Sunteți pe pagina 1din 38

Conf. Dr.

Mircea Gorgan
Copyright 2003

DINAMICA LICHIDULUI
CEREBROSPINAL SI
FIZIOPATOLOGIA
HIDROCEFALIEI
DR GORGAN MIRCEA
SEF LUCRARI UMF CAROL DAVILA
MEDIC PRIMAR NEUROCHIRURG, DOCTOR IN
STIINTE MEDICALE
SPITALUL CLINIC DE URGENTA
DR BAGDASAR-ARSENI BUCURESTI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

DEFINITIE: FLUID BIOLOGIC


CONTINUT IN SISTEMUL
VENTRICULAR SI SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SISTEMUL VENTRICULAR

ESTE FORMAT DIN VENTRICULII


LATERALI, VENTRICULUL III SI
VENTRICULUL IV
VENTRICULII LATERALI AU 5
SUBDIVIZIUNI:

CORNUL FRONTAL,
CORPUL,
TRIGONUL SAU ATRIUMUL,
CORNUL POSTERIOR OCCIPITAL
CORNUL INFERIOR TEMPORAL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SISTEMUL VENTRICULAR

VENTRICULUL III EST MARGINIT LATERAL DE


CATRE TALAMUS SI HIPOTALAMUS
VENTRICULUL IV ESTE O CAVITATE UNICA CU
PLANSEU FORMAT DIN PUNTE SI BULBUL
ROSTRAL
MARGINILE LATERALE SUNT REPREZENTATE DE
CEI 3 PEDUNCULUI CEREBELOSI
PLAFONUL ESTE FORMAT DIN VALUL BULBAR
SITUAT SUPERIOR SI PEDUNCULII CEREBELOSI
SITUATI INFERIOR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SISTEMUL VENTRICULAR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SISTEMUL VENTRICULAR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN

ESTE REPREZENTAT DE CISTERNELE


SUBARHNOIDIENE
1)CISTERNA MAGNA
2)CISTERNA PONTOBULBARA A
ARTEREI BAZILARE
3)CISTERNA LATERALA
CEREBELOBULBARA A NERVILOR
CRANIENI IX, X, XI.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN

4) CISTERNA CEREBELOPONTINA A
NERVILOR CRANIENI V, VII,VIII
5) CISTERNA CVADRIGEMINALA
CARE CONTINE VENA GALIEN SI
GLANDA PINEALA
6) CISTERNA INTERPEDUNCULARA
7) CISTERNA CRURALA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN

8) CISTERNA VENEI CEREBRALE MARI


CARE CONTINE ACP SI NERVII CRANIENI
IV SI VI
9) CISTERNA CHASMATICA CARE
CONTINE CHASMA OPTICA SI TRACTUL
HIPOFIZAR
10) CISTERNA CAROTIDIANA CARE
CONTINE SEGMENTUL CEREBRAL AL
ARTEREI CAROTIDE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN

12) CISTERNA OFTALMICA CARE


CONTINE SANTUL SI TRACTUL
OLFACTIV
13) CISTERNA SYLVIANA CARE
CONTINE ARTERA SYLVIANA SI
RAMURILE SALE
14) CISTERNA CALOSALA CARE
CONTINE ARTERELE PERICALOASE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

ESTE SECRETAT DE PLEXUL COROID


PRINTR-UN PROCES DEPENDENT
ENERGETIC IN VENTRICULII
LATRERALI, VENTRICULUL III SI IV
VOLUMUL TOTAL ESTE DE 75 ML IN
CISTERNE, 50 ML IN SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN, SI 25 ML IN
VENTRICULI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

RATA DE FORMARE ESTE DE 0,5 ML


PE MINUT , IN MEDIE 450-600 ML PE
ZI
CANTITATEA TOTALA DE LCS SE
INLOCUIESTE DE 3-4 ORI PE ZI
ABSORBTIA LCS SE FACE PRIN
GRANULATIILE ARAHNOIDIENE
PACCHIONI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

CIRCULATIA LCS ESTE DE DOUA


TIPURI: LONGITUDINALA SI
TRANSVERSALA
1) CIRCULATIA LONGITUDINALA
CONSTA INTR-UN FLUX
DIRECTIONAT DE LA NIVELUL
PLEXURILOR COROIDE CATRE
GRANULATIILE PACCHIONI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

LCS CIRCULA CA O CONSECINTA A


SECRETIEI CONTINUE CONTROLATA
DE RESORBTIA SA
PROPULSAREA LCS IN TRAIECTUL
LONGITUDINAL DEPINDE DE:

1) COMPRESIUNEA CREATA DE LCS NOU FORMAT


2) MOBILITATEA CILILOR DIN EPITELIUL COROIDIAN SI
EPENDIMAR
3) PULSATIILE ARTERELOR DIN CISTERNE
4) GRADIENTUL DE PRESIUNE DINTRE SINUSURILE
VENOASE SI CELE DURALE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

LICHIDUL CEREBROSPINAL

2) CIRCULATIA TRANSVERSALA SE
DESFASOARA TRANSEPENDIMAR SI
TRANSPIAL
SE REALIZEAZA UN SCHIMB PERMANENT
DE SUBSTANTE ( sucroza, insulina,etc) INTRE
SPATIILE LICHIDIENE SI SPATIUL
EXTRACELULAR AL TESUTULUI NERVOS

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

COMPOZITIA CHIMICA A LCS

DEPINDE DE COMPARTIMENTUL IN
CARE SE GASESTE
DE EXEMPLU IN VENTRICULI, LCS ARE 15MG%
PROTEINE SI 75MG% GLUCOZA IAR LOMBAR
SUNT 45 MG % PROTEINE SI 60 MG % GLUCOZA
CELULELE PREZENTE IN LCS SUNT PUTINE SAU
ABSENTE
ASPECTUL MACROSCOPIC ESTE DE LICHID
INCOLOR SI CLAR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

PRESIUNEA
INTRACRANIANA
NORMALA
ESTE < 100 MM H2O

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

RESORBTIA LCS

ESTE UN PROCES ACTIV CE SE DESFASOARA


CONTINUU
VOLUMUL MEDIU DE RESORBTIE LA UN ADULT
ESTE DE 0,3 ML/MIN
MECANISMELE DE REGLARE ALE RESORBTIEI
LCS DEPIND DE:

1) DIFERENTA DE PRESIUNE HIDROSTASTICA INTRE LCS


SUBARAHNOIDIAN SI SANGELE VENOS DIN SINUSURILE
DURALE CARE ESTE DE APROXIMATIV 30 MM H2O.
2) DIFERENTA DE PRESIUNE ONCOTICA DINTRE SANGELE
CIRCULANT VENOS SI LCS, CARE ESTE DE APROXIMATIV 25
MM H2O.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

RESORBTIA LCS

GRANULATIILE PACCHIONI SUNT


PRINCIPALUL SEDIU AL RESORBTIEI
LCS

O PARTE DIN LCS DRENEAZA PRIN RETEAUA LIMFATICA


EXTRACRANIANA, DE-A LUNGUL NERVILOR CRANIENI
I, II SI VIII
LCS DRENEAZA DE ASEMENEA SI PRIN SPATIUL LIMFATIC
DIN URECHEA INTERNA PRIN TEACA NERVULUI VIII
O ALTA PARTE DIN LCS DRENEAZA PRIN RETEAUA
LIMFATICA LA NIVEL VERTEBRAL PRIN TECILE
PERINEURALE ALE RADACINILOR NERVILOR SPINALI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI

HIDROCEFALIA ESTE REZULTATUL A


TREI MECANISME:
1) HIPERPRODUCTIA DE LCS
2) INSTALAREA UNUI OBSTACOL IN
CALEA SCURGERII LCS
3) APARITIA UNUI DEFICIT DE RESORBTIE
AL LCS PRIN CRESTEREA PRESIUNII
VENOASE LA NIVELUL SINUSURILOR
DURALE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI

CONSECINTA ACESTOR MECANISME


ESTE CRESTEREA PRESIUNII LCS
PENTRU A MENTINE ECHILIBRUL
INTRE DEBITUL DE SECRETIE SI
DEBITUL DE RESORBTIE
DILATATIA VENTRICULARA ESTE
CONSECINTA CRESTERII PRESIUNII
HIDROSTATICE A LCS

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI

1) HIPERPRODUCTIA DE LCS ESTE


CAUZATA DE TUMORI ALE PLEXURILOR
COROIDE ( PAPILOAME, CARCINOAME)
SAU HIPERVITAMINOZA A
2) OBSTACOLUL IN CALEA CIRCULATIEI
LCS ESTE CEA MAI FRECVENTA CAUZA DE
HIDROCEFALIE

OBSTACOLUL CAUZEAZA REZISTENTA LA SCURGERE A


LCS
CRESTE PROPORTIONAL PRESIUNEA LCS PENTRU A
MENTINE ACTIVA RESORBTIA SA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI

DUPA SEDIUL OBSTACOLULULUI


HIDROCEFALIA SE CLASIFICA IN
DOUA TIPURI:
1) HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA
2) HIDROCEFALIA COMUNICANTA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA

ESTE REPREZENTATA DE ORICE


AFECTIUNE CARE
RESTRICTIONEAZA FLUXUL DE LCS
IN SAU DIN SISTEMUL VENTRICULAR
LOCALIZAREA DILATATIEI ESTE IN
FUNCTIE DE SEDIUL OBSTACOLULUI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA

CAUZE:
1) MALFORMATII CONGENITALE
( stenoza de apeduct Sylvius, malformatia
Arnold-Chari)
2) PROCESE EXPANSIVE
3) AFECTIUNI HEMORAGICE SAU
INFECTIOASE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

HIDROCEFALIA COMUNICANTA

ESTE CAUZATA DE ORICE INTRERUPERE A


FLUXULUI LICHIDIAN DUPA IESIREA DIN
SISTEMUL VENTRICULAR
CAUZE:
1) OBSTRUCTIA CISTERNELOR
2) OBSTRUCTIA DE-A LUNGUL SPATIULUI
SUBARAHNOIDIAN
3) OBSTRUCTIA DE-A LUNGUL
GRANULATIILOR PACCHIONI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003
HIDROCEFALIA COMUNICANTA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE

ARE DREPT CONSECINTE:


1) CRESTEREA PRESIUNII VENOASE CORTICALE
CE DETERMINA O MARIRE A SECTORULUI
VASCULAR INTRACRANIAN
2) CRESTEREA PRESIUNII INTRACRANIENE LA
NIVEL SUFICIENT PENTRU MENTINEREA
SCURGERII LCS IMPOTRIVA GRADIENTULUI DE
PRESIUNE VENOASA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE

CAUZE ORGANICE:
1) TROMBOZA SINUSULUI SAGITAL
SUPERIOR
2) TROMBOZA VENELOR JUGULARE
SAU A VENEI CAVE SUPERIOARE
3) TUMORI CARE INVADEAZA
SINUSURILE VENOASE
4) ACONDROPLAZIA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE

CAUZE FUNCTIONALE:
1) MALFORMATII ARTERIO-VENOASE
CU FLUX MASIV
TABLOUL CLINIC AL HIDROCEFALIEI ESTE
INFLUENTAT NEGATIV DE:
CRESTEREA REZISTENTEI LA SCURGEREA
LCS
RAPIDITATEA INSTALARII
MODIFICARILOR HIDRODINAMICE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

EVOLUTIA HIDROCEFALIEI

DACA CUTIA CRANIANA ESTE NEDEFORMABILA,


DILATATIA VRENTRICULARA ESTE
CONTRACARATA DE CRESTEREA SECTORULUI
VASCULAR SI MARIREA PRESIUNII VENOASE
CORTICALE REZULTAND O SIMPTOMATOLOGIE
PSEUDOTUMORALA
DACA CRANIUL ESTE EXTENSIBIL, CRESTEREA
PRESIUNII ASUPRA SUTURILOR DETERMINA
MARIREA VOLUMULUI CRANIAN SI IMPLICIT A
SECTORULUI LICHIDIAN

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

EVOLUTIA HIDROCEFALIEI

PARCURGE 3 FAZE:
1) FAZA DE INITIERE
2) FAZA ACUTA
3) FAZA CRONICA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FAZA DE INITIERE

IN MOD NORMAL PRESIUNEA ESTE EGALA INTRE PERETII


VENTRICULILOR, PARENCHIMUL CEREBRAL SI SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN
DEZVOLTAREA UNUI OBSTACOL IN CALEA SCURGERII LCS
PERTURBA ACEST ECHILIBRU
LCS CONTINUA SA FIE SECRETAT, CRESCAND PRESIUNEA
INTRAVENTRICULARA IN AMONTE DE OBSTACOLSI
GRADIENTUL DE PRESIUNE DIN VENTRICULI SPRE
PARENCHIMUL CEREBRAL SI SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
DIN MOMENTUL APARITIEI ACESTUI GRADIENT, SE
GENEREAZA O FORTA CARE DETERMINA DILATATIA
VENTRICULILOR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FAZA ACUTA

PARENCHIMUL CEREBRAL SUFERA EFECTUL UNEI


SOLICITARI TANGENTIALE DE INTINDERE CE INDUCE
LEZIUNI MECANICE
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN SE MICSOREAZA SI SE
GOLESTE
CORTEXUL VINE IN CONTACT CU DURA MATER SI TABLIA
OSOASA
DILATEREA VENTRICULARA INCETEAZA
PRESIUNILE SE EGALIZEAZA, DAR LA VALOARE DIN CE IN
CE MAI MARE, PE MASURA CE LCS ESTE SECRETAT
IN FINAL SURVINE DECESUL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FAZA CRONICA

IN REALITATE MAJORITATEA HIDROCEFALIILOR


EVOLUEAZA SPRE DECES
CEL MAI FRECVENT EVOLUTIA TRECE PRINTR-UN STADIU
CRONIC
IN ACEASTA FAZA COEXISTA O PRESIUNE APARENT
NORMALA SI O DILATATIE VENTRICULARA
TRECEREA LA FAZA CRONIC IMPLICA ACTIUNEA
SIMULTANA A DOUA MECANISME:
1) DIMINUAREA SECRETIEI DE LCS CA O CONSECINTA A
PRESIUNII INTRACRANIENE CRESCUTE
2) CRESTEREA PROGRESIVA A CAPACITATILOR DE
RESORBTIE PRIN ACCENTUAREA RESORBTIEI
TRANSEPENDIMARE SI LA NIVELUL NERVILOR CRANIENI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

FAZA CRONICA

ACESTE MECANISME TIND SA READUCA PIC LA NIVEL NORMAL


GRADIENTUL DE PRESIUNE SE ANULEAZA SI HIDROCEFALIA SE
STABILIZEAZA DEVENIND ASIMPTOMATICA= VARIANTA
POZITIVA
VARIANTA NEGATIVA APARE ATUNCI CAND SIMPTOMATOLOGIA
CONTINUA SA SE AGRAVEZE
PIC ESTE NORMALA NUMAI APARENT
GRADIENTUL DE PRESIUNE TRANSEPENDIMAR PERSISTA, SI
CHIAR LA VALORI MICI, EL JOACA UN ROL ESENTIAL IN
MENTINEREA SAU AGRAVAREA DISTENSIEI VENTRICULARE
MODIFICAREA PRODUSA PARENCHIMULUI CEREBRAL
ALTEREAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE ACESTUIA, DUCAND
LA EXPANSIUNEA VENTRICULILOR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2003

IN ATROFIILE CEREBRALE SI PORENCEFALII


VOLUMUL LCS CRESTE ANORMAL
LCS UMPLE IN MOD PASIV GOLUL PRODUS DE
DISTRUGEREA PARENCHIMULUI CEREBRAL
ACESTE SITUATII NU SUNT CONSECINTA UNEI
TULBURARI A DINAMICII LCS SI NU
CONTUREAZA ENTITATI PATOLOGICE CARE FAC
PARTE DIN HIDROCEFALIE