Sunteți pe pagina 1din 57

Conf. Dr.

Mircea Gorgan
Copyright 2007

MENINGIOAME
PARASAGITALE
DE COASA SI DE
CONVEXITATE
CONF.UNIV. DR. MIRCEA GORGAN
MARTIE 2007

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CARACTERISTICI GENERALE
FRECVENTA: 14.3 19% DIN TUMORILE PRIMARE
INTRACRANIENE
INCIDENTA: VARFUL INCIDENTEI IN JURUL VIRSTEI DE 45 DE
ANI
RAPORTUL INTRE SEXE: F/M 1.8/1
1.5% DINTRE MENINGIOAME APAR LA COPII, DINTRE CARE 1924% SUNT DATORATE NEUROFIBROMATOZEI TIP I (von
RECKLINGHAUSEN)
DEZVOLTARE LENTA
LENTA, EXTRA
EXTRA-AXIALA,
AXIALA CU ORIGINEA LA
NIVELUL LEPTOMENINGELUI
TUMORI BINE DELIMITATE, NEINFILTRATIVE, PREDOMINANT
BENIGNE
1.7% SUNT HISTOLOGIC MALIGNE
CLINIC POT EVOLUA ASIMPTOMATIC
SUNT MULTIPLE IN 8% DIN CAZURI ASOCIATE BOLII von
RECKLINGHAUSEN

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

LOCALIZARE

PARASAGITAL: 20 22%, CU BAZA DE IMPLANTARE LA


NIVELUL SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR

COASA CREIERULUI: 8 9%, CU DEZVOLTARE UNI- SAU


BILATERALA

CONVEXITATE:
CO
V
: 15
5 20%
0%

APROAPE 50% INVADEAZA SINUSUL SAGITAL


SUPERIOR

TABLOU CLINIC
Conf. Dr. Mircea Gorgan
Copyright 2007

CEFALEE: MIGRENA ATIPICA UNILATERALA, DATORATA


UNUI MENINGIOM DEZVOLTAT IN CONTACT CU ARTERA
MENINGEE MIJLOCIE
J
HIC: MENINGIOM INTRAVENTRICULAR CU HIDROCEFALIE
DEFICIT NEUROLOGIC:
HEMIPLEGIE: BRAHIALA CRURALA
TULBURARI SENZITIVE:
SINDROM GERSTMANN ( LEZIUNE PARIETALA STINGA) AGNOZIE
DIGITALA, ACALCULIE, AGRAFIE, TULBURARI DE SCHEMA
CORPORALA
SINDROM ANTON-BABINSKI (LEZIUNE PARIETALA STINGA)
HEMIASOMATOGNOSIE, ANOSOGNOSIE

TULBURARI FAZICE
HEMIANOPSIE LATERALA OMONIMA
EPILEPSIE TARDIVA
SINDROM PSIHIATRIC FRONTAL
HIPEROSTOZA: TUMEFACTIA CALVARIEI

EXPLORARI COMPLEMENTARE
Conf. Dr. Mircea Gorgan
Copyright 2007

EEG: FOCAR DE UNDE LENTE


EXAMEN OFTALMOLOGIC: FUND DE OCHI, OCULO
OCULOMOTRICITATE
RADIOGRAFII DE CRANIU:
CALCIFICARI
MODIFICARI DE STRUCTURA OSOASA:
HIPEROSTOZA, OSTEOM, LACUNA, DISTRUGEREA
TABLIEI INTERNE
EXAMEN CT:
NATIV: IZODENS SAU USOR HIPERDENS
CONTRAST: HIPERDENS OMOGEN
MICROCALCIFICARI
PRECIZEAZA: DIMENSIUNEA TUMORII,
TOPOGRAFIA, BAZA DE IMPLANTARE,
HIPEROSTOZA EDEM PERITUMORAL,
HIPEROSTOZA,
PERITUMORAL EFECT DE
MASA, SISTEM VENTRICULAR SI CISTERNELE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

EXPLORARI COMPLEMENTARE
EXAMEN IRM:
T1 T2 NATIV: IZOINTENS
T1 GADOLINIUM: HIPERINTENS NEOMOGEN.
DEMONSTREAZA ( FATA DE EXAMENUL CT))
NECROZA, VASELE TUMORALE,
MICROCALCIFICARI INTRATUMORALE,
FORMATIUNI MICROCHISTICE
T2 GADOLINIUM
GADOLINIUM: EDEM PERILEZIONAL
ANGIOGRAFIA:
PEDICULII ARTERIALI AI INSERTIEI
PEDICULII CAPSULEI TUMORALE
BLUSH OMOGEN TARDIV
PERMEABILITATEA SINUSURILOR DUREI
PERMITE EMBOLIZAREA PEDICULILOR
ARTERIALI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM MALIGN
EMBOLIZAT

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CALCIFICARI IN MENINGIOAME DE
CONVEXITATE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOAME DE COASA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

SLS INVADAT TUMORAL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CIRCULATIE VENOASA
COLATERALA UNUI SLS
OCLUZIONAT

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE COASA-1/3
ANTERIOARA IRM CU CONTRAST
ANTERIOARA-IRM

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

LOCALIZARE CONVEXITARA
INALTA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MALIGNITATE SI CALCIFICARI
EXTENSIVE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE TEASC
HEROPHYL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM MALIGN
RECIDIVAT

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM ATIPIC DE COASA


1/3 MEDIE, RECIDIVAT, CU
OCLUZIA SLS
IRM SI ANGIO IRM
RM preop.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE COASA 1/3


POSTERIOARA CU INVAZIA SLS- CT CU
CONTRAST

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE COASA 1/3 POSTERIOARA,


IRM CU CONTRAST SI ANGIOGRAFIE CU
TIMP VENOS

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE CONVEXITATE FRONTALA


CT CU CONTRAST SI RECONSTRUCTIE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE CONVEXITATE PARIETOOCCIPITAL DREPT- CT CU CONTRAST SI


RECONSTRUCTIE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR
PARASAGITALE SI DE COASA
criteriul topografic
ANTERIOR: ETMOID SUTURA CORONALA ( 30%);
SIMPTOMATOLOGIE: CEFALEE SI
TULBURARI PSIHICE
MIJLOCIU: SUTURA CORONALA SUTURA
LAMBDOIDA (50%)
SIMPTOMATOLOGIE: CRIZE
JACKSONIENE, MONOPLEGIE, CRIZE
SENZITIVO-MOTORII IN PICIORUL
CONTRALATERAL
POSTERIOR: SUTURA LAMBDOIDA TEASCUL
HEROPHIL
(20%)
SIMPTOMATOLOGIE: CEFALEE,
CEFALEE
TULBURARI DE VEDERE, CRIZE
EPILEPTICE FOCALE, TULBURARI
PSIHICE.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR
PARASAGITALE SI DE COASA
CRITERIUL HISTOPATOLOGIC

MENINGOTELIOMATOS
VARIANTA ANGIOMATOASA
FIBROS SAU FIBROBLASTIC
TRANZITIONAL
ALTE VARIANTE ((POT FI ASOCIATE ORICAREI
CATEGORII DE MAI SUS):
1. MICROCHISTIC
2.
PSAMOMATOS
3. MIXOMATOS
4. XANTOMATOS
5. LIPOMATOS
6. GRANULAR
7. SECRETOR
8.CONDROBLASTIC
9. OSTEOBLASTIC
10. MELANOTIC

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR
PARASAGITALE SI DE COASA
CRITERIUL HISTOPATOLOGIC
ANGIOBLASTIC: HEMANGIOPERICITOM (
HISTOLOGIC
SIMILAR
HEMANGIOBLASTOMULUI) POATE DA
HEMANGIOBLASTOMULUI).
METASTAZE
ATIPIC: ACTIVITATE MITOTICA,
HIPERCELULARITATE ARII DE NECROZA,
HIPERCELULARITATE,
NECROZA CELULE
GIGANTE
MALIGN: FRECVENTE MITOZE, INFILTREAZA
CORTEXUL RECIDIVA RAPIDA DUPA EXEREZA
CORTEXUL,
APARENT TOTALA, FRECVENT LA TINERI, POATE DA
METASTAZE
ANAPLASTIC
PAPILAR
SARCOMATOS

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CLASIFICAREA WHO
GRADUL I, BENIGN ((90%),RISC
)
SCAZUT DE
RECURENTA SAU RECRESTERE AGRESIVA
MENINGIOM MENINGOTELIAL, FIBROS,
TRANZITIONAL, PSAMOMATOS, ANGIOMATOS,
MICROCHISTIC,SECRETOR, LIMFOPASMOCITAR,
METAPLAZIC
GRADUL II, ATIPIC(5-7%) RISC CRESCUT DE
RECURENTA SAU DE COMPORTAMENT AGRESIV
MENINGIOAME ATIPICE,
ATIPICE CU CELULE CLARE,
CLARE
MENINGIOAME CORDOIDE
GRADUL III, ANAPLAZICE (3-5%), RISC MAJOR DE
RECURENTA SI EVOLUTIE AGRESIVA
MENINGIOAME RABDOIDE, PAPILARE, MALIGNE SAU
ORICE ALT TIP DE MENINGIOM CU INVAZIA
CREIERULUI
MENINGIOAMELE ANAPLAZIE POT DA IN SITUATII
RARE METASTAZE IN ALTE ORGANE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

ASPECTE CAUZALE SI
GENETICE

TRAUMATISMELE, VIRUSURILE, IRADIEREA SCALPULUI PENTRU


TINEA CAPITIS
IRADIEREA CRANIULUI PENTRU ALTE CAUZE.
CAUZE GENETICE

CEA MAI FRECVENTA MODIFICARE ESTE PIERDEREA GENEI NF2


DE PE CROMOZOMUL 22q. ESTE NUMITA GENA TUMORALA
SUPRESOARE MERLIN

OCUSU G
GENEI PENTRU
U MENINGIOAME
GO
NU
U ESTE
S
ACELASI,
C
S , DAR
LOCUSUL
ESTE APROPIAT DE GENA PENTRU NEUROFIBROMATOZA

PESTE 60% DIN MENINGIOAMELE SPORADICE PREZINTA MUTATII


ALE GENEI NF2.
ALTE PIERDERI CROMOZOMIALE : 1p, 3p, 6q, and 14q.

PIERDEREA CROMOZOMULUI 10 SE ASOCIAZA CU CRESTEREA


GRADULUI TUMORAL, SCURAREA TIMPULUI PANA LA
RECURENTA SI SCURTAREA SUPRAVIETUIRII

PROGRESIA TUMORII CATREA MALIGNITATE SE ASOCIAZA CU


ALTERAREA CROMOZOMULUI 17q

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

ASPECTE GENETICE

EVENIMENTE ASOCIATE CU GRADUL CRESCUT DE


MALIGNITATE AL MENINGIOAMELOR:
MENINGIOAMELOR
PIERDEREA GENEI SUPRESOARE A CANCERULUI
PULMONAR-TSLC-1
PIERDEREA RECEPTORILOR PENTRU PROGRESTERON
CRESTEREA EXPRESIEI CICLOOXIGENAZEI SI ORNITIN
DECARBOXILAZEI
MONOZOMIA CROMIZOMULUI 7 DIN MENINGIOAMELE
APARUTE DUPA IRADIERE
POTENTIALUL INVAZIV SE REFLECTA IN RAPORTUL
DINTRE METALOPROTEINAZELE MATRICEALE SI
INHIBITORII TISULARI AI ACESTORA : MMPs, TIMPs.
CEA MAI FRECVENTA ANOMALIE GENETICA IN
MENINGIOAME ESTE PIERDEREA BRATULUI LUNG AL
CROMOZOMULUI 22
ASOCIATIA DINTRE PREZENTA IN EXCES A HORMONILOR
ANDROGENI, ESTROGENI, PROGRESTERON SI A
RECEPTORILOR PENTRU ACESTIA DIN MENINGIOAME NU
A FOST INCA ELUCIDATA CA RELATIE CAUZALA IN
APARITIA MENINGIOAMELOR.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

PRECIZARI
IMUNOHISTOCHIMICE
EMA- ANTIGENUL DE MEMBRANA
EPITELIALA-POZITIV IN 80% DIN CAZURI
ANTICORPI ANTI-Leu 7 NEGATIV
GFAP
PROTEINA FIBRILARA GLIALA ACIDA GFAP
NEGATIVA
RECEPTORI PENTRU PROGRESTERON
POZITIV
RECEPTORI PENTRU SOMATOSTATINA
POZITIV
MARKERI DE MALIGNITATE
INDEXUL CRESCUT DE MARCARE CU
BROMO-DEZOXIURIDINA (BudR)
ANTIGENUL DE PROLIFERARE
NUCLEARA(PCNA) CELULARA POZITIV

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

VASCULARIZATIA MENINGIOAMELOR

APORT SANGUIN DUBLU:

PRIN PEDICULUL DE INSERTIE ( BAZA DE


IMPLANTARE)
ARTERELE MENINGEE ( CAROTIDA
EXTERNA)
ARTERELE ETMOIDALE ( CAROTIDA
INTERNA))
SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR
PRIN PEDICULII VASCULARI AI CAPSULEI
TUMORALE
ARTERELE CORTICALE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE COASA TREIME MEDIE, CU


INVAZIA SLSSLS IRM SI FLEBOGRAFIE IRM

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

ANGIOGRAFIE CAROTIDA EXTERNA STANGA


PENTRU MENIGIOM DE CONVEXITATE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

ANGIOGRAFIE CAROTIDIANA DREAPTA PENTRU


MENINGIOM DE COASA,
COASA TREIME MEDIE

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS ESTE RESTRANS LA MEDICATIA


PREOPERATORIE.
CORTICOSTEROIZII FOLOSITI CURENT PRE SI POSTOPERATOR
SCAD CONSIDERABIL MORTALITATEA SI MORBIDITATEA
ASOCIATE CU REZECTIA MENINGIOAMELOR
MEDICATIA ANTICRITICA SE FOLOSESTE IN LOCALIZARILE
SUPRATENTORIALE SI NU SE INTRERUPE CEL PUTIN 3 LUNI
POSTOPERATOR

CHEMOTERAPIA CURENTA NU A DAT REZULTATE FAVORABILE,


SE FOLOSESTE IN SITUATII EXTREME CAND BOALA SCAPA DE
SUB CONTROLUL CHIRURGICAL SI AL RADIOTERAPIEI
PRINCIPALELE DROGURI FOLOSITE SUNT: TEMODALUL,
HIDROXIUREEA, ANTIPROGRESTATIVE DE SINTEZA (RU-486) SI
INTERFERONUL ALFA ULTIMELE 3 DROGURI NU AU DAT
REZULTATE SATISFACATOARE SE AFLA IN STUDIU IRINOTECANCPT 11 DAR FARA REZULTATE INCURAJATOARE
CPT-11
COMBINATIA DE INTERFERON SI 5-FLUOROURACIL ACTIONEAZA
SINERGIC IN CULTURILE CELULARE PENTRU INHIBAREA
PROLIFERARII SI NECESITA STUDII SUPLIMENTARE
MENINGIOAMELE CRESC LENT SI AU O RATA MITOTICA
SCAZUTA, CA URMARE BENEFICIILE CLINICE RAPORTATE IN
LITERATURA DUPA CHIMIO SAU RADIOTERAPIE NU AU FOST
INCA CONFIRMATE PRIN TRIALURI RANDOMIZATE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
MENINGIOAMELOR PARASAGITALE SI
DE COASA
TRATAMENTUL CHIRURGICAL:
CLASIFICAREA SIMPSON (CALITATEA EXEREZEI)
GRADUL I: EXEREZA MACROSCOPICA
COMPLETA INTERESIND SI BAZA DURALA DE
COMPLETA,
INSERTIE SI EVENTUAL ZONA DE INVAZIE
OSOASA
GRADUL II: EXEREZA MACROSCOPICA
COMPLETA SI COAGULAREA INSERTIEI
DURALE
GRADUL III: EXEREZA COMPLETA
MACROSCOPICA FARA COAGULAREA
INSERTIEI DURALE SI FARA REZECTIA OSULUI
INVADAT
GRADUL IV: EXEREZA INCOMPLETA
GRADUL V: SIMPLA BIOPSIE

CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR
PARASAGIRALE - SINDOU
Conf. Dr. Mircea Gorgan
Copyright 2007

TIPUL I: MENINGIOM ATASAT IN AFARA PERETELUI


SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR
ATITUDINE CHIRURGICALA: TUMORA SE REZECA SI
BAZA ARAHNOIDIANA SE COAGULEAZA, DURA
SINUSULUI SAGITAL RAMANAND INDEMNA
TIPUL II: RECESUL LATERAL AL SINUSULUI SAGITAL
SUPERIOR ESTE INVADAT TUMORAL
ATITUDINE CHIRURGICALA: FRAGMENTUL TUMORAL
INTRASINUSAL ESTE REZECAT SI DEFICITUL DURAL
REPARAT PRIN SUTURA SIMPLA SAU PETIC DIN DURADURA
MATER, FASCIA TEMPORALA, PERIOST SAU FASCIA
LATA
TIPUL III: INTREGUL PERETE LATERAL AL SINUSULUI
SAGITAL ESTE INVADAT
ATITUDINE CHIRURGICALA: PERETELE DURAL
INFILTRAT ESTE REZECAT CU TUMORA SI REPARAREA
DEFECTULUI DURAL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR
PARASAGIRALE - SINDOU
Conf. Dr. Mircea Gorgan
Copyright 2007

TIPUL IV: PERETELE LATERAL SI LUMENUL SINUSULUI

SAGITAL SUPERIOR SUNT INVADATE; SINUSUL ESTE


PATENT
ATITUDINE CHIRURGICALA: SE REFACE SINUSUL PRIN
RECONSTRUCTIE SAU SE PRACTICA BY-PASS
TIPUL V: SINUSUL SAGITAL SUPERIOR ESTE COMPLET
OCLUZIONAT DAR PERETELE DURAL CONTRALATERAL
OCLUZIONAT,
NU ESTE INVADAT
TIPUL VI: SINUSUL SAGITAL SUPERIOR ESTE OBTURAT SI
AMBII PERETI DURALI INFILTRATI TUMORAL
ATITUDINE CHIRURGICALA (PENTRU TIPUL V SI VI):
REZECTIE SI BY-PASS TERMINO-LATERAL CU VENA
SAFENA AUTOLOGA ( IN ALT TIMP OPERATOR, DUPA
EXTIRPAREA TUMORII) SI 12
12-14
14 ZILE HEPARINA
PENTRU MENINGIOAMELE 1/3 POSTERIOARA A
SINUSULUI SAGITAL SAU CU INVADAREA TEASCULUI
HEROPHIL SAU SINUS LATERAL, SACRIFICAREA
PORTIUNII INVADATE TREBUIE PRECEDATA DE UN BYPASS SINUS-JUGULAR

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

PRINCIPIILE REZECTIEI
PLANIFICAREA CORECTA A INCIZIEI LA SCALP
SI A VOLETULUI
REZECTIA OSULUI HIPEROSTOTIC
ABLAREA DURERI INFILTRATE TUMORAL
(INCLUSIV DURAL TAIL) SI PLASTIE DURALA
DURAL TAIL EVIDENTA PE IRM ESTE BINE SA
FIE REZECATA DESI NU INTOTDEAUNA ESTE
INFILTRATA TUMORAL
PLASTIA DURALA SE PREFERA A FI FACUTA CU
MATERIAL AUTOLOG- FASCIA LATA,,
PERICRANIU, SAU DACA NU ESTE POSIBIL CU
SUBSTITUENTE DURALE
ESTE PREFERABIL CA OPERATIA SA INCEAPA CU
COAGULAREA ARTERELOR NUTRITIVE ALE
MENINGIOMULUI

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

REZECTIA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

STRATEGIA CHIRURGICALA
MENINGIOAMELE DE COVEXITATE
INCIZIA SCALPULUI SI DESCHIDEREA CRANIULU
POT FI FOARTE SANGEROASE DATORITA
HIPERTROFIEI VASELOR PROVENITE DIN CAROTIDA
EXTERNA
TUMORA POATE ERODA OSUL SI DURA SI POATE
APARE CHIAR SUB SCALP
VASELE DURALE TREBUIE COAGULATE SI
SECTIONATE INAINTE DE DESCHIDEREA DUREI
PENTRU A SCADE VASCULARIZATIA TUMORII
TUMORA SE REZECA DIN PARENCHIMUL CEREBRAL
PRIN PLANUL DE CLIVAJ REPREZENTAT DE
ARAHNOIDA
ACESTE STRAT POATE SA FIE INCOMPLET PE
TOATA CIRCUMFERINTA TUMORII. IN ACESTE
SITUATII SEPARAREA TUMORII FATA DE CREIR
POATE FI DIFICILA

STRATEGIA CHIRURGICALA
Conf. Dr. Mircea Gorgan
Copyright 2007

MENINGIOAMELE DE COVEXITATE
CU EXCEPTIA SITUATIEI CAND TUMORA ESTE
MICA SI SE POATE SCOATE INTREAGA,
INTREAGA
STRATEGIA DE EXCIZIE ESTE CEA PRIN
FRAGMENTARE SI DISECTIE BLANDA DIN
TESUTUL CEREBRAL DIN JUR, DE PREFERINTA
PRIN PLANUL ARAHNOIDIAN DE CLIVAJ
PLASAREA DE TAMPOANE CIRCULAR, PERMITE
DISECTIA PROGRESIVA SI CONSTANTA CA SI
MENTINEREA PLANULUI DE CLIVAJ PANA LA
SFARSITUL REZECTIEI
SUPRAFATA TUMORII SE COAGULEAZA
CONSTANT, MODALITATE PRIN CARE VOLUMUL
TUMORII SE MICSOREAZA SI PERMITE O
DISECTIE ADECVATA
LA SFARSITUL INTERVENTIEI SE PRACTICA
PLASTIA DURALA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

MENINGIOM DE CONVEXITATE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

STRATEGIA CHIRURGICALA

MENINGIOAMELE PARASAGITALE
ACESTE TUMORI APAR PE CONVEXITATE SI INVADEAZA
SLS PRIN EXTENSIE MEDIALA, SAU POT PROVENI DIN
FALX SI POT INVADA SINUSUL PRIN EXTENSIE
SUPERIOARA
PRIMUL GRUP
G
ESTE
S
MAI ACCESIBIL
CC S
DE TRATAT
CHIRURGICAL DATORITA LOCALIZARII MAI
SUPERFICIALE
CEA MAI GREA DECIZIE ATUNCI CAND SLS ESTE INVADAT
ESTE LEGATA DE CEEA CE SE FACE CU SINUSUL!
IRM NU ESTE INCA SUFICIENT DE SENSIBIL PENTRU A
PUTEA APRECIA DACA SLS ESTE SAU NU COMPLET
OCLUZIONAT, DE ACCEEA ESTE DE PREFERAT O
ANGIOGRAFIE CU TIMP VENOS
OCLUZIA COMPLETA A SLS POATE FI URMATA DE
LIGATURA CAPETELOR SI DE REZECTIE
SE ACORDA O ATENTIE DEOSEBITA CONSERVARII
VENELOR DISPUSE ANTERIOR SI POATERIOR DE TUMORA
DEOARECE ACESTE CONFERA CIRCULATIA COLATERALA
CRUCIALA PREVENIRII UNUI INFARCT VENOS
ACESTE VENE TREBUIE CONSERVATE CU ORICE PRET

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

STRATEGIA CHIRURGICALA

MENINGIOAMELE PARASAGITALE
DACA SINUSUL ESTE INVADAT PARTIAL , DECIZIA DE
SECTIONARE DEPINDE DE LOCALIZAREA SEGMENTULUI
AFECTAT
TREIMEA ANTERIOARA A SLS POATE FI SACRIFICATA
FARA IMPEDIMENTE
TREIMEA MEDIE SECTIONATA ESTE URMATA
INCONSTANT DE CONSECINTE NEUROLOGICE
TREIMEA POSTERIOARA NU TREBUIE NICIODATA
SACRIFICATA
UNII AUTORI PREFERA REZECTIA PORTIUNII DE SINUS
AFECTAT SI RECONSTRUCTIA LUI PRINTR-O GREFA
ALTII PREFERA SA LASE PE LOC O PORTIUNE DE TUMORA
SI SA AVERTIZEZE PACIENTUL CA ESTE POSIBILA O ALTA
OPERATIE CANDVA, IN CAZUL UNEI RECIDIVE!
NU SE RECOMANDA ASUMAREA UNOR RISCURI
NEUROLOGICE NEJUSTIFICATE PRIN REZECTIA
SINUSULUI
DACA ACESTA ESTE AFECTAT PROGRESIV DE CATRE
TUMORA , CIRCULATIA COLATERALA ARE SUFICIENT
TIMP SA SE DEZVOLTE SI SA OFERE UN DRENAJ VENOS
SATISFACATOR PRIN VENELE PARASAGITALE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

REZECTE SIMPSON I IN MENINGIOM DE


COASA TREIME MEDIE RECIDIVAT (SINDOU
(
VI)

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RECONSTRUCTIA SLS
1)DEFECT DURAL MICMIC SE INCHIDE
DEFECTUL PRIN SUTURA CU FIRE
SEPARATE
2)DEFECT PE UN PERETE PLUS APLICAREA
UNUI PETEC DURAL- SE ACOPERA
DEFECTUL CU UN PETEC DURAL CROIT
ANTERIOR.
PETECUL SE SUTUREAZA CU FIRE SEPARATE SAU
IN 8, CU FIRE CARE INCRUCISEAZA LINIA
MEDIANA SI MENTIN PETECUL COMPRESIV PE
DEFECT

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

REPARAREA CU PETEC DURAL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RECONSTRUCTIA SLS
3)DEFECT DURAL MARE
MARE-LEZAREA
LEZAREA A 11-2-3
2 3 PERETI
PERETISE COMPRIMA DIGITAL SINUSUL, SE SECTIONEAZA
SI SE INTRODUCE IN AMONTE SI AVAL DE DEFECT
UN TUB DE POLIETILENA PRINS CU 2 FIRE LA
SINUS PENTRU A NU FI ANTRENAT DE FLUX (SAU
UN SUNT CU BALONASE LA CAPETE).
SE EXCIZEAZA PERETII SINUSALI AFECTATI SI SE
TRECE LA RECONSTRUCTIE.
SE CROIESC PETICE DURALE PENTRU FIECARE
PERETE IN PARTE.
PARTE
SE REFAC MAI INTAI PERETII LATERALI, APOI
PERETELE SUPERIOR.INAINTE DE ULTIMELE FIRE SE
EXTRAGE SUNTUL

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RECONSTRUCTIA SLS
4) AFECTARE DE SLS + O VENA MARE DE
DRENAJ CORTICAL
DUPA EXCIZIA SINUSULUI AFECTAT SE
FACE RECONSTRUCTIA ACESTUIA CU UN
FRAGMENT DE VENA SAFENA CARE ARE
UN RAM COLATERAL.
TRUNCHIUL PRINCIPAL AL VENEI SE COASE
TERMINOTERMINAL LA CAPETELE
SINUSULUI,, IAR CAPATUL COLATERAL SE
SUTUREAZA TERMINO-TERMINAL LA VENA
CORTICALA.
SE ANCOREAZA MONTAJUL LA DURA
PENTRU A PREVENI COLAPSUL.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

REPARAREA CU GREFA
VENOASA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RECONSTRUCTIA SLS
5) SLS OCLUZIONAT DAR CU
CIRCULATIE COLATERALA DOVEDITA
PREOPERATOR DE FLEBOGRAFIE
SE EXCIZEAZA SI SE SUPRIMA PORTIUNEA
DE SLS CARE ESTE AFECTATA,
AFECTATA CAPETELE
LIBERE SE COS CIRCULAR SAU IN T SI NU
ESTE NECESARA RECONSTRUCTIA

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RADIOTERAPIA
ESTE FOLOSITA CA TERAPIE ADJUVANTA PENTRU
MENINGIOAMELE INCOMPLET REZECATE, PENTRU
TUMORILE RECURENTE SAU CELE CU GRAD MARE
DE MALIGNITATE
POATE FI FOLOSITA SI CA PRIMA INTENTIE DE
TRATAMENT PENTRU MENINGIOAME DE NERV
OPTIC SAU TUMORI NEREZECABILE
RADIOTERAPIA STEREOTAXICA OFERA UN
CONTROL LOCAL EXCELENT AL TUMORII CU
MINIMA TOXICITATE
SE FOLOSESTE PENTRU TUMORI MICI SUB 3 CM
DIAMETRU , SI PENTRU LEZIUNI REZIDUALE LA
CARE O NOUA REZECTIE PRESUPUNE RISCURI
MAJORE DE MORBIDITATE
STRATEGIA SE ADOPTA MAI ALES PENTRU
MENINGIOAME DE BAZA DE CRANIU SAU DE SINUS
CAVERNOS, CU SCOPUL DE A PREVENI PROGRESIA
TUMORALA
STUDII RECENTE AU ARATAT O RATA DE CONTROL
A TUMORII DE 94% DUPA 103 LUNI.

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RADIOTERAPIA
RADIOTERAPIA IN MENINGIOAMELE
MALIGNE SE APLICA IN DOZE ZILNICE
PANA LA UN TOTAL DE 50-60 GY
American journal of clinical oncology

REZECTIA COMPLETA URMATA DE


RADIOTERAPIE ADJUVANTA ESTE
CRUCIALA PENTRU CONTROLUL PE
TERMEN LUNGAL EVOLUTIEI ACESTOR
MENINGIOAME MALIGNE

Conf. Dr. Mircea Gorgan


Copyright 2007

RECURENTA

RATA GENERALA LOCALA DE RECURENTA PENTRU


MENINGIOAME VARIAZA DE LA 8 LA 20% LA 10 ANI,
ANI
IMPUNAND O NOUA OPERATIE SAU RADIOTERAPIE
RATA DE RECURENTA PENTRU MENINGIOAMELE
REZECATE PARTIAL VARIAZA DE LA 29 LA 55% LA 10 ANI
RATA DE CO
CONTROL
O LOCAL
OC
IN MENINGIOAME
GO
DUPA
RADIOTERAPIE ESTE DE 87% LA 15 ANI
MENINGIOAMELE AGRESIVE SUNT DIN CE IN CE MAI
FRECVENT IRADIATE POSTOPERATOR. CU TOATE
ACESTEA RATA DE CONTROL LOCAL SCADE LA 54 %
MENINGIOAMELE MALIGNE CARE REPREZINTA CIRCA 12%
DIN TOTALUL MENINGIOAMELOR TREBUIE TRATATE
AGRESIV CHIRURGICAL SI APOI IRADIATE.
PROGNOSTICUL PENTRU ACESTI PACIENTI ESTE PROST
IAR SUPRAVIETUIREA LA 5 ANI ATINGE DOAR 34%
MENINGIOAMELE NEREZECABILE RASPUND RAREORI LA
ANTIPROGESTATIVE SI/SAU HIDROXIUREE, TRIALURILE
CLINICE DE PANA ACUM NU AU DEMONSTRAT
EFICACITATEA ACESTOR TRATAMENTE!