priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o manieră
sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de
trezorerie şi a situaţiei modificărilor capitalului, este însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii
legate de acest element semnificativ.
83
TESTE DE EVALUARE
1. O societate comercială cu cont deschis la Banca “X” prezintă pentru scontare în ziua de 02.05.a.c. un
bilet la ordin în valoare de 50.000.000 lei cu scadenţă pe 05.06. a.c., scontul este de 500.000 lei, garanţia
reţinută de bancă este de 5.000.000 lei, iar comisionul băncii de 60.000 lei.
Înregistrările contabile privind scontarea biletului la ordin, agio şi garanţia reţinută de bancă sunt:
a) 20111 = 2511 50.000.000
2511 = % 5.560.000
376 500.000
7029 60.000
25336 5.000.000
b) 2511 = 20111 50.000.000
2511 = % 5.560.000
7029 500.000
70211 60.000
25336 5.000.000
2. În baza contractului de factoring încheiat de un agent economic cu Banca “B”, acesta transferă băncii
facturi în valoare de 300.000.000 lei, cu finanţare la încasarea creanţelor; comisionul băncii este de 700.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de achiziţia creanţelor comerciale, încasarea acestora, finanţarea
creanţelor comerciale la încasarea lor şi plata comisionului bancar sunt:
a) 20112 = 25211 300.000.000
25211 = % 300.000.000
25336 700.000
2511 299.300.000
1111 = 20112 300.000.000
b) 20112 = 25212 300.000.000
1111 = 20112 300.000.000
25212 = % 300.000.000
2511 299.300.000
7029 700.000
3. Banca “A” acordă unui client al său un credit în valoare de 450.000.000 lei pentru procurare de
utilaje. Creditul se rambursează în rate lunare egale de 15.000.000 lei, iar dobânda aferentă primei luni este de
19.000.000 lei.
Înregistrările contabile privind acordarea creditului, dobânda aferentă primei luni, rambursarea la
scadenţă a primei rate şi încasarea dobânzii aferente sunt:
a) 2511 = 2041 450.000.000
2047 = 70215 19.000.000
2041 = 2511 15.000.000
2511 = 2047 19.000.000
b) 2051 = 2511 450.000.000
2057 = 70216 19.000.000
2511 = % 34.000.000
2051 15.000.000
2057 19.000.000
c) 2041 = 2511 450.000.000
2047 = 70215 19.000.000
2511 % 34.000.000
2041 15.000.000
2047 19.000.000
4. O persoană fizică constituie la Banca “B” un depozit în valoare de 50.000.000 lei pe termen de 30
zile. Dobânda aferentă este de 1.200.000 lei şi se capitalizează.
84
Înregistrările contabile pentru operaţiile de constituire a depozitului, înregistrarea dobânzii datorate şi
capitalizarea acesteia sunt:
a) 101 = 2532 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
2537 = 2532 1.200.000
b) 101 = 2531 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
2537 = 2531 1.200.000
c) 101 = 2533 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
101 = 2537 1.200.000
5. Banca “A” primeşte de la un client al său un cec în valoare de 20.000.000 lei, trăgătorul având cont
deschis la Banca “B” (trasul). Creditarea contului clientului se face după încasarea cecului. Comisionul bancar
este de 20.000 lei.
Înregistrările contabile la Banca “A” legate de primirea cecului, remiterea lui spre încasare, încasarea
acestuia sunt:
a) 3712 = 2511 20.000.000
341 = 3712 20.000.000
2511 = 7029 20.000
b) 3712 = 2511 20.000.000
2511 = 7029 20.000
c) 3712 = 3716 20.000.000
1111 = 3712 20.000.000
3716 = 2511 20.000.000
2511 = 7029 20.000
6. Banca “B” acordă Băncii “A” un credit de pe o zi pe alta în valoare de 300.000.000 lei, cu o dobândă
de 200.000 lei, care se achită la rambursarea creditului.
Înregistrările contabile la Banca “A” privind obţinerea împrumutului, dobânda datorată, rambursarea la
scadenţă a împrumutului şi achitarea dobânzii aferente sunt:
a) 1111 = 1422 300.000.000
6014 = 1417 200.000
% = 1111 300.200.000
1422 300.000.000
1417 200.000
b) 1411 = 1111 300.000.000
1417 = 7014 200.000
1111 = % 300.200.000
1411 300.000.000
1417 200.000
c) 1111 = 1421 300.000.000
6014 = 1427 200.000
% = 1111 300.200.000
1421 300.000.000
1427 200.000
7. Banca “A” obţine de la Banca “B” un împrumut în valoare de 400.000.000 lei pe baza valorilor date
în pensiune acesteia (titluri de stat), împrumut care se acordă de pe o zi pe alta, Dobânda aferentă este de
670.000 lei şi se achită la scadenţa împrumutului.
Înregistrările în contabilitatea Băncii “A” privind obţinerea împrumutului, dobânda datorată,
rambursarea împrumutului şi achitarea dobânzii la scadenţă sunt:
a) 1511 = 1111 400.000.000
1517 = 7015 670.000
1111 = % 400.670.000
85
1511 400.000.000
1517 670.000
b) 1111 = 1521 400.000.000
6015 = 1527 670.000
% = 1111 400.670.000
1521 400.000.000
1527 670.000
c) 1111 = 1522 400.000.000
6014 = 1517 670.000
% = 1111 400.670.000
1521 400.000.000
1517 670.000
8. În luna noiembrie a.c. dobânda datorată de Banca ”A” pentru împrumutul primit de la B.N.R. este de
200.000.000 lei, iar dobânda de încasat pentru disponibilităţile băneşti existente în contul curent este de
500.000.000 lei.
Înregistrările în contabilitatea Băncii “A” privind dobânda datorată şi dobânda de încasat de la B.N.R.
sunt:
a) 6011 = 1172 200.000.000
1171 = 7011 500.000.000
b) 6011 = 1171 200.000.000
1172 = 7011 500.000.000
c) 1111 = 1172 200.000.000
1171 = 1111 500.000.000
9. Depozitul la termen constituit de Banca “A” la Banca “C” în valoare de 700.000.000 lei nu a fost
restituit la scadenţă şi nu s-au achitat nici dobânzile aferente în valoare de 200.000.000 lei.
Înregistrările contabile la Banca “A” privind trecerea depozitului la termen şi a dobânzilor neîncasate la
creanţe restante şi dobânzi restante sunt:
a) 1821 = 1312 700.000.000
1822 = 1317 200.000.000
b) 1811 = 1412 700.000.000
1812 = 1417 200.000.000
c) 1811 = 1312 700.000.000
1812 = 1317 200.000.000
10. Urmare analizei efectuate Banca “B” constată că necesarul de provizioane pentru creanţele sale din
operaţiuni interbancare trebuie majorat cu suma de 500.000.000 lei, întrucât recuperarea creditului pe termen
acordat Băncii “A” este incertă.
Înregistrarea contabilă a majorării provizioanelor specifice de risc de credit este:
a) 1911 = 6611 500.000.000
b) 6611 = 1911 500.000.000
c) 6612 = 1912 500.000.000
11. Urmare creşterii cursului $ în raport de leu, Banca “A” înregistrează la sfârşitul lunii octombrie a.c.
o diferenţă favorabilă de 300.000.000 lei.
Înregistrarea contabilă este:
a) 3721 = 7061 300.000.000
b) 6061 = 3722 300.000.000
c) 3722 = 7061 300.000.000
12. În baza ordinului de plată primit de la un client, Banca “A” Sucursala judeţeană Brăila trebuie să
vireze suma de 20.000.000 lei către Sucursala sa din judeţul Galaţi.
Înregistrările contabile vor fi:
a) La Sucursala Brăila 2511 = 341 20.000.000
86
La Sucursala Galaţi 341 = 2511 20.000.000
b) La Sucursala Brăila 2511 = 1111 20.000.000
c) La Sucursala Brăila 2511 = 121 20.000.000
13. O societate comercială cu cont deschis la Banca “A” Sucursala judeţeană Galaţi plăteşte cu ordin de
plată suma de 15.000.000 lei către un beneficiar cu cont deschis la Banca “B” Sucursala judeţeană Iaşi.
Menţionăm că Banca “A” are sucursală în judeţul Iaşi.
Înregistrările contabile sunt:
a) Banca “A” Sucursala Galaţi 2511 = 1111 15.000.000
Banca “B” Sucursala Iaşi 1111 = 2511 15.000.000
b) Banca “A” Sucursala Galaţi 2511 = 341 15.000.000
Banca “A” Sucursala Iaşi 341 = 1111 15.000.000
c) Banca “A” Sucursala Iaşi 341 = 1111 15.000.000
14. Un agent economic cu cont deschis la Banca “A” Sucursala judeţeană Galaţi plăteşte cu ordin de
plată suma de 12.000.000. lei către un beneficiar cu cont deschis la Banca “B” Sucursala judeţeană Constanţa.
Precizăm că Banca “A” nu are sucursală în judeţul Constanţa, dar Banca “B” are sucursală în judeţul Galaţi.
Înregistrările contabile vor fi:
a) La Banca “A” Sucursala Galaţi 2511 = 1111 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Galaţi 1111 = 341 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Constanţa 341 = 2511 12.000.000
b) La Banca “A” Sucursala Galaţi 2511 = 341 12.000.000
c) La Banca “A” Sucursala Galaţi 2511 = 1111 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Galaţi 341 = 1111 12.000.000
15. În ziua de 1 septembrie se vând 100 de titluri de tranzacţie la preţul de 30.000 lei/ titlu, cu termen
de răscumpărare 1 noiembrie, valoarea contabilă a titlurilor este de 25.000 lei/ titlu, iar dobânda de 60 % pe an.
Înregistrările contabile la data vânzării titlurilor şi înregistrarea dobânzii de încasat pe luna septembrie
sunt:
a) 9221 = 999 3.000.000
1111 = 3021 2.500.000
377 = 7032 150.000
b) 9211 = 999 3.000.000
1111 = % 3.000.000
3021 2.500.000
3732 500.000
6032 = 377 150.000
c) 9219 = 999 2.500.000
1111 = % 3.000.000
3021 2.500.000
3732 500.000
1111 = 6032 150.000
16. La data de 1 octombrie se subscriu obligaţiuni pe o durată de 5 ani. Valoarea nominală a

obligaţiunilor subscrise este de 50.000.000 lei, valoarea de emisiune 44.000.000 lei, valoarea de rambursare
62.000.000 lei, iar dobânda de 18 % pe an.
Înregistrările contabile privind subscrierea obligaţiunilor şi încasarea obligaţiunilor subscrise sunt:
a) % = 3251 50.000.000
3566 44.000.000
87
3741 6.000.000
101 = 3566 50.000.000
b) % = 3251 62.000.000
3556 44.000.000
3741 6.000.000
3742 12.000.000
101 = 3556 44.000.000
c) % = 3251 62.000.000
3566 50.000.000
3741 12.000.000
101 = 3566 50.000.000
17. Se achită avansul cuvenit personalului pe luna iunie în sumă de 100.000.000 lei.
a) 3511 = 101 100.000.000
b) 3512 = 101 100.000.000
c) 3514 = 101 100.000.000
18. Se cumpără formulare cu regim special în valoare de 5.000.000 lei, T.VA. 19 %. Se achită
furnizorul şi se consumă pentru nevoile proprii imprimate cu regim special în valoare de 2.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de operaţiunile de mai sus, sunt:
a) % = 3566 5.950.000
362 5.000.000
35326 950.000
3566 = 1111 5.950.000
631 = 362 2.000.000
b) % = 3556 5.950.000
368 5.000.000
35326 950.000
3556 = 1111 5.950.000
633 = 368 2.000.000
c) % = 3566 5.950.000
367 5.000.000
35326 950.000
3566 = 1111 5.950.000
633 = 367 2.000.000
19. Se acordă un credit participativ în sumă de 50.000.000 lei cu o dobândă de 60 % pe an.

Înregistrările contabile privind acordarea creditului şi dobânda lunară de încasat sunt:
a) 4011 = 1111 50.000.000
407 = 7051 2.500.000
b) 4011 = 1111 50.000.000
407 = 7052 2.500.000
c) 60341 = 3722 46.500.000
20. Se vând programe informatice la preţul de cesiune de 10.000.000 lei, T.V.A. 19 %. Valoarea
contabilă a programelor informatice este de 7.000.000 lei din care valoarea amortizată este de 6.000.000 lei.
Înregistrările contabile privind vânzarea programelor informatice sunt:
a) 3556 = % 11.900.000
7461 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6461 1.000.000
46119 6.000.000
88
b) 3556 = % 11.900.000
7462 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6462 1.000.000
46119 6.000.000
c) 3566 = % 11.900.000
7461 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6461 6.000.000
46119 1.000.000
21. Se cumpără un mijloc de transport în valoare de 150.000.000 lei, T.V.A. 19 %.

a) % = 3556 178.500.000
44233 150.000.000
35326 28.500.000
b) 44233 = % 178.500.000
3556 150.000.000
35327 28.500.000
c) % = 3566 178.500.000
44233 150.000.000
35326 28.500.000
22. Se vând bunuri date în locaţie simplă în valoare de 50.000.000 lei din care valoarea amortizată este
de 48.000.000 lei, preţul de cesiune 51.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de vânzarea bunurilor date în locaţie sunt:
a) 3556 = % 60.690.000
70423 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4762 48.000.000
60423 2.000.000
b) 3566 = % 60.690.000
70423 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4761 48.000.000
60422 2.000.000
c) 3556 = % 60.690.000
70413 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4762 48.000.000
60413 2.000.000
23. Se repartizează din profitul net pentru constituirea de rezerve legale suma de 20.000.000 lei şi
pentru constituirea de rezerve statutare suma de 30.000.000 lei.
a) 592 = % 50.000.000
5122 20.000.000
513 30.000.000
b) 581 = % 50.000.000
5121 20.000.000
89
513 30.000.000
c) % = 592 50.000.000
5121 20.000.000
513 30.000.000
24. Se primeşte un împrumut în valoare de 100.000.000 lei în baza titlurilor subordonate emise pe
durată nedeterminată cu dobânda de 60 % pe an.
Înregistrările contabile privind obţinerea împrumutului şi dobânda lunară calculată şi neajunsă la
scadenţă sunt:
a) 1111 = 5311 100.000.000
6051 = 537 5.000.000
b) 1111 = 5321 100.000.000
6052 = 537 5.000.000
c) 1111 = 5322 100.000.000
6052 = 537 5.000.000
25. Împrumutul obţinut prin emisiunea de titluri subordonate la termen în valoare de 50.000.000 lei nu
este rambursat la scadenţa din 1 iunie. În data de 20 iunie se răscumpără titlurile emise şi se achită dobânda
aferentă în valoare de 10.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de operaţiunile de mai sus sunt:
a) 5311 = 3566 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3566 50.000.000
537 10.000.000
b) 5321 = 3566 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3566 50.000.000
537 10.000.000
c) 5321 = 3556 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3556 50.000.000
537 10.000.000
90
BIBLIOGRAFIE
1 Dedu Vasile, - „Contabilitate bancara”, Editura Economica, Bucureşti, 2001

. Enciu Adrian
2 Dragomir - „Bănci şi contabilitate bancară” Editura Evrika, Brăila, 2000
. Georgeta
3 Iov Daniela - Contabilitate bancară, Editura Universităţii, Ploieşti, 2004
. Rodica
4 Nisipeanu - „Contabilitatea societăţilor bancare”, Editura Mongabit, Galaţi, 2002
. Nicoleta
5 Petrescu Oana - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 30”, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004
.
6 Stoica Maricica - „Management bancar”, Editura Economică, Bucureşti, 1999
.
7 Turcu Ion - „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1994
.
8 Zaharciuc Elena - „Contabilitatea societăţilor bancare”, Editura Teora, Bucureşti, 2000.
.
9 *** - Legea contabilităţii 82/1991
.
1 *** - Legea bancară 58/1998
0
.
1 *** - Ordinul BNR 1418/344/1997 privind planul de conturi pentru societăţile bancare
1
.
1 *** - Ordinul BNR 1982/5/8/2001 privind aprobarea reglementărilor contabile
2 armonizate cu Directiva Comunităţii Economice Europene, nr. 86/635/CEE
.
91

Tea Instituriilor Financiar-Bancare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tea Instituriilor Financiar-Bancare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS

CONTABILITATEA INSTITURIILOR FINANCIAR-BANCARE

1. Consideratii generale privind sistemul bancar.................................................................................................4

1.1.Organizarea unei banci comerciale

1.2. Aspecte specifice planului de conturi pentru institutiile de credit

1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare

1.3.1. Decontarile intrabancare

1.3.2. Decontari interbarcare

A. Prin contul de corespondent

B. Decontari prin casele de compensatie

Observatie: Utilizarea contului 111 este obligatorie in cazul compensarii.

1.5. Credite si imprumuturi interbancare

Creditele si imprumuturile interbancare reprezinta o forma de plasare sau de atragere a resurselor

1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara

1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate

1.9. Creantele restante si indoielnice

1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare

2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE

La nivelul trezoreriei, in institutiile de credit se disting:

2.1. Operatiunile de casa

2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie

2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri)

3. CONTABILITATEA CREDITELOR PENTRU CLIENTELA

3.1. Contabilitatea creditelor comerciale

Contabilitatea operatiunilor de factoring se tine cu ajutorul contului 201.12 care se debiteaza cu

3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie

3.3. Contabilitatea creditelor pentru export

3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare

Se creditează în corespondenţă cu următoarele conturi:

3.6. Contabilitatea operaţiunilor prin conturile curente ale clientelei

Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două metode:

Nr. Nr. Numere

3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă

3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de

3.9. Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind clientela

Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind clientela financiară asigură evidenţa acestor

3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare

3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară

3.10. Contabilitatea operaţiunilor de pensiune cu clientela

Operaţiunile de pensiune cu clientela se efectuează pe baza valorilor mobiliare (acţiuni, obligaţiuni)

3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune

3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune

3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat şi altor sume datorate

3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă

3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei

3.12. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice din operaţiuni cu

Exemple de înregistrări contabile:

3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu

Titlurile care fac obiectul operaţiunilor bancare pot fi:

4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie

Titlurile de tranzacţie trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament

4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiţii

4.2. Operaţiuni diverse

Contabilitatea operaţiunilor diverse asigură evidenţa :

În categoria operaţiunilor de decontări cu personalul se cuprind drepturile salariale, sporurile,

4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială

4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi fondurile

4.2.4. Contabilitatea stocurilor

4.3. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice privind operaţiunile

4.4. Contabilitate provizioanelor privind operaţiunile cu titluri şi

5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare

În categoria imobilizărilor financiare se cuprind: