CONSTRUCTII SPECIALE

DIN TABLA
REZERVOARE PENTRU DEPOZITATREA LICHIDELOR
SAU GAZELOR SUB PRESIUNE;
SILOZURI SI BUNCARE PENTRU DEPOZITARE
MATERIALELOR PULVERULENTE;
CONDUCTE PENTRU TRANSPORTUL GAZULUI SAU
PETROLULUI;
MANTAUA CUPTOARELOR DE FURNAL IN
INDUSTRIA SIDERURGICA;
STRUCTURI SPECIALE PENTRU INDUSTRIA
PETROCHIMICA;
CUPTOARE ROTATIVE PENTRU INDUSTRIA
CIMENTULUI

REZERVOARE

ASPECTE SPECIFICE

Sunt folosite pentru depozitarea fluidelor sau gazelor la presiuni foarte joase sau foarte
inalte- titei substante chimice, gaze lichefiate dar si apa. Conditiile de exploatare sunt
diverse si dificile precum variatii foarte severe de temperatura, presiuni mari sau
vacuum, conditii agresive de mediu , regim dinamic din actiunea vantului, seism, etc.,
asadar la aceste structuri se utilizeaza otelurile speciale, cu rezistente sporite si
granulatie fina.
Eforturile din peretii de otel sunt de intindere prin excelenta asadar ei sunt subtiri.
Perturbarea starii de mebrana in multe situatii de proiectare conduc la eforturi de
compresiune sau incovoiere pura si deci implicit la situatii complexe de instabilitate.
Zonele de concentrari de tensiuni biaxiale la temperaturi foarte joase devin sensibile la
rupere casanta.
Comportarea plastica poate fi acceptata insa nu insotita de solicitari dinamice care
provoaca oboseala.
Otelurile utilizate precum si prinderile sudate sunt verificate cu metode foarte precise
ultrasunete pentru grosimi mai mari de 15...20 mm iar sudura cu raze X sau gama;
deasemenea se testeaza impermeabilitatea de ex., cu lichide penetrante.

TIPURI DE REZERVOARE

Rezervoarele sunt clasificate dupa urmatoarele considerente:

Forma constructiei: cilindrica verticala, cilindrica orizontala, sferica sau in forma de picatura;
Capacitate (volum): cu volum constant sau variabil;
Pozitie (amplasare): deasupra terenului, in aer sau ingropate.

REZERVOARE VERTICALE CILINDRICE

Rezervoarele cu fund plat sunt utilizate pentru depozitarea produselor petroliere; se calculeaza
pentru o suprapresiune de 0.02 at si la o subpresiune de 0.0025 at.
Rezervoarele cu fund curbat se utilizeaza la depozitarea lichidelor la presiune normala, ca de ex.
apa; sunt dispuse la inaltime pentru asigurarea caderii libere a apei si se utilizeaza in agricultura, in
mediul rural, in alte ramuri de activitate.

REZERVOARE ORIZONTALE CILINDRICE

Au capacitati mult mai reduse; se utilizeaza atat pentru produsele petroliere cat si pentru apa. Sunt
realizate complet in fabrica si se transporta in santier gata montate, fiind depozitate pe teren si
utilizate in agricultura in special, ca parte a sistemului de irigatie, in aviatie, la statiile de alimentare
cu carburanti, etc.

REZERVOARE SFERICE SI IN FORMA DE PICATURA

Forma ideala a rezervorului in cazul depozitarii gazelor datorita presiunii interne uniforme. Sunt
utilizate in industria chimica, pentru depozitarea gazelor lichefiate etc. Se proiectreza la presiuni
mari, de 46 at.

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE ALE REZERVOARELOR

Rezervoare de apa: transport si montaj

Metodele de etansare ale mantalei si fundului rezervoarelor moderne se bazeaza pe utilizarea unor
membrane speciale (geomembrane, pe suport plastic sau textil) care impiedica scurgerea si asigura un
mediu inert pentru lichidul depozitat in interior ( apa, petrol, divrse lichide sau gaze sub presiune).
Izolatia higro-termica a acoperisului si a peretilor (atunci cand este cazul) este asigurata de panouri de tip
sandwich de grosimi de min. 60 mm, cu dublu strat izolator de polistiren de densitate mare.
La nivelul fundatiei de asigura deasemenea o izolatie termica.
Metalele utilizate pentru realizarea rezervoarelor moderne sunt ( ex.):
- otel inoxidabil;
- aluminiu;
- Otel galvanizat S355NCZ350

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE ALE REZERVOARELOR

Rezervor orizontal de mici

dimensiuni ingropat utilizat
pentru
tratarea
apelor
uzate in zone de locuit
(4120 locuitori)

SBR sequencing batch

reactor- sistem inglobat de
tratare a apelor uzate
incorporat rezervorului
ingropat

Rezervor orizontal suprateran

pentru depozitarea
combustibilului lichid la presiune
normala sau sub presiune

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE ALE REZERVOARELOR

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE ALE REZERVOARELOR

Industria
petrolului

Industria
gazelor
Put

Put

Platforma

Tratarea gazului / Uscarea

gazului

Transport (retea de
conducte, autocisterna)

Transport (retea de conducte,

autocisterna)

Rafinarie

Rezervor de stocare a gazului

Petrochimie

Distributie locala / Odorizare

Statii de imbuteliere

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE

ALE REZERVOARELOR

SISTEME
CONSTRUCTIVE
MODERNE

DESTINATII SI CONCEPTII MODERNE ALE REZERVOARELOR

Destinatia
cea
mai
importanta
a
rezervoarelor din tabla este industria
chimica si petrochimica precum si industria
agricola.
In general acestea sunt dispuse in baterii cu
volume variabile de
6002000 cm3 ,
5.10.000 m3).

REZERVOARE CILINDRICE VERTICALE

Reprezinta tipul cel mai semnificativ in proiectarea constructiilor din tabla.
Partile principale ale rezervorului sunt:
Peretii verticali de forma cilindrica (mantaua rezervorului) este cea mai
importanta parte a acestuia datorita transferului direct asupra sa a actiunilor
utile cat si a celor din exploatare (climatice, de temperatura, s.a.).
Solutia clasica a realizarii acestor pereti consta in dispunerea pe verticala a unor
inele orizontale de diametru cilindrului (virole) si sudarea sau nituirea lor.
Grosimea peretelui rezervorului creste spre fundul rezervorului datorita presiunii
statice a coloanei de lichid sau alt tip de material pulverulent.
Capacul rezervorului de forme diferite: conic, hemi-sfera, plan circular. El poate
fi desemenea cu capac fix sau mobil. Avand rol de acoperis, capacul
rezervorului este expus la ape meteorice, zapada si vant inafara de solicitarile
din interiorul rezervorului de presiune sau vacuum.
Fundul rezervorului is este alcatuit deasemenea din placi de tabla groasa de
forme diferite sudate intre ele si amplasate pe o suprafata elastica ( de nisip).
Fundul rezervorului este intarit de jur imprejur cu profile laminate din otel.
Alcatuirea elementelor structurale ale mantalei depind de tehnologia adoptata
pentru executie insa sistemul de sudare cu cordoane de adancime sau in relief
este un factor comun; sudura se executa in proportia cea mai mare in santier, cu
sisteme specializate de executie si control.

REZERVOR ATMOSFERIC CU CAPAC FIX

Vedere de ansamblu
1 mantaua;
2 fundul;
3 constructia de sustinere a
capacului;
4 invelitoarea capacului;
5 fundatia;
6 gura de vizitare;
7 racordul de ventilatie;
8 racordul pentru luat probe;
9 racordul echipamentului respirator;
10 racordul de tragere (descarcare,
golire);
11 racordul de impingere (incarcare,
umplere);
12 racorduri pentru intrare abur;
13 racorduri pentru iesire condens;
14 racordul incarcator de spuma

Fundaidpe pat elastic cu inel de beton

1 - rezervorul;
2 - stratul hidroizolator;
3 - stratul de nisip;
4 - terenul de umplutur;
5 - stratul de argil compact;
6 - inel din beton.

Capacul fix este specific rezervoarelor de depozitare atmosferice de construcie normal, care au
fost prevzute cu anumite amenajri n scopul micorrii la minim a spaiului de gard n
condiiile umplerii totale.

Tipuri de semiferme care servesc la susinerea

capacului, confecionate din profile laminate:
a) trapezoidal; b) triunghiular

Caprior

Capac fix pentru rezervor cilindric vertical

1. elemente de fixare la manta;
2. nvelitoarea capacului;
3. semifermele;
4. pane;
5. contravnturi;
6. cpriori;
7. manta.

Capacul rezervorului si
elementele de sustinere
ale invelitorii

Grinzi
inelare de
reazem

Rezervorul cu capac plutitor (flotant) aisgura rezolvarea unor cerinte din exploatare, precum
diminuarea efectelor vaporizarii lichidului depozitat, astfel:
-asigurarea unei bune etaneiti ntre capac i corpul rezervorului pe toat perioada ncrcrii
i descrcrii rezervorului;
-aerul ce se gsete la nivelul pontoanelor, nefiind bun conductor de cldura, protejeaz
lichidul din rezervor contra nclzirii, datorit razelor solare;
-spaiul liber ntre suprafaa lichidului i capacul rezervorului este mic i constant.

Rezervorul cu capac plutitor:

1 - fundaia rezervorului;
2 - fundul rezervorului;
3 - mantaua rezervorului;
4 - capacul plutitor;
5 - scara de acces glisant;
6 - scara exterioar de acces

Rezervor cu capac flotant (plutitor)-vedere

Rezervoarele sferice se utilizeaz pentru depozitarea sub presiune a produselor petroliere cu

presiuni de vapori ridicate, a anumitor lichide volatile, a gazelor comprimate, a gazelor lichefiate
obinute n rafinrii.
Acestea pot fi:
-cu rezemare pe inel continuu;
-cu rezemare pe stlpi verticali;
-cu rezemare pe stlpi inclinai tangeni la mantaua sferic.

Rezervor sferic, cu rezemare pe stlpi

verticali n zona subecuatorial

Rezervoarele de egala rezistenta (sferoidale) se mai numesc i rezervoare n form de pictur,

deoarece forma mantalei corespunde, n general, formei unei picturi aezata pe o suprafa
orizontal.
Principalele tipuri de rezervoare sferoidale sunt:
-rezervoare axial simetrice;
-rezervoare torosferoidale;
-rezervoare multisferoidale.

Rezervor sferoidal neted

sub form de pictur
utilizat pentru depozitarea
ndelungat a produselor
petroliere.
Dimensiunile reduse ale
capacului asigura pierderi
minime prin vaporizare
(respiraie).

DETERMINAREA TENSIUNILOR IN MANTA PE BAZA TEORIEI MEMBRANEI

Peretele unui rezervor este o suprafata care se obtine prin rotirea unei curbe plane in jurul
unei axe situate in acest plan.
Forma membranei este determinata de suprafata sa mediana.
Tensiunile normale de pe suprafata membranei precum si momentele incovoietoare pot fi
considerate neglijabile pentru inceput, asadar si deformatiile peretilor subtiri ai
membranei.
Expresiile echilibrului tensiunilor se scriu initial pentru starea de panza subtire
nedeformata.

Un punct de pe suprafata mebranei va fi definit de:

r1 raza curbei meridiane;
r2 lungimea normalei la suprafata, masurata din punctul respectiv pana la axa de rotatie;
r0 raza cercului paralel

DETERMINAREA TENSIUNILOR IN MANTA PE BAZA TEORIEI MEMBRANEI

Element infinitezimal:
, + d - , + d

Sistemul de coordonate al suprafetei de rotatie:

C1- centrul de rotatie a planului meridian; C2 centrul de rotatie in plan paralel fata de axul vertical;
- unghiul de rotatie in planul meridian; - unghiul de rotatie in plan paralel

DETERMINAREA TENSIUNILOR IN MANTA PE BAZA TEORIEI MEMBRANEI

Tensiunile normale si tangentiale pe suprafata elementului infinitezimal sunt inlocuite in teoria

placilor plane de forte si momente raportate la unitatea de lungime.

Forte normale

Momente

Forte de forfecare

DETERMINAREA TENSIUNILOR
IN MANTA PE BAZA TEORIEI
MEMBRANEI

Tensiuni in volumul elementar a-b-c-d:

a-membrana solicitata la intindere; b- panza subtire solicitata la intindere si forta taietoare;
c- momente incovoietoare si forte taietoare pe elementul de panza groasa

PRIMUL STADIU - STADIUL DE MEMBRANA

Simplificarile relatiilor anterioare generalizate se bazeaza pe ipoteza ca elementul infinitezimal are o
forma rectangulara (placa plana) si ca termenii z/r1 si z/r2 sunt foarte mici. Aceasta conduce la
concluzia ca tensiunile si variaza linear pe grosimea peretelui.
Observatie : In anumite situatii se considera ca aceste tensiuni sunt uniforme pe grosimea peretelui,
adica sunt independente de z .

Conditiile de echilibru tensiunile de forfecare q si q

sunt nule deci pana la urma se vor

determina trei forte din conditiile de echilibru-proiectie (X = 0;Y = 0; Z = 0): n , n si n.

Cele trei ecuatii de proiectie care se pot scrie sunt urmatoarele:

PRIMUL STADIU - STADIUL DE MEMBRANA

Tensiuni rezultante din proiectii dupa axele x, y, z de pe suprafata elementului infinitezimal de membrana

PRIMUL STADIU - STADIUL DE MEMBRANA

Simplificarea situatiei corespunde starii de membrana si este valabila pentru grosimi inifinitezimale,
la care nu exista moment rezistent la incovoiere. Cu aceeasi perfomanta, aceste relatii pot fi
aplicate in cazul indeplinirii urmatoarelor conditii:
suprafata mediana are curbura continua;
forta se aplica continuu constant;
grosimea membranei este constanta sau uniform variabila;
actiunile exterioare sau reactiunile sunt aplicate tangent la suprafata mediana.
Incarcarea fiind simetrica dupa axa de rotatie, diferentialele (variatia) fata de unghiul sunt nule.
In cazul rezervoarelor si diferentialele dupa axa x sunt nule asadar rezulta ca ecuatiile se vor
simplifica astfel in vederea determinarii fortelor elementare de intindere:

si:

Rezolvarea sistemului:
I- se inlocuieste valoarea n in (1):
II:

si:

Constanta C se deduce din aplicarea conditiilor de margine.

Forta n se determina direct din impunerea conditiei de echilibru scrisa pentru sectiunea orizontala care
se face prin partea inferioara a fundului curb.
Componenta verticala a fortei unitare n insumata pe toata lungimea cercului paralel trebuie sa
egalizeze greutatea acestei parti:

Determinarea directa a fortei n

AL DOILEA STADIU-DE PLACA CURBA INCOVOIATA

Conditiile impuse pentru echilibru nu sunt respectate cu strictete astfel ca la marginile panzei, in
zonele de rezemare apar perturbari importante ale tensiunilor de membrana. Fie ca este cazul
fundului rezervorului vertical sau grinda circulara de sustinere a unui rezervor sferic, reactiunile nu
mai sunt tangente la suprafata mediana, doua suprafete de panza se regasesc in contact si deci
curbura nu mai este continua.

PERTURBAREA STARII DE MEMBRANA

Situatiile mentionate anterior determina perturbarea starii de membrana, apar momente de incovoiere
si forte de forfecare si desi ele scad la distante relativ reduse de margine influenta acestora nu poate
fi neglijata.
Elementul infinitezimal de contur a-b-c-d este supus la fortele n si n insa daca grosimea acestuia
este suficient de mare, vor apare atat momente de incovoiere m si m , cat si forte taietoare, qy=q.
Ecuatiile de proiectie trebuie sa fie insotite de efectul fortei taietoare asupra echilibrului de ansamblu.
Astfel, ecuatiile de proiectie pe y si pe z vor prelua influenta lui q; a treia va fi o ecuatie de momente
fata de tangenta la linia de paralele a sferei. Se va obtine deci:

Starea de placa incovoiata si eforturile unitare corespunzatoare incovoierii

EVALUAREA SIMPLIFICATA A TENSIUNILOR IN PERETELE CURB

In imaginea de mai jos se pot recunoaste simplificat tensiunile din starea de membrana in peretele curb
precum si proiectiile acestor tensiuni pe directiile paralelei respectiv meridianei.
In conditiile acelorasi ipoteze exprimate anterior (proiectiile tensiunilor pe normala la suprafata si
observand ca tensiunile tangentiale dau proiectii nule; deasemenea, termenii de ordin II se neglijeaza)
se obtine:

si

EVALUAREA SIMPLIFICATA A TENSIUNILOR IN PERETELE CURB

A doua relatie se obtine prin taierea unei sectiuni perpendiculare pe axul de rotatie si considerand
ca tensiunile normale 2 sunt in echilibru cu greutatea partii inferioare a membranei curbe.
Astfel se obtine:

EFECTUL DE LEGATURA DINTRE DOUA SUPRAFETE CURBE IN CONTACT

Perturbarea starii de echilibru in membrana are loc datorita impiedicarii deformatiilor in
combinatie cu aparitia unor tensiuni suplimentare (din momente de incovoiere si forte
taietoare).
Impunerea unei stari de echilibru implica egalarea deformatiilor la nivelul peretelui cu cele de la
nivelul fundului rezervorului.
Se ia in consideratie un moment incovoietor M si o forta de forfecare T, uniform distribuite in
partea inferioara a peretelui.
Peretele se considera perfect rigid pe directia radiala.

EFECTUL DE LEGATURA DINTRE DOUA SUPRAFETE CURBE IN CONTACT

Efecte de legatura la
rezervoare
verticale cu fundul plat

Schema de calcul a tensiunilor pe ultima fasie

inelara (in zona de perturbare)

EFECTUL DE LEGATURA DINTRE DOUA SUPRAFETE CURBE IN CONTACT

Izoland un element de latime unitara si de inaltime dx solicitat precum in figura, proiectiile pe axa
normala la suprafata ale altor solicitari vor fi:

Alungirea specifica a unei fasii inelare functie de deplasarea dupa raza w si efortul N1 este:

Relatia dintre moment si deformatie fiind:

rezulta ca forta taietoare este:

Solutia w are doua parti: una provenind din ecuatia omogena si cea de-a doua o solutie particulara.
Derivatele de ordin I si II exprima eforturile M si N1. Pentru incastrare, x=0 si momentul se poate scrie:

La distanta x0 momentul anulandu-se:

Datorita elasticitatii materialului, si a aparitiei unor rotiri la nivelul incastrarii, momentul este mai redus:

EFECTUL DE LEGATURA DINTRE DOUA SUPRAFETE CURBE IN CONTACT

Fundul si peretii verticali ai rezervorului sunt obtinuti din elemente prefabricate de mari
dimensiuni asamblate in uzina prin sudarea bucatilor de tabla de dimensiuni si forme
diferite transportate in santier.

O metoda foarte simpla de a transporta aceste tronsoane (fasii) in santier este de a le

rula din fabrica in jurul unui pilon in vederea transportului. Pilonul se plaseaza pe verticala
in centrul fundului rezervorului, iar fasiile se deruleaza una cate una si se pozitioneaza la
locul lor, unindu-se apoi prin sudura.
Ultima fasie inelara (virola) se sudeaza direct pe fundul rezervorului si in multe situatii
se dispun o serie de rigidizari pe interiorul rezervorului, pentru a evita aparitia voalarii
peretelui.
Capacul rezervorului poate avea diferite forme: cupola conica, cupola sferica, forma
concave sau nervurate obtinute din tronsoane de arce si inele prefabricate asamblate la
fata locului. In principiu, gradul inalt de prefabricare asigura un consum mai redus de
material si de manopera de asamblare la fata locului.
Pilonul central este utilizat la rezervoarele cu diametre mari, functia sa dupa ce se
asambleaza peretii verticali fiind cea de a sustine arcele radiale (capriori)

Fundul rezervor ului cu

asezarea tablelor in fasii

Fundul rezervor ului cu

asezarea tablelor pe inel
exterior

VERIFICARI LA REZERVOARELOR VERTICALE

Rezistenta tablei care intra in constitutia peretilor verticali ai rezervorului se verifica cu relatia:

r2=
Voalarea peretilor in perioada cand rezervorul este gol din perturbarea starii de tensiune (intindere)
si aparita unor tensiuni negative (de compresiune) din exercitarea presiunii capacului rezervorului,
a zapezii pe capac , a vacuumului sau a efectelor din actiunea vantului. Astfel pot apare tensiuni
critice longitudinale:

In cazul verificarii efectelor datorate vacuumului, se poate utiliza o grosime medie a peretilor
provenind de la virolele de grosimi crescatoare pornind cu partea de sus spre partea
inferioara a rezervorului:

Tensiunile critice inelare provocate de presiunea radiala in membrana se determina cu relatia:

Voalarea din compresiune plana se verifica cu relatia :

VERIFICARI LA REZERVOARELOR VERTICALE

Masuri de impiedecare a aparitiei fenomenului de voalare:

Utilizarea unor grosimi sporite de tabla la proiectarea virolelor;
Sudarea rigidizarilor pe interiorul peretilor .
Se verifica peretii la contactul cu fundul rezervorului. La legatura cu fundul, pe ultima fasiei de
perete (virola) efortul pe zona unitara este:

Valorile tensiunilor si deformatiilor

la baza rezervorului in cazul unei
imbinari rigide intre fund si pereti

Forte radiale si momente perturbatoare

PARTICULARITATI DE CALCULUL LA STRI LIMIT ALE

CONSTRUCTIILOR DIN TABLA

LS1
LIMITA PLASTIC

STRI LIMIT ULTIME

ALE PLCILOR CURBE SUBIRI
DIN OEL

LS2
PLASICITATE
CICLIC
LS3
STABILITATE

LS4
OBOSEAL

ACTIUNI ASUPRA REZERVOARELOR

ACTIUNI PERMANENTE
Greutatea elementelor componente, structurale si nestructurale
ACTIUNI VARIABILE
Actiuni utile: materialul depozitat in rezervor; supra-presiuni si vacuum
Actiuni climatice:
- Zapada pe capacul rezervorului
- Vant - pe capac si pe pereti
- Temperatura
SEISM

OBSERVATII
Distributiile de presiune a vantului pe suprafata constructiilor se adopta in calculul anvelopei si in
toate cazurile in care joaca un rol esential considerarea actiunii locale a vantului .
Coeficientul cn2 se considera in cazul absentei acoperisului sau in ipoteza acoperisului plutitor.
Numarul Reynolds se calculeaza cu relatia:

In care:
d diametrul constructiei (m);
coeficientul partial de siguranta;
qref presiunea dinamica de referinta;
- vascozitatea cinematica a aerului (la 150C si presiune atmosferica de 760 mm col Hg,
= 0,145 x 10-4 m2/s)
Diametru
rezervor

Diametru bazin
de retentie

Coeficienti de presiune aerodinamici (conf . Euronorme) la un rezervor cu si fara bazin de retentie

DISTRIBUTIA PRESIUNILOR PE PERETI DIN ACTIUNI PERMANENTE SI VARIABILE

PLCI CURBE SUBIRI NERIGIDIZATE

DETALII DE EXECUTIE SI MONTAJ

Fundul rezervorului:
detalii constructive

Fundul rezervorului- detalii constructive

Zona comprimat a acoperiului.

Inelul marginal la mbinarea dintre manta i
acoperi

Inelul de rigidizare la vnt

REZERVOARE CILINDRICE CU
AX ORIZONTAL

REZERVOARE SFERICE