Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Transporturi
An universitar: 2013-2014
PROIECT AUTOMOBILE I
Partea I
1. Alegerea unui numar adecvat de modele similare de automobile (minim 5), analiza
particularitatilor lor constructive si a principalelor caracteristici dimensionale, masice si
energetice. Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta conform cerintelor temei.
2. Studiul organizarii generale si a formei constructive pentru automobilul impus prin
tema.
2.1. Determinarea principalilor parametrii dimensionali si masici ai automobilului
precum si a subansamblelor acestuia.
2.2. Determinarea formei si a dimensiunilor spatiului util, inclusiv a interiorului
postului de conducere.
2.3. Intocmirea schitei de organizare generala.
2.4. Determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului, atat la sarcina utila
nula, cat si la sarcina utila maxima constructiva. Determinarea incarcarilor statice la punti si
ai parametrilor ce definesc capacitatea de trecere si stabilirea longitudinala a automobilului
in stransa legatura cu panta maxima impusa prin tema.
2.5. Alegerea anvelopelor si a jantelor.
3. Determinarea coeficientului de rezistenta la rulare a pneurilor, a coeficientului de
rezistenta a aerului, a ariei sectiunii transversale maxime si a randamentului transmisiei.
4. Determinarea rezistentelor la inaintare si a puterilor corespunzatoare in functie de
viteza automobilului.
5. Predeterminarea caracteristicilor de turatie la sarcina totala a motoorului din conditia
de viteza maxima in palier, alegerea motorului si precizarea principalilor parametrii ai
motorului ales.
6. Predeterminarea si definitivarea raportului de transmitere al transmisiei principale,
predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte de schimbare a vitezei.
Partea II
1.Studiul tehnic al solutiilor constructive posibile pentru ambreiaj si alegerea variantei ce se va
proiecta
2. Calculul de dimensionare si verificare a garniturilor de frecare ale ambreiajului.
3. Calculul si proiectarea principalelor componente ale ambreiajului, arcuri de presiune, disc de
presiune, disc condus, arbore ambreiaj, elemente de fixare si de ghidare.
4. Calculul si proiectarea sistemului de actionare al ambreiajului.
M4: Mercedes Atego 1018 L: autocamion, 4x2, masa utila 6203 kg, viteza maxima in palier
121 km/h, panta maxima 30.2%
M5: MAN TGL 10.220: autocamion, 4x2, masa utila 6520 kg, panta maxima 33%
M6: MITSUBISHI FUSO CANTER 4P10-T4: autocamion, 4x2, masa utila 6000kg, viteza
maxima in palier 134 km/h, panta maxima 33%
Tipul
transmisiei
Tipul suspensiei
Fata
Spate
M1
Manuala cu
6 rapoarte
Mecanica
Mecanica
M2
Automata
cu 6
rapoarte
Mecanica
Pneumatica
M3
Manuala cu
5 rapoarte
Mecanica
Mecanica
Mecanica
Pneumatica
Mecanica
Mecanica
Mecanica
cu arcuri
lamelare
Mecanica
cu arcuri
semielipitce
M4
M5
M6
Automata
cu 8
rapoarte
Automata
cu 6
rapoarte
AMT* cu 5
rapoarte
Sistemul de
franare
Electropneumatic pe
discuri, cu 2
circuite
independente,
gestionat
electronic de
SFE**
Hidro-pneumatic
cu 2 circuite pe
discuri
Electropneumatic cu
discuri ventilate
cu 2 circuite
independente
Electropneumatic cu
discuri
Electropneumatic cu
discuri ventilate
Electro-hidraulic
pe discuri cu 2
circuite
independente
Tipul
anvelopelor
Rezervor
combustibil
[litri]
225/75R17.5
80
215/75R17.5
115
235/75R17,5
123
235/75R17,5
120
235/75R17,5
150
205/85R16
117/115
100
Astfel, in Tabelul 1.1 se pot observa ca automobilele alese dispun atat de transmisii
automate, cat si de transmisii manuale in 5, 6 sau 8 trepte de viteza(se prefera transmisii
manuale pentru distributie pe trasee lungi unde nu sunt necesare multe opriri si porniri sau
efectuarea unui numar ridicat de manevre).
Suspensiile mecanice sunt formate din arcuri lamelare parabolice(care pot fi si
ranforsate), amortizoare telescopice si bara stabilizatoare, iar cele pneumatice au in
componenta 2 perne de aer. La modelele alese predomina suspensiile mecanice, cele
pneumatice folosindu-se in numar redus doar la puntea spate.
In cazul franarii se observa ca ponderea cea mai mare o are franarea electropneumatica, dar exista si solutii de franare electro-hidraulica sau franare hidro-pneumatica.
6
Dimensiuni de gabarit
Dimensiuni care reflecta organizarea autov.
Lungimea Latimea Inaltimea
Consola Consola
totala,
totala,
totala,
Ampatamentul, Ecartamentul
fata ,
spate,
L
l
H
L
fata, E1
C1
C2
7300
6792
6700
6624
6817
6685
2234
2200
2250
2295
2300
1995
2627
2562
2500
2652
2563
2180
3800
3690
3550
3620
3600
3850
1826
1835
-
1275
1272
1270
1292
1140
2225
1830
1870
1925
1695
In Tabelul 1.2 se constata ca lungimile totale ale modelelor sunt cuprinse intre
7300mm (M1) si 6624mm (M4) valorile intermediare concentrandu-se in jurul valorii de
6700mm, latimile totale intre 2300mm (M5) si 1995mm (M6) ca valoare medie fiind
2250mm, iar inaltimile totale intre 2652mm(M4) si 2180(M6) celelate modele avand inaltimi
in jurul valorii de 2550mm.
Ampatamentele variaza intre valoarea maxima de 3850mm (M6) si valoarea minima de
3550mm (M3), media fiind 3650mm. Valorile gasite pentru ecartament se concentreaza in
jurul a 1830mm.
In cazul consolelor s-au constatat o concentrare in jurul valorii de 1270 pentru consola
fata, iar pentru consola spate diferite valori cuprinse intre 2225mm (M1) si 1695mm (M6).
In scopul evidentierii diferentelor reduse de dimensiuni intre modelele alese s-a
intocmit urmatorul grafic.
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
M1
M2
M3
M4
M5
M6
L
E1
C1
C2
(1.1)
Pentru a putea compara modelele alese, din punct de vedere al utilizarii rationale a
materialelor in constructia lor, am identificat coeficientul de tara, , care, conform[1] este
definit ca fiind raportul dintre masa proprie a autovehiculului si masa utila nominala:
[-]
(1.2)
Se observa ca autocamionul cu masa proprie cea mai mare este M4(4297kg), iar cel cu
masa proprie cea mai mica M6(2240kg). Sarcina utila cu care poate fi incarcat autovehiculul
este maxima in cazul autovehiculului M3(6453kg) si minima pentru M6(6000kg). Astfel masa
totala se concentreaza in jurul valorii de 10000kg, la o diferenta sesizabila situandu-se M6 cu
o masa totala de 8240kg.
S-au folosit notatiile: m1 pentru a caracteriza cantitatea din masa totala care ii revine
puntii fata atat in kg, cat si in procente, m10 reprezinta cantitatea din masa proprie care ii
revine puntii fata. Identic s-a facut notatia pentru puntea spate.
Pentru a contura repartitia maselor pe punti se prezinta urmatoarea diagrama( Fig. 1.9)
in care se poate observa ca atat pentru puntea fata, cat si pentru puntea spate, fie ca este
vorba despre autovehicul descarcat sau incarcat, si facand abstractie de modelul M6 ale
carui valori sunt vizibil reduse in comparatie cu celelalte modele similare, diferentele din
valorile maxime si valorile minime sunt mici ceea ce accentueaza asemanarea dintre
autocamioane.
m20
[%]
28,8
28,7
29,9
30,8
29,0
30,4
7000
6000
5000
M1
M2
4000
M3
3000
M4
M5
2000
M6
1000
0
m
60
50
40
30
20
10
0
2000
2250
2500
2750
3000
3250
3500
3750
4000
4250
10
4500
Coeficientul de tara minim are valoarea 0.37 (M1), iar cel maxim este de 0.69 (M4),
variatia acestuia fiind reprezentata in graficul de mai jos.
0.80
0.70
0.60
0.50
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
5950 6000 6050 6100 6150 6200 6250 6300 6350 6400 6450 6500
Masa utila nominala [kg]
11
Pmax
[kW]
136
160
103
130
162
110
nP
[rot/min]
2300
2700
1900
2200
2300
2840-3500
Mmax
[Nm]
663
680
550
750
850
370
nM
[rot/min]
1200-1700
1200-2100
1200-1700
1200-1600
1300-1800
1350-2840
Psp
[kW/t]
13.6
16
10.3
12.4
16.2
13.3
Din Tabelul 1.5 se poate observa ca puterea efectiva maxima este cuprinsa intre
valoarea maxima de 162kw (M5) si valoarea minima de 103kW(M3). Momentul efectiv
maxim are cea mai mare valoare pentru M5(850Nm), iar cea mai mica pentru M6(370Nm).
Turatiile la care se obtine puteri maxime au valori cuprinse intre 1900 rot/min si 3500
rot/min. Intervalele de turatii la care se dezvolta momente maxime au limita inferioara
concentrata in jurul valorii de 1200 rot/min, iar limita superioara poate avea valori cuprinse
intre 1600 rot/min si 2840 rot/min.
Puterea specifica este maxima pentru M5(16.2 kw/tona) si minima pentru M3(10.3
kw/tona).
Variatia puterii maxime in functie de turatie se poate observa in diagrama urmatoare:
Putere maxima [kW]
200
150
100
50
0
1000
1500
2000
2500
3000
3500
In Fig 1.12 se observa o parabola care prezinta cresteri ale puterii pentru
autocamioanele M3, M4, M1 si M5 pana la turatii de 2500 rot/mim ,iar apoi o scadere
pentru modelele M2 si M6 pana la turatia de 3000rot/min.
Variatia momentului maxim in functie de valoarea maxima din intervalul de turatie se
contureaza cu ajutorul urmatoarei diagrame:
900
Moment maxim [Nm]
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1000
1250
1500
1750
2000
2250
2500
2750
3000
13
14
(2.1)
(2.2)
Parametru
[mm]
[mm]
3550
3850
0,778
84
C1
1140
1292
0,699
45
C2
1695
2225
0,699
160
la
1995
2300
0,778
85
Ha
2180
2652
0.778
130
15
4
3
2
1
0
3540-3624
3625-3708
3709-3792
3793-3876
Ampatament [mm]
4
3
2
1
0
1140-1185
1186-1230
1231-1275
1276-1320
Fig. 2.2 Distributia valorilor consolei fata a autocamionului in functie de numarul de modele
similare alese
In Fig. 2.2 se constata ca ponderea cea mai mare de valori ale consolei fata a
modelelor similare se regaseste in al 3-lea subinterval, [1231, 1275]. Tinand cont de acest
lucru si de valorile existente la modelele preferentiale alese, valoarea predeterminata pentru
consola fata va fi 1270mm.
16
4
3
2
1
0
1650-1810
1811-1970
1971-2130
2131-2290
Fig. 2.3 Distributia valorilor consolei spate a autocamionului in functie de numarul de modele
similare alese
In Fig. 2.3 cea mai mare distributie a valorilor consolei spate a autocamionului se
situeaza in al doilea subinterval, [1811, 1970], aici regasindu-se 3 modele similare.
Asfel, luand in calcul distributia valorilor consolei spate a autovehiculelor rezultata in
urma trasarii histogramei, precum si valorile existente la modelele preferentiale alese ,
valoarea predeterminata pentru consola spate va fi 1900mm.
Lungimea totala (La) este egala cu suma dintre ampatament (L) si consolele fata (C1),
respectiv spate (C2).
[mm]
(2.3)
5
4
3
2
1
0
2150-2280
2281-2410
2411-2540
2541-2670
Fig 2.4 Distributia valorilor inaltimii totale a autocamionului in functie de numarul de modele
similare alese
17
In Fig. 2.4 se observa ca cele mai multe valori ale inaltimii toatale a autocamionului se
concentreaza in ultimul subinterval, [2541, 2670]. Luand in calcul si valorile existente la
modelele preferentiale alese va rezulta valoarea predeterminata pentru inaltimea totala a
autocamionului de 2600mm.
0
1990-2075
2076-2160
2161-2245
2246-2330
Fig 2.5 Distributia valorilor latimii totale a autocamionului in functie de numarul de modele
similare alese
In Fig. 2.5 se observa ca in ultimul interval, [2246, 2330], se concentreaza cel mai mare
numar de modele similare (3). Daca se ia in considerare si valorile existente la modelele
preferentiale alese, valoarea predeterminata pentru latimea totala a autocamionului va fi de
2250mm.
In cazul ecartamentului fata, numarul de valori gasite este insuficient pentru utilizarea
metodei histogramelor. Asadar avand in vedere datele de care se dispune si tinand cont de
valoarea existenta la unul din modelele alese, valoarea predeterminata pentru ecartamentul
fata va fi 1830mm.
Atat pentru ecartamentul spate, cat si pentru garda la sol nu au fost gasite date care sa
indice o valoarea pentru acestea, astfel ca s-au efectuat masuratori directe pe 2 din cele 6
modele similare.
Asfel, tinand cont de valorile determinate prin masuratorile directe, valorile
predeterminate vor fi: pentru ecartamentul spate 1700mm, iar pentru garda la sol 250mm.
18
[mm]
0,37
2240
[mm]
0,69
4297
n
6
6
0,778
0,778
0,1
570
4
4
0
0,3-0,4
0,4-0,5
0,5-0,6
0,6-0,7
19
4
3
2
1
0
2200-2770
2771-3340
3341-3910
3911-4480
Fig 2.6 Distributia valorilor masei proprii a autocamionului in functie de numarul de modele
similare alese
In Fig. 2.6 se observa ca cel mai mare procent de modele similare se concentreaza in
intervalul [3341, 3910]. Tinand cont de valorile existente la modele similare si utilizand
formula (1.2) in care se va utiliza valoarea predeterminata a coeficientului de tara si masa
utila nominala impusa prin tema, va rezulta valoarea predeterminata a masei proprii de
3575kg.
Utilizand formula (1.1) va rezulta valoarea prederminata a masei totale maxime ca
fiind 10075kg.
20
Tabel 2.2 Parametrii masici ale principalelor componente ale autocamionului, [4]
Nr.
Crt.
Componente
Pondere
masica
aleasa
[%]
20,5
Masa
calculata
[kg]
Masa
aleasa
[kg]
Motor
Pondere
masica
recomandata
[%]
15
732,875
730
2
3
4
5
6
7
8
Ambreiaj
Cutie de viteze
Diferential
Arbore cardanic
Punte fata
Punte spate
Roata de rezerva
0,56
4,1
1,4
0.97
6,25
1,7
1,7
2
1,5
5
5,5
6,5
1,5
1,5
71,5
53,625
178,75
196,625
232,375
53,625
53,625
72
55
180
196
232
55
54
Rezervor de
combustil
Baterie de
acumulatori
Roata
5,31
0,5
17,875
18
1,5
3,5
125,125
125
0.97
71,5
71
Caroserie, usi si
geamuri
54,3
50
1787,5
1787
10
11
12
In Tabelul 2.2 se poate observa ca ponderea masica cea mai mare este reprezentata de
caroserie usi si geamuri, a caror masa este jumatate din masa proprie a autocamionului,
urmata la o diferenta considerabila de componentele motor-transmisie care reprezinta o
cincime din masa proprie. Cea mai mica participatie masica o detine rezervorul de
combustibil cu 0.5 procente, celelate componente avand ponderi masice cuprinse intre 1.5 si
6.5 procente.
21