Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA Inginerie i Management n Alimentaie Public i Agroturism

LUCRARE DE LICEN
OFERTA TURISTIC MONTAN N
MUNII APUSENI. STUDIU DE CAZ:
STAIUNEA STNA DE VALE

Coordonator tiinific:
lect. univ. dr. ing. TRELLA ADRIAN IOAN

Absolvent:
ULICSAK ERIKA

Arad,
2011

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................3
CAPITOLUL I...............................................................................................................4
MUNII APUSENI. CARACTERIZARE GENERAL.............................................4
CAPITOLUL II.............................................................................................................. 9
POTENIALUL TURISTIC AL MUNILOR APUSENI............................................9
2.1. Repere istorice.....................................................................................................9
2.2. Obiective istorice..............................................................................................12
2.3. Muzee, case memoriale i statui........................................................................27
2.4. Rezervaii naturale............................................................................................32
2.5.1. Rezervaiile geologice................................................................................33
2.5.2. Rezervaii botanice.....................................................................................37
2.5.3. Rezervatii forestiere....................................................................................41
2.5.4. Rezervatii mixte..........................................................................................42
2.5. Folclorul............................................................................................................45
CAPITOLUL III..........................................................................................................50
BAZA TURISTIC - INFRASTRUCTURA..............................................................50
3.1. Drumuri de acces...............................................................................................50
3.2. Unitile de cazare.............................................................................................50
3.3. Baza tehnico-material de agrement..................................................................52
3.4. Baze de tratament..............................................................................................54
CAPITOLUL IV...........................................................................................................55
STUDIU DE CAZ: STAIUNEA STNA DE VALE.................................................55
4.1. Prezentarea staiunii Stna de Vale....................................................................55
4.2. Posibiliti de dezvoltare a staiuni Stna de Vale..............................................60
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................... 62

INTRODUCERE
Ca ramur a sectorului teriar i n acelai timp ca ramur de interferen,
turismul reprezint n perioada contemporan o variant strategic pentru numeroase
economii naionale, fiind cunoscute efectele sale benefice n plan economic, social,
cultural i, ntr-o anumit msur, asupra mediului natural.
n plan social, turismul rspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihn,
recreere, cunoatere, ngrijire a sntii, destindere, mbogaire a orizontului cultural,
comunicare, aventur i altele - ceea ce argumenteaz antrenarea unei ponderi ridicate
a populaiei la circulaia turistic. Din acelai motiv, turismul este considerat un
important indicator al calitii vieii i totodat un mijloc de cretere a acesteia.
n larga palet a formelor de turism, turismul montan deine un loc aparte;
muntele a reprezentat din totdeauna o destinaie preferat pentru refacere, odihn,
aventur sau alte nevoi socio - culturale. n acelai timp, zona montan a atras atenia
investitorilor i organizatorilor de turism, datorit oportunitilor oferite pentru
dezvoltarea unei activiti turistice eficiente, astfel c putem vorbi astzi despre
existena, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile
i disponibilitile bneti) i de mare atractivitate.
n ara noastr, turismul montan se nscrie astzi n tendinele manifestate de
turismul romnesc n general: transformri structurale generate de trecerea la
economia de pia, scdera circulaiei turistice, a calitii echipamentelor i serviciilor,
din lipsa surselor investiionale, dificulti generate de de ntrzierea privatizrii, de
fiscalitatea mpovrtoare, care nu favorizeaz dezvoltarea turismului, de lipsa
coerenei cadrului legislativ, de imaginea negativ a Romniei propagat peste hotare
etc.. Aceste tendine demonstreaz sensibilitatea turismului la stimulii economico sociali, la convulsiile conjucturale, iar turismul montan nu face excepie.

CAPITOLUL I.
MUNII APUSENI. CARACTERIZARE GENERAL
Asezarea si limitele
Munii Apuseni sunt localizai n partea central vestic a Romniei, fiind
nvecinai la est cu podiul Transilvaniei, la sud cu Mureul, la nord cu podiul
Somean i Dealurile de vest, iar la vest Cmpia i Dealurile de vest.

Figura

1.Aezarea

Sunt mrginii la nord i sud de paralela 46

Munilor

Apuseni

si 47 O i prin centrul lor trece

meridianul de 23O.
Caracterizare geografic
Munii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpailor Occidentali, fiind
dezvoltai sub forma unei palme. Au fost erodai de-a lungul timpului, fiind totodat
cea mai fragmentata grupa din Carpaii romaneti datorita culoarelor si depresiunilorgolfuri care-i strbat, ceea ce a determinat un potenial turistic deosebit datorit:
-

pstrrii patrimoniului cultural tradiional (port popular, formaie de dansuri i


cntece populare din zon);
4

organizarii anuale de festivaluri i tabere de dansuri populare;

potenialului turistic peisagistic

existenei unui nucleu puternic i inovativ de practicare a agro-turismului

existenei unui centru de informare i promovare a turismului rural

aezrii geografice propice dezvoltrii serviciilor, n special a celor turistice


Relieful
Apusenii reprezint cel mai nalt i mai complex sector de muni din Carpaii

Occidentali, ceea ce constituie un major punct de atragere a turismului, prin expunerea


unor peisaje de o frumusee rar.
Clima
Clima este un alt element de atracie turistic ce reprezint particularitile
climatului deoarece favorizeaz desfurarea de activiti turistice pe parcursul
ntregului an. Zona munilor Apuseni are un climat continental moderat cu
particulariti determinate de poziia sa, fiind sub directa influen a maselor de aer
umed i rcoros dinspre vest peste care se suprapun influene sudice i sud-vestice care
aduc n tot timpul anului mase de aer cald de origine tropical. Apar i influene
climatice nordice i nord-estice purttoare a unor mase de aer rece, de origine polar i
arctic.
Datorit influenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de 7585%. Nebulozitatea cea mai accentuat (7 zecimi) se nregistreaz n munii Bihor i
muntele Mare corespunzator umezelii de 85%. n ona nalt zonele cu cer acoperit sunt
mai numeroase, n timp ce zilele cu cer senin se remarc mai ales spre estul
teritoriului. Precipitaiile sunt abundente n zona munilor Apuseni, variind de la
1400mm, n vest, pe culmile nalte ale Bihorului i muntele Mare pn la circa 1100
mm,la Arieeni -800 mm i Avram Iancu-650 mm i mai puin de 800 mm spre vest.
Apele
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries,
Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din
urma conflueaza la Gilau.
5

Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intrun tinut calcaros), si lacuri artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele
subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape
sunt discontinue si formeaza grote si pesteri cum ar fi Petera Urilor (unul dintre
principalele obiective turistice ale Munilor Apuseni, )
Flora i fauna
Vegetaia este alctuit din pduri de foioase i conifere (la peste 1.300 m).
Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:
- etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan, )
- etajul padurilor de amestec;
- etajul coniferelor
Din punct de vedere turistic fauna prezint importan mai mult prin valoarea sa
cinegetic. Fauna de mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane :urs,
mistre, coco de munte, cerb, etc.,dar i n pdurile de deal i cmpie.
n pdurile de foioase psrile au reprezentani tipici: ierunca, piigoiul, mierla,
buha. n fgete triesc: oarecele gulerat, viezurele, ursul brun, lupul, jderul, cerbul,
mistreul, iepurele i veveria.
Cprioara este mai des ntlnit n pdurile de stejar dect n fgete, iar psrile
sunt numeroase aici: sturzul de vsc, potrnichea, ciocrlia de pdure, graurul,
ghionoaia sur.
O alt atracie deosebit n bazinul Arieului o constituie fauna piscicol care
cuprinde mai multe specii de peti, cum ar fi: pstrvul, lipanul, scobarul i cleanul.
Ci de acces
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o
retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate. Perimetrul
zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin,
Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si
Tinca.

In cadrul muntilor se desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie


urmatoarele localitati: Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la
Belis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea
ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.
Se poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau E
81, pana in Turda, iar de aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu posibilitatea de a se
ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea ferata, urmand acelasi traseu,
numai pana in Abrud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN
74 prin localitatile Zlatna, Abrud si Campeni.
Din sudul zonei se poate patrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de
unde avem de ales intre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin
Baia de Cris, spre Varfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre
drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si
pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si
Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si
Nucet.
Nivelul de dezvoltare socio-economic
Arealul Muntilor Apuseni este o zona declarata in mare msur ca fiind
defavorizata atat din punct de vedere economic cat si social, lucru datorat in special
trecerii de la o economie centralizata la cea de piata. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai
al locuitorilor sa scada alarmant in anii ce au trecut. Ocupatiile de baza ale acestora
sunt ca si pana acum, mineritul si prelucrarea lemnului, iar intr-o mai mica masura,
olaritul. Aici se cunosc anumite areale geografice precum este cel de la Zlatna, sau cele
din zonele miniere; areale, care au concentrat o mare putere de munca in perioada
comunista, dar care acum sunt nevoite sa faca reduceri de personal masive, pentru a
putea face fata necesitatilor si problemelor intampinate.
Dar acestea sunt si cele care au posibilitatea de a atrage investitii, un exemplu
elocvent fiind controversatul proiect de la Rosia Montana. Cu o perspectiva
7

promitatoare, se spera a se aduce o rezolvare problemelor socio-economice din zona


pe termen scurt si mediu, prin inceperea exploatarii zacamintelor de aur ce se afla aici.
Astfel, o buna parte a locuitorilor rezidenti isi vor putea gasi un loc de munca stabil,
exploatarile minere asigurand si dezvoltarea infrastructurii locale.
Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud, Campeni, Zlatna, Brad,
Vascau, Nucet si Huedin, toate, orase cu peste 15-20000 de locuitori, in care este
concentrata cea mai mare parte a populatiei.

CAPITOLUL II.
POTENIALUL TURISTIC AL MUNILOR APUSENI
Munii Apuseni constituie o mare atracie turistic a rii, drept pentru care au
fost clasificai ca fcnd parte din grupa munilor de o foarte mare complexitate
turistic, alturi de mult mai mediatizaii si frai, munii din Carpaii Orientali i
Meridionali.
Moii, locuitorii zonei delimitate de perimetrul Munilor Apuseni pstreaz i
azi ocupaiile strvechi precum sunt creterea animalelor, prelucrarea lemnului,
mesteugul, dovada fcnd numeroasele obiecte i unelte din lemn, ornate cu
incrustaii i motive decorative de o rara valoare i frumusee.
2.1. Repere istorice
Locuitorii Munilor Apuseni sunt considerai ca descendeni ai celilor, datorit
culorii blonde a prului i ochilor albatri, elemente mult mai frecvente aici dect
altundeva n rndul romnilor; ipoteza aceasta nu este acceptat ns de istorici,
datorit lipsei probelor n acest sens. Alte teorii i prezint drept descendeni ai slavilor,
din acelai motiv, sau al alanilor, sau al triburilor germanice (Gepizi). Prima i totodat
cea mai acceptat este aceea c ei sunt descendeni direci ai dacilor.
Aezai la rscruce de drumuri, ntr-un inut bogat, dacii au fost obligai s
lupte, s moar pentru dorina de a fi liberi. Dumanii au ncercat s le slbeasc
puterea, s-i alunge pe alte meleaguri, ns ei reueau s se ridice dup fiecare lovitur.
Istoria dacilor este tragic, aflndu-se ntr-o permanen instabilitate i lupt pentru
putere i stpnire, ns cultura, credina i faptele lor relev faptul c rezistena lor
este mai presus de nelegerea noastr. Ei au rmas o adevarat surs de energie psihic
pentru urmaii lor, un laitmotiv al existenei.
n timpul stpnirii romane au fost ntemeiate (datorit zcmintelor miniere din
regiunea Apuseni) o serie de aezri, ca de exemplu Apulum (astzi Alba Iulia),
Ampelum (astzi Zlatna), Apulon (astzi Piatra Craivii) i coloniile romane Aurelia
Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (astzi Roia Montan), Brucla (astzi
Aiud). Printre marile evenimente politice din istoria Munilor Apuseni sunt:

Rscoala lui Horia, Cloca i Crian (1784)


Rscoala din 1784, numit i Rscoala lui Horea, Cloca i Crian, a fost o
important aciune de revolt a rnimii iobage din Transilvania mpotriva
constrngerilor feudale la care era supus. La ea au participat iobagi romni, maghiari,
sai de pe domeniile nobililor i statului, mineri din Munii Apuseni i ocnele din
Maramure, meteugari, preoi etc. Rscoala a pus n discuie statutul de tolerai ai
romnilor, ceea ce i-a conferit i un caracter naional . A izbucnit la 1 noiembrie 1784,
n satul Curechiu, Hunedoara, i s-a ncheiat la sfritul lui decembrie 1784, cnd au
fost capturai Horea i Cloca de ctre autoriti.
Dup infrngerea rscoalei moilor li se acord libertatea punatului, scutirea
de cruie, desfiinarea servituii personale i a legrii de glie (august 1785), cstorii
fr consimmntul nobilului i dreptul la nvtur.
Rscoala s-a bucurat de un larg ecou n strintate. Din Austria pn n
Portugalia, din Germania pn n Italia s-au publicat brouri, calendare, articole de
pres, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii rscoalei. Unii oameni de cultur i
filosofi au aprat i explicat aciunea ranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precdere de
ctre presa european, gndul de a reface Dacia, fiind chiar numit "Rex Daciae".
Participarea moilor la revoluia (1848) sub conducerea lui Avram Iancu.
Revoluia romn de la 1848 a fost parte a revoluiei europene din acelai an i
expresie a procesului de afirmare a naiunii romne i a contiinei naionale. Un factor
deosebit de important l-a constituit Revoluia francez din februarie 1848 care a avut
repercusiuni asupra ntregii Europe. Deoarece Frana era un stat naional unitar,
revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe cnd n celelalte ri a luat
diferite forme, dup necesitile locale. Astfel c, principiul libertilor ceteneti
cerute de revoluionarii francezi a evoluat i s-a transformat n liberti naionale
pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile sociale s-a suprapus ideea de unitate
naional.
Revoluia romn de la 1848 s-a desfurat n condiiile n care pri din
teritoriul naional se aflau n stpnirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina), n
timp ce Moldova era constrns s accepte protectoratul Rusiei ariste, iar Muntenia,
suzeranitatea Imperiului Otoman.
10

La ntrunirea organizat de revoluionarii munteni pentru a discuta participarea


lor la Adunarea de la Blaj, cei mai muli fruntai i-au exprimat dorina de a participa
la reuniunea programata de revoluionarii romni transilvneni. Unii revoluionari
munteni ca Dumitru Brtianu au reuit s ajung la Blaj nainte ca autoritile s
impun msuri restrictive. Lui Nicolae Blcescu i celor care au solicitat eliberarea
unui paaport li s-a refuzat acest lucru. Al. Papiu-Ilarian spune c la interesul mare
manifestat de munteni pentru Adunarea de la Blaj, autoritile au rspuns prin ridicarea
unui zid poliienesc. Totui unii revoluionari munteni au reuit s ajung la Blaj. Mai
favorizai de evenimente au fost romnii moldoveni care au avut un numr mare de
lideri la Blaj: Alexandru Ioan Cuza, G. Sion, A. Russo, Lascr Rosetti, Petrache
Cazimir, Nicolae Ionescu, V. Alecsandri, C. Negri.
Marea unire naional de la 1 Decembrie 1918
Marea Adunare Naional, simbol al afirmrii hotrtoare a poporului de a-i
hotr singur soarta, a fost convocat pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militanii
romni pentru unirea Transilvaniei cu Romnia avea o larg concepie democratic
despre unire, care o concepeau nu prin nlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea
condiiilor prielnice de dezvoltare a romnilor, ct i a naionalitilor conlocuitoare.
Acest deziderat l vedeau realizndu-se nu prin for, ci n mod profund democratic,
prin afirmarea deschis a voinei ntregului popor. Consiliul naional romn din Ortie
populariznd, prin ziarul cu titlul semnificativ, Libertatea, convocarea Marii Adunri
Naionale de la Alba-Iulia, adaug:,, Aceast adunare este chemat s hotrasc asupra
sorii neamului romnesc si s exprime voina nestrmutat a naiunii romne, care
pretinde sus si tare unirea naional .
Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezint evenimentul principal al istoriei
Romniei i totodat realizarea unui deziderat al locuitorilor granielor vechii Dacii,
unirea Transilvaniei cu Romnia. Ziua de 1 decembrie a devenit dup evenimentele
din decembrie 1989 ziua naional a Romniei.
Alba Iulia, faimoasa cetate a Blgradului, fusese aleas de ctre Consiliul
Naional Romn Central, care avea sediul la Arad, pentru a adposti ntre zidurile ei pe
reprezentanii poporului romnesc din Transilvania, n cea mai mare zi din istoria
acestui popor, pentru dou pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la
11

Selimbr, i fcuse intrarea triumfal n Alba Iulia n fruntea unui alai mre. Ea a fost
Capitala strlucitului domn n timpul scurt ct el reuise s svreasc cea dinti unire
a rilor Romne. La 1784, pe acelai platou al Cetii, marii mucenici ai neamului,
Horia i Cloca, sufereau supliciul frngerii pe roat, pentru c avuser curajul s cear
o via mai bun pentru neamul lor.
2.2. Obiective istorice
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor
tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale
oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului ntro mbinare armonioasa cu natura.
In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,
monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care
atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea
culturii si artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte
nsemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si
internationale a Muntilor Apuseni.
Intre componetele resurselor turistice a obiectivelor istorice ale zonei Muntilor
Apuseni, cele mai reprezentative sunt:
Cetatea Alba Iulia-prima cetate medievala (sec. IX-X),
Cetatea bastionara de la ALBA IULIA (figura 2.12), edificata la scurt timp dupa
instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania, actuala cetate (1715-1738) este cea
mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. Construita
dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului
Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea este
alcatuita din sapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai
demantelat partial Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezinta toate
elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: clesti, reveline,
contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si al
apararii la distanta. Intrarea se face prin sase porti, dintre care patru sunt decorate cu
statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. In totalitate
12

cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din
Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta
pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei.
Poarta I-a a Cetatii (Figura 2.13.). Situata la extremitatea estica a ansamblului,
poarta este cladita in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra
arhitravei, incadrand stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte
flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere.
Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si
tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu
cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior.

Figura.2 Poarta I a cetii


Ruinele Cetatii Dacice-Capalna (sec. II .Hr.-106 d.Hr.),
Cplna, sat n com. Sasciori (jud. Alba), pe teritoriul caruia pe "Dealul Cetatii"
s-a cercetat cetatea dacica (sec. 1 a. Chr. - 2 p. Chr.) (610 m alt.) Acesta se nalta n
stnga Sebesului, legat fiind de restul naltimilor cu o sa ngusta si marginit de doua
praie: Valea Gargalaului si Prul Rpii. Saua de legatura a fost barata de daci (n
ordinea enumerarii) cu sant (larg la gura de 5 si adnc de 1 m), val semilunar (lat la
baza de 11 si nalt de 1 m) cu sant interior (larg la gura de 3,50 si adnc de 0,50 m), val
semilunar (lat la baza de 6 si nalt de 1,50 m) cu sant interior (larg la gura de 2,50 si
adnc de numai 0,40 m) si o palisada. Cetatea de la Capalna constituie una dintre
verigile lantului de fortificatii de pe cele doua versante ale Carpatilor, menit sa
13

supravegheze principalele treceri peste munti. Capalna si Banita sunt cele doua cetati
incluse in patrimoniul UNESCO ca parti ale sistemului defenisv dacic, dar care nu se
afla in muntii Orastiei, centrul regatului.

Figura. 3. Ruinele cetii Cplna


Blocurile de calcar utilizate la ridicarea turnului si zidurilor cetatii au fost
fasonate in cariera, iar la Capalna s-au mai executat doar mici ajustari. Intrarea in turn
se afla pe latura de SE, fiind placata lateral cu lespezi de calcar. Inaltimea zidurilor este
de aprox. 1,70 metri ele continuand vertical din caramida, ca si incazul trunurilorlocuinta de la Costesti-Cetatuie. Maniera de amplasare a a turnului, pe traseul zidului
si formand un iesind din acesta, demosntreaza dubla menire a constructiei: element
defensiv, incadrat intre celelalte fortificatii, si, pe de alta parte, locuinta a
comandantului cetatii.
Principalul element de fortificare al cetatii Capalnei il constituie zidul de incinta
care porneste perpendicular de pe laturile de SE si NV ale turnului-locuinta. O parte a
zidului a fost construita in stanca, aceasta fiind anterior decupata, pentru a permite
constructia, pe o panta de aproape 70 de grade a versantilor dealului. Pentru a facilita
taierea stancii, ea a fost peste tot incalzita cu foc de lemne aprins la suprafata si
cioplita succesiv.
Ruinele Cetatii Dacice-Craiva (sec. II .Hr.-I d.Hr.)
La aproximativ 20 km spre nord de Alba Iulia, pe o uriasa stanca, cu o excelenta
pozitie strategica, s-a descoperit o asezare importanta dacica cu o incinta fortificata cu
ziduri de piatra ecarisata (oppus quadratum), situata la 1083 m altitudine. Asezarea se
14

desfasoara pe terase, in cea mai mare parte a lor, amenajate artificial si sustinute de
ziduri. Pe asemenea platforme s-au construit turnuri de aparare. Tot aici au fost
dezvelite sanctuare cu baze de piatra, de genul celor de la Gradistea Muncelului.
Multimea materialelor descoperite: ceramica, unelte de fier, podoabe, ne atesta o vie
activitate economica ce se desfasura pe acest loc. Incinta fortificata, acropola, este de
forma patrulatera, masurand 67X36 m (grosimea zidurilor este de 3 m) fiind amplasat
pe varful masivului stancos.
Cercetrile n domeniul culturii materiale si spirituale a autohtonilor au avut
drept rezultat descoperirea de aezri rurale, de fortificaii (ceti) din piatr si, n
sfrit, sesizarea continuitii elementului local n timpul provinciei romane Dacia (106
271 e.n.) si, mai ales, dup prsirea teritoriilor n discuie de ctre oficialitile
imperiale i armat, n cea de-a doua jumtate a secolului al III-lea, pe timpul
mpratului Aurelian.
Asezarea romana Ampelum - Zlatna;
Pe teritoriul localitii Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indic
prezenta unei aezri in acest loc inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). In
perioada romana in acest loc a existat o asezare infloritoare ce purta numele de
Ampelum si care se pare ca a fost un important centru de exploatare a aurului care a
purtat chiar rangul de municipium. Urmele materiale descoperite constau din inscriptii
in latina, statui, monezi si ceramica.
Printre obiectivele acestei zone se afl:

Biserica Ortodox (monument din secolul XV).

Castelul de la Izvorul Ampoiului.

Monumentul Eroilor Romni din Primul i Al Doilea Rzboi Mondial.


Monumentul, cu o nlime de 6 m, este realizat din piatr i are forma unui
portal terminat cu un arc gotic, iar n vrf o cruce. Pe faa nordic, deasupra
portalului, este sculptat un soldat cu suli, scut i coif. n spatele monumentului
se afl un osuar mprejmuit cu stlpi de piatr unii cu lanuri. Pe ambele laturi
sunt nscrise numele a 122 de eroi romni, czui n cele Dou Rzboaie
Mondiale.

Rezervaia natural "Poiana Narciselor".


15

Ruinele cetii romane Alburnus Maior Roia Montan


Roia Montan este situat n centrul Munilor Apuseni, la poalele Munilor
Metaliferi la 80 km de oraul Alba Iulia, 15 km de Cmpeni i 11 km de Abrud.

Figura 4. Ruinele cetii romane Alburnus Maior


Localitatea are o existen milenar, fiind cunoscut nc dinaintea cuceririi Daciei,
amintit de Herodot, Pliniu, Titus Liviu i este una din cele mai vechi localiti cu
tradiie n exploatarea metalelor preioase din Europa. A fost nfiinat de ctre romani
n timpul domniei lui Traian ca ora minier cu coloniti din Iliria.
Era cunoscut sub numele de Alburnus Maior. Primul document n care s-a
specificat acest nume este o tabl din cear ce dateaz din 6 februarie 131.

Figura 5 Intrarea in galeriile romane


16

n ruinele fostului ora, arheologii au descoperit locuine, morminte, galerii


miniere, unelte pentru minerit, multe inscripii n limba greac i latin i 25 de table
de cear.Multe din descoperirile arheologice pot fi vzute n Muzeul Mineritului din
Roia Montan. Din istoria mineritului se mai poate aminti c pe valea Roiei erau
teampuri care funcionau asemntor morilor de ap, fiind folosite pentru mcinarea
minereului, n perioada anului cnd pe valea Roiei era debitul apei insuficient pentru
teampuri, se deschidea stvilarul unui lac (tu) artificial.
Dealul Cetii este probabil cea mai important mrturie istoric, aici putnd
nc fi observate galeriile i puurile din fostele mine romane. Aici s-au gsit 25 de
table cerate care atest existena milenar a oamenilor n aceste locuri. Cea mai
important este placa nr. XVIII, singura pe care este trecut data 6 ianuarie 131 d.C. i
denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperit n anul 1854 i n prezent se afl
expus n Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatri miniere. Este i locul
amplasrii cetii Alburnus Maior.
Castrul roman Potaisa - Turda
Ruinele castrului (figura 2.20) au rmas n picioare pn trziu n Evul Mediu.
Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcia a
numeroase cldiri din centrul Turzii. n castru au fost descoperite mai multe obiecte
vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripii pe piatr, monede, obiecte
mrunte), cele mai multe dintre ele gsindu-se acum n diferite colecii i muzee din
ar sau din strintate.

Figura 6. Castrul roman Potaisa


17

Potaissa a fost cel mai mare castru de legiune cu funcionare ndelungat n


Dacia. Cu laturile lungi (de nord i de sud) de 573 m i cele scurte (de est i de vest) de
408 m, uriaul dreptunghi pe care-l descrie ocup o suprafa de 23,4 ha i adpostea
5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7-2 metri, fiind realizate din mortar i
pitar. n faa zidurilor exista un an cu ap lat de 12 m i adnc de 3 m . Avea dou
strzi care se intersectau n cruce (Via Praetoria, Via Principalis) i patru pori (Porta
Praetoria, Porta Decumana, Porta Principalis Dextra, Porta Principalis Sinistra). Cea
mai important cldire din castru (Principia) a fost cea a comandamentului (cca 1 ha).
Castrul roman Potaissa din Turda este nscris pe lista Monumentelor Istorice ale
judeului Cluj, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004.
Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud,
Budapesta i Viena.
Cetatea Aiudului
n mijlocul oraului Aiud se pstreaz una din cele mai vechi ceti urbane din
Transilvania (sec.XIII-XVI), Cetatea Aiudului.

Figura 7. Cetatea Aiudului


n interiorul zidurilor cetii se afl Biserica Reformat-Calvin, ridicat n stil
gotic trziu la sfritul sec. XV, de tip biseric-hal cu trei nave, cu absida poligonal i
turn pe vest, interiorul modificat baroc. Lng aceasta este dispus Biserica
Evanghelic-Luteran, ridicat n a doua jumtate a secolului XIX, pe locul unei
capele construite n 1333-1334.
18

Pe latura de nord a cetii se afla Palatul Voievoidal (sec.XVI-XVII), care a


aparinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (n anii 1612-1629). n palat
funcioneaz Muzeul de Istorie din Aiud.
Printre alte obiective istorice importante mai putem aminti :
-

Vestigiile asezarii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate-Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane
din Transilvania;

Cetate-Cetatea de Balta (sec. I .Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate-Tauti (1276);

Cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;

Asezarea romana Ampelum-Zlatna;

Ocnele de sare romane-Ocna Mures.

Palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de


aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI),
fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600);

Castelul Martinuzzi-Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop


de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici
a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat
nchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);

Castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc;

Castelul Bethlen-Cetatea de Balta (1570-1580);

Castelul Teleky-Ocna Mures (1742);

Castelul Bethlen-Sanmiclaus (1668-1683), construit n stil renascentist tarziu.


2.3. Obiective religioase
O alt tendin a ultimelor decenii ale secolului trecut este de a petrece un sejur

n apropierea unor lcae de cult renumite. Astfel, multe ansambluri monahale i-au
realizat propriile case de oaspei n care primesc un numr redus de credincioi i n
care trebuie respectate anumite norme pe durata ederii, pentru a nu perturba ordinea
activitii monahale. Intre turism i religie exist nenumrate interaciuni i combinaii
pe baza relaiei dintre locul sacru i motivaia turistului.

19

Munii apuseni reprezint un bogat focar de cultura si religie, mrturie ne stau


numrul mare de biserici i mnstiri din aceste locuri, cele mai importante dintre el
aflndu-se n oraele mari dar i n cele mici, precum i rspndite pe culmile sau vile
munilor.
Cele mai nsemnate biserici i mnstiri sunt:
Catedrala Ortodoxa a Rentregirii din Alba Iulia
Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala ncoronarii,
constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.
Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in
curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce
si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.
Constructie impunatoare, ridicata ntre 1921-1923, dupa planurile arhitectului
D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost ncoronati
suveranii Romniei Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de
Catedrala Incoronarii.

Figura 8 Catedrala Ortodoxa a Rentregirii


Edificiul are forma de cruce greaca nscrisa, cu un pridvor deschis, n interior se
patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire n segment de arc
de cerc, un naos ngust si altar. Decoratia pictata n fresca este realizata n spiritul
iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu.
20

De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romniei Mari - regele


Ferdinand I ntregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia
istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de
stejar, prezentnd aceleasi motive decorative de inspiratie brncoveneasca. Ansamblul
este dominat de un turn -clopotnita, nalt de 58 m, terminat n forma de cupola
sprijinita pe coloane. n prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba
Iulia.
Catedrala Romano-Catolica dinAlba Iulia
Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument
de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, a
fost ridicata pe locul unei biserici distrusa de tatari in 1241.
Actualul edificiu, in stil romanic tarziu, a fost inaltat in doua etape (1247-1291
si 1320-1356). Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei
sale.

Figura 9. Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia


Biserica evanghelica-luteran -Sebes
Edificat n stil gotic n sec.XIII-XIV. A fost renovat ulterior n stilul
Renaterii. O simbioza a stilului romanic si gotic, reprezint (prin vechimea si

21

frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare
din 1241;
Biserica Reformat-Calvin din Turda-Veche
Biserica Reformat-Calvin din Turda-Veche, cel mai vechi monument pstrat
n Turda, este situat in centrul oraului, n vecintatea Pieei Republicii,
Lapidariumului si fostului Palat Princiar (azi Muzeul de Istorie). Aceasta a fost
construit la nceputul secolului 15, pe vremea regelui maghiar Sigismund de
Luxemburg (1387-1437), pe amplasamentul unei i mai vechi biserici.
Biserica Romano-Catolic din Turda
Actuala Biseric Romano-Catolic din Turda a fost construit probabil ntre anii
1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi.

Figura. 10 Biserica romano-catolic din Turda (faada nordic)


Biserica actual este o construcie bine nchegat, cu fundaiile de la nav, cor si
sacristie ridicate ntr-o singur etap. Materialele folosite au fost piatra de carier de
dimensiuni medii, lespezi mari de piatr aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de
piatr medieval prelucrat, precum i pietre refolosite de la construcia mai veche.
Biserica Sfntul Mihail din Cluj-Napoca
Biserica Romano-Catolic Sfntul Mihail (n maghiar Kolozsvri Szent
Mihly-templom, n german Klausenburger Michaelskirche) este unul dintre cele mai
valoroase monumente arhitectonice construite n stil gotic n Cluj-Napoca. Edificiul a
22

fost ridicat n piaa central (actuala Piaa Unirii) i se numr printre monumentele
emblematice ale urbei de pe Some.

Figura 11. Biserica Romano-Catolic Sfntul Mihail


Alturi de Biserica Neagr din Braov i Catedrala Evanghelic din Sibiu,
Biserica Sf. Mihail din Cluj este considerat a fi unul dintre cele mai impozante
edificii gotice din Romnia, cu 70 de metri lungime i o nlime maxim de aproape
80 de metri. n ciuda impozanei sale, trebuie specificat c edificiul nu a fost i nu este
catedral, ci biseric. Edificiul este o catedral cu altar alungit, boltit n cruce pe ogive
i flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile i sculpturile se remarc printr-o mreie
surprinztoare pentru acea vreme, ntlnite mai ales n catedralele vestice. Deasupra
porii de intrare se afl un blazon reprezentnd pe Sfntul Mihail, sub el aflndu-se
stema Sfntului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar i a Regatului Boemiei.
Diferitele restaurri ale bisericii au artat mai multe picturi murale executate n
prima parte a secolului al XV-lea. O ultim restaurare a catedralei a avut loc ntre anii
1957-1960, moment la care au fost readuse la via o parte din picturile secolelor XIVXV.
Biserica Reformat-Calvin din Cluj-Napoca

23

Ridicat ntre 1486-1516. Biserica mai este cunoscut i sub numele de Biserica
Reformat Central sau Biserica Reformat de pe Ulia Lupilor.
Biserica a rmas un monument unic datorit vechimii i dimensiunilor sale,
fiind una dintre cele mai mari construcii gotice din Transilvania i din sud-estul
Europei. n 1603 cltorul Giovanni Argenti o descria drept cea mai frumoas din
toat Transilvania. Are 34 m lungime i 15 lime. nlimea pereilor atinge 19 m.
Biserica a fost cldit dintr-o singur nav, n spiritul franciscanilor, care nu doreau
stlpi de susinere sau prea multe ornamente, astfel nct credincioilor s nu le fie
perturbat atenia de nimic. Mobilierul aparine secolului XV, fiind realizat de mai
muli meteri bistrieni. Orga n stil rococco este din 1766 i este a doua org ca
mrime dup cea a Bisericii Negre din Braov.
Manastirea Lupa
Manastirea Lupsa una dintre cele mai vechi manastiri de pe valea Ariesului, sec.
XIV.

Figura 12 Mnstirea Lupa


A reluat traditia vechii mnastiri ortodoxe din secolul al XV-lea. Lacasul a fost
construit n anul 1429, fiind cea mai veche biserica de lemn existenta pna astazi n
Transilvania, ctitorie a familiei cnezale Cndea, conducatoare a districtului romnesc
de pe cursul superior al Ariesului. Mnastirea a fost un puternic centru cultural, aici
functionnd, pna la mijlocul secolului trecut, o scoala si un atelier de pictura

24

bisericeasca. Actualmente sunt 20 vietuitori, prin osteneala carora s-a construit un corp
de chilii si s-a restaurat pictura la biserica veche.
Mnstirea Poaga
Manastirea Posaga, manastire de calugari situata pe valea Posaga, cunoscuta
datorita izvorului din apropiere numit "Izvorul Tamaduirii".

Figura 13. Mnstirea Poaga


Este o adevarata bijuterie de sculptura in lemn. Ctitorita n 1935 de preotul
paroh din comuna Posaga de Jos, pr. Alexandru Rujdea. nchisa n perioada 19591976, redeschisa si renovata ntre 1980 si 1989.
Mnstirea Nicula
Mnstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord.

25

Figura 14. Vechiul ansamblu mnstiresc, de la Nicula


Aici s-a aflat renumita icoan pictat n anul 1681 de meterul Luca din Iclod.
Conform unui proces-verbal ntocmit de ofieri austrieci, icoana ar fi lcrimat ntre 15
februarie i 12 martie 1699. n anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis
a dus icoana n castelul su de la Benediugu Dejului, dup care aceasta a ajuns la Cluj.
Papa Clement al XIII-lea a acordat n anul 1767 absoluiune plenar pelerinilor care
cltoresc la Mnstirea Nicula n srbtorile mariane 15 august i 8 septembrie.
Biserica din piatr a mnstirii a fost edificat ntre anii 1875 i 1879 pe
cheltuiala Episcopiei de Gherla. n anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui
lca statutul de sanctuar marian.
Prin intermediul colii de meteri iconari de la mnstirea Nicula a ptruns n
Transilvania tehnica picturii pe sticl, acest obicei avndu-i originea n Boemia,
Austria i Bavaria, zone n care tradiia manufacturilor de sticlrie s-a mpletit cu
religiozitatea popular catolic. ntre artitii mai cunoscui care au activat la Nicula se
numr Emil Wei, Moritz Hachmann i Karl Mller
Mai putem aminti:
Biserica Romano Catolica-Abrud (1270);
Biserica reformata-Aiud (sec. XV);
Catedrala greco catolica-Blaj (1738-1745);
Biserica reformata-Cetatea de Balta (sec. XIII);
Biserica "Sf. Gheorghe"-Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav;
26

Biserica romanica-Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara n


amintirea bataliei de aici;
Biserica reformata-Teius (sec. XIII);
Biserica romano catolica-Teius (1448);
Biserica ortodoxa-Zlatna (1424);
Manastirea minorita-Aiud (1724-1736);
Manastirea Ramet-Ramet (1240), la 18 km de Teius.
Manastirea albac
2.3. Muzee, case memoriale i statui
Printre atraciile Munilor Apuseni se afl i muzeele i casele memoriale ale
personalitilor de seama care au trit in aceste locuri. Printre cele mei importante
amintim :
Muzeul Avram Iancu

Figura 15. Muzeul Avram Iancu


Unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania a fost
Avram Iancu (1824 -1872), S-a nscut n Munii Apuseni ntr-o familie de moi
nstrii. Tatl su, Alexandru Iancu, a fost pdurar, apoi jude dominal. Avnd o situaie
27

material bun, a urmat clasele elementare la Poiana Vadului i Abrud, gimnaziul


inferior la Zlatna, iar gimnaziul superior la Liceul Piarist din Cluj. ncepnd cu anul
1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 a devenit cancelarist la Trgu
Mure. i ia examenul de avocat n anul 1848. Dup nfrngerea revoluiei, bolnav si
adnc ndurerat de nedreptile ce se fceau ranilor, a cror eliberare reala nu o
putuse vedea nfptuita, Avram Iancu a rmas printre moi, in Munii Apuseni, n
memoria colectiv ca umblnd din sat n sat i cntnd din fluier. S-a stins din via la
10 septembrie 1872 la Baia de Cri. A fost ngropat la ebea, jud. Hunedoara, lng
"Gorunul lui Horea".
In muzeul memorial din comuna care-i poarta numele, sunt stranse laolalta
obiecte de port popular si de uz caznic, arme proclamatii, documente referitoare la
revolutia din 1848 si fotografii. Casa in sine - o constructie tipic mocaneasca - atrage
atentia vizitatorului, ea fiind declarata monument de arhitectura.
Muzeul aurului de la Brad
Muzeul aurului, unicat n Europa, cu o bogat colecie de exponate metalifere
din Romnia i din alte ri, al exploatarii miniere Barza, care infatiseaza un istoric al
mineritului in Romania, prezentand totodata minerale provenite din minele din zona,
din Maramures si Ocna de Fier, precum si esantioane de aur nativ gasite in Muntii
Apuseni.

28

Figura 16. Exponate din Muzeul aurului de la Brad


Muzeul cuprinde n prezent peste 2500 esantioane de minerale dintre care cca.
1000 cu aur, alaturi de piese arheologice cu caracter minier. Totodata, muzeul
gazduieste si o colectie de mineralogie sistematica, o colectie ce cuprinde minerale
descrise pentru prima data din Romnia (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit etc.) si
una de agate din Romnia.

Muzeul casa lui Horea


Asezarea se intinde de-a lungul vailor Arazii si Albacului, chiar la confluenta
acestora. Locuitorii se ocupa in special cu mineritul, exploatarea lemnului si cresterea
vitelor. Materialele moderne de constructie au prins radacini adanci pe aceste locuri,
traditia lemnului pierzandu-se insa treptat.
In centrul asezarii se afla bustul lui Horea, realizat in piatra de sculptorul Ion
Vasiu. Horea a fost de patru ori la Viena pentru a cere imparatului drepturi sociale si
libertate nationala pentru poporul roman, eliberarea motilor din iobagie. Anual la
Horea, in luna august, se organizeaza serbarea folclorica "Ziua Lemnarului", unde
mesterii lemnari isi etaleaza calitatile.
Casa memorial Cloca din Crpini
Casa memorial a fost ridicat n anii din urm din brne de lemn nchetorate cu
scopul de a adposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oarg, zis Cloca, fiul
satului Crpini, erou al rscoalei de la 1784, i cuprinde exponate cu caracter istoric i
etnografic.

29

Figura 17. Casa memorial Cloca


n actuala cas memorial se pstreaz un fragment din metergrinda casei cu
anul 1752, care nu poate fi dect anul ridicarii construciei, i trei rozete decorative,
care probabil au marcat mijlocul casei de locuit.
Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784),
Biblioteca Batthyaneum, infiintata de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalata
intr-o cladire ce apartinea unei manastiri. In fondul bibliotecii se afla 1665 manuscrise
rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al
Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al X-lea) precum si 609 incunabule,
dintre care mentionam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia
lui Ptolemeu (1482). In cladlrea bibliotecii, Batthyani a instalat primul observator
astronornic modern de pe teritoriul Romaniei (1779) inzestrat cu cele mai
perfectionate aparate din acea epoca.
Dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500
incunabule si este ntre cele mai valoroase din Romania.
Muzeul Unirii-Alba Iulia
Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante
institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si
al prestigiului stiintific. Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie,
30

arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat
primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost
adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin
activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in
1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand
totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.

Figura 18. Muzeul National al Unirii din Alba Iulia


Casa memoriala "Blaga"
Casa Memoriala "Lucian Blaga", casa copilariei poetul si filozoful Lucian
Blaga (1895 - 1961) ofera vizitatorilor o incursiune in viata familiei Blaga,
reconstituita prin mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie, editii princeps
ale operei lui Blaga. Satul natal (Lancram), casa parinteasca si imprejurimile ei au
format universul miraculos al copilariei poetului, dramaturgului si "domnului filosofiei
romanesti", Lucian Blaga. n anii '50, cand Blaga a fost nominalizat pentru premiul
Nobel, autoritatile romane ale timpului nu i-au permis sa raspunda anuntului facut de
Academia Regala din Suedia. Insa, daca autoritatile timpului i-au anulat dreptul la
Premiul Nobel, nimeni nu va putea influenta destinul operei pe care Blaga a lasat-o
urmasilor sai.
Muzeul de istorie din Aiud
Muzeul de istorie aiudean se constituie ca institutie culturala de sine statatoare
in anul 1950. Patrimoniul s-a imbogatit cu vestigii descoperite in Aiud si regiunea din
preajma. In prezent intregul patrimoniu al muzeului se ridica la aproximativ 30.000
31

obiecte muzeale, din care aproximativ 2/3 apartin domeniului arheologic. Muzeul de
Istorie este amplasat inca din 1950 in Palatul Princiar, parte componenta a complexului
de arhitectura medievala biserica fortificata, numita si Cetatea Aiudului. Edificiul
pastreaza in memoria zidurilor sale de piatra si caramida amintirile unor insemnate
evenimente din istoria medievala si moderna a Aiudului si imprejurimilor sale.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este un muzeu n municipiul Cluj-Napoca.
Muzeul a fost nfiinat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizrile culturale ale
perioadei urmtoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Cu peste 80 de ani vechime
nentrerupt, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din Romnia i unul dintre cele
mai prestigioase din Europa.
Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular i
mrturii

ale

diferitelor

obiceiuri

strvechi,

reflectnd

ocupaiile

populaiei

transilvnene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine complet


a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice,
organizate n 8 sectii: Ceramic, Textile, Ocupaii, Port, Locuin-alimentaie,
Obiceiuri, Secia n aer liber i Secia internaional. Exist 50.000 de fotografii; 5.000
de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.
Statuia ecvestra i basorelieful nchinat lui Mihai Viteazul
Amplasata in fata Palatului princiar, in spatele statuii ecvestre, basorelieful a
fost realizat de catre Horia Flamandu (1975) si-l reprezinta pe Mihai Viteazul primind
omagiile celor trei tari romane unite. Basorelieful are o lungime de 6,20 m si o latime
de 3 m, iar la baza se afla o placa pe care este nsemnat Aici la Alba Iulia in anul
1600 ca un simbol al dreptului istoric al poporului roman de a trai unit, liber si
independent s-a infaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui
voievod Mihai Viteazul, maretul act al primei uniri politice a celor trei principate
romane Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania mai 1975".
Obeliscul, lui Horea, Closca si Crisan

32

Situat in fata portii a III-a a cetatii a fost ridicat in anul 1937, din initiativa
Astrei" si cu contributia populatiei, un frumos obelisc inchinat memoriei
conducatorilor rascoalei de la 1784 1785.El a fost realizat din granit de catre
arhitectul E. Mihaltan si sculptorul Negrulea. La baza se afla o celula simbolica, in
partea de est o Victorie Inaripata tinand in mana o cununa de lauri, iar in partea de vest
un basorelief reprezentandu-i pe Horea, Closca si Crisan. Pe soclul obeliscului apare
inscriptia: Smerita nchinare lui Horea, Closca si Crisan", ceea ce exprima omagiul
adus celor trei martiri.
2.4. Rezervaii naturale
Pentru a se pstra nealterata frumuseea lor, o parte din monumentele naturii
sunt ocrotite de lege, spre a putea fi transmise n cat mai buna stare generaiilor care
vor urma, chiar n condiiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt,
ntalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si
Muntii Trascau; strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe
stanca din albia Ariesului de la Salciua; "Fagul mparatului" de la Baia de Aries;
frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m.
In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile
insectivore.
De asemenea, n zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii
naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru
turisti, dup cum urmeaz:
2.5.1. Rezervaiile geologice
Dealul cu melci (1 ha) se afla n vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru
recif senovian prin ntinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea
diversitate a organismelor.

33

Figura 19. Dealul cu melci


Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si
Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla ntr-un numar foarte
mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans n
marea senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani n urma;
Detunata Goala (24 ha) se constituie ntr-o faimoasa rezervatie, remarcabila
prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate n nesfarsita
"mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca altitudine,
reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce Detunata
Flocoasa (1258 m), care si datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din cauza
acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice. Detunata Goala (1158 m) fiind
lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;

34

Figura 20. Detunata Goala


Complexul carstic Scrioara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic
cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri,
rezultat n urma adancirii retelei hidrografice. Accesul n aceasta pestera se face printrun aven care da ntr-un sistem de galerii etajate nsumand 2500 m lungime si o
denivelare de 220 m. Unele galerii sunt active, apa disparand ntr-un mic sifon, pentru
a iesi la zi prin izbucul ce formeaza Paraul Politii, un afluent al raului Garda.
Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului,
fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea n aceste
pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de
spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si
cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate
una din cele mai frumoase pesteri din tara.

35

Figura 21. Petera Scrioara


Intrarea in Ghetar se deschide la o altitudine de 1165m, pe Creasta Pirjolii, care
domina versantul stang al Vaii Girda Seaca (afluent al Ariesului Mare), inaltidu-se
pana la 400m deasupra firului apei. Drumul spre pestera porneste din comuna Girda,
situata pe valea Ariesului Mare la 32km amonte de Cimpeni (pe DN75). Din centrul
comunei se desprinde drumul carosabil de pe Girda Seaca pe care se ajunge, dupa
aproximativ 1km, la gura Vaii Ordincusa. De aici exista doua variante. Prima o
constituie poteca turistica marcata cu cruce rosie, care mai intai urca in serpentine
strinse pantele abrupte ale Dealului Mununa, apoi urmareste unduirile mult mai
domoale ale reliefului din partea sud-estica a platoului Scarisoara si razbate in final,
dupa un traseu de 8km, la fosta cabana turistica Scarisoara. Cea de a doua varianta este
reprezenteta de drumul asfaltat de pe valea Ordincusei, care dupa 18km, ajungand la
izvoarele acesteia, intersecteaza vechiul drum turistic Ursoaia - Scarisoara, care dupa
mai bine de 5km ajunge la catunul Ghetar. De aici (pe vreme uscata) se poate ajunge
cu masina pana la cabana Scarisoara, situata la o departare de aproximativ 600m, si tot
de aici se ajunge si la pestera pe traseul marcat cu punct rosu, care porneste de la
cabana, ramanand de strabatut pe jos aproximativ 400 m. De pe Valea Ordincusei se
desprinde si o alta poteca, marcata cu dunga albastra care razbate tot la cabana
Scarisoara. Ea paraseste valea la 5,5km amonte de gura acesteia, in locul numit
"Moara lui Ivan", urcand pana in creasta versantul drept geografic, foarte abrupt, si
coborand apoi lin prin padure pana la cabana. Lungimea acestui traseu (practicabil
numai vara) este de 2,5km. In sfarsit, amatorilor de lungi drumetii montane le stau la
36

dispozitie alte doua itinerare: unul dinspre comuna Arieseni, marcat cu triunghi rosu,
in lungime de 10km, care traveraeaza Valea Girda Seaca, si altul dinspre Padis, marcat
cu banda albastra, in lungime de 20km, care trecee pe la obarsia Vaii Izbucului si prin
Poiana Calineasa, pentru a razbate in cele din urma in drumul turistic deja amintit ce
vine de la Ursoaia. In imprejurimile fostei cabane Scarisoara exista terenuri potrivite
pentru campare, dar sursele de apa sunt departe si seaca deseori in cursul verii.
Topografia Ghetarului de la Scarisoara este simpla, deoarece pestera reprezinta
in fapt o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700m. Aproximativ in mijlocul
acestei incaperi se afla un imens bloc de gheata, cu un volum de 75000 mc si care
dainuie in pestera de peste 4000 de ani. Fata superioara a blocului (3000 mp) formeaza
podeaua Salii Mari. In latura opusa intrarii acest planseu se frange intr-un tobogan
abrupt de gheata (zona periculoasa), care da intr-o a doua sala, denumita Biserica. Aici
apar primele formatiuni stalagmitice de gheata, intruchipate in coloane masive ale
caror capete maciucate sclipesc uneori sub razele de lumina reflectate de zapada din
fundul avenului asemeni unor gigantice luminari aprinse. Biserica incheie zona
turistica clasica din interiorul pesterii, restul fiind pana in prezent rezervatie stiintifica,
cu doua sectoare distincte. In latura din dreapta intrarii se afla Rezervatia Mica, care se
desfasoara la picioarele unui perete vertical de gheata inalt de 15m. In latura din stanga
se afla Rezervatia Mare, spre care coboara un perete alcatuit tot din gheata dar inclinat,
lung de 20m si prelungit cu o galerie puternic descendenta, pe a carei podea blocuri
masive de calcar, trunchiuri de copaci cazute de la suprafata si bolovani se amesteca cu
limbi lungi de gheata. Aceasta este Galeria Maxim Pop. In amindoua rezervatiile, la o
anumita distanta de blocul de gheata din centrul pesterii reapar stalagmitele de gheata,
dintre care unele au o existenta permanenta iar altele - cele mai indepartate - se topesc
in intregime in cursul verii, dar se refac in forme mai mult sau mai putin asemanatoare
in lunile de iarna. Dincolo de aceste campuri de coloane inghetate, aspectul pesterii se
schimba total, locul ghetii fiind luat de concretiuni de o mare diversitate si frumusete.
Acestea abunda mai ales in Galeria Coman - o prelungire ingustata a Rezervatiei Mari
- care coboara in panta aceentuata pana la adincimea maxima de 105m a pesterii,
apropiindu-se in acelasi timp la numai cativa metri de cea de a doua perla a sistemului
carstic Scarisoara - pestera Pojarul Politei. De fapt, intre cele doua cavitati a existat
cindva, inainte de inceputul formarii blocului de gheata, o comunicare naturala, dar
37

care s-a infundat cu darimaturi si concretiuni. Considerata in ansamblul sau, pestera se


prezinta sub forma unui gol descendent, inchis in partea sa inferioara in fund de sac.
Acest gol functioneaza ca o capcana pentru aerul rece, care "cade" in pestera in timpul
iernii, cand atmosfera de la suprafata are o temperatura mai scazuta si de aceea are o
densitate mai mare decat atmosfera subterana. In cursul verii, cind raportul
temperaturilor si densitatilor se inverseaza, aerul mai cald si mai usor de la exterior nu
mai poate patrunde in adincul pesterii. In acest fel, aerul de sub pamant se mentine
rece an de an. Blocul de gheata are o structura stratificata, vizibila in lungul marii
faleze care flancheaza Rezervatia Mica. Cum aceasta structura conserva toate
modificarile climatice contemporane existentei ghetii in pestera, ea confera ghetarului
o mare valoare stiintifica.
Sectorul turistic al pesterii, cuprinzind in momentul de fata avenul, Sala Mare si
Biserica, este amenajat (scari metalice in aven si podete de lemn in Sala Mare) care fac
inutil un echipament special. Deoarece toate formatiunile de gheata intra vara intr-un
proces de topire partiala, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in ultimele luni
de iarna, cind aceste farmatiuni ajung la dezvoltarea maxima si confera pesterii o
frumusete intr-adevar neobisnuita.
Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele
mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata,
datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara
amenajarea ei pentru vizitare.
- Rezervatia geologica de la Ampoita este situata pe Valea Ampoitei, fiind
formata din trei masive de calcar izolate. Cel mai mare dintre ele are un diametru de
200 m si o inaltime de 25m, continand resturi fosile cu o deosebita importanta
stiintifica, ducand la declararea calcarelor din Muntii Metaliferi ca monumente ale
naturii.
2.5.2. Rezervaii botanice
Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de
1350 m n nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi
are caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, n general relieful
calcaros, ce se remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este
38

situata n partea superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc
smocurile de ierbi tepoase, nsotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala
se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici
sarbazele. Reprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca
printr-o nsemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania.
De mare interes este si padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica n
felul ei, alcatuita din molid, pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.
Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin
exceptionala importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat n special de
prezenta reliefului carstic;
Petera focul viu, consta in doua sali, prima din ele de mari dimensiuni avand
un imens ghetar. Accesul la pestera se face printr-o galerie pe o scara de lemn. Tavanul
acestei sali mari este deschis printr-o fereastra naturala uriasa prin care o mare
cantitate de busteni si zapada a cazut de afara, transformandu-se intr-o imensa gramada
in centrul salii.

Figura 22. Petera focul viu


Bustenii au fost prinsi ca intr-o capcana de gheata, capetele lor ramase libere au
putrezit si au colorat astfel gheata. Prin fereastra din tavan intra suficienta lumina
pentru a dezvalui spendoarea bucatilor stalagmitice de gheata care se afla in partea
opusa intrarii in pestera. In jurul pranzului, razele de soare creeaza o scena de basm.
Unul din capetele blocului de gheata cade in abisul din crevasa adanca dintre stanci.
O galerie aflata dincolo de stalagmite duce catre sala mica a pesterii coborand
cu grija cam 4 m pe partea stanga a alunecarii de gheata. Aceasta sala nu are lumina
39

naturala. Exista cateva concretiuni de calciu aranjate printre stalagmitele de gheata de


diferite dimensiuni, depinzand de anotimp. Pestera se incheie cu o gaura verticala
blocata.
Iesirea din pestera este foarte placuta, in special vara cand temperatura de afara
este mult peste cea din pestera. Exista doua motive pentru care gheata se pastreaza in
pestera: tavanul deschis care invita aerul rece inauntru si lipsa ventilatiei care il
pastreaza rece in timpul anului.
Petera ghearul de la vrtop, este situata in muntii Bihor, in apropierea
catunului Casa de Piatra, pe malul sting al vaii Garda Seaca.
Acest catun este legat de comuna Garda pritr-un drum forestier lung de 12km.
El isi rasfira casele intr-o poiana larga, care se desfasoara in panta domoala in dreapta
drumului(cum urcam) si care este flancata in latura din amonte de un perete prelung de
stinca, aflat la originea numelui dat acestei pitoresti asezari motesti.

Figura 23. Petera Ghearul de la Vrtop


Pestera are intrarea, la o altitudine de aproximativ 1200m, inchisa de o poarta
metalica ce o apara de posibile acte barbare. Vizitarea este permisa numai cu ghidul
care locuieste in apropiere. Numele de "ghetar" dat acestei pesteri nu are aceeasi
semnificatie ca in cazul "Ghetarului de la Scarisoara", deoarece aici nu este vorba decit
de zapada ce dainuie mai mult timp decit cea de la exterior, in zona de la intrare.
Este o pestera fosila, cu lungimea de aproximativ 300m. Prima sala, cea mai
mare, este acoperita cu gheata. Urmeaza un coridor care da in "Sala Domului". Tot de
aici pleaca spre stinga un culoar ingust numit "Culoarul Rosu". Dincolo de "Sala
40

Domului" galeria se largeste si devine ascendenta atingind punctul culminant in ultima


sala, "Sala Mare". Pestera este destul de bogata in concretiuni ceea ce incinta ochiul
vizitatorului. Pentru vizitare nu este necesar nici un echipament special.
Ghetarul de la Vartop este renumit, in afara de bijuteriile din calcar, de prezenta
unor urme lasate in crusta de calcit, vechi de peste 25000 de ani, de catre HOMO
SAPIENS FOSSILIS sau "Omul de la Vartop".
Pestera este rezervatie speologica si se poate vizita doar in prezenta ghidului. Ea
este declarata monument al naturii fiind cu adevarat splendida, fiecare centimetru fiind
acoperit cu concretitiuni incredibile si frumos colorate ca intr-o lume de basm.
Petera urilor

Figura 24. Petera Urilor


Pestera Ursilor nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de
formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul
pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gasesc un mare numar de resturi fosile
ale ursului de caverna - Ursus Spelaeus - disparut de aproximativ 15000 de ani.
Intrarea in pestera (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare
turistica, unde sunt amenajate o sala de asteptare, un bar si stand cu produse de
artizanat. Lungimea totala este de peste 1500 m, din care nivelul inferior cu o lungime
de aprox 700 m, este rezervatie stiintifica.

41

Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de


847 m si se compune la randu-i din trei galerii, in ordinea vizitarii: Galeria "Ursilor",
Galeria "Emil Racovita" si Galeria "Lumanarilor".
Prima galerie este putin mai saraca in formatiuni, bogata in schimb in resturi
scheletice ale ursului de pestera, adevaratele frumuseti fiind concentrate in celelalte
doua: "Mastodontul", "Palatele ferrmecate", "Casuta Piticilor", "Lacul cu nuferi" sunt
doar cateva din denumirile simbolice date grupurilor de formatiuni de catre ghizi si
vizitatori. Iesirea se face printr-o fantastica galerie ornata cu lumanari, ultima sala fiind
simbolic denumita "Sfatul Batranilor".
Vizitarea dureaza aproximativ 45 min, in grupuri conduse de ghizi autorizati.
Temperatura in pestera este constanta in jur de 10-15 grade celsius, iar umiditatea de
97%. Programul de vizitare - tot timpul anului - zilnic intre orele 10-17, luni inchis.
-

Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele

Mare, unde se gasesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri".
Situata la peste 1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si
Holytrichum, cu mai multe specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri
de Pinus mugho s.a. Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge,
n varietati si forme noi;
-

Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar n masiv.
2.5.3. Rezervatii forestiere

Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale

Muntilor Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales n locurile luminate, n
palcuri sau arborete destramate. In timp ce n alte zone ale Carpatilor laricele creste la
altitudini mai mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a
coniferelor, n Muntii Trascau el se ntalneste n cadrul etajului nemoral (al fagului).
Este vorba de prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara;
Rezervatia naturala forestiera, padurea de larice Vidolm este o rezervatie
stiintifica forestiera aflata in muntii Trascau ce contine formatii vegetale seculare de
larice (numita popular brad rosu fiind singurul conifer cu frunze cazatoare din
Europa).

42

2.5.4. Rezervatii mixte


- Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura n bara de calcare
jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, ntre Buru si
Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste
600 m.

Figura 25. Cheile Turzii


Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating
naltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la
460 m, cat are la intrarea n cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie
de 13 m/km.
Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora
ntalnita aici. In timp ce n raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni,
fauna de pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre
cele mai interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre
mamifere, vulpea este cea mai comuna.
Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci
si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie
de altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se n afara tarii noastre numai n
Turkestan.
Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se
remarca si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de
plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai
sus fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.
43

- Cheile Rmeului, dezvoltate in estul Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu


al paraului Ramet, Cheile Rametului se inscriu printre cele mai importante obiective
turistice din zona Muntilor Apuseni.
Datorita cadrului natural spectaculos si a elementelor carstice deosebite pe care le
prezinta, au fost declarate rezervatie geologica, paleontologica si speologica.
O larga dezvoltare prezinta marmitele, atat la nivelul apei, cat si cele suspendate,
care reflecta etapele adancirii paraului in bara de calcar.
Cele mai impresionante marmite se gasesc in sectorul numit "La cuptoare", unde
cheile se ingusteaza foarte mult (3-4 m), iar versantii sunt in surplomba.
In partea centrala a cheilor exista un tunel cu o lungime de circa 15 m si o
inaltime de 4-5 m. In imediata apropiere se afla Manastirea Ramet cea mai veche
manastire din Muntii Apuseni.
Se afla in imediata apropiere a manastirii Ramet si se remarca prin salbaticia si
pitorescul peisajului.
- Rezervaia natural Padi, Zona turistic Padi este situat n ramura nordic
a Munilor Bihor, lan din Munii Apuseni sau Carpaii Occidentali. Din punct de
vedere administrativ, zona Padi este situat n sud-estul judeului Bihor, pe raza
comunei Pietroasa, pn la grania cu judeele Cluj i Alba.

Zona turistic Padis este strbtut de drumul forestier Rchiele- Ic

Ponor - Padi - Boga - Pietroasa, cu o lungime de 53 km..


- Rezervaia naturala Cetile Ponorului, Cetatile Ponorului sunt fara doar si
poate cea mai grandioasa formatiune carstica din Romania, cunoscuta in acelasi timp
in toata lumea. Pentru inceput va trebui sa mentionam ca turistii care vor ajunge in
zona vor fi uimiti de minunata munca a naturii care, intrecand toate asteptarile a creat
in apropiere o imensa cetate de piatra.
Cetatile Ponorului constau in 3 cercuri mari de stanci asezate intr-o depresiune de
300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de
munti ce inconjoara si inchid depresiunea este taiata doar intr-un singur loc de Valea
Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952,
obtinand apoi statutul de monument al naturii si trecand in custodia Academiei
Romane.

44

Numele de "Cetati ale Ponorului" vine n primul rnd de la ceea ce s-ar putea
considera ca fiind sectorul de suprafata al acestui grandios fenomen carstic. Este
vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, dintre care cel central
reprezinta nchiderea n fund de sac a Vaii Cetatilor.

Figura 26. Petera Cetile Ponorului


Albia acesteia, tranformata ntr-un haos de blocuri enorme de piatra, ia sfrsit la
picioarele unui perete de peste 100m naltime, n care se decupeaza poate cea mai
extraordinara intrare din carstul romnesc: Portalul Cetatilor Ponorului. Imediat dupa
portal, n dreapta, o panta abrupta urca pna n fundul celui de al doilea circ, ai carui
pereti perfect circulari strajuiesc o incinta complet nchisa, cu un diametru la gura de
aproximativ 70m.
Coroanele ntunecate ale brazilor mprejmuiesc deasupra capului o portiune
circulara de cer. n latura din stnga, o spartura raspunde n bolta galeriei care
prelungeste sub pamnt albia Vaii Cetatilor. Scurgerea acesteia se ngemaneaza sub
portal cu un puternic izbuc care tsneste din peretele stng si care aduce pentru o
farma de timp la lumina apele nghitite de ntuneric prin ponorul de la Caput.
Cel de al treilea circ, de altfel si cel mai mare, este despartit de depresiunea
centrala ce nchide Valea Cetatilor printr-o nseuare strabatuta de marcajul turistic.
De forma vag triunghiulara, cu latura masurnd pna la 300m, ultima veriga a triadei
de circuri calcaroase are peste 200m pe verticala.
45

O singura cale de continuare a potecii, un fel de scoc de grohotis se afla pe fata


opusa nseuarii si permite vizitatorilor sa razbata n urcus pieptis si foarte obositor
pna deasupra Cetatilor (la Balcoane). n latura din dreapta a celui de-al treilea circ,
la picioarele peretelui vestic, se deschide o a doua gura de pestera, nensemnata n
comparatie cu imensitatea marelui portal dar de dimensiuni totusi apreciabile.
De aici ncepe o galerie lunga de 110m, care coboara n panta accentuata spre
cursul de apa si care constituie calea cea mai usoara de patrundere n sectorul
subteran al Cetatilor Ponorului.
Acest sector ncepe de fapt din dreptul portalului si este format dintr-o galerie
vasta, lata de pna la 10m si cu bolta naltata pna la 20m sau chiar 70m.
Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura,
care pot fi structurati dupa importanta lor n turismul balnear n:
-

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;

plante medicinale;

factori climatici (aeroterapie si cura de teren);

cure de aeroionizare.

2.5. Folclorul
Arta populara a Romaniei isi are radacinile in trecutul indepartat si tumultos al
regiunii. Fiind situata la intersectia marilor civilizatii istorice Greaca, Romana,
Bizantina, Orientala si Occidentala elemente ale acestor civilizatii au fost absorbite
de locuitorii acestor regiuni, toate acestea rezultand intr-o viziune originala care se
gaseste in arta, mestesugurile si muzica Romaniei.
Folclorul romanesc este cel mai bine conservat din lume iar manifestarile sale
sunt evidente in intreaga tara. n Muntii Apuseni cele mai reprezentative sunt
costumele populare artistice, sculpturile in lemn, sarbatorile populare, constructiile din
lemn, iar cele mai importate le voi detalia in continuare, si anume:
Textile si esturi
Camerele caselor taranilor romani sunt decorate cu tesaturi manuale, broderii,
covoare, fete de masa si elemente din matase si bumbac. Fiecare regiune are caracterul
sau unic sau este cunoscuta pentru elementele proprii.
46

Costume Populare
Costumele romanesti taranesti sunt specifice regiunilor din care provin,
conditiilor geografice si climatice, indeletnicirilor si artei populare locale si
obiceiurilor si ceremoniilor stramosesti. Desi costumele atat barbatesti cat si femeiesti
sunt caracterizate de fondul alb cu broderii colorate si maneci largi, exista deosebiri
intre acestea . Barbatii poarta curele sau braie late, bundite sau veste din blana de miel
sau oaie, cizme si palarii.
Ceramica
Originile ceramicii romanesti se pierd in negura timpului. Traditiile antice
Romane sau Dacice se regasesc in ceramica neagra, rosie sau alba.
Sticla si oua pictate
Obiceiul stravechi de a picta pe sticla a fost pastrat in satele Romaniei.
Subiectele prezentate in picturi sunt inspirate din teme din viata si religia romaneasca.
Maiestria acestor artisti populari poate fi regasita in zonele transilvane ale Fagarasului,
Lazu, Sibiel, Sibiu si Brasov . Colectii ale acestui gen de arta pot fi de asemenea
vazute la Muzeul Brukenthal din Sibiu, si la Muzeul de Arta al Romaniei din
Bucuresti.
Un alt gen de arta poate fi vazut pe ouale pictate. Aceste oua golite de continut
sunt impodobite si pictate cu modele complicate si viu colorate, fiind considerate unele
dintre cele mai raspandite exemple de arta si decoratii populare.
Sculptura in lemn
Sculptorii romani in lemn sunt foarte buni si priceputi artizani, si creaza obiecte
de o frumusete extraordinara pentru uz casnic cum ar fi linguri, polonice, cutii, scari,
banci, instrumente muzicale cum ar fi naiul, fluiere si multe altele. Modelele si
picturile complicate sunt deasemenea un element important al mobilierului rural si
decoratiilor interioare.
Arhitectura
Casele taranesti traditionale sunt de obicei micute si pitoresti, deseori cu usi si
ferestre vopsite in albastru viu pentru a contrasta cu peretii varuiti in alb in unele parti
ale tarii sau in diferite culori in alte parti.

47

Figura 27. Cas tradiional din Munii Apuseni


Prispele si stresinile ce la acopera sunt elemente intalnite peste tot. Mobila,
scoartele, presurile si obiectele de imbracaminte sunt deseori confectionate manual in
gospodarie. Maiestria extraordinara a lucratorilor in lemn din Romania se vede cel mai
bine in cladirile acestora, unele case de la sate fiind nu numai construite din lemn, dar
si impodobite cu sculpturi elaborate. Bisericile si portile din lemn sunt cele mai bune
exemple ale acestui gen de arta. Acestea desi au fost construite din lemn prelucrat
manual si fara a se folosi cuie metalice, au rezistat secole intregi.
Muzic, dansuri i festivaluri
Muzica populara romaneasca si dansurile populare romanesti sunt pline de
energie antren si pot fi savurate la nenumaratele festivale traditionale ce au loc in toata
tara . Muzica intensa si ritmica este creata in principal din trei instrumente: cetera,
care se aseamana cu o vioara care scoate sunete inalte; zongora, tot un instrument cu
corzi mai mare, si doba, o toba din lemn si piele de capra. Dansatorii sunt imbracati in
costume populare de sarbatoare si executa dansuri vioaie, energice si pline de viata,
dansurile fiind in cerc sau cu parteneri. Cintatul si batutul din palme acompaniaza de
regula muzica in timpul dansului.
Printre cele mai reprezentative festivaluri amintim:
Trgul de fete de pe Muntele Gina. Pe Muntele Gina in fiecare an se
organizeaz in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, cea mai mare srbtoare
tradiionala romneasca in aer liber Trgul de fete.

48

Figura 28.Targul de fete de pe muntele Gina


Sarbatoarea reuneste formastii artistice din judetele Alba, Hunedoara, Cluj,
Bihor, Arad si din alte judete ale tarii, realizand un adevarat festival al cantecului si
jocului, al traditiilor si datinilor stramosesti. Originea acestei sarbatori se pierde in
negura vremii, Strabo, parintele geografiei spunea ca dacii au un munte cogaiom nu
prea departe de capitala lor Sarmisegetuza, unde se aduna in fiecare an pentru a aduce
ofranda zeului lor. Nu putem avea certitudinea ca este vorba de Gaina, cert este ca in
Muntii Apuseni in urma cu circa o jumatate de secol asfel de sarbatori erau in multe
alte varfuri (Calineasa, Dealul Stanii, Capatana, Dealul Marcului, Negrileasa)
Targul de fete este mentionat prima data in anul 1816 dar cu siguranta vechimea
lui vine din indepartata activitate. Aristotel spunea ca barbarii ca si grecii ofera zeilor
locurile cele mai inalte, barbarii fiind socotiti de greci toti cei ce erau in afara Greciei
si Romei antice.. Vin la targ locuitori ai Apusenilor de pe Crisul Alb, Bihor, Aries,
schimband intre ei produsele lor traditionale dar si voia buna si cantecul strabun.
Deschiderea traditionalei sarbatori o fac de multi ani tulnicaresele din Avram Iancu,
instruite si organizate de pasionata si priceputa prof. Elena Pogan, fiica a satului Tarsa
in venele careia curge sangele clocotitor al dragostei pentru creatia populara si patria
strabuna.

49

Ziua lemnarului
Evenimentul reunete an de an peste 40 de meteri populari, specialiti n
prelucrarea lemnului, din 10 - 12 comune din judeul Alba, dar i din judeele
nvecinate. n cadrul manifestrilor programate pe durata a dou zile, organizatorii,
Consiliul Judeean Alba mpreun cu Consiliul local i Primria comunei Horea,
pregtesc o mulime de surprize miilor de participani ce vin an de an n aceast zon a
Munilor Apuseni.

Figura 29 La Ziua Lemnarului


Astfel, se vor organiza mai multe expoziii ale unor produse de artizanat,
inclusiv de produse din lemn (ciubere, donie, indril), dar i expoziii gastronomice,
cubucate tradiionale din comuna Horea. Interesant este faptul c n acest an vor
participa i reprezentani ai tuturor comunelor i localitilor cu numele Horea sau
Horia din toat ara, care vor mbogi zestre etno-folcloric a evenimentului din
Munii Apuseni.
Trebuie spus c toi participanii vor putea ctiga unul din zecile de premii
puse n joc, dar cel mai gustat moment al srbtorii populare va fi concursul celor mai
buni lemnari, n cadrul cruia meterii n doborrea i fasonarea arborilor i vor da
ntreaga msur a miestriei lor.
Iat aadar un bun motiv pentru cine nu a participat la un tradiional concurs
moesc s dea o fug pn n inima Apusenilor i s judece dac ntrecerile dintre
meterii lemnari romni nu sunt mult mai spectaculoase i mai apreciate dect
celebrele ntreceri ale tietorilor de lemne din America.
50

CAPITOLUL III.
BAZA TURISTIC - INFRASTRUCTURA
3.1. Drumuri de acces
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o
retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate.
Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin
Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebe, Simeria, Deva, Lipova,
Paulis, Arad, Ineu si Tinca.
In cadrul munilor se desfoar o perdea de rute avnd ca puncte de intersecie
urmtoarele localiti: Lunca, Vrfurile, Brad si cel mai important, Cmpeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la
Belis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea
ferata pana la Cetile, iar de aici se poate urma acelai traseu rutier.
Din sudul zonei se poate ptrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de
unde avem de ales intre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin
Baia de Cris, spre Varfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre
drumul 79 A de la Ineu la Brsa spre Halmagiu si Brad, (aceeai ruta fiind posibila si
pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si
Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitile Beiu si
Nucet.
3.2. Unitile de cazare
Baza de cazare a Munilor Apuseni, dei oarecum proporional distribuita in
zona nu se ridica nici ca numr de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la
nivelul potenialului turistic. Din punct de vedere administrativ, unitile de cazare sunt
rspndite in sase judee: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Slaj.
Printre cele mai pitoreti unitatea de cazare ale Munilor Apuseni se numra
cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos:

51

Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu


4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri.

Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4


paturi si 20 de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi
pentru incepatori.

Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in


camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri.

Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi


cumuleaza un numar de 71 locuri.

Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15
paturi. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si
pentru avansati.

Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de


locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri.

Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere


cu 3-15 paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi.

Pensiunea Perla Arieului, in localitate Albac, cu capacitate de 70 de locuri in


28 de camere.
Conform unor statistici, n anul 2010, situatia locurilor de cazare si a gradului

de ocupare a acestora era urmtoarea: numrul total al locurilor de cazare din zona
Munilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere colare. In ceea ce priveste
numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de 8537, dintre
care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand
ca turistii straini sa fie in numar de doar 51.
Dei este o zona montana, predomina numrul locurilor de cazare in hoteluri
(53, 64%), explicaia fiind legata de prezenta aici a unor staiuni balneoclimaterice
renumite, precum Geoagiu Bai, Moneasa, Stana de Vale;
In cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numrului de locuri de
categoria o stea (76, 5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a
condiiilor pentru desfurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux;

52

In cazul vilelor, dei ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri,
structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz,
predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%);
Motelurile, dei reprezint doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii
aproximativ egale de locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%).
In privina cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul
locurilor de cazare il reprezint cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea
intra usor in randul hotelurilor);
De remarcat lipsa unor uniti cu specific vntoresc, pescresc, tradiional
pstoresc precum si a unor uniti de elita (de lux), capabile sa preia o clientela
formata din turiti strini cu anumite pretenii, sau grupuri organizate pentru excursii
tematice.
3.3. Baza tehnico-material de agrement
In concepia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitii
turistice in general si in mod special in oferte turistice a cror specialitate este nsi
forma de agrement (turism montan, turism de litoral, etc.). Gradul de atracie al unui
produs turistic, cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in strnsa
corelaie cu nivelul dotrilor si mijloacelor pentru agrement.
Fa de necesitile de agrementare, localitile din Munii Apuseni dispun in
prezent de dotri edilitar gospodreti specifice localitilor urbane, mai puin de dotri
necesare agrementului.
Element esenial in turismul montan, agrementul se compune in zona Muntilor
Apuseni doar din domeniul schiabil, mijloace de transport pe cablu si trasee montane.
Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni, Stana
de vale si Baisoara.
La scara nationala, ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3,
8%, cu un numar de 5 partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a
domeniului schiabil (pers./ora), la Baisoara aceasta era in 1995, de 900, la Fantanele
270, la Arieseni 360, iar la Stana de Vale 270;
Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). Domeniul schiabil este viabil, util
si eficient din punct de vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace
53

de transport pe cablu adecvate, ca structura si capacitate, iar cu structurile de primire


se afla in raporturi bune. Pentru urmarirea unui asemenea fenomen, in amenajarea
turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, care reprezinta expresia
numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice; domeniul schiabil si
structurile de primire; teleferice si structurile de primire.
Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen
telecebina, telegondola, sau telescaun), precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa
totala a dotarilor in majoritatea masivelor.
In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil
sunt de retinut urmatoarele:
-

Dotarile

si

amenajarile

aferente

domeniului

schiabil

sunt

necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire;


-

Lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil;

Unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente.

Traseele turistice montane. In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate


si marcate 69 trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii
sau forme de turism.

Drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu


pregatire medie. In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si
defilee, unde nu sunt amenajate poteci si punti de trecere accesul este
mai dificil. Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei, mai
ales in pesteri, acestea devenind impracticabile in timpul ploilor
abundente;

Drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine


amenajate turistic, traseele greu accesibile fiind recomandate numai
drumetilor foarte bine pregatiti;

Aplinism: peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile Turzii, Cheile Aiudului,
permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile;
Speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt
numeroase si multe dintre ele foarte interesante. Cele deschise pentru turisti sunt:
Pestera Ursilor, Scarisoara, Meziad, Vadu Crisului. Toate acestea pot fi vizitate numai
cu ghid. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei.
54

3.4. Baze de tratament


In staiuni, alturi de procedurile de baza, se asigura bai termale in cazi sau
bazine, impachetari sau aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure
interne cu ape minerale. De asemenea, au fost create conditii pentru efectuarea mai
multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie, termoterapie, saunoterapie,
hidrofizioterapie, kinetoterapie, inhalatii, aerosoli, etc.
Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni, una dintre cele
mai bogate si diversificate din tara, este constituita din:
-

Ape carbogazoase;

Ape sulfatate si sulfuroase;

Izvoare cu ape bicarbonanate, calcice, magnezice, sodice, hipotone;

Ape concentrate, de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric;

Ape geotermale;

Namoluri de tip vegeto-mineral;

Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara


intensa, ionizare crescuta.

Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de
tratament sunt Geoagiu Bai, Stana de Vale, Vata si Moneasa.

55

CAPITOLUL IV.
STUDIU DE CAZ: STAIUNEA STNA DE VALE.

4.1. Prezentarea staiunii Stna de Vale


Statiunea balneoclimaterica Stana de Vale se afla n Muntii Padurea Craiului din
Carpatii Occidentali, pe versantul vestic al Muntilor Bihor, la o altitudine de 1100 de
metri, intr-o depresiune inconjurata de munti. Locatia se intinde pe o suprafata de
2.700 de hectare de teren, este renumita in tara si strainatate pentru tratament, odihna
si recreere, constituie un important nod de plecare pentru numeroase trasee turistice
in Apuseni.
Zona beneficiaza de un climat sub-montan cu o temperatura medie anuala de 5
grade Celsius, aer bogat in ozon, nebulozitate redusa si zapada din abundenta. La
Stana de Vale, principalii factori de cura sunt apele oligominerale si feruginoase,
bioclimatul tonic, caracterizat printr-o presiune atmosferica scazuta, radiatia solara
intensa si ionizarea crescuta a aerului, ceea ce o recomanda pentru tratarea si
ameliorarea afectiunilor endocrine, a cailor respiratorii si a nevrozei astenice.
Statiunea Stana de Vale, situata in judetul Bihor, inclusa in comuna Budureasa,
din Muntii Vladeasa a fost infiintata in anul 1880 de episcopia greco-catolica pe un
domeniu ce se intinde pe o suprafata de 2700 de hectare, cedat in secolul al XVIII-lea
de Biserica Romana Unita cu Roma, de imparateasa Maria Tereza. Aerul bogat in
ozon, existenta a numeroase izvoare cu ape minerale, oportunitatile de tratament si de
drumetii sunt atuu-rile principale ale zonei, atat vara cat si iarna. Aflata intr-o
depresiune inconjurata de munti, cu o temperatura medie anuala de 5 grade,
nebulozitate redusa si zapada abundenta, iarna, statiunea asigura conditii optime de
practicare a sporturilor specifice-dispune de cateva partii de schi si de sanius, un
teleschi (650 de metri lungime).
Stana de Vale, cu un aer puternic ionizat este un mediu ideal pentru petrecerea
unei vacante in mijlocul naturii, avand o serie de atractii turistice, peisaje si trasee
montane deosebite. Ofera turistilor posibilitatea de a efectua excursii la Izvorul
Minunilor, Cascada Iadolina, drumetii montane pe 16 trasee marcate, unde se poate
56

admira cea mai mare cascada din Romania Saritoarea Bohodei , cu o inaltime de 96
de metri, deplasari la Pestera Ursilor, Pesterile Ferice, Onceasa, Alunului, si Meziad,
excursii la popasul Pescaresc Cefa, Pastravaria Stana de Vale, gratare in aer liber,
focuri de tabara, mese festive si simpozioane.
In perioada de iarna, partia de schi este dotata cu instalatie de urcare pe cablu si
se poate practica pe langa schi, sanius, coborari neconventionale. Din primavara si
pana toamna tarziu, bioclimatul tonic, stimulant pentru organismul uman, determina ca
turistii ajunsi pe aceste meleaguri sa li se ofere oportunitatea unor excursii inedite, pe
trasee marcate, spre cascadele Iadolina, Iedutului, Moara Dracului, spre pesterile din
imprejurimi-Cetatea Radesei si Focul Viu, spre complexul carstic Cetatile Ponorului
sau spre cabana Padis.
La Stana de Vale se poate ajunge pe calea rutiera urmand traseul Oradea-Beius,
pe DN 76 (86 de kilometri) sau pe calea ferata- pana in statia CFR Beius, iar de aici cu
un autobuz care circula pe un traseu de 24 de kilometri.
Principalii factori de cura pentru care statiunea atrage anual mii de turisti sunt
apele oligominerale, feruginoase, bioclimatul tonic, caracterizat prin presiune
atmosferica scazuta, radiatia solara intensa si ionizarea crescuta a aerului.
Indicatiile terapeutice pentru care opteaza cei ce ajung aici sunt afectiunile
endocrine, nevroza astenica si afectiunile cailor respiratorii. Printre cele mai solicitate
tratamente locale se numara fitoterapia (baile de plante), electroterapia, masajul, sauna
si gimnastica medicala. Efecte certe dovedite in timp au fost observate in cazul
hipertiroidiei benigne si al bolii lui Basedow in stadiile I si II. De asemenea, nevroza
astenica, afectiunile cailor respiratorii, starile de debilitate, surmenajul, rahitismul si
tulburarile de crestere la copii sunt alte afectiuni ameliorate aici.
Exita si contraindicatii, in cazul unor boli acute, al hemoragiilor abundente
repetate, al bolilor grave ale sangelui (leucemii, anemia pernicioasa etc.), parazitoze,
boli venerice in stadiu contagios, boli infectocontagioase, tumori maligne, stari
casectice, psihopatii, epilepsie. De asemenea statiunea nu este recomandata femeilor
insarcinate dupa luna a III-a, in sarcinile patologice in orice luna si nici mamelor in
perioada de alaptare.
Stna de Vale este o destinatie preferata si de cei care practica sporturile de
iarna aici existand partii de schi dotate cu instalatii de transport pe cablu. De asemenea
57

este un punct de plecare pe unele trasee de drumetie montana ce duc spre Vladeasa,
Piatra Talharului sau Padis.
Padis cel mai important nod turistic din Muntii Apuseni Turistii ajunsi la
Stana de Vale au posibilitatea de a face numeroase drumetii in zona pe diferite trasee
montane cu grade diferite de dificultate. Cele mai vizitate sunt Grota Ursilor, cabana
Padis, Moara Dracului, Saritoarea Iedului, cabana Meziad, Pestera Alunului. Daca
sunteti posesori de autoturism, va recomandam un traseu in care frumusetea si
salbaticia locurilor sunt impresionante: Stana de Vale-Remeti (se traverseaza pe Valea
Iadului, pe langa lacul Lesu si cascada Valul Miresei). Alte excursii in munti se pot
face pe trasee marcate, spre cascada Iadolina, spre pesterile din imprejurimi sau spre
grotele, platoul si cabana Padis. Excursii montane se fac si pe vaile Iad si Dragan,
cascadele Iadolina si Moara Dracului. Padis este considerat de majoritatea turoperatorilor de turism cel mai important nod al muntilor Apuseni, datorita reliefului
carstic care a favorizat aparitia nenumaratelor pesteri, doline, uvale, avene, izbucuri si
ponoare.
Poiana Padis este situata la altitudinea de 1200 1280 de metri, reprezentand
un platou larg, cu numeroase doline. Peisaje salbatice, trasee turistice variate Un traseu
deosebit, pe care il pot urma turistii care au o buna conditie fizica porneste de la Stana
de Vale spre Saua Cumpanatelul (1640 de metri) - Poiana Varasoaia - cabana Padis
(1280 de metri). Este marcat cu banda rosie, distanta parcursa fiind de 20 de kilometri.
Practic, din Stana de Vale, turistii urmeza drumul forestier de la statia meteo, de langa
hotelul Iadolina. Se urca continuu pana la iesirea spre golul alpin, dupa care se ajunge
in apropierea varfului Poieni, la un izvor, de unde se poate vedea o panorama superba
spre valea Aleu si spre varful Bohodei. De la izvor, se coboara pana in saua Bohodei
(1469 de metri) de unde se desprinde traseul marcat cu triunghi albastru spre
Saritoarea Bohodei si un marcaj cu cruce galbena, spre creasta Custurii. Drumul
continua prin stanga culmii, ocolind varful Bohodei si iese intr-o sa larga situata intre
Bohodei si varful Fantana Rece. La dreapta, o poteca marcata cu banda albastra
coboara abrupt spre Boga. Apoi, drumul larg ocoleste varful Fantana Rece, trece pe
langa un izvor si se continua lin pana in saua Cumpanatelu (1640 de metri), lasand in
urma spre stanga bazinul Draganului. Din sa avem o larga perspectiva spre platoul
Padis: putin spre stanga vederea cuprinde largul bazin al vaii Somesului Cald, iar in
58

fata, spre sud se desfasoara platoul carstic Padis, strajuit la orizont de Varful Tapu si
creasta muntelui Biharea, iar spre dreapta de salbaticele vai cu pante abrupte care
coboara la Boga. Din sa, se poate continua drumul, la stanga, spre cabana Vladeasa pe
banda albastra, spre pestera Onceasa (cruce rosie) sau spre pestera Alun (cruce
albastra). Traseul continua sa coboare, trece pe langa poteca care se desprinde in
stanga spre Somesul Cald (punct rosu) apoi intalneste poteca cu banda galbena (care
vine din Stana de Vale pe la Piatra Talharului si poiana Onceasa). In final, drumul iese
intr-o poiana larga Varasoaia (in dreapta, la baza unor pereti de calcar, firele de apa
se pierd intr-un ponor).
Drumul traverseaza poiana, intalnind in stanga unul dintre capetele circuitului
Somesului Cald, urca intr-o sa si iese intr-o poiana intinsa ciuruita de doline, una dintre
ele avand un ochi de apa - Taul Varasoaia. Poteca care o ia spre sud urca intr-o sa unde
se afla pestera Padis. De aici, coborand spre stanga se ajunge la cantonul Padis de unde
punctul rosu ne duce la pestera Sura Boghii. Pentru a ajunge insa la Padis, de la lac o
luam spre stanga, pe drumul forestier, trecem pe langa cabana Varaioaia si continuam
pana iesim la drumul neasfaltat care vine de la Boga. Un alt traseu turistic porneste de
la Stana de Vale spre Cornu Muntelui Boga si are o distanta de 16 kilometri si durata
de 5-6 ore. Urcusurile insumate sunt de 795 de metri, iar marcajul - banda albastra.
Traseul este comun cu banda rosie pana la saua dintre Bohodei si varful Fantana Rece.
Localitatea turistica Boga este situata la altitudinea de 550 de metri, fiind
strajuita de stanci proeminente care se inalta pana la 1652 de metri formand o
adevarata cetate. La intrarea in Boga se gaseste cabana Boga (12 locuri de cazare si
restaurant), iar in aval de aceasta cabana Piatra Bulzului - cu 30 de locuri de cazare.
In imprejurimi se pot vizita Cheile Vaii Boga (cascada Boga, Oselul, izbucul
Boga), valea Rea, cu sectoare de chei si mici cascade, cheile vaii Bulbuci si valea
Plaiului.De la Stana de Vale turistii pot face si circuitul cascadei Bohodei pe o distanta
de 15 kilometri si o durata de 8-9 ore. Este marcat cu triunghi albastru. Traseul este
mai usor de parcurs in sens invers, dinspre Valea Aleului, deoarece are portiuni de
catarare pe stanca (zone cu lanturi). Traseul este comun cu banda rosie pana la saua
Bohodei. De la cantonul Aleu se ajunge tot pe triunghi albastru la Pietroasa.Tot de la
Stana de Vale se poate ajunge la pestera Onceasa, dupa un traseu de 20 de kilometri-5
ore si jumatate de mers, iar circuitul izvoarelor Somesului Cald (21 de kilometri,
59

durata de 13-14 ore) reprezinta o alta varianta care include cea mai complexa zona
carstica din Muntii Bihor- pesteri, canioane, izbucuri, grupate intr-o regiune deosebit
de salbatica.
Alte trasee turistice care pornesc de la Stana de vale au drept tinta cascada
Moara Dracului, varful Buteasa, cascada Saritoarea Iedutului, cabana Meziad sau
motelul Lesu Baraj. De la Stana de Vale se poate ajunge si la Pestera Ferice sau se
poate face circuitul Custurii. Cazare in casute, la camping sau hotel La Stana de Vale,
cazarea se poate face in casute, la camping, vile sau la hotel.
Hotelul Iadolina, de trei stele, este situat la aproximativ 200 de metri de partia
de schi, dispune de trei corpuri de cladire, bar de zi, seif, bar de noapte, discoteca, sala
de conferinte, restaurant, parcare, spatii de cazare de doua si, respective, trei stele.
Hotelul dispune de o capacitate de 107 locuri de doua stele si alte 35 de locuri de trei
stele. Se asigura tratament si masaj. Are camere duble, cu baie cu dus, televizor color;
camere triple (baie cu dus, tv color); apartamente de doua stele ( dormitor, living cu
canapea, tv color, baie cu cada), camere duble- baie cu dus, tv color, frigider. Alte
posibilitati de cazare sunt in camere single de trei stele si apartamente tot de trei stele.
In restaurantul Iadolina, de categoria I, masa se asigura in sistemul bonurilor valorice.
Pretul unei camere single pe noapte este de 1,1 milioane de lei, iar a uneia duble este
de 1,6 milioane de lei, cu mic dejun inclus.
O alta posibilitate de cazare pentru turisti o reprezinta hotelul si vilele Izvorul
Minunilor, de patru stele, situate la aproximativ 300 de metri de partia de schi. Sunt
dotate cu doua dormitoare, living, au incalzire centrala, aer conditionat, bucatarie. In
camere sunt televizoare color si baie. Masa se serveste tot in sistemul bonurilor
valorice.
Statiunea Stna de Vale, deosebit de pitoreasca dispune de un climat de
depresiune intramontana tonic-stimulant cu ierni reci si veri racoroase. Canitatile de
precipitatii sunt dintre cele mai mari din Romania, Stna de Vale avand si renumele de
a fi polul precipitatiilor din Romania cu valori ce depasesc 1200-1400 mm anual.
Acest lucru are drept rezultat prezenta stratului de zapada din luna noiembrie uneori
chiar pana in martie-aprilie.
Statiunea poate fi un loc ideal pentru tratarea nevrozelor astenice si a
afectiunilor endocrine fie ca este vorba de boala Basedow (in stadiu incipient, dupa
60

tratament cu medicamente) sau de hipertiroidie benigna. De asemenea pot fi tratate si


afectiunile respiratorii sau starile de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, tulburarile
de crestere la copii.
In tratarea acestor afectiuni se utilizeaza atat apa minerale existenta in statiune
(feruginos, hipoton) cunoscuta sub numele de Izvorul Minunilor cat si instalatiile si
procedurile de tratament din statiune ce includ bai in cada, sauna, masaj,
magnetodiaflux, ionogalvanizari.
Frumusetea linistitoare a peisajului, aerul pur fara praf si particule alergice
bogat in ozon, presiunea atmosferica relative coborata, multele posibilitati de trasee
montane, sunt elemente care contribuie la reusita vacantelor petrecute aici sa fie
relaxante si ajuta la refacerea sanatatii si a capacitatii de munca.
O caracteristica a acestei statiuni o reprezinta precipitatiile abundente si
caderile masive de zapada. Statiunea dispune si de izvoare cu ape minerale feruginoase
si hipotonice.

4.2. Posibiliti de dezvoltare a staiuni Stna de Vale


Staiunea Stna de Vale se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii
montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul
recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin
interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor de turism ramane insuficienta
dezvoltare si calitatea modesta a serviciilor.
Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme
turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele Sancraiu).
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori
culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea
potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice
este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat, observandu-se
totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita
atat din tara cat si de peste hotare, intr-un procent tot mai mare.

61

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse, iar
relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic, accesul
facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe.
n vederea dezvoltrii staiunii consider cp trebuie avute n vedere urmtoarele
aspecte:
amenajarea corespunztoare a partiei de schi, pornind de la o eventual mrire a
lungimii sale i dotarea cu tunuri de zpad artificial.
dotarea staiunii cu un patinoar, pentru diversificarea activitilor de agrement
ale turitilor.
mbuntirea calitii traseelor turistice, prin amplasarea de marcaje,
ntiintarea turitilor despre dificultatea lor i a eventualelor pericole, n acest
mod potenialii turiti vor putea fi prevenii i nu se vor aventura spre locuri
asupra crora nu sunt informai;
crearea unui centru de informare turistic local, n vederea informrii i uurrii
desfurrii de ctre turiti a activitilor practicate n zon, aceast msura va
ghida turitii spre punctele turistice cele mai vizitate din zon i vor contientiza
nsemntatea lor asupra ecosistemului staiunii;
ncurajarea turitilor de ctre autoritile locale de a vizita i mprejurimile, prin
distribuirea de pliante informative, vizitarea unor localiti n care se practica
agroturism, etc.
o promovare mai agresiv a turismului din zon, pentru atragerea unui numr
mai mare de turiti; chiar i n prezent, staiunea nu este ocupat la maxim n
sezonul hivernal.
promovarea agroturismului n gospodriile existente n interiorul staiunii, prin
dotarea tehnico-edilitar a acestora, fapt care va duce la creterea veniturilor
acelor locuitori.
dotarea cu spaii de divertisment destinate tinerilor, cum ar fi: cluburi, sli de
jocuri moderne,un eventual teren de sport.
dezvoltarea infrastructurii turistice;
conservarea mediului natural al staiunii.

62

BIBLIOGRAFIE

1. Munii Apuseni Bihor Vladeasa M.Bleahu,S.Bordea,Editura Uniunii de


Cultura Fizica si Sport
2. Munii Codru-Moma -Bleahu Marcian,

Ghid turistic, Editura Sport-

Turism,1978,Bucureti
3. Munii Apuseni -Ilie Mircea, Editura pentru turism, 1974,Bucureti
4. Munii Apuseni -Muzeu istoric i etnografic al poporului romn, Editura
Turism,1980,Bucureti
5. ara moilor -S.Bordea, Ghid turistic,Editura pentru turism, 1982,Bucureti
6. www.wikipedia.org/wiki/Munii_Apuseni.ro
7. www.carpati.org

63