Sunteți pe pagina 1din 92

CUPRINS

Capitolul I
1.1. Importanta temei
1.2. Tratarea temei n literatura de specialitate

pag.3
pag.3
pag.4

Capitolul II
2.1. Gonartroza notiuni fundamentale
2.1.1. Notiuni fundamentale de anatomie si biomecanica
2.1.2. Etiologia gonartrozei
2.1.3. Tabloul clinic functional al genunchiului

pag.5
pag.5
pag.5
pag.13
pag.18

Capitolul III
3.1. Ipoteza si sarcinile cercetarii
3.2. Metode de cercetare utilizate
3.3. Exercitii fizice terapeutice

pag.42
pag.42
pag.42
pag.43

Capitolul IV

pag.53
Desfasurarea

experimentului

Capitolul V

pag.74
Concluzii

si

Bibliografie

propuneri
pag.76

CAPITOLUL I

-Introducere -

Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic.


Sanatatea ar trebui sa se afle deasupra oricaror placeri trecatoare
Artur Schopenhauer
n ultimii ani se subliniaza efectele diverselor actiuni motrice specifice educatiei fizice,
sportului si kinetoterapiei care au o contributie substantiala la
mentinerea starii de sanatate a individului, a conditiei fizice a acestuia.
Educatia fizica si kinetoterapia desfasurate sistematic duc la un numar redus a multor defectiuni ale organelor si sistemelor corpului uman, la o buna functionare a
muschilor, ligamentelor, al ntregului organism uman, ferindu-l de boli cardiovasculare, obezitate, stres, contribuind astfel la o mai buna functionare a acestuia.
De-a
lungul
timpului
s-au
efectuat
nenumarate
cercetari
(n
China,
Franta,
Egipt,
Germania)care dovedesc aspectele negative pe care le are asupra organismului uman lipsa de miscare, de practicare a unor activitati fizice.
Totodata s-a aratat si rolul pe care l are kinetoterapia si exercitiile fizice executate cu o
anumita intensitate distractive si relaxante n ceea ce priveste pre-ntmpinarea si combaterea starii de depresie, anxietate, stres si n dezvoltarea vointei si ncrederii n sine.
[1.] [1.]

Importanta temei

Genunchiul,una din cele


articulatie intermediara a

mai mare
membrului

articulatii a
inferior are

corpului,
n mers

prin pozitia sa
un dublu rol:

de

(a) de a asigura statica printr-o mare stabilitate n momentul de sprijin;


de a asigura elevatia piciorului (corectarea acestuia n functie de denive-larile terenului n momentul
de balans);
Totodata joaca un rol important ntr-o serie de momente si activitati uzuale
(stat pe scaun,
naltat,
ridicarea unui obiect) sau activitati profesionale.
Datorita rolului sau n biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si
prin slaba acoperire cu tesuturi moi, genunchiul devine deosebit de predispus traumatismelor directe sau indirecte, care mai trziu pot conduce la artroze ale genunchiului.
Artroza = reumatismul cronic degenerativ este un proces articular de uzura ntlnit mai frecvent
la femei de la 40 de ani n sus, iar la barbati de 55 60 de ani n sus, totusi l putem gasi
si la o etate mai tnara, chiar si n adolescenta , n aceste cazuri uzura se poate constitui datorita unui traumatism (accidente, contuzii, fracturi). Cei care au reumatism degenerativ sufera de
dureri articulare aproape zilnic, iar pe termen lung pot prezenta deformari articulare invalidante.
2

Un genunchi normal din punct de vedere morfo-functional, este un genunchi ca-re, n conditii de indoloritate are att stabilitate ct si mobilitate, indiferent de activitatile la care sunt supuse membrele inferioare.
Genunchiul dureros este un genunchi nefunctional,
att pentru sustinere ct si
pentru miscare,
iar
prezenta gonalgiei ngradeste mult posibilitatea de recuperare a elementelor sechelare disfunctionale generate de injuria respectiva.
Oricare din cele 3 compartimente ale genunchiului, femuro-tibial, femuro-rotu-lian, tibio-fibular
superior, poate genera perturbarea stabilitatii sau mobilitaii,pe fondul unei stari dureroase.
n
cadrul
asistentei
medicale
conservatoare,
kinetoterapia
are
un
rol
deosebit
asigurnd
indolaritatea,
stabilitatea
si
mobilitatea
genunchiului.
Realizarea unui program eficient de catre kinetoterapeut n recuperarea pacientului cu gonartroza, presupune ca acesta sa aiba cunostinte temeinice de anatomie, fiziologie si biomecanica ale genunchiului.
Rezultatele
din
ultimii
ani
privind
recuperarea
pacientului
cu
gonartroza
arata
rolul kinetoterapiei n asistenta medicala a
gonartrozei.
1.2. Tratarea temei n literatura de specialitate
Deoarece la nivelul genunchiului se pot ntlni toate tipurile de traumatisme si lezarea
tuturor structurilor anatomice si datorita rolului sau n statica si dinamica piciorului, de-a lungul timpului s-au scris diferite tratate, teze si lucrari cu privire la utilizarea programelor de kinetoterapie profilactica si de recuperare n cazul gonartrozelor.
Astfel amintim din literatura de specialitate:Kinetologia profilactica, terapeutica si de recuperare de T. Sbenghe, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei de T. Sbenghe,
Kinetologie Medicala de M.Cordun, Bazele fizice si anatomice ale Kinetologiei, de
Popescu R., Marinescu L., Fizio-kinetoterapia si recuperarea medicala, de Kiss I.
[1.]

Motivatia alegerii temei

Tema a fost aleasa cu scopul de a demonstra o data n plus rolul benefic al practicarii kinetoterapiei n recuperarea bolnavilor cu gonartroza,
n conditiile unei
bune colaborari ntre echipa de medici, kinetoterapeuti, asistenti, psihoterapeuti.
Gonartroza fiind o boala ntlnita n ultimii ani tot mai des si n rndul tinerilor, kinetoterapia si propune obtinerea unei bune functionalitati a genunchiului si implicit al ntregului membru inferior prin utilizarea att a mijloacelor profilactice dar si curative.
Un numar mare de bolnavi ar putea beneficia de o mare autonomie de miscare, daca
s-ar aplica la timp anumite masuri simple de Kinetoterapie, de aceea un program de
recuperare trebuie nceput din primele zile de debut ale bolii sau din faza initiala
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData CAPITOLUL II
3

FUNDAMENTAREA STIIN

TIFIC

A A TEMEI

0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 2.1.
Gonartroza-notiuni fundamentale de
anatomie si biomecanica a genunchiului, etiopatologie si tabloul clinic-functional.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 2.1.1. Notiuni fundamentale de anatomie si biomecanica
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Regiunea
genunchiului este delimitata superior de o linie orizontala care trece la doua laturi de deget
deasupra bazei rotulei iar inferior o linie orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData a) regiunea anterioara (Fig.1)prezinta urmatoarele straturi: piele, tesut celular
subcutanat care este dezvoltat mai mult pe laturile rotulei si contine vase si nervi superficiali. La acest
nivel se afla bursa prerotuliana apoi fascia superficiala care continua fascia lata si care nveleste tendonul
muschiului cva-driceps. Acesta nglobeaza rotula, iar pe partile laterale ale rotulei se afla retinaculul
rotulei (aripioarele).Pe partea interna trec ten-doanele muschilor gracilis, semitendinos si sartorius. Pe
partea ex-terna se afla tendonul muschiului biceps femural.Sub muschi se a-fla bursa subrotuliana, bursa
subtendinoasa si bursa suprarotuliana. La acest nivel reteaua arteriala articulara este foarte abundenta.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData b) regiunea posterioara a genunchiului (Fig.2)este repre-zentata de fosa poplitee cu urmatoarele structuri: piele, tesut
ce-lular 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData subcutanat dispus n doua straturi prin dispozitia fasciei superficiale. La acest nivel se afla vena safena externa care per-foreaza fascia proprie si se varsa n
vena poplitee. Fascia po-plitee reprezinta continuarea fasciei lata. Fosa poplitee este de-limitata superior
si lateral de tendonul bicepsului femural, iar distal de gastroenemianul medial. Fosa poplitee are forma
rombica si prezinta urmatorul continut: tesut celular adipos care umple fosa si nconjoara manunchiul vasculo-nervos popliteu reprezentat de artera, vena, vasele limfatice si
nervul ischiac care n unghiul superior al fosei se izoleaza n nervul tibial si nervul peronier.
Planul profund al regiunii este reprezentat de articulatia genunchiului (Fig.7,8).
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Articulatia genunchiului este deosebit de importanta, deoarece
este foarte mult solicitata att la locomotie ct si n statica. De aceea apare rapid uzura elementelor sale.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Suprafetele articulare sunt reprezentate de catre femur, tibie si patela (Fig.9, 10, 11). Epifiza inferioara a femurului reprezinta doi
condili care au o directie recurbata napoi, iar condilul medial este mai proeminent dect cel lateral. Patela prezinta o suprafata articulara la nivelul fetei posterioare, iar tibia prezinta la nivelul
apofizei superioare o suprafata articulara cu 2 cavitati glenoide separate printr-o eminenta . Corespondenta suprafetelor articulare se face astfel: fata patelara a femurului raspunde fesei posterioare
4

a patelui; fetele articulare ale condililor raspunde foselor articulare ale platoului tibial. n aceasta
articulatie sunt prezente fibrocartilagii semilunare intraarticulare. Acestea s-au dezvoltat la periferia fiecarei fose articulare tibiale.Meniscurile prezinta o fata superioara ce raspunde condililor femurali si o fata inferioara corespunzatoare platoului tibial. Meniscurile sunt mobile, aluneca pe platoul
tibial, cel lateral are forma unui cerc aproape complet, iar cel medial are forma unei semilune.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula ntarita de ligamente.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Capsula:
reprezinta un manson care uneste cele 3 oase: femur, tibie si patela.
n partea anterioara capsula este perforata de patela si se insera pe marginile ei. Insertia femurala se realizeaza prin depresiunea patelara, pe con-dilii laterali pna sub epicondili, iar insertia tibiala urma-reste conturul condililor tibiali ncepnd de la aria intercondiliana posterioara.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Ligamentele sunt
reprezentate de ligamentul rotulian sau patelar care este o formatiune fibroasa, puternica, lunga de 56 cm situata naintea articulatiei. Are forma triunghiulara si se insera cu baza pe vrful patelei, iar
prin vrf pe tuberozitatea tibiei. Ligamentele posterioare sunt reprezentate de un plan fibros situat pe
partea posterioara a articulatiei si format din 3 parti,una mijlocie si doua laterale.n afara acestora se
mai afla ligamentul popliteu arcuit si ligamentul popliteu oblic. Ligamentele colaterale sunt n numar
de 2:colateral fibular care se insera pe epi-condilul lateral al femurului si pe capul fibulei,iar ligamentul
colateral tibial se prinde pe epicondilul medial femural, iar n partea inferioara pe fata mediala a tibiei.
Ligamentele ncrucisate sunt n numar de 2 (Fig.11) si se gasesc posterior n fosa intercondiliana.
Se insera pe fetele intercondiliene ale femurului, iar de acolo pe ariile intercondiliene ale tibiei.
Se afla n afara articulatiei desi sunt profunde.
Dupa insertia lor tibiala au fost denu-mite ligamentul ncrucisat anterior si ligamentul ncrucisat posterior.
Capsula articulara este ntarita de 3 formatiuni apo-nevrotice reprezentate de:
1.
fascia genunchiului;
expansiunea cvadricipitala;
aripioarele patelei;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Fascia genunchiului acopera articulatia ca un manson si se continua n sus cu fascia femurala, iar n jos cu fascia gambiara.
Expansiunea cvadricipitala se desprinde din tendonul muschiului cvadriceps, trece anterior de articulatia genunchiului si se fixeaza pe circumferinta epifizei proximale tibiale.
Aripioarele
patelei
sunt
2
bandelete
fibroase
acoperite
de
expansiunea
cvaicipitala si se insera pe marginile patelei si pe condilii femurali.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Sinoviala. Sinoviala
de la nivelul articulatiei genunchiului este vasta si complicata, deoarece prin marea ei ntindere,
5

ofera o surafata apreciabila pentru resorbtia de toxine n infectii. Dupa ce acopera fata profunda
a capsulei se insera la nivelul cartilajelor articulare de pe femur, patele, tibie. Sinoviala este ntrerupta la nivelul meniscurilor articulare, ea nserndu-se pe fata superioara si inferioara a acestor fibrocartilaje. Deci pe laturile articulatiei exista doua sinoviale: una suprameniscala ce corespunde articulatiei femuromeniscale si alta inframeniscala ce corespunde articulatiei meniscotibiale.
Deoarece sinoviala n partea anterioara si posterioara descinde direct
de la femur la tibie, trebuie considerate ca o singura sinoviala subdivizata n 2 portiuni (Fig.12,13,14).
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Bursa suprapatelara, fundul de sac sau recesul subcvadricipital este o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite muschiului cvadriceps, ntre fata profunda a acestui muschi si femur. La adult acest fund de sac este mai mare, deoarece comunica parial
sau total cu bursa nervoasa subcvadricipitala.n general la fat si copil exista o bursa subcvadricipitala
independenta; mai trziu n cursul dezvoltarii, ea intra n comunicare cu articulatia. Acest fund de
sac permite o alunecare usoara a tendonului, cnd el este lezat miscarile sunt mult diminuate.Tot el
apara tendonul de uzura n timpul miscarilor mai intense ale patelei (6 cm de la flexie la extensie).

Miscarile articulatiei genunchiului


Fiind o articulatie cu un singur ax va prezenta 2 miscari prin-cipale:
flexia,
extensia.
(Fig.15,16) Pe lnga acestea mai sunt posibile miscari secundare
de rotatie mediala si laterala si miscari de nclinare laterala si mediala.
Flexia este miscarea prin care gamba se apropie de fata posterioara a coapsei,
flexia este o miscare ce aparent se executa n jurul unui ax transvers care trece
prin condilii femurali.
Principalii muschi care raspund la miscarea de flexie sunt:
bicepsul femural;
semimembranosul;
semitendinosul;
n mod secundar mai intervin si muschii:
gemeni;
croitorul;
gracilisul;

0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData
Daca este analizata miscarea de flexie, se va observa ca punctul de miscare este deplasarea femurului pe tibie, dar n acelasi timp initierea miscarii va implica o miscare mai redusa de nvrtire, urmata de o alta, mai ampla, de alunecare.
Miscarea de
0
flexie poate atinge un unghi de 130 si se realizeaza n articulatia femuromeniscala.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Se apreciaza ca miscarile de flexie pna la 700 sunt miscari
pure, adica necombinate cu nici o alta miscare. Dupa 700 miscarea de flexie se combina cu o miscare
de rotatie interna a gambei si de aceea ele sunt miscari terminale. Articulatia femuro-tibiala lucreaza
dupa principiul unei prghii de gradul 3, att n miscarea de flexie ct si n extensie. Limitarea miscarii
de flexie este realizata de ntlnirea fetei posterioare a gambei cu miscarea similara coapsei. Factorul
care frneaza activ miscarea de flexie este muschiul cvadriceps femural, care este ntins la maximum.
n aceasta miscare, ligamentul colateral fibular se relaxeaza total, iar cel colateral
tibial foarte
putin;
ligamentul ncrucisat posterior este
ntins.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Extensia este miscarea opusa flexiei, adica de ndepartare
a fetei posterioare a gambei de fata co-respunzatoare a coapsei. Aceasta miscare de extensie se executa n jurul aceluiasi ax transversal ca si flexia.La nceput miscarea se realizeaza prin rotarea extremitatii femurului, apoi prin rostogolirea lui pe platoul tibial pna cnd axa lunga a gambei ajunge
sa continue axa lunga a coapsei. Miscarii de extensie i se asociaza o miscare de rotatie n afara
gambei pe coapsa. Aceasta miscare se produce n articulatia meniscotibiala. Muschii ce intervin,
fiind direct implicati n extensie sunt:cvadricepsul femural si tensorul fasciei lata, avnd un rol deosebit de important pentru mentinerea pozitiei de ortostatism. Extensorii actioneaza cu toata forta lor
atunci cnd se face extensia fortata a genunchiului flectat, cnd se executa o miscare fortata de blocare a genunchiului n usoara flexie. Forta lor de actiune este att de mare nct se rupe aparatul
extensor al genunchiului la un nivel oarecare, ajungndu-se la o ruptura de tendon cvadricipital.
Ruptura tendonului cvadricipital se produce la fotbalisti si ruigbisti, iar ligamentul rotulian la alpinisti.
Miscarea de extensie este limitata de:
ligamentul posterior;
de ligamentul ncrucisat anterior;
de muschii ischiogambieri;
ligamentele laterale;
Miscarea de rotatie -n miscarea de rotatie intervin ligamentele ncrucisate care roteaza
gamba n afara, n pozitia finala de flexie si nauntru, n pozitia finala de extensie.
7

Amplitudinea miscarii de rotatie activa este de 15 200 iar rotatia pasiva de 35 400 . Axa n jurul
careia se executa miscarea este verticala si trece prin centrul spinelor tibiale. Rotatia n afara este
realizata de biceps, iar rotatia nauntru de :
mm.semimembranos;
mm.semitendinos;
mm.popliteu dreptul intern ;
mm. croitor;
n rotatia externa ligamentele laterale se ntind, iar ligamentele ncrucisate se relaxeaza, n
timp ce n rotatia interna se ntind ligamentele ncrucisate si se destind ligamentele laterale.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData nclinarea mediala si laterala este o miscare pasiva care se realizeaza astfel: se fixeaza coapsa, iar gamba n semiflexie va prezenta miscari de pendulare att
n sens lateral ct si n sens medial. Miscarile sunt de amplitudine redusa 2,5 cm si sunt limitate de ligamentele colaterale si cele ncrucisate. Ligamentul ncrucisat an-terior limiteaza deplasarea nainte, iar cel posterior de-plasarea napoi. Fortarea genunchiului n val (nauntru) sau
n var (n afara) nsotita sau nu de rasucirea gambei pe coapsa, duce la leziuni de diferite intensitati ale li-gamentelor laterale, astfel este clasica entorsa a liga-mentului colateral intern (Fig.17).
Biomecanica
articulatiei
femuro-tibiale
0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData Este o articulatie cu un singur grad de
libertate, prezinta 2 miscari secundare de rotatie interna si externa (Fig.18).
n plus n articulatie se mai pot efectua miscari de ncli-nare, foarte reduse ca amplitudine.
Miscarea se efectueaza n plan sagital, n jurul unui ax transversal care trece
prin cele 2 tuberozitati condiliene ale femurului.
Clinic, axul biomecanic transversal
este reperat pe fata laterala a genunchiului, la 1,5 cm deasupra interliniei articulare, la
unirea celor doua treimi anterioare cu treimea posterioara a condilului femural extern.
Miscarile de flexie extensie Cnd membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic deschis,
articulatia femuro-tibiala functioneaza pe principiul unei pr-ghii de gradul III. Miscarea se realizeaza prin deplasarea femurului pe tibia flexata (ca n contactul fara sprijin al piciorului pe
sol), fie prin deplasarea simultana a celor 2 oase (ca n mers, cnd gamba este pendulata).
Cnd membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic nchis, articulatia femurotibiala actioneaza pe principiul unei prghii de gradul I, cu sprijinul la mijloc.
Daca n pozitia de extensie se fixeaza doua repere osoase simetrice, unul n femur iar
celalalt n tibie, n momentul n care ncepe flexia, aceste repere nu-si mai pastreaza
8

simetria.
Distanta parcursa de punctul tibial este mai scurta dect cea parcursa de
punctul femural, care s-a nvrtit dinainte-napoi, dar si a alunecat dinapoi-nainte.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Daca membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic deschis, femurul e luat drept segment fix si tibia aluneca pe el, n final observndu-se o retropozitie femurala. Daca membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic nchis, gamba fixata pe rol este luata drept segment fix si femurul aluneca pe platoul tibial, n final observndu-se retropozitie tibiala.
Biomecanica
meniscurilor
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Meniscurile, solitare
la tibie se deplaseaza n flexie dinainte-napoi pe platoul tibial, dar se apropie usor ntre ele prin
extremitatile posterioare. n flexia completa meniscul extern ajunge la 1 cm si cel intern la 0,8
cm de marginea anterioara a platoului. n extensie meniscul se deplaseaza n sus invers (dinapoinainte). Alunecarile meniscurilor pe platoul tibial se face prin modificarea formei lor, deoarece au
marginile fixate. Rolul meniscurilor n biomecanica articulatiei genunchiului are 5 functii importante:
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData completeaza
spatiul liber dintre suprafata curba a femurului si suprafata plata a tibiei si mpie-dica astfel protuzia
sinovialei si capsulei n ca-vitatea articulara n cursul miscarilor;
centreaza sprijinul femurului pe tibie n cursul miscarilor;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData participa la lubrefierea suprafetelor articulare asigurnd
repartizarea uniforma a sinoviei pe suprafetele cartilajelor;
are rolul unui amortizor de joc ntre extremitatile osoase, mai ales n miscarile de hiperextensie si
hiperflexie;
reduc n mod important frecarea dintre extremitatile osoase.
Rupturile de menisc se datoreaza miscarilor rapide si puternice sau care si modifica directia n timpul
efectuarii lor (Fig.19,20).
Biomecanica articulatiei femuro-rotuliene
Rotula este mentinuta pe locul ei de un sistem complicat de fruri de origine musculara, ligamentara si
tendinoasa. n sens vertical ea este fixata de tendonul rotulian si tendonul cvadricipital -(Fig.21).
nchiderea unghiului dintre cele 2 tendoane favorizeaza aparitia luxatiei recidivante a rotulei.
n sens transversal rotula este mentinuta de cele 2 aripioare rotuliene. n afara acestor formatiuni, o serie
de elemente fibroase se ncruciseaza peste rotula. Ele provin din expansiunile directe si ncrucisate ale
croitorului, fasciei lata, aponevrozei gambiene si ale dreptului anterior. Datorita grosimii sale rotula are
rolul ca n timpul miscarii de extensie sa mentina tendonul la distanta de trohleea femurala. Prezenta
9

rotulei usureaza activitatea cvadricepsului si se naste n momentul flexiei o rezultanta care apasa
puternic rotula pe trohleea femurala.
Cnd genunchiul este n hiperextensie si cvadricepsul contractat, rotula ocupa pozitia sa cea mai nalta,
deasupra suprafetei articulare a trohleei.
Daca cvadricepsul nu este contractat, iar genunchiul se mentine n extensie, suprafata articulara a rotulei
n jumatatea ei inferioara ia contact cu suprafata articulara a trohleei.Traiectul urmat de rotula n timpul
miscarii de flexie nu este rectiliniu, ci concav n afara.Pornind de sus si usor din afara, unde este
mentinuta de contractia cvadricepsului, rotula coboara spre linia mediana, trece peste linia verticala a
trohleei, apoi se ndreapta din afara pentru ca la sfrsitul miscarii de flexie sa acopere exclusiv condilul
extern.
n tabelul urmator sunt vizualizati principalii muschi care participa la extensia si flexia
genunchiului(Fig.22,23):
Flexia genunchiului (partea posterioara)
Muschi

Origine

Insertie

Biceps femural
Cap lung
Cap scurt

Ischion (tuberozitate)
Ligament sacrotuberal
Femur (linia aspra si condil
lateral)

Semitendinos

Tuberozitate ischiatica

Tibie (fata mediala)complexul laba de gsca

Semimembranos

Tuberozitate ischiatica

Tibie (condil medial);


Femur (condil madial)

Fibula (cap lateral)


Tibie (condil lateral)

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:


StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
10

StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData


0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

Extensia genunchiulu (partea anterioara)


Muschi

Origine

Insertie

Ilion (spina anteroinferioara)


Acetabul (posterior)

Patela (baza);
Tibie (tuberozitate)

Femur ( 2/3 superioare)

Patela (baza);
Tibie (tuberozitate)

Vast lateral

Femur (linie aspra, trohanter


mare, linie intertrohanteriana)

Patela (lateral);
Tibie (tuberozitate)

Vast medial

Femur (linie aspra, linie


intertrohanteriana);
Tendoanele muschilor
adductori mare + lung

Patela (mediala);
Tibie (tuberozitate)

Drept femural

Vast intermediar

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:


StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData
11

0x08 graphic:
0x08 graphic:
0x08 graphic:
0x08 graphic:

StrangeNoGraphicData
StrangeNoGraphicData
StrangeNoGraphicData
StrangeNoGraphicData

2.1.2 Etiologia gonartrozei


Artroza
este
o
suferinta
a
cartilajului
articular,
acesta
este
un
tesut
elastic
care
acopera
extremitatile
oaselor
din
articulatii.
n
mod
normal
suprafata
acestor
cartilagii
este
foarte
neteda,
facilitnd
mobili-tatea
articulara
si
absorbind
totodata
socurile.
Acest lucru este deosebit de important la nivelul articulatiilor mari, care suporta
greutatea corpului, cum sunt cele de la picioare (n cazul nostru articulatia genunchiului).
Pe masura ce artroza progreseaza, suprafata cartilagiilor si a osului de dedesubt devine neregulata, apar excrescente osoase (ciocuri, noduri).
Acest lucru determina imposibilitatea culisarii fine a suprafetelor articulare care
n schimb se freaca ntre ele, mai ales cu ocazia miscarilor solicitante.
Frecventa
gonartrozei
este
superioara
celorlalte
artroze.
Gonartroza
apare,
n
general,
ntre
40
si
70
de
ani,
cu
maximum la 50 de ani.
Gonartroza poate fi esentiala si secundara.
Anatomie
patologica
(dupa
traumatisme)
Se
disting
4
stadii
de
evolutie
(Collins):
stadiul I:
n zona de maxima presiune, cartilajul apare galben, fara luciu, cu eroziuni tangentiale;
stadiul II:
distructiile cartilajului devin mai accentuate, acesta lund un aspect vehetic;
12

apare hiperplazia marginala;


stadiul III:
cartilajul dispare n zonele de maxima presiune,
osul subiacent este scleros si eburnat;
apare osteofitoza marginala;
stadiul IV:
cartilajul este distrus pe suprafete ntinse;
eburnatia osoasa este intensa;
osteofitoza marginala se dezvolta considerabil, modificnd morfologia articulara;
meniscul poate fi degenerat si fragmentat;
capsula se ngroasa , sinoviala prolifereaza;
apar productii fibrocartilaginoase intraarticulare;
Biochimic, leziunea initiala consta ntr-o deperditie a complexelor mucopolizaharidice ale substantei fundamentale.
Deci, gonartroza este rezultatul unui dezechilibru functional ntre rezistenta structurilor articulare
si tensiunile exercitate asupra lor. Greutatea corpului se transmite la genunchi de-a lungul axului
mecanic al membrului inferior (ax ce uneste centrele articulatiei soldului, genunchiului si gleznei)
si actioneaza asupra suprafetelor articulare ca o forta de compresiune. n mod normal, structurile articulare si n special cartilajul de ncrustare sunt adaptate pentru a face fata acestei tensiuni. Echilibrul dintre calitatile mecanice ale structurilor articulare si solicitarile la care sunt supuse poate fi rupt fie prin diminuarea rezistentei primelor si n primul rnd a cartilajului de ncrustare, fie prin cresterea anormala a tensiunilor de compresiune. Cauzele care determina scaderea
rezistentei mecanice a cartilajului sunt putin cunoscute. Au fost incriminati urmatorii factori:
V RSTA este un factor etiologic important, artrozele aparnd la o vrsta ceva mai naintata, este, dupa cum spun unii, reumatismul uzurii si senescentei precoce.
Desi l ntlnim mai frecvent la femei de la 40 de ani n sus, iar la barbati de la 55 60 de
ani, totusi l putem gasi si la o etate mai tnara, chiar n adolescenta .
n aceste cazuri,
uzura se poate constitui ca urmare a celui de-al 2-lea factor etiologic: traumatismul.
13

La genunchi pot fi ntlnite toate tipurile de TRAUMATISME si lezarea tuturor structurilor anatomice:
1. Leziuni ale partilor moi: - tegumente si tesut celular subcutanat (contuzii plagi arsuri);
- tendon muschi (ntinderi rupturi sectionari dezinsertii);
- vase, nervi (rupturi sectionari).
2.
Leziuni osoase (deranjamente trabeculare,
fisuri,
fracturi) ale:
- epifizelor femurale, tibiale, peroniere;
- rotulei;
3. Leziuni articulare:
- plagi articulare;
- rupturi ligamentare;
- entorse, luxatii;
- leziuni meniscale;
Microtraumatismele
sunt
de
cele
mai
multe
ori
de
origine
profesionala (ncarcatori,
perforatori cu ciocanul pneumatic,
strungari,
sportivi).
0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData Amintim n continuare cteva din traumatismele ge-nunchiului care tratate
necorespunzator sau netratate duc n timp la instalarea gonartrozei secundare.
[1.]

Fracturile supracondiliene

ale femurului, extraarticulare, care se produc mai frecvent printr-un mecanism direct, n caderile pe genunchi sau n picioare. Aceste fracturi pot fi fara deplasare si cu deplasare. n fracturile supra-condiliene
fara deplasare se va recomanda imo-bilizare n aparat gipsat pehipedios timp de 6-8 saptamni, contractii izometrice ale muschiului cvadriceps sub ghips, kinetoterapie pe articulatia genunchiului (Fig.24).
n fracturile cu deplasare tratamentul va urmari reducerea ortopedica si imobilizarea fracturii, reducerea chirurgicala cu placa Blount, dupa care nu este necesara imobilizarea n aparat gipsat.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Mersul
se va rencepe dupa 10 12 saptamni.
n timp pot aparea complicatii precum:
1.
redoare articulare;
pseudoartroza;
gonartroza;
atrofia muschiului cvadriceps;
[1.]

Fracturile condililor,
14

sunt fracturi intraarticulare grave din punct de vedere functional. Ele se produc n caderile pe genunchi.
Aceste fracturi pot fi unicondiliene, care se produc n caderile cu gamba n varus sau
valgus si bicondiliene. Complicatiile care pot aparea sunt hemartrozele, impotenta functionala (Fig.25).
3.
Fractura
de
rotula
Rotula
se
fractureaza
printr-un
mecanism:
1.
direct (caderile pe genunchi);
indirect, cel mai adesea prin flexie fortata a gambei baza rotulei fiind fixata prin contractura
cvadricepsului;
Complicatiile
tardive
ce
apar
n
fractura
rotulei
sunt:
pseudoartroza
rotulei,
calusul
rotulian
hipertrofic,
gonartroza
si
atrofia
cvadricepsului.
Tratamentul
ortopedic
se
aplica
numai
fracturilor
fara
deplasare.
Aparatul gipsat care fixeaza gamba si coapsa, va fi mentinut 2 3 saptamni,
dupa
care
ncepe
tratamentul
de
recuperare
functionala.
Tratamentul chirurgical este indicat n fracturile cu deplasarea fragmentelor.
4.
Leziuni
traumatice
ale
ligamentelor
ncrucisate
leziunile ligamentare se vor repercuta n primul rnd asupra stabilitatii n flexie a genunchiului;
Dupa functia elementului sau elementelor interesate rezultatul va fi pierdere a controlului :
felxie-valgum-rotatiei externe;
a flexiei-varum-rotatiei interne;
leziunile izolate ale ligamentelor ncrucisate vor duce la aparitia unui sertar anterior sau posterior,
n pozitie de rotatie neutra;
Leziunile pivotului central sunt de o gravitate deosebita prin rolul func-tional al ligamentelor ncrucisate si prin lipsa tendintei de cicatrizare spontana a acestor leziuni.
Ele determina aparitia unei subluxatii anterioare sau posterioare a tibiei n raport cu femurul,
mpiedicnd mm-ul cvadriceps sa-si ndeplineasca functia de stabilizare a genunchiului n flexie.
Tratamentul
entorselor
usoare
va
consta
n:
exercitii de contractie ale cvadricepsului, zilnic;

15

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData ncalta mintea se va ridica pe partea interna cu 5 6 mm


pentru a nu forta genunchiul n timpul mersului;
n cazuri de ruptura a ligamentului colateral:
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData articulatia trebuie imobilizata pentru 30 de zile n
aparat gip-sat;
n tot acest timp bolnavul va face contractii regulate ale cvadricepsului, la fiecare ora 5-6
contractii izometrice pen-tru a preveni atrofia muscu-lara;
n
entorsele
grave
mentului.
n
timp
5. Leziuni de menisc
Rupturile
de

este
aceste

recomandata
leziuni
duc

menisc

se

refacerea
chirurgicala
a
la
instalarea
gonartrozei.

liga-

ntlnesc:

de obicei la vrsta adulta;


mai frecvent la barbati dect la femei;
sunt strns legate de practicarea unor sporturi (tenis, foot-bal, rugby), care le favorizeaza n mod
special;
De asemenea,
leziunile traumatice ale meniscurilor sunt ntlnite,
mai frecvent,
n unele profesiuni care reclama pozitia de genuflexie (mineri, parchetari).
Meniscurile
se
rup,
de
obicei:
n timpul unei rotatii fortate a genunchiului semiflectat care sustine greutatea corpului;
sau la trecerea brusca de la pozitia de flexie accentuata la cea de extensie completa a genunchiului;
O ruptura de menisc nu se vindeca niciodata, n timp apar leziuni articu-lare care duc la :
sinovita cronica;
sinovita proliferativa;
la gonartroza;
TRATAMENTUL

este :

16

chirurgical
sau
se poate face deblocarea genunchiului si prin manevre ortopedice sub analgezie locala ;
se flecteaza articulatia, apoi se duce lent n extensie;
se fac dupa aceea miscari de abductie si adductie a gambei;
prin miscari mici de rotatie imprimate gambei reusim sa dezinclavam meniscul luxat intercondilian
si sa deblocam articulatia;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Se imobilizeaza genunchiul 2-3 zile pe atela posterioara
si se vor nce-pe imediat contractiile active ale mm.cva-driceps.

0x08
tibial
are
Ele

graphic:
loc
n
se

StrangeNoGraphicData
timpul
accidentelor
produc

6.
Fractura
de
circulatie
(Fig27).
prin:

platoului

agresiune directa;
lovire laterala care antreneaza un valgus sau un varus fortat;
fie prin transmitere longitudinala prin caderea pe picioare;
Cu tot tratamentul ortopedic-chirurgical corect executat, n cele din urma fractura de platou tibial duce la:
redoare;
anchiloza;
instalarea unei gonartroze severe;
[1.] Factori metabolici: =obezitatea:
este o cauza destul de importanta n constituirea artrozelor. Ponderea corporala crescuta peste
greutatea ideala supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitnd o presiune continua, o
microtraumatizare permanenta, pe care trebuie sa o suporte articulatia si binenteles, osul.
[1.]

Tulburarile de statica:
1. malformatiile congenitale:
17

picior plat;
luxatii congenitale de sold;
genu valgum;
genu varum;
malformatiile traumatice;

la

duc
[1.]

aparitia

gonartrozei.

Tulburarile endocrine:
1. insuficienta ovariana;
insuficienta tiroidiana;

duc
[1.]

la

crestere

ponderala

favoriznd

dezvoltarea

reumatismului

artrozic.

Factorii meteorologici:
1. frigul;
umiditatea;

prin tulburarile vasomotorii produse, favorizeaza aparitia leziunilor articulare degenerative.


[1.] Tulburarile circulatorii pot determina:dereglari n irigatia locala a tesuturilor,fenomene
ce pot duce mai usor la procese de degenerescen-ta articulara coroborat cu vrsta.
[1.]

Infectiile:
1. uneori specifice,
alteori nespecificedetermina artrite, cu timpul duc la artroze.

Toti acesti factori concura la constituirea proceselor de degenerescenta articulara la nivelul genunchiului.
2.1.3
Tabloul
clinic

functional
al
genunchiului
[A.]

Semiologia genunchiului

GONARTROZA

se caracterizeaza prin:
18

1.
durere de tip mecanic;
redoare matinala, care dispare prin ncalzirea articulatiei genun-chiului;
instabilitate (articulatia genunchiului fiind o articulatie portanta);
scaderea mobilitatii(n parte si datorita durerii);
hipotrofia mm-ului cvadriceps;
Durerea
este
simptomul
principal
al
gonartrozei.
Putem constata o genartroza care poate determina dureri fie de tip mecanic (cal-mate de
repaus si exacerbate la mers, la suit-cobort scari, la genuflexie, la ridi-carea din pozitia asezat), fie de tip inflamator persistente si n decubit si cu exa-cerbari nocturne sau
la mobilizarea articulatiei, nsotite de redoare matinala mai scurta dect n artrite.
Durerile
de
tip
inflamator
determinate
de
o
gonartroza
activata
trebuie
atent
diferentiate
de
cele
din
artroza
genunchiului.
Predominanta durere n zona anterioara a genunchiului sugereaza interesarea a-paratului
extensor.
Predominanta durerilor pe fata interna sau externa a genun-chiului sugereaza
afectarea ligamentelor colaterale, sau a insertiilor tendinoase sau a meniscurilor.Predominanta
durerilor pe fata posterioara a genunchiului im-pune examenul regiunii poplitee.
Daca
la
manevra
de
flexie-extensie
a
genunchiului
cu apasare simultana pe rotula percepem cracmente si provocam go-nalgii (semnul rindelei)
ne orientam catre o artroza femuropatelara.
provocarea sau exacerbarea durerii n zona de insertie a tendoanelor la-bei de gsca prin flexia
gambei contra unei rezistente ne orienteaza catre o tendinta de insertie a mm-lor croitor, semitendinos si mm-ului drept intern;
n

artroza

femuro-tibiala

apar:

dureri la mers care dispar n repaus;


tulburari de statica (genu valgum sau genu varum);
reducerea flexiei;
Redoare

matinala

se manifesta dimineata la trezire ;


19

nu dureaza mai mult de 20-30 minute (dispare prin miscare);


Pacientii

ale

caror

articulatii

sunt:

inflamate;
prezinta febra;
dureri;
tumefactie;
pot prezenta:
impotenta functionala;
tulburarile de mers sunt numeroase si sunt nsotite de dureri ndelungate la nivelul limei articulare;

O data cu evolutia bolii scade amplitudinea de miscare la nivelul articulatiei cu deformare,


hipotrofie musculara si hipotonie ceea ce conduce spre reducerea miscarilor articulare.
Tulburarile statice joaca un rol important n instalarea unei artroze la nivelul genunchiului.
Genu-valgum reprezinta o deviere n plan frontal a genunchiului si este caracterizat prin proeminenta nauntru a genunchiului, membrul inferior formnd o curba cu concavitatea externa.
Genu-varum
reprezinta
o
deviere
a
genunchiului
n
plan
frontal,
caracterizat prin proeminenta n afara a acestuia,
membrul inferior formnd o curba
cu concavitatea interna cu maximum de deformitate la nivelul genunchiului.
n interpretarea tabloului semiologic al sindroamelor de instabilitate, trebuie sa avem n vedere ca:
grupele musculare au un rol important n mentinerea stabilitatii genunchi-lor:
hipotonia;
artrofia unor grupe musculare agraveaza instabilitatea genun-chiului;
n instabilitatea de origine ligamentara,daca grupele musculare deficitare au fost tonifiate si recuperata forta musculara, vom constata un grad de a-meliorare a instabilitatii, care a fost astfel
compensata partial.

20

ntruct o leziune ligamentara determina tulburari biomecanice ale genun-chiului ea poate antrena leziunea si a celorlalte ligamente rezulta im-portanta depistarii precoce a sindroamelor de instabilitate.
Gonartroza
se
poate
prezenta
clinic
n
3
stadii
clinice:
stadiul initial care manifesta:
o incapacitate usoara si intermitenta de nzavorre a genunchiului n mers;
usoara hipotrofie a mm-ului cvadriceps;
crepitatii moderate;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData stadiu evoluat cu:
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData dureri intense care apar n ortostatism si mers;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
limitarea mobilitatii pna la 9oo ;
cresterea n volum a genunchiului;
crepitatii;
usor flexum;
hipotrofie si hipotonie impor-tanta a mm-ului cvadriceps;
instabilitatea genunchiului n mers si uneori chiar si deviatii laterale ale sale (genu valgum,
genu varus) (Fig.28);
stadiul final cu:
dureri si n repaus;
frecvente inflamari;
mobilitate sub 90o ;
deformari evidente ale articulatiei;
21

flexum si deviatii n plan sagital,frontal;


mers greu facnd absolut necesara utilizarea bastonului;
Examenul
clinic
si
functional
atic si com-parativ ntre cei 2

al
genunchiului
genunchi n primul

trebuie
efectuat
sistemrnd n ortostatism:

n statiune bi-podala;
uni-podala;
n mers;
in pozitia culcat;
[A.]
Pentru

Evaluarea pacientului cu gonartroza


realiza

buna

evaluare

trebuie

sa

tinem

cont

de

urmatoarele

etape:

1.
triajul;
interviul initial;
informatii subiective (anamneza);
informatii obiective;
procesul de analize a datelor;
concluziile lucrative;
Triajul - reprezinta primul contact cu cazul,
(bilet de trimitere,
fisa medicala,
foaie
de
observatie,
analize)
sau
prin
discutia
cu
familia.
Interviul initial - are rolul de a stabili nceputul relatiei kinetoterapeut-pacient
prin teste simple privind mersul, miscarea unui segment, pozitie, coordonare.
Informatii subiective - se refera la istoricul bolii si a tratamentelor efectuate, se consemneaza datele generale despre pacient si se estimeaza n ce masura boala afecteaza viata personala si sociala a pacientului.
Informatii
obiective

care
cuprind:
examenul clinic general pe aparate si sisteme;

22

examenul clinic de evaluare a deficientelor de mobilitate articulara, postura, forta musculara, capacitate de efort;
examenul paraclinic (radiografii, ecografii, analize biologice).
Procesul de analiza a datelor prin care
evolutiei deficitului si aprecierea obiectivelor
Concluzii
lucrative

care

se stabileste diagnosticul, aprecierea


programului de recuperare.
consta
n:

stabilirea listei cu problemele pacientilor, minime sau majore, pe prioritati;


determinarea problemelor rezolvate prin kinetoterapie.
Metode
Evaluarea

de
poate

evaluare
fi:

generala
analitica
globala
Evaluarea analitica se refera la evaluarea posturii, a mobilitatii articulare, forta si
rezistenta musculara, control motor, se adreseaza infirmitatii fiziologice si anatomice.
Evaluarea globala se refera la deficitele din activitatile umane la nivel de in-divid.
n
vederea
realizarii
evaluarii
globale
s-au
creat
scale
de
evaluare
cu
scoruri
sau
coeficienti
pentru
fiecare
functiune.
Evaluarea
clinica
La inspectia din fata , studiem aspectul morfologic al rotulei (cu marginea in-terna mai proeminenta) si situatia sa cu vrful la nivelul interliniei articulare, n continuare putnd urmari relieful
tendonului rotulian pna la nivelul tu-berozitatii anterioare a tibiei. Deasupra rotulei, studiem insertia patelara a tendonului cvadricipital si proeminenta vastului extern si vastului intern. Notam
prezenta unei bursite prerotuliene, roseata tegumentelor, tumefactia fundurilor de sac sinoviale
(subcvadricipital si laterorotuliene), atrofia cva-dricepsului, luxatia sau subluxatia rotuliana pe fata
externa a condilului ex-tern, permanenta sau produsa la fiecare flexie a genunchiului. Studiem
con-tinuitatea axei femurului si tibiei,care n mod normal fac un unghi de 170 185 grade, deschis n afara (un valgus fiziologic de 5 10 grade). Un genu-valgum (peste 10 grade) poate fi
constitutional sau legat de o hipotonie sau hiperlaxitate ligamentara (la copii), sau dupa o fractura;
evolutia se urmareste clinic prin masurarea distantei intermaleolare. Un genu-varum (de obicei
se-cundar rahitismului, dupa o fractura sau hipoplaziei platoului tibial intern) poate fi evaluat clinic
prin masurarea distantei intercondiliene (cu maleolele interne n contact).
23

La inspectia din profil putem constata un genu-recurvatum (hiperextensia genunchiului fiind consecutiva de obicei unor hipotonii sau pareze a muscu-laturii posterioare.
putem observa la femei un discret genu-flexum (consecutiv unei hiper-laxitati ligamentare). n
cazul unui genmu-flexum mai accentuat con-secutiv unei artroze avansate, masuram cu goniometru
deficitul de ex-tensie;
studiem apoi cei patru timpi ai mersului si contributia genunchiului la mecanismul schiopatarii;
La inspectia posterioara, notam aspectul regiunii poplitee (tumefactia fundu-lui de sac retrocondilian, chist, adenopatii) si modificari ale troficitatii mus-culaturii posterioare a coapsei
si gambei.
Palparea- ne permite sa depistam o eventuala crestere a temperaturii locale (apreciata cu
dosul minii sau prin termometrie cutanata si prin termografie).
Cautam prezenta socului rotulian, ca expresie a unei hidartroze sau hemartroze
(comprimnd
simultan
fundurile
de
sac
prin
apasarea
palmelor
pe
acestea, deasupra si sub genunchi, verificnd cu indexul daca rotula pluteste).
Verificam apoi pe genunchiul n extensie, daca rotula poate fi mobilizata pasiv cronio-caudal
sau daca poate fi deplasata lateral peste amplitudinea normala (tendinta de subluxatie).
Exploram interlinia articulara femuro-tibiala (reperata la nivelul vrfului rotulei),de
partea interna si de partea externa, notnd existenta unor zone dureroase la palpare.
Exploram traiectul femuro-tibial al ligamentului colateral intern (lung de circa 10
cm, de forma triunghiulara aderent la capsula articulara si la meniscul intern.
Exploram traiectul femuro-peronier al ligamentului colateral extern (lung de circa 5
cm, ca un cordon cilindric situat ntre condilul femural extern si capul fibulei).
Palpam apoi zona de insertie a tendoanelor labei de gsca tendoanele terminale ale dreptului intern si semitendinosului acoperit de tendonul croitorului cele 2 planuri tendinoase fiind separate printr-o bursa seroasa) toate inserndu-se n partea superioara a crestei tibiale.
Pentru a distinge daca o durere tine de ligamentul colateral intern sau de zona
labei de gsca, opune o contra-rezistenta la flexia activa a gambei pe coapsa,
n timp ce cu mna cealalta palpam fata supero-interna tibiala; provocarea exacerbarii durerii locale prin aceasta manevra ne indica o tendinta a labei de gsca.
Exploram apoi tonusul si troficitatea muschiului cvadriceps (vastul extern, dreptul anterior si vastul intern) si masuram perimetrul coapselor, la 10 cm deasupra bazei rotulei; notam daca insertia tendonului cvadricipital pe baza rotulei este dureroasa.
24

Palpam comparativ musculatura gambelor si masuram perimetrul acestora (la 15 cm sub vrful rotulei).
Cu genunchiul flectat (subiectul fiind n decubit ventral) exploram zona poplitee.
Precizam topografia zonelor dureroase, existenta unor parestezii si verificam reflexele rotuliene.
Studiem
apoi
circulatia
venoasa
si
arteriala
a
membrelor
inferioare.
Trecem apoi la examenul mobilitatii. Verificam prezenta unor miscari anormale de lateralitate (n
decubit, relaxat, cu genunchiul n extensie, apucam cu minile fetele laterale ale genunchiului, imprimnd miscari n afara si nauntru; daca constatam unele miscari de lateralitate si daca la contractia
cvadricepsului mai persista, vom verifica ce ligamente si muschi sunt deficitari).Verificam apoi stabilitatea antero-posterioara a genunchiului, cu gambele atrnnd la marginea mesei, examinatorul apuca
cu amndoua minile genunchiul, tragnd anterior, apoi mpingnd napoi; miscarea de sertar indica leziunea ligamentelor ncrucisate (anterior, leziunea ligamentului antero-extern, posterior, leziunea
ligamentului postero-intern). Efectuam apoi manevra Mac Murray, care mpreuna cu apasarea leteroarticulara pe coarnele anterioare (strigatul meniscului) ne orienteaza catre o leziune meniscala.
Trecem apoi la testarea bilantului articular prin goniometrie si bilantului muscular prin metoda
clinica functionala, testnd global grupele musculare ale flexorilor,extensorilor si rotatorilor genunchilor.
Prin efectuarea unor contractii cu contrarezistenta exploram forta musculara.
Bilantul
articular
al
genunchiului
Articulatia genunchiului este o trohleartroza cu un singur grad de libertate pentru:
miscari n plan sagital si ax frontal, reprezentate de flexie si extensie; axul trece prin condilii
femurali.
Pozitia
(0):
Goniometrul

decubit
se

lateral

cu
partea
plaseaza

de

testat
astfel:

deasupra.

axul n dreptul axului biomecanic al articulatiei, mai precis n proiectia automata a axei miscarii,
la 1,5 cm deasupra interliniei articulatiei;
bratul fix pe linia mediana a fetei laterale a coapsei;
bratul mobil pe linia mediana a fetei laterale a gambei;
Flexia este miscarea prin care fata posterioara a gambei se apropie de fata posterioara
a coapsei.
Amplitudinea miscarii active este de 120o 140o , pasiv atinge 160o.
Extensia este miscarea prin care fata posterioara a gambei se ndeparteaza de fata
posterioara a coapsei; revenire n pozitia (0), cu gamba n prelungirea coapsei.
Miscarea
de
extensie
este
limitata
de
ligamentul
ncrucisat
anterior,
secundar
de
ligamentul
ncrucisat
posterior
si
ligamentele
colaterale.
25

Flexia peste 70o se asociaza cu o miscare de rotatie interna, prin care vrful piciorului este orientat medial. n aceasta miscare ligamentele ncrucisate se ntind, iar cele colaterale se relaxeaza.
Extensia maxima se nsoteste de o rotatie externa, prin care vrful piciorului este orientat lateral.
n aceasta miscare, ligamentele ncrucisate se relaxeaza, iar cele colaterale se ntind.
Bilantul
muscular
al
genunchiului
1.
Flexia
este
realizata
de
muschii
ischiogambieri,
reprezentati
de
semitendinos,
semimembranos
si
biceps
femural.
Actiuni:
pe genunchi:
flexia gambei pe coapsa;
cnd genunchiul este n flexie bicepsul este rotator extern, iar semitendinosul rotator intern;
stabilizarea genunchiului n miscarile de rotatie;
pe sold:
cnd genunchiul este flectat, participa la extensia coapsei pe bazin, miscare de mica amplitudine;
participa la adductia coapsei pe bazin;
cnd genunchiul este extins, bicepsul se contracta n timpul rotatiei externe a coapsei pe bazin;
pe bazin:
retroversie;
stabilizare antero-posterioara;
participa la tripla flexie a membrului inferior;
Acesti muschi fac parte din
tul trece din pozitia asezat
Rol
n

lantul muscular posterior si se contracta cnd subieccu trunchiul nclinat anterior, n pozitia stnd.
mers:

primul dublu sprijin: limiteaza extensia genunchiului, n momentul atacului cu talosul;


26

al doilea dublu sprijin unilateral: portiunea scurta a bicepsului (singurul muschi monoarticular din
grup)controleaza calitatea si amplitudinea flexiei genunchiului; portiunea lunga si ceilalti muschi
se contracta tardiv, naintea atacului cu talosul.
pentru testarea f0 f1
Pozitia:
decubit ventral sau lateral, cu genunchiul de testat n usoara flexie.
Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa. Examinatorul palpeaza tendonul bicepsului pe fata posterioara si laterala a genunchiului (partea supero-laterala a fosei poplitee), tendoanele semitendinosului si semimembranosului pe fata posterioara si mediala a genunchiului (partea
supero - mediala a fosei poplitee), semitendinosul fiind mai intern n raport cu axa corpului.
Semimembranosul
se
palpeaza
cnd
genunchiul
este
flectat
la
o
o
70 ,
iar
semi-tendinosul
intervine
ncepnd
cu
90
flexie.
pentru f2
Pozitia:decubit lateral pe partea membrului inferior de examinat, soldul si genunchiul extins.Membrul
inferior controlateral abdus din sold si extins din ge-nunchi este sustinut de examinator. Se indica subiectului sa execute, n amplitu-dine corecta, flexia gambei pe coapsa. n timpul miscarii
piciorul este relaxat si se pozitioneaza n extensie pentru a diminua actiunea gemenilor.
pentru f3 f5
Pozitia:
decubit
eaza
coapsa
n

ventral,
cum
1/3
inferioara,

membrele
fara
a

inferioare
extinse.
Se
presa
masele
musculare.

fix-

pentru f3
Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa n amplitudine completa,
strict n plan sagital.
ncepnd cu 90o se opune o rezistenta usoara pe gamba,
n 1/3 inferioara.
Piciorul este relaxat si se mentine pozitionarea n extensie.
Rotatia externa a gambei indica interventia mai puternica a bicepsului, iar cea interna a inschiogambierilor
interni.
pentru f4 f5
miscarea se executa mpotriva unei rezistente crescnde,

EVALUARI

ANALITICE

27

aplicata n pozitia ini-tiala.

pentru biceps
Se
tia

indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa asociata cu


externa, plasnd rezistenta n 1/3 inferioara a fetei interne a gambei.

rota-

pentru ischiogambierii interni:


Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa asociata cu rotatia interna, plasnd rezistenta n 1/3 inferioara a fetei externe a gambei.
2.
Extensia este realizata de muschiul cvadriceps prin cele patru capete:
dreptul anterior,
vastul medial,
vastul lateral si cruralul (vastul intermediar).
Actiuni:
extensia gambei pe coapsa: dreptul anterior si cruralul au rol dinamic, iar vastii sunt stabilizatorii
(mpreuna cu muschii tricepsul viral si fesier mare, dreptul anterior face parte din lantul triplei
extensii). Dreptul anterior, din ca-uza dispozitiei biarticulare, realizeaza n plus si flexia coapsei pe
bazin, a ca-rei amplitudine creste cu ct genunchiul este n flexie si soldul n extensie;
intervine n adaptarea pozitiei stnd din pozitiile asezat si decubit n mers, a-lergare, urcare prin
contractii excentrice;
asigura statiunea bipeda;
Rol

mers

primul dublu sprijin: n timpul atacului cu talosul, sub influenta greutatii corporale, genunchiul
tinde sa se flecteze;
Miscarea

este

contracarata

de

muschiul

cvadriceps

astfel:

vastii monoarticulari se contracta izotonic concentric;


dreptul anterior, biarticular actioneaza ca o chinga,di-minund flexia genunchiului si
soldului;
primul sprijin unilateral:cvadricepsul se contracta partial, deoarece sta-bilitatea genunchiului este
asigurata mai ales de tricepsul viral;

28

al doilea dublu sprijin:dreptul anterior si cruralul se contracta pentru a li-mita flexia genunchiului
la sfrsitul acestui timp;
al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior amplifica flexia soldului.
pentru f0 f1
Pozitia: decubit dorsal, cu membrul inferior de examinat extins, rotula la zenit, membrul inferior controlateral flectat din sold si genunchi, piciorul sprijinit pe masa. Se flecteaza rotula n sens caudal.
Se indica subiectului sa execute ridicarea rotulei, miscare obtinuta prin flexia piciorului.
Tendonul cvadricepsului se palpeaza la baza rotulei, iar vastii pe fetele laterala si mediala ale coapsei.Miscarea poate fi compensata de muschiul tensor al fasciei lata.
pentru f2
Pozitia:
decubit lateral, de partea membrului de examinat coapsa extinsa, genunchiul n flexie, membrul inferior controlateral abdus din sold si extins din genunchi, sustinut de examinator n 1/3 inferioara a fetei mediala a coapsei.
Se indica subiectului sa execute, n amplitudine maxima, extensia gambei pe coapsa evitnd rotatia.
pentru f3 f5
Pozitia:
decubit dorsal, genunchiul flectat n afara suprafetei de sprijin, membrul inferior controlateral flectat, n sprijin pe masa de examinat.
Se fixeaza
n 1/3 inferioara a fetei anterioare a coapsei, fara a presa masele musculare.
pentru f3
Se indica subiectului sa execute, n amplitudine completa, extensia gambei pe coapsa.
pentru f4 f5
Miscarea se executa contra unei rezistente crescnde plasata n 1/3 inferioara a gambei pe fata anterioara.
Evaluarea
cvadricepsului
se
poate
efectua
si
cu
soldul
n
flexie.
Dupa testarea mobilitatii, studiem deficitul mersului, depistam contributia genunchiului la mecanismul
schiopatarii, n cei 4 timpi ai mersului. n perioada oscilanta sunt necesare minimum 40 grade de
flexie a genunchiului pentru tre-cerea membrului inferior din dublul sprijin posterior n dublul sprijin
ante-rior. Perioada sprijinului unipodal nu e posibila dect pe un genunchi nedureros cu extensie completa n rectitudine si cu o tonicitate si troficitate echilibrate a muschilor agonisti si antagonisti. Suitul
normal al scarilor nu e posibil dect da-ca genunchii se flecteaza alternativ minimum 80 90 de grade.
29

Studiem cu atentie si notam orice deficit al ortostatismului bipodal si unipodal, limitarea capacitatii de asezare n genu-flexie, reducerea perimetrului de mers, deficitul de suitul-cobortul
scarilor; redoarea sau anchiloza n genu-flexum sau cu piciorul rotat n adductie sau n
abductie; dezaxatii ale genunchiului n genu-varum sau genu-valgum sau recurvatum.
Terminam examenul fizic,studiind eventualele tulburari morfo-functionale ale picioarelor, articulatiilor coxo-femurale si coloanei dorso-lombare, care ar putea influenta biomecanica genunchilor.
EVALUAREA

RADIOLOGIC A

Examenul
clinic
l
completam
cu
examenul
radiografic.
Se va face o radiografie a ambilor genunchi de fata , n ortostatism; o radiografie a fiecarui genunchi
de profil (din pozitia culcat) si trei radiografii ale articulatiilor femuro-patelare din incidenta axiala, cu
genunchiul n flexie de 30o , 60o , 90o . Radiografia de profil si de incidenta axiala evidentiaza osteofite
rotuliene, osteoscleroza si uneori eroziuni subcondrale, pensarea interliniului femuro-patelar. n artrozele
mai evoluate apar leziuni femuro-menisco-tibiale, vizibile pe radiografia de fata (osteofitoza femurala si
tibiala, osteoscleroza subcondrala, pensarea interliniei femuro-tibiale, uneori de o singura parte. Cnd
suspicionam clinic o leziune de menisc, efectuam artografia femuro-tibiala, gazoasa sau cu lichid opac.
Sunt necesare adesea si alte explorari paraclinice:-examenul lichidului sinovial,
examenul histologic al unor fragmente de sinoviala sau de cartilaj articular.
EVALUAREA

FUNC TIONAL

Dupa
evaluarea
clinica
vom
efectua
evaluarea
functionala.
Orice pacient cu gonartroza care urmeaza un program de recuperare trebuie ncadrat n conformitate cu Clasificarea Internationala IDH ( I = infirmitate; D = incapacitate; H = handicap).
Evaluarea functionala este importanta deoarece furnizeaza informatii complexe si pe baza
acestora Kinetoterapeutul poate sa-si realizeze un program de recu-perare eficient.
Infirmitatea poate fi temporara sau definitiva si se defineste ca fiind o pierdere sau
anormalitate a unei structuri sau functii anatomice, fiziologice sau psihologice.
Incapacitatea la pacientul cu gonartroza poate fi:
incapacitate de pozitionare a corpului, incapacitate de locomotie, de comportament, de ngrijire personala, de comunicare.
Incapacitatea
se
defineste
ca
fiind
o
pierdere
a
aptitudinii
de
a
executa o activitate considerata fireasca,
normala pentru persoana respectiva.
Handicapul reprezinta dificultatea de a realiza relatii normale, n conformitate cu vrsta, sexul,
conditiile sociale si culturale ale persoanei respective, cu modul n care-si desfasoara viata.
Pentru notarea datelor, a scorurilor obtinute prin nsumarea notarilor s-au realizat diverse scale functionale de evaluare globala.
Pentru pacientii cu gonartroza putem
lua n considerare scalele pentru testarea mersului si scala de evaluare a mersului.
30

Obiectivele si etapele urmarite de kinetoterapie n programul de recuperare a pacientului cu gonartroza


Medicina moderna a dat o exceptionala dezvoltare kinetoterapiei datorita rolului ei:
curativ: de reeducare, readaptare, recuperare a capacitatii functionale par-tiala sau totala a organismului lezat;
preventiv: prin prevenirea deficientelor fizice, stimularea functiei mus-culare, dezvoltarea unei
statici normale si eliminarea viciilor de statica si postura, reconfortarea psihica;
corector: se refera la combaterea unor deficiente fizice nnascute sau do-bndite;
Kinetoterapia
are
indicatii
vaste
si
foloseste
miscarea
sub
forma
exercitiului fizic.
Cel mai simplu exercitiu fizic care poate fi la ndemna oricui
este mersul, la nceput pe teren plan, iar apoi progresiv pe teren nclinat.
Kinetoterapia trebuie sa fie selectata si dozata n functie de bolnav (vrsta, starea bolii),
urmarindu-se individualizarea oricaror miscari pe care trebuie sa le execute bolnavul.
Ea actioneaza astfel nct prin metodele si mijloacele utilizate sa duca la
realizarea acelui citat antic roman:
Mens sana in corpore sano.
Obiectivele
urmarite
n
tratamentul
recuperarii
gonartrozei
sunt:
[1.] obtinerea indoloritatii; refacerea stabilitatii; refacerea mobilitatii articulare;
echilibrul corpului n timpul mersului;
sa scada greutatea corporala n obezitate;
calitatii vietii pacientului

sa refaca
cresterea

Obtinerea
indolaritatii
Inervatia bogata a genunchiului explica frecventa si intensitatea durerii n lezarea articulara.
Ca
metode
de
combatere
a
durerii
se
folosesc:
[a.]
Medicatia antiinflamatoare antalgica: aspirina, indometacin, di-clofenac, ketotifen,
piroxicam, unguente ca fenilbutazona, diclofe-nac. Medicatia antiinflamatoare se asociaza cu sedative si tranchili-zante; Crioterapia (comprese reci, pungi de plastic cu apa de la congelator) sau
termoterapia (aplicatii calde, 10 minute o data).
Electroterapia (diadinamici, curenti Trabert,
ultrasunet)
Repausul articularCa la orice articulatie importanta, descarcarea articulara n ortostatism si mers este un mijloc antalgic eficient. Pentru aceasta se indica folosirea bastonului
si crjelor pe perioade mai lungi sau mai scurte n functie de gradul durerii. n cazurile acute,
repausul prelungit la pat este obliga-toriu. Pozitia cea mai buna este cu genunchiul usor flectat
(25 35o ), sustinut de o perna, astfel scade presiunea intraarticulara. Aceasta postura poate deveni peri-culoasa n procesele inflamatorii ale genunchiului prin tendinta de retractura capsulara si
tendinoasa.
31

Obtinerea indolaritatii este primul obiectiv n recuperarea genunchiului, deoarece


genunchi dureros este practic nefunctional si pentru sustinere si pentru miscare.

un

4.
3.
2.
1.
6.
5.
Refacerea stabilitatii pasive se face prin interventii chirurgicale asigurnd refacerea integritatii aparatului stabilizator sau prin imo-bilizari si posturari n cazuri mai putin grave.
Posturarea sau chiar imobilizarea se face ntotdeauna respectnd pozitiile anatomo-functionale viznd direct refacerea axelor si planurilor functionale si a punerii n pozitie normala
a suprafetelor articulare.
Refacerea stabilitatii active nseamna tonizarea grupurilor mus-culare ce actioneaza asupra
genunchiului pna la valori care dau stabilitate genunchiului n conditiile unei mobilitati
functionale nor-male;
Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului si a elasticitatii muschilor posteriori se
va face blnd, progresiv, pentru a mpiedica atrofia cvadricepsului si limitarea mobilitatii.
Recuperarea functio-nala a cvadricepsului este posibila imediat dupa scaderea fenome-nelor
algice si inflamatorii care nsotesc uneori artrozele (artroze activate);
Muschiul cvadriceps femural este un muschi voluminos si realizeaza de unul sigur extensia gambei pe
coapsa oferind corpului n ortostatism si n mers posibilitatea mentinerii controlului de greutate deasupra
punctului de sprijin, avnd un rol esential n cadrul muschilor considerati antigravitationali. Tonusul
lui nu poate fi un tonus oarecare ci de cel putin 4 sau 5 pe scara valorilor tonusului 0-5. Stabilitatea
activa a genunchiului este imposibila fara aceste valori ale acestui muschi n mers si n ortostatism.
Refacerea tonusului se va realiza utiliznd tipuri de contractie muscu-lara (izotonice si izometrice)
n combinatii diferite, la unghiuri de fle-xie si extensie unde efortul sau este mai mare, grupate n
tehnici si me-tode kinetologice.n paralel cu refacerea fortei cvadricepsului se va lu-cra si pentru elasticitatea muschilor posteriori ai coapsei; (semitendi-nosul, semimembranosul si bicepsul
femural).
Refacerea mobilitatii genunchiului pna la limite functionale normale (extensia genunchiului pna
la 0 (zero) este absolut necesara deoarece fara aceasta membrul inferior respectiv este mai scurt
dect celalalt, a-fectnd astfel mersul si contribuind la uzarea articulara a suprafetelor articulare
ale genunchiului; o flexie pna la cel putin 90o (pentru adap-tarea pozitiei seznd); pna la 110o
(pentru urcarea si coborrea trep-telor) si de 130o (pentru o activitate n limite cel putin functionale
ale membrului inferior).
Aceste
metoda

obiective
fundamentala

se
dar

realizeaza
si
prin

prin
alte
32

utilizarea
kinetoterapiei
metode
cum
ar
fi:

ca

tratamentul educational (igieno-dietetic);


tratamentul medicamentos;
tratamentul chirurgical ortopedic;
masaj;
terapia ocupationala;
tratamentul fizioterapic;
tratamentul prin peloidoterapie si hidroterapie;
Tratamentul
igieno

dietetic
Toti pacientii trebuie sa fie informati cu privire la respectarea regulilor de profilaxie
secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului, reguli care cuprind:
evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului;
miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si nainte de trecerea n ortostatism;
evitarea tocurilor nalte;
reducerea greutatii corporale (acolo unde este cazul);
evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat n genunchi);
mersul cu sprijin pe baston;
evitarea mersului pe teren accidentat;
Tratamentul
medicamentos
Ameliorarea fenomenelor algice este o conditie esentiala pentru initierea si desfasurarea programului kinetic.
Este important ca medicatia antialgica sa nu fie utilizata mult timp,
mai ales la persoanele de peste 65 de ani sau la pacientii cu probleme gastrice.
Anxietatea sau depresia pacientului poate necesita medicatie simptomatica (tranchilizante, anxiolitice,
psihotrope) cu influentarea performantelor motorii ale pa-cientului n cadrul programului kinetic.
La pacientii vrstnici, recuperarea poate fi limitata de particularitatile biologice ale senescentei
(cardiovasculare, biomotorii osteoporoze, reumatismul degenerativ, neurologice).
Deci,
ca
tratament
medicamentos
amintim:
33

medicatie antalgica minora obisnuita (Acid Acetilsalicilic, Aminofena-zona);


medicatie pirazolonica (Fenilbutazona);
medicatie analgetica si antinevralgica (Novocaina, Vitamina B1 , B6 , B12 );
medicatie decontracturanta (Clorzoxazon, Decontractyl);
medicatie iodica, cu un efect bun vasodilatator, trofic, dar cu aplicatie sezoniera (n sezonul cald);
Desigur se prevede o asociere
Tratamentul
n combaterea gonartrozei un rol

medicamentoasa n tratamentul artrozelor.


fizioterapic
nsemnat l are si utilizarea metodelor ca:

Termoterapia:caldura (utilizata sub forma baii partiale de lumina, radia-tiile infrarosii, microunde
sau a mpachetarilor partiale cu parafina la pa-cientii echilibrati hemodinamic), cu efecte miorelaxante si amelioreaza circulatia periferica sau crioterapia cu rolul de a combate contractura musculara (masajul cu gheata ), alegerea caldurii sau ghetii se face n functie de toleranta fiecarui pacient, cu recomandarea folosirii crioterapiei n con-textul decompensarilor inflamatorii;
Electroterapia:omplex de metode care au la baza folosirea efectelor cu-rentului electric, a energiei
cuantice si a undelor electromagnetice, n scop profilactic, curativ si de recuperare.
Tratamentele care folosesc curentul electric trebuie facute de cadre cu pregatire speciala la
indicatia medicului.
Formele de energie electrica folodite n practica medicala sunt:
curenti de nalta frecventa cu actiune miorelaxanta si antialgica;
curenti de joasa frecventa (curenti diadinamici) cu efect analge-zic si decontracturant);
curent galvanic cu efect analgezic si de stimulare vasomotorie la nivelul ambilor poli ai curentului
galvanic ce produce o reactie va-sodilatatoare interesnd att circulatia superficiala ct si cea profunda, avnd ca rezultat mbunatatirea nutritiei regiunii situata n-tre 2 electrozi;
Ultrasunete: unde ultrasonore, sunt vibratii mecanice rezultate din trans-formarea variatiilor de
potential electric (curenti de nalta frecventa ) prin efectul priezoelectric invers, avnd o frecventa
de 20 MHz.
Se
sub

aplica
apa,

direct
pe
la distanta

tegumente,
de 4

prin
intermediul
unei
mase
uleioase
5 cm,
cu ajutorul unui emita tor.
34

sau

Are actiune hidrolitica, efect termic de profunzime, efect vasodilatator, cresterea permeabilitatii membranelor celulare cu favorizarea patrunderii unor substante medicamentoase.
Ultrasunetele, datorita actiunii lor sunt indicate n bolile reumatismale inflamatorii cronice, n
spondiloze, n reumatismul articular si foarte des n reumatis-mele degenerative ale articulatiilor.
Tratamentul
gonartrozei
prin
peloidoterapie
(namoloterapia)
Namolurile sunt mase plastice naturale, care au luat nastere prin procese geologice si biologice din amestecul de particule fine insolubile, anorganice si organice cu
apa.
Cele mai utilizate namoluri sunt namolurile de turba, minerale si sapropelice.
Prin proprietatile lor fizice prezinta un efect mecanic termic si capacitate de sorbtiune, depasesc bariera cutanata modificnd circulatia locala, tensiunea superficiala, difuziune si schimbul ionic. Profesorul I. Snreich a dovedit ca namolul de turba mpiedica activitatea excesiva a hialuronidozei, restabilind echilibrul deranjat ntre cantitatea de acid hialuronic si sulfatul de condroitin la reumatici.
n functie de afectiune, stadiul, forma bolii, localizare, maladii asociate, peloioterapia este indicata n:boli
reumatice degenerative, cronice inflamatorii, n reumatism abarticular, reumatism secundar infectios;
n tara noastra, dupa ndelungate cercetari experimentale si chimice s-a extras si brevetat din
namolul de Techirghiol, peloxul (de chimist Dimitrie V. Hart) cu efect antiinflamator, antalgic, decontracturant, decongestiv, biotrofic si stimulator indicat n reumatismul degenerativ.
Hidroterapia
nseamna folosirea apei n scop terapeutic. Factorii care actioneaza n hidroterapie sunt:factorii
termici, se foloseste apa calda sau fierbinte 38o-39o -40o C. Apa se poate folosi la temperatura de indiferenta care este 35 37o C cu un bun efect de sedare si relaxare.
Ca
proceduri
hidroterapeutice
amintim:
1.
Cataplasmele = aplicarea unor substante umede pe tegument (musetel, namol).
Ele
se folosesc n procesele inflamatorii acute pentru efectul lor analge-zic si antispastic.
2.
mpachetarile = proceduri umede si uscate, se folosesc cearsafuri ume-zite
sau paturi, exista si mpachetari cu diferite substante (parafina, namol).
Actiunea lor este vasodilatatoare cu bun efect antiinflamator, antalgic, relaxant.
Se folosesc n toate procesele inflamatorii cronice (artrite, artroze, nevralgii).
3.
Baile = cele mai solicitate proceduri n hidroterapie.
Ele sunt simple, cu
apa obisnuita, medicamentoase cu diferite substante (sare, iod, sulf), complete sau
partiale, la temperaturi de 35o 37o C. Calde (38 40o ) sau reci (sub 22o C).
Baile indiferente au efect sedativ, relaxant, indicate n boli ale aparatului loco-motor.
Baile calde sunt indicate n afectiuni cronice ale aparatului locomotor (pareze, paralizii, reumatism
cronic).
Baile
reci
sunt
folosite
rar,
au
efect
stimulant.
35

Baile medicinale se adauga o substanta chimica (iod, sulf, clorura de sodiu) n boli reumatice.
Are o utilizare maxima n cura externa si se bucura de o apreciere deosebita din partea tuturor bolnavilor, pentru efectul sau calmant. n tara noastra exista o se-rie de statiuni cu profil antireumatic:
Felix bai oligometalice, slab mineralizate si radionice;
Herculane, Pucioasa, Vulcana bai termale si sulfuroase;
Govora bai sulfuroase, iodate si sarate;
Sovata, Amara, Litoral (Eforie, Techirghiol) bai sarate si cu namoluri.
Masajul
Masajul este un procedeu indispensabil oricarei reeducari, avnd un rol deosebit n
ameliorarea circulatiei locale, n favorizarea drenajului sanguin si limfatic, n resorbtia
edemelor, n ameliorarea nutritiei tesuturilor, ca si n normalizarea tonusului muscular.
De
aceea
este
folosit
si
n
cadrul
sedintelor
de
recuperare
ale
gonartrozei,
avnd
efect
decontracturant
si
de
ameliorare
a
durerii.
Se
vor
folosi
manevre
ca:
efleurajul, (cu proprietatea de a activa circulatia limfatica si venoasa si reduce contracturile);
framntatul, cu actiune excitanta asupra muschilor;
frictiunea, asemanatoare ca manevra si actiune cu framntatul, favori-zeaza procesul de vindecare
si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi;
vibratiile, sunt calmante si relaxeaza muschii;
scuturatul, cu rol de relaxare.
Masajul se va executa pe ambele membre inferioare (coapsa, gamba), miscarile
lente vor alterna cu miscarile energice si se va efectua circa 20 30 min.
Masajul
datorita
calitatii
miorelaxante
este
utilizat
att
n
medicina
sportiva,
ct
si
n
kinetologia
terapeutica
sau
de
recuperare.
Masajul
reprezinta
prelucrarea
metodica
a
partilor
moi
ale
corpului,
prin
actiuni
manuale
sau
mecanice
n
scop
curativ
sau
profilactic.
Deosebit de util este masajul cu gheata n stadiu initial cnd alaturi de durere ntlnim semne inflamatorii (tumefactie, caldura locala), cu efect antialgic si antiinflamator.
36

Masajul este util pentru refacerea troficitatii si extensibilitatii structurilor moi periarticulare, pregatind structurile pentru diferite tipuri de exercitii performante de catre pacient.
Tratamentul
gonartrozei
prin
terapie
ocupationala
Alaturi de terapiile medicamentoase, de fizio si kinetoterapie, psihoterapie, recuperarea bolnavului cu gonartroza cuprinde si terapia ocupationala (ergoterapia).
Aceasta urmareste recuperarea motricitatii, reluarea activitatilor cotidiene, adica redobndirea autonomiei si reintegrarea psihosociala (reluarea relatiilor cu mediul psihosocial). Exista o terapie ocupationala de functie, aplicata n starile mai grave, n care bolnavul a pierdut si obisnuintele primare, instinctuale, pe care trebuie sa le recapete (alimentatie, toaleta zilnica).
Alteori se urmareste consolidarea rezultatelor obtinute.
Aici intra activitati recreative, hobi-terapia, activitati de utilitate practica, tricotaj).Vor fi luate n consideratie ideile si preferintele bolnavilor, experienta personala.
Pe masura posibilitatilor bolnavii vor fi dirijati catre activitati noi.
Vor fi evitate activitatile grele.
Ergoterapia corelata cu celelalte tratamente urmareste ca individul sa se poata autoservi, deplasa cu mijloace de transport specifice sau n comun, practica anumite jocuri, sporturi, activitati zilnice (ADL) sau chiar sa-si reexercite profesia.
Tratamentul
chirurgical
ortopedic
Gonartroza secundara sau primitiva avansata devine tot mai frecvent o afectiune ortopedochirurgicala, deoarece metodele conservatoare nu au sanse sa amelioreze sau macar sa opreasca evolutia
bolii. Experienta acumulata pna acum a permis conturarea unei metodologii precise, ce se aplica n recuperarea genunchiului operat pentru gonartroza secundara sau primitiva avansata decompen-sata.
Referitor
la
gonartroza
secundara,
datorita
dezvoltarii
chirurgiei
recuperatoare,
Denischi
si
Antonescu
clasifica
interventiile
chirurgicale
astfel:
Operatii
care
influenteaza
conditiile
de
ncarcare
a
articulatiei
(repartitia
fortelor),
prin
redresarea
axelor
membrului
inferior.
Operatii care se adreseaza elementelor agravante ale artrozei, executate cu scop simptomatic paliativ.
Operatii
care
se
adreseaza
rotulei
si
articulatiei
femuro-patelare.
Operatii
care
nlocuiesc
articulatia

artoplastia
totala.
Osteotomiile pot fi considerate singurul tratament etiologic al gonartrozei se-cundare dezaxarilor. n afara de refacerea valgului sau varului, prin aceasta ame-liornd repartitia presiunilor intraarticulare, osteotomia are si un efect vascular benefic prin hiperemia pe care o produce, prin ndepartarea stazei venoase meta-fizoepifizare si, deci, prin ameliorarea nutritiei oscartilajului. Rezultatele os-teotomiei de corectie sunt bune din punct de vedere functional, iar
din punct de vedere al durerii simptom principal al gonartrozei - sunt chiar foarte bune.
Operatia intraarticulara (emondajul) reprezinta de fapt o curatire a genunchiului de o serie de elemente anatomice, expresie a degenerarii articulare ca:
37

osteofite, zone de degenerescenta cartilaginoasa;


corpi straini intraarticulari (cartilaj, os, fragmente de menisc);
Rezultatele acestui gen de operatii nu sunt deosebit de bune n timp.
Se poate
conta doar aproximativ 4-5 ani pe o ameliorare a simptomatologiei gonartrozei.
Patelectomia scade forta de extensie a cvadricepsului (poate ramne chiar un mic deficit
de extensie de 5o -10o ), scade rezistenta la efort a genunchiului.To-tusi o parte din aceste
efecte negative pot fi ndepartate prin recuperarea inten-siva postoperatorie, ramnnd efectele favorabile pentru artroza femuropatelara: ameliorarea durerilor si stoparea degradarii femurotibiale. La pacientii tineri, se prefera pateloplastia fetei posterioare rotuliene cu fascia lata.
Pateloplastia fiind mai functionala, are efecte bune asupra durerilor, asupra evolutiei
procesului artrozic si nu compromite forta cvadricepsului, nici unghiul de extensie.
Artroplastia prin artroplastia partiala se poate nlocui condilii femurali sau u-nul sau ambele platouri
tibiale.
Artroplastia partiala se foloseste n: dureri persistente, distrugere articulara moderata, pacient peste 60 de ani, iar rezultatele sunt remarcabile n peste 70% din cazuri.
Proteza totala este indicata n:
gonartroze decompensate,
care lezeaza toate
ele-mentele articulare,
deviatii axiale mari (peste 20o ),
flexum ireductibil.
Operatia nu este simpla, existnd multe complicatii (embolii grasoase, embolie pulmonara, flebite, sngerari mari, infectii, rupturi ale aparatului extensor, etc), proteza aduce nsa si beneficii mari refacnd functia membrului inferior prin indoloritate, prin mobilitate suficienta si prin capacitate de mers recstigata.
Kinetoterapia
Reguli si principii de baza n aplicarea kinetoterapiei
sedintele de kinetoterapie trebuie sa se desfasoare n ncaperi foarte cu-rate, bine aerisite, cu
temperaturi constante (18 20o ) si luminoase;
pacientul trebuie sa aiba o vestimentatie comoda, din bumbac sau lna;
sa participe activ si constient;
sa repete singur exercitiile pe care le poate executa;
sa continue practicarea zilnica a programului de gimnastica si dupa reali-zarea obiectivului pentru
a evita recidivele;

38

kinetoterapeutul are obligatia sa explice pacientului necesitatea si impor-tanta kinetoterapiei, sa


formeze acestuia convingerea de a practica sedin-tele de gimnastica si dupa terminarea perioadei
de tratament; de asemenea mai are urmatoarele obligatii;
sa creeze atmosfera corespunzatoare ntre el si pacient, pentru a obtine cooperarea acestuia;
sa analizeze, sa selecteze si sa dozeze complexele de exercitii diferentiat de la caz la caz;
ritmul de executare al exercitiilor, precum si durata lectiei, sa se stabi-leasca n functie de posibilitatile pacientului;
continutul sedintelor de gimnastica medie sa fie variat, n functie de ne-cesitati si concret directionat
n perspectiva;
gradarea efortului sa se faca progresiv, pentru ca adaptarea organismului la efort sa se realizeze
treptat;
n timpul sedintelor de Kinetoterapie se va controla pulsul si tensiunea arteriala;
Pentru persoanele fara probleme deosebite se recomanda zilnic gimnastica de nviorare timp de 10-15
min. dimineata, o ora plimbare n aer liber si cel putin 3 ore kinetoterapie / saptamna de ntretinere.
Kinetoterapia
are
la
baza
mai
multe
principii:
[1.]
nainte de toate sa nu faci rau, principiu enuntat de Hipocrate, care urmareste sa
infiltreze n constiinta practicantilor prudenta si sa constientizeze raspunderea majora ce si-o asuma
n conceperea si a-plicarea unui tratament.
Principiul participarii constiente si active,aplicat
actului recupera-tor, impune constientizarea structurii complexe a miscarii, capaci-tatea analizarii
si disecarii n fazele ce o compun, precum si efec-tuarea corecta.
Pentru impulsionarea interesului bolnavului de a participa ct mai sustinut, se cere prudenta din partea kinetoterapeutului n anticipa-rea timpului necesar detinerii anumitor rezultate, deoarece nereali-zarea acestora n intervalul scontat influenteaza negativ psihicul bolnavului, ducnd uneori la refuzul acestuia de a participa la actul recuperator, pe cnd dobndirea lor n timpul prevazut sau chiar n-ainte de termen, l stimuleaza, l ncurajeaza.
[1.]
Gradarea treptata a efortului necesita selectarea si succesiunea exer-citiilor conform
gradului lor de dificultate si aplicarea lor ncepnd cu cele mai simple, pna la cele mai complicate,
ce angreneaza n miscare mai multe segmente si mase mari musculare. Dozarea exer-citiilor se
stabileste n concordanta cu pregatirea fizica a organis-muui.
Individualizarea tratamentului
presupune selectarea exercitiilor si a metodelor ce urmeaza a fi aplicate n functie de specificul
afectiu-nii,capacitatea de adaptare a organismului la efort,de celelalte a-fectiuni asociate, de gradul
39

de pregatire anterioara; Obligativitatea obtinerii si ntretinerii unui climat favorabil ntre bolnav
si kintoterapeut, n scopul unei participari permanente, ac-tive si eficace la actul recuperator, adica
obtinerea unei bune coo-perari. Acest principiu asigura unitatea de actiune ntre cei 2 par-teneri.
n functie de structura psihica a fiecarui pacient specialistul trebuie sa adopte
un anumit limbaj si o anumita tonalitate care sa neutralizeze o serie de
reactii negative ale acestuia si sa-l stimuleze n lupta pentru sanatate.
Deci, n concluzie relatia kinetoterapeut - bolnav concura la eficienta actului medical n gonartroza.
Exercitiul
fizic
Orice
program
de
recuperare
Kinetica
are
la
baza
exercitiul
fizic.
Un
exercitiu
fizic
terapeutic
este
structural
format
din
3
parti:
[1.]
Pozitia de start si miscarile efectuate n cadrul acestei posturi.
Timpul de contractie
musculara (concentrica, excentrica, izometrica) necesara n cadrul exercitiului.
Elemente declansatoare ale unui stimul senzorial, cu scop de facilitare sau inhibare a raspunsului.
Prin exercitiul fizic se urmareste mobilizarea articulara, cresterea fortei musculare si obtinerea coordonarii
si
abilitatii.
Exercitiile se vor face lent, de la stadiile cele mai joase de forta musculara, redoare, trecnduse treptat spre exercitiile care cer forta , amplitudine sau coordo-nare aproape normale.
1.
2.
3.
exercitiile trebuie sa se bazeze pe pozitii de start stabile;
exercitiile de tonifiere musculara se executa pe toata amplitudinea de miscare articulara posibila;
orice exercitiu fizic este nsotit de o pauza de relaxare;
Exercitiul fizic trebuie facut n corelatie cu capacitatea functionala a structurilor implicate n exercitiu,
capacitate functionala ce creste treptat, odata cu aplicarea repetata a exercitiului fizic terapeutic.
n realizarea exercitiului fizic exista cinci pozitii fundamentale:
ortostatica,
n
seznd, n genunchi, culcat (decubit ventral, dorsal, lateral) si n atrnat.
Observatiile clinice au aratat ca o mare parte din insuccesele sau ntrzierile aparitiei efectelor pozitive ale
exercitiilor fizice terapeutice se datoreaza posturilor inadecvate de pornire ale acestora. Exercitiul fizic va urmari ntotdeauna un scop, el este construit n vederea obtinerii unei finalitati functionale si anatomice
Pentru a alcatui un program kinetologic, pe baza unei metodologii adecvate, exercitiile fizice se vor
face sub forma de metode kinetologice, cu obiectiv terapeutic bine precizat, pentru un anumit pacient.
Metode Kinetoterapeutice de recuperare functionala a genunchiului cu gonartroza
Programul
de
kinetologie
recuperatorie
cuprinde:
40

1.
posturarile

evidentierea
flexumului
si
posturarea
corectoare
pentru
mers
a
piciorului
prin
peneadaugate
la
pantof.
2.
tonifierea musculaturii care nzavoraste genunchiul n mers cvadri-cepsul
n principal, dar si ischiogambieri;
o atentie deosebita se va da rotatori-lor;
3.
mobilizarea articulara.
n primul rnd pentru recstigarea extensiei complete, apoi
pentru marirea flexiei utilizndu-se posturari, mobilizari pasive si active, cripetoterapie.
4.
refacerea
controlului
dinamic
pentru
mers
(coordonare,
echilibru,
abilitate)
prin
exercitii
axio-distante
si
disto-axiale.
6.
mentinerea
unei
bune
functionalitati
mioartrokinetice
la
nivelul
articulatiilor
adiacente,
ct
si
la
membrul
opus.
n cadrul programului de rcuperare se folosesc tehnici kinetice si akinetice.
Dintre tehnicile akinetice un rol important n gonartroza l are posturarea care poate fi libera sau liberajutata prin suluri, perne, chingi.
Postura de facilitare avnd rol de promovare a circulatiei de ntoarcere, prin pozitionarea piciorului n pozitie antidecliva.
Posturile corectoare se adreseaza doar partilor moi, al caror tesut conjunctiv poate fi influentat.
Dintre tehnicile kinetice amintim pe cele dinamice care au la baza miscarea sub toate formele ei.
Mobilizarea pasiva utilizata ca tehnica terapeutica si de recuperare, mentine amplitudinea
normala articulara si troficitatea structurilor articulare prin stimularea circulatiei locale:
creste amplitudinea articulara prin ruperea aderentelor la planurile de alunecare;
diminueaza contractura musculara sau retractura;
declanseaza strech-reflexul prin miscarea pasiva de ntindere brusca a muschiului.
ca mobilizari pasive se folosesc: tractiunile, tractiunile discontinue sunt indicate n cazul articulatiilor dureroase cu contractura sau n procesele inflamatorii articulare;
mobilizarile pasive pur asistate executate de catre kinetoterapeut; prinzele si contraprizele au o
mare importanta de facilitare neuroproprioceptiva.
Mobilizarea activa poate fi: activo-pasiva, se utilizeaza cnd se urmareste refa-cerea mobilitatii unei
articulatii si activa cu rezistenta care are ca principal o-biectiv cresterea fortei musculare. Rezistenta
poate fi facuta cu ajutorul unor scrieti cu greutati, prin greutati, prin arcuri sau materiale elastice, prin
apa, dar rezisenta realizata de kinetoterapeut este cea mai valoroasa tehnica, deoarece se poate grada
n functie de forta muschiului n sine si de forta acestuia la diverse niveluri pe sectorul de miscare.
Ca
tehnici
kinetice
statice
amintim:

41

contractia izometrica (forta pe care o dezvolta un muschi care cauta sa de-plaseze un obiect
imobil, n acest timp muschiul nu-si schimba lungimea);
relaxarea musculara, care are la baza inducerea constienta a decontractarii muschiului, cu realizarea senzatiei kinestezice a unei astfel de stari n contrast cu cea de contractie. Exista mai
multe metode de a realiza relaxarea:
posturarea segmentului, n sprijin absolut pe un plan orizontal sau n chin-gi;
scuturarea ritmica a membrului respectiv, executata de un asistent n timp ce pacientul cauta
sa-si relaxeze musculatura;
masaj blnd deasupra muschiului.
Relaxarea generala a ntregului corp este n strnsa legatura cu relaxarea psihica.
Metoda Kabat, este o alta metoda utilizata n recuperarea genunchiului.
Metoda Kabat este o metoda de facilitare neuromusculara proprioceptiva,
care
introduce schemele de miscare globale ca element facilitator proprioceptiv.
Kabat a plecat n realizarea acestei metode de la faptul ca marea majoritate a miscarilor
umane (mai ales cele de munca) se fac n diagonala si spirala, iar orientarea muschilor,
a insertiilor lor, ca si a ligamentelor are aceeasi directie spiralata si n diagonala.
Schemele
de
facilitare
Kabat
sunt
utilizate:
pasiv, de catre Kinetoterapeut, determinndu-se astfel limitele amplitudinilor de miscare;

activ,
prin
miscare
libera,
fara
rezistenta ,
fara
ghidaj;
activo-pasiv,
miscare libera,
dar cu ghidaj din partea Kinetoteraputului;
activ, cu rezistenta , pentru cresterea fortei musculare, cu sau fara introducerea unor momente de contractie izometrica pe parcursul arcului de miscare.
Schema de miscare debuteaza cu pozitia initiala (pozitia de lungime maxima a muschiului) si
se termina cu pozitia finala (pozitia de scurtare maxima) a muschiului. Miscarile se fac pe
toata amplitudinea posibila, doar n situatii speciale se pot executa si amplitudini mici.
Se folosesc ambele diagonale pentru membrele inferioare, lucrndu-se initial membrul inferior sanatos,
apoi
cel
afectat.
Diagonala Kabat pentru membrele inferioare
(se vor descrie cele pentru membrul inferior drept)
Diagonala
flexie-adductie-rotatie
(D1
flexie)
Kinetoterapeutul

n
ortostatism,
la
picioarele
pacientului,

42

pozitia
intialamembrul
inferior
stng
la
nivelul
membrului
inferior
drept
al
pacientului,
perpendicular
pe
diagonala
de
miscare,
repartizndu-si
greutatea
pe
membrul
inferior
drept,
paralele
cu
directia
de
miscare.
pozitia finala- membrul inferior stng paralel cu diagonala de miscare, astfel nct greutatea corpului este transferata pe membrul inferior (printr-o miscarea de pasire si pivotare realizata simultan cu miscarea n diagonala a membrului inferior al pacientului).
Prizele - cu mna dreapta cuprinde fata dorsala a piciorului pacientului,
policele se sprijina pe marginea laterala, iar degetele II IV exercita presiuni pe
marginea mediana a piciorului, pentru a stimula extero- si proprioceptorii.
Pacientul
n
decubit
dorsal
si
relaxat

pozitia
initiala:
coapsa
n
extensie,
abductia,
rotatie
interna
genu
n
extensie,
picior
n
extensie
si
pronatie,
iar
degetele
n
flexie;
din aceasta pozitie initiala se efectueaza o miscare n diagonala (cu sau fara comanda
acum trage piciorul la soldul stng); se realizeaza dupa cteva ntinderi musculare
(stretch-reflex pasiv) fiind initiata de componenta de rotatie, care se amplifica pe parcurs;
miscarea consta n urmatoarele aspecte pentru fiecare segment al membrului superior (pozitia finala):
degetele extensie, picior flexie, supinatie, genu extensie, coapsa flexie, adductie, rotatie externa;
Schema de miscare se poate realiza cu sau fara flexia genunchiului;
pozitia initiala va fi cu genunchiul flectat la marginea mesei kinetice.
Diagonala
flexie

abductie

rotatie
interna
(D2
flexie)
Kinetoterapeutul n ortostatism, lateral dreapta de pacient, la nivelul coapsei acestuia

pozitia
initiala
cu
greutatea
corpului
repartizata
pe
membrul
inferior
drept, paralel cu diagonala de miscare, iar stngul perpendicular pe acesta,
n cursul miscarii si transfera greutatea corpului pe membrul inferior stng
pozitia finala membrul inferior stng, prin pivotare se aseaza paralel cu
directia de miscare,
iar membrul inferior drept perpendicular pe acesta.
Prizele cu mna dreapta, kinetoterapeutul cuprinde fata dorsala a piciorului pacientului, astfel nct
policele este plasat pe marginea mediala, iar degetele II V exercita presiuni asupra degetelor si
marginii laterale a piciorului; mna stnga se aplica deasupra genu, pentru a-l mentine extins.
Pacientul
n
decubit
dorsal,
relaxat.

pozitia initiala- coapsa n extensie, adductie, rotatie externa, genu n extensie, picior n extensie si supinatie, degetele n flexie (membrul inferior opus trebuie abdus)
miscarea n diagonala se realizeaza dupa cteva ntinderi musculare (stretch-reflex pasiv), iar schema
de miscare se executa la comanda acum rasuceste calciul n afara si trage membrul inferior n sus

pozitia
finaladegetele
n
extensie,
piciorul
n
flexie
si
pronatie,
genu n extensie,
coapsa n flexie,
abductie,
rotatie interna.
43

Schema
de
miscare
se
poate
realiza
cu
sau
fara
flexia
genunchiului
Diagonala
extensie

abductie

rotatie
interna
(D1,
extensie)
Kinetoterapeutul n ortostatism, lateral de partea dreapta a pacientului (n dreptul genunchiului).
pozitia initiala membrul inferior stng paralel cu diagonala de miscare perpendicular, iar cel drept anterior stngului, perpendicular pe diagonala de miscare;
pozitia finala membrul inferior stng la nivelul membrului inferior drept al pacientului, perpendicular pe diagonala de miscare, repartizndu-se greutatea pe membrul inferior drept, paralel
cu directia de miscare, printr-o miscare de flectare la nivelul genunchiului si pozitia napoi.
Prizele cu mna dreapta pe fata plantara,
opunndu-se flexiei degetelor,
degetele
II-V
exercita
presiuni
pe
marginea
mediala
a
piciorului;
mna
stnga este aplicata deasupra genunchiului,
opunndu-se flexiei acestuia.
Pacientul
n
decubit
dorsal,
relaxat.

pozitia
initiala

coapsa
n
flexie,
adductie,
rotatie
externa,
genunchiul n extensie,
piciorul n flexie,
supinatie,
degetele n extensie.
din aceasta pozitie, se executa miscarea n diagonala, dupa cteva ntinderi musculare (stretchreflex pasiv) de sus n jos, la comanda acum rasucesti calciul nafara si mpingi degetele n jos.
pozitia finala corespunde pozitiei initiale a D1 flexie degete n flexie, coapsa n extensie, abductie si
rotatie.
Schema
se
poate
executa
cu
genunchiul
extins
sau
flectat.
Diagonala
flexie

abductie

rotatie
interna
(D2,
flexie)
Kinetoterapeutul n ortostatism, lateral dreapta de pacient, la nivelul coapsei acestuia.
pozitia initiala cu greutatea corpului repartizata pe membrul inferior drept,
paralel cu diagonala de miscare,
iar stngul perpendicular pe acesta.
n cursul miscarii si transfera greutatea corpului pe membrul inferior stng.
pozitia finala membrul inferior stng, prin pivotare se aseaza paralel cu
directia de miscare,
iar membrul inferior drept perpendicular pe acesta.
Prizele cu mna dreapta Kinetoterapeutul cuprinde fata dorsala a piciorului pacientului, astfel nct
policele este plasat pe marginea mediala, iar degetele II V exercita presiuni asupra degetelor si
marginii laterale a piciorului; mna stnga se aplica deasupra genunchiului, pentru a-l mentine extins.
Pacientul
n
decubit
dorsal,
relaxat
adductie.
pozitia initiala coapsa n extensie, rotatie externa, genunchiul n extensie, picior
n extensie si supinatie, degetele n flexie (membrul inferior opus trebuie abdus).
miscarea n diagonala se realizeaza dupa cteva ntinderi musculare (strech-reflex pasiv), iar schema
de miscare se executa la comanda acum rasucesti calciul n afara si trage membrul inferior n sus.
44

pozitia finala degetele n extensie,


piciorul n flexie si pronatie,
genunchiul
n
extensie,
coapsa
n
flexie,
abductie
si
rotatie
interna.
Pacientul
n
decubit
dorsal,
relaxat
adductie,
pozitia initiala coapsa n extensie, rotatie externa, genunchiul n extensie, picior
n extensie si supinatie, degetele n flexie (membrul inferior opus trebuie abdus).
miscarea n diagonala se realizeaza dupa cteva ntinderi musculare (strech-reflex pasiv), iar schema
de miscare se executa la comanda acum rasucesti calciul n afara si trage membrul inferior n sus.
pozitia finala degetele n extensie,
piciorul n flexie si pronatie,
genunchiul
n
extensie,
coapsa
n
flexie,
abductie
si
rotatie
interna.
Schema de miscare se poate realiza cu sau fara flexia genunchiului.
Schemele de miscare se aplica initial grupelor de muschi puternici. Se folosesc doua scheme de miscare
opuse:
- schema agresiva, musculatura membrului se pozitioneaza n zona alungita, executa contractie si se
scurteaza;
- schema antagonista, musculatura membrului se pozitioneaza n zona scurtata, executa contractie si se
lungesc.
Tehnicile de facilitare neuro-musculara proprioceptiva se bazeaza pe stimularea proprioceptorilor
din muschi, tendoane, articulatii, de aceea se pune accent pe priza care se face astfel nct:

sa
indice
directia
de
miscare
pe
care
o
executa
terapeutul;

se
aplica
pe
o
grupa
de
muschi,
fie
agonisti,
fie
antagonisti;
cnd apare durere pe muschii la care nu se face priza se schimba priza.
Aceste tehnici se bazeaza si pe stimularea telereceptorilor (vaz, auz), adica pacientul
vede ce se executa de catre Kinetoterapeut si primeste comenzi de la Kinetoterapeut.

45

CAPITOLUL III

3.1.
OBIECTIVELE

Ipoteza

si

CERCETARII

46

sarcinile
sunt:

cercetarii

evaluarea ct mai eficienta si complexa a membrului inferior, a carui genunchi este


afectat de artroza;
reducerea analitica si globala a stabilitatii si mobilitatii genunchiului;
metodele si programul de exercitii privind recuperarea pacientului cu gonartroza sunt
adaptate stadiului bolii, vrstei acestuia, fiind diferite de la caz la caz;
ncadrarea bolnavului cu gonartroza ntr-un program de recuperare kinetic,ct mai devreme grabeste procesul de reabilitare;

CERCETARII

SARCINILE

sunt:

sa stabileasca indicatiile si contraindicatiile programului kinetic n cadrul asistentei


medicale complexe. Acestea sa vizeze att stadiul bolii, dar si patologia asociata (tulburari cardio-vasculare, neurologi-ce);
sa stabileasca numarul de sedinte optim programului de recuperare, durata acestora si
intervalul la care vor fi facute pna la restabilirea completa sau aproape completa a
functionalitatii genunchiului si im-plicit recuperarea mersului;
sa stabileasca ce fel de exercitii se vor face n cadrul programului de recuperare, daca
vor fi cu ncarcare, descarcare, n lant cinetic nchis, n lant cinetic deschis, statice sau
dinamice;
3.2.
n cadrul studiului facut

METODA OBSERVATIEI ,

Metode
n aceasta

de
cercetare
utilizate
lucrare am utilizat ca metode de cercetare:

este una dintre cele mai vechi metode de cercetare.

pe baza metodei de observatie s-au strns date care au fost prelucrate, in-terpretate si nscrise cu
regularitate si sistematic n fise de observatie;
in concordanta cu scopul propus pe baza acestei fise de observatie am pu-ut fixa obiectivele si
sarcinile urmarite n recuperarea pacientului cu go-nartroza;

METODA CONVORBIRII ,

anamneza, este o metoda sociometrica foarte uti-lizata. n cadrul convorbirii am putut afla vrsta, profesia, starea sociala, istoricul bolii, evolutia si tratamentul efectuat
pna la momentul nceperii knetoterapiei;

47

METODA PRELUCR ARII


STATISTICO - MATEMATICE,

a datelor obtinute con-form metodelor de calcul, a tipologiei specifice si interpretarea rezulta-telor pe baza normelor standard existente.
[1.] [1.]
Exercitii fizice terapeutice folosite n cadrul programului de recuperare a
pacientului cu gonartroza

Gonartroza se dezvolta ncet pe parcursul mai multor ani.

Principalele simptome sunt:

(a) durerea;
marirea de volum a articulatiei;
limitarea mobilitatii genunchiului;
Gonartroza
nu
poate
fi
vindecata.
Tratamentul kinetic este condus n directia diminuarii simptomatologiei si ncetarii evolutiei
bolii.
De asemenea se recomanda ca odata indicatia operatorie stabilita, bolnavul sa nu
amne luni si ani de zile, deoarece dezechilibrele care se instaleaza datorita mersului schiopatat duc la aparitia mult mai repede a gonartrozei la celalalt genunchi, care este suprasolicitat si chiar la alte nivele ale aparatului locomotor: sold, glezna, coloana lombara.
Kinetoterapia reprezinta nsa o modalitate terapeutica care reuseste n mare poate
corectarea perturbarilorr functionale de la nivelul genunchiului si refacerea acestora.
n cazul n care la nivelul genunchiului apar fenomene inflamatorii, un genunchi
marit de volum, cald, cu un revarsat lichidian intraarticular redus, cu limitarea mobilitatii datorita durerii, se recomanda repausul genunchiului n pozitia functionala.
Dupa
reducerea
fenomenelor
inflamatorii
se
poate
ncepe:
mobilizarea articulara;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData tonifierea
cvadricepsului,care este esentiala pentru mentinerea genun-chiului n rectitudine si pentru pozitia
necesara pentru mers (o reducere n flexie de 10o la genunchi jeneaza mersul, iar peste 10o poate
face mersul imposibil) (Fig.29).
n functie de stadiul gonartrozei, exercitiile fizice terapeutice vor tine cont daca avem
o gonartroza secundara sau primara, daca este sau nu nsotita de inflamatie acuta.

POSTUR ARILE

Posturarile

GENUNCHIULUI

sunt

libere

si
48

liber

ajutate:

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData pentru prentmpinarea flexu-mului,membrul inferior


se aseaza extins pe orizontala, cu un mic suport sub calcie, iar pe genunchi se aseaza un
saculet de nisip. Membrul inferior fiind descarcat de greutate, suportarea saculetului cu nisip este
usoara,oarecum ea nu trebuie sa produca dureri;
alta postura poate fi n decubit ventral, coapsa sprijinita pe pat, iar gamba n afara suprafetei patului
atrna libera;
TONIFIEREA

Se face mai ales prin


tonus crescut muschiului
Ca
exercitii

MUSCULATURII

exercitii izometrice, exersnd extensie


cvadriceps mai ales pe ultimele 20o
izometrice
amintim:

si
de

pretinznd
extensie.

un

n ortostatism, cu sprijin pe piciorul sanatos, membrul inferior afectat cu genunchiul extins se


duce putin nainte si se executa contractia izo-metrica;
n decubit dorsal, asistentul cu o mna mentine coapsa pe planul patului apasnd pe mm cvadriceps, iar cealalta mna sub calci. Pacientul n-cearca sa ridice,extins,membrul inferior;
n decubit dorsal, cu genunchii flectati, lipiti puternic unul de altul se comanda contractia pentru
extinderea gambei fara sa se execute, con-tinund sa se tina strns genunchii;
tot pentru tonifierea mm cvadriceps se executa exercitii cu contrarezis-tenta :
pacientul se afla n decubit dorsal;se executa extensia genunchiului, n timp ce asistentul opune
rezistenta la nivelul 1/3 inferioare a gambei.
Contrarezistenta

se

va

aplica

la

diverse

grade

de

flexie

genunchiului.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData seznd, gamba


sanatoasa peste cea a membrului afectat executa contra-rezistenta ;
n patrupedie- sprijin pe mini si pe genunchi.
Se extind genunchii
ca sa se ajunga n sprijin pe mini si vrfurile picioarelor (Fig.30).
n
exercitiile
cu
contrarezistenta ,
trebuie
tinut
seama
de
starea
articulara,
deoarece
ele
se
executa
cu
mobilizarea
articulatiei.
n exercitiile de tonifiere ale muschiului cvadriceps, pentru cresterea stabilitatii active, trebuie sa
se tina seama si de muschiul vastul intern care, asa cum s-a aratat se hipotrofiaza repede n
cazul imobilizarilor prelungite. El nu poate fi bine antrenat n exercitiile izometrice.n tonifierea
cvadricepsului s-a constatat ca are rol unghiul de flexie la care se afla articulatia coxofemurala.
49

Antrenarea muschilor vasti (mediali, intermediari, laterali) se face cel mai bine seznd (sold la 90o).
Desi forta muschilor ischiogambieri nu este mult compromisa in afectiunea de gonoartroza,
n genunchiul instabil trebuie antrenati si ischiogambierii la nivelul celor 15o -20o de final de extensie prin exercitii izometrice si exercitii cu contrarezistenta cum ar fi:
exercitii izometrice:
decubit ventral, sub glezna anterior se pune un sac de nisip n asa fel nct genunchiul sa flecteze cu 15o
20o ; Asistentul aplica o rezistenta cu mna n spatiul popliteu. Pacientul ncearca sa extinda genunchiul
contra rezistentei minii maxime. Contractia ischiogambierilor se poate controla cu cealalta mna.
0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData
exerciti izotonice cu contrarezistenta :
din decubit dorsal, instalatie la scripeti sau benzi elastice (Fig.31)
0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData din seznd, gambele ncrucisate (cea a membrului afectat deasupra), se executa contrarezistenta cu gamba sanatoasa (Fig32).

0x08
graphic:
StrangeNoGraphicData

MOBILITATEA
ARTICULAR A
Vizeaza mai ales extensia pna la 0o ,iar flexia pna la limite functionale aproximativ 120 130o .
Flexia
pasiva
a
genunchiului
este
de
160o.
Acest
unghi
nu
se
utilizeaza,
practic,
dect
n
conditii
cu
totul
speciale:
pozitie mahomedana;
statul pe vine;
Flexia activa a genunchiului este doar de 120o sau poate sa ajunga la 140o cnd
soldul se flecteaza si el.
n general unghiurile fiziolgice sunt unghiurile de lux
caci n activitatile curente utilizam genunchiul la unghiuri sub aceste valori.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData n recuperarea mobilitatii genunchiului, ideal este sa se recstige amplitudinile maxime de miscare, practic nsa, se urmareste recuperarea unghiurilor utile activitatilor
obisnuite.(Fig.33) De aceea kinetoterapeutul n recuperarealui trebuie sa cunoasca bine aceste unghiuri si sa tina seama n aprecierea lor, de activitatile curente ale pacientului. Trebuie de asemenea sa tina cont de variabilitatea unghiurilor de 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData flexie
de la individ la individ, n functie si de naltimea acestora (s-a observat ca indivizii nalti au
nevoie de unghiuri de flexie pentru genunchi mai mari pentru o aceiasi miscare, fata de picmei).
50

Reducerea flexumului este un obiectiv functional primordial,


deoarece pierderea
mobilitatii pe ultimele grade de extensie priveaza genunchiul de sistemul de
za-vorre, deci de stabilitatea n mers din momentul sprijinului (Fig.34).
Metodele recuperarii conservatoare nu vor reusi o crestere a flexiei genunchiului n cazul :
calusuri vicioase;
a materialelor de sinteza metalica, care au interesat articulatia;
a fragmentelor intraarticulare care blocheaza miscarea (menisc cartilaginos sau osos);
a unor incongruente articulare (consolidari defectuoase ca pozi-tionare a condililor sau platoului
tibial);
Ca

METODE

[a.]

DE

RECUPERARE

privind

CRE STEREA

AMPLITUDINII

FLEXIEI

amintim:

Caldura si masajul,

parafina, namolul, apa calda din bazin si vane.Masajul este cel clasic cu insistenta pe
mm cvadriceps si tendoanele ischiogambierilor,se executa a-tt n flexie ct si extensie.
b)
Mobilizarile
pasive
n
executarea
lor
trebuie
sa
tina
cont
de
cteva
reguli
generale:
1.
sa se cunoasca bine starea structurilor ce vor fi supuse manipularilor, pentru a nu crea dezagremente
mai mari.Astfel o articulatie inflamata sau o fractura incomplet consolidata contraindica momentan
sau limi-teaza intensitatea mobilizarilor pasive articulare
sa cunoasca bine mecanica articulara, pentru a se executa corect am-plitudinile si directiile de
miscare, ca si pentru a se utiliza miscari a-sociate de facilitare.
sa se asigure o pozitie corecta a segmentului de mobilizat (membrul in-ferior), precum si prize si
contraprize corecte ale kinetoterapeutului (o articulatie nu se mobilizeaza prin intermediul alteia);
mobilizarea sa nu provoace dureri, pentru a nu declansa reflexe de a-parare, care ar limita si mai
mult mobilitatea articulara;
parametrii miscarii pasive: forta, viteza, durata, frecventa, sunt variabile n functie de starea clinica
a articulatiei;
Mobilizarile pasive se executa de preferat n apa.

51

Mobilizarile pasive cuprind:

mobilizarea pasiva a rotulei transversal si longitudinal, mobiliza-rea transversala a ligamentului


lateral care asigura cresterea am-plitudinii de flexie a genunchiului;
mobilizarea genunchiului va evita durerea, deoarece astfel evitam reinstalarea procesului inflamator.Miscarea va fi pasiva-activa sau activa-ajutata;nutilizarea instalatiilor cu scripete dirijate de
gamba sanatoasa sau membrul superior al pacientului, va avea de aseme-nea o influenta buna;
Se va utiliza cu bune rezultate si metoda ntinderii sub greutati progresive a genunchiului. Pna la un unghi de 80-90o se poate executa la marginea patului, cu greutatea prinsa de
glezna. Peste aceasta amplitudine se instaleaza o tractiune pe scripete. Aceste ntinderi se
adreseaza aparatului muscular extensor contracturat sau retracturat si aderentelor intraarticulare.
Metoda ntinderilor sub greutati se aplica de 3 4 ori / zi timp de o ora (pna la aparitia durerii). Nu se utilizeaza aceasta metoda n caz de genunchi inflamat sau sechela postfractura incomplet consolidata.

c.
Miscarile
active
vor fi reprezentate prin miscarile de flexie, extensie ale genunchiului pe coapsa din pozitiile:
decubit dorsal;
decubit ventral;
din seznd;
din stnd n picioare, cu sau fara greutati;
Toate aceste miscari se pot executa si n bazinele de hidrokinetoterapie.
Instalatiile de scripeti permit din toate pozitiile de mai sus, exercitii cu contragreutati care:
fie ca usureaza miscarea, determinnd tractiuni - ntinderi pentru cres-terea flexiei;
fie ajuta tonifierea musculaturii flexate;
n cadrul exercitiilor de flexie-extensie se vor intercala si miscarile de rotatie (n timpul flexiei se va asocia rotatia interna, n timpul extensiei se va executa o rotatie externa).
Tehnicile si metodele folosite pentru cresterea amplitudinii de miscare n segmentul afectat sint:
cu actiune pe articulatii:
mobillizari;
52

manipulari;

0x08
graphic:
StrangeNoGraphicData

0x08
graphic:
StrangeNoGraphicData
MOBILIZAREA
ARTICULATIEI
PERIFERICE
d. Exercitiile contractie relaxare, exercitii izometrice facilitatoare ale miscarii unui segment.
Se
executa
din:
decubit ventral;
decubit dorsal;
din seznd;
Pacientul
lasa
relaxat
membrul
inferior
afectat.
Kinetoterapeutul prinde gamba cu o mna, cu cealalta fixeaza coapsa si executa lent, dar ferm, o flexie a
gambei.
n momentul cnd pacientul simte durerea de ntindere a genunchiului, va declansa o extensie a gambei cu toata forta de care este capabil mm cvadriceps.
Asistentul se opune acestei ncercari, contractia muschiului devenind izometrica. Aceasta faza dureaza 6 secunde dupa care pacientul relaxeaza brusc muschiul cvadriceps inacest moment kinetoterapeutul mai forteaza cteva grade pe flexie.Dupa o pauza de 2 minute se reia exercitiul.
ntr-o
sedinta
se
fac
3

5
exercitii
de
acest
gen.
Pentru reeducarea functionala a genunchiului se vor face exercitii gestice:
mers;
urcatul si cobortul scarilor;
pasirea peste un obstacol;
Pentru a asigura mersul pe un teren plat trebuie sa se cstige un unghi de flexie al genunchiului de minim
65o .
Mersul ncepe mai nti ntre crji fara ncarcare, apoi cu ncarcare 8 10% din greutatea corpului (n sprijin unipodal) pna se ajunge la mersul cu baston. Dupa reluarea mersului normal,
se trece la exercitii de mers contrarezistenta . Asistentul asezat n fata pacientului si tine minile
pe umerii acestuia, contrndu-l n timp ce merge. Sau cu o chinga trecuta n jurul bazinului pacientului, asistentul din spatele acestuia tine capetele chingii, opunndu-se avansului n mers.
Urcatul si cobortul se ncepe pe pante nclinate, apoi se trece la trepte de naltimi gradate.
Pentru cresterea fortei,exercitiile se repeta cu ncarcare (haltera pe umeri).
53

Pasitul peste se exerseaza peste obstacole tot mai nalte si mai


Exercitiile de mobilizare vor fi completate cu terapia ocupationala, care inclu-de:

late.
not,

ciclism,
masini cu pedale,
baschet,
volei.
Pentru recuperarea deficitului de mobilitate articulara se realizeaza exercitii de ntindere tisulara
(stretching) care determina readucerea fibrelor de colagen si musculare la nivelul lungimii initiale a lor.
Este de preferat ca ntinderea sa se realizeze sub caldura si sa fie prelungita n timp. ntinderea nu trebuie sa provoace durere. Atunci cnd se foloseste sursa de caldura (perna electrica, parafina), trebuie ndepartata cu 10 12 minute nainte de suspendarea stretchingului pentru a lasa tesuturile sa se raceasca sub tractine. Aceste sedinte trebuie repetate n timpul zilei.
ntinderea continua este mult mai eficace dect cea alternativa, iar ntinderea blnda a tesuturilor
este mai indicata dect cea brusca, rapida, care pe de o parte declanseaza reactia de apasare a tesuturilor, prin cresterea rezistentei acestora la ntindere, iar pe de alta parte duce la ruperi tisulare.
Tesuturile

inflamate nu se ntind dect dupa ce procesul inflamator ncepe sa di-minue sub


tratamentul medicamentos si fizic respectiv.
Exercitiul de ntindere trebuie sa se faca cu
multa prudenta , pentru ca datorita osteoporozelor instalate pot aparea fracturi parcelare.
ntinderea tesutului contractil al muschiului se realizeaza prin stretching manual pasiv 15-30 secunde, executat lent pentru evitarea stretch-reflexului. n cazul gonartrozei stretching-ul este indicat pentru muschii cvadriceps, ischiogambieri, care se afla n stare de ncordare musculara.
O deosebita importanta n recuperarea genunchiului cu gonartroza o au si tehnicile de facilitare neuro-proprioceptiva a inversarii antagonistilor care se foloseste atunci cnd
se urmareste ca secventialitatea flexie-extensie din articulatia genunchiului sa se desfasoare la o viteza mai mare, favoriznd activitatea de mers, n faza mbunatatirii acestuia (dupa tonifierea cvadricepsului prin tehnica contractiei repetate, contractie-relaxare).
n recuperarea mobilitatii articulare un rol important l au exercitiile fizice n lant kinetic deschis si nchis.
Exercitiile n lant kinetic nchis includ contractii musculare coordonate prestabilite cu
miscari n multiple articulatii si un membru ale carui segmente n-tmpina o rezistenta fixa sau constrngere (pozitia de genuflexiune).
Genuflexiunile includ contractii:
ale cvadricepsului;
ischiogambierilor;
54

tricepsului n maniera functionala;


Exercitiile n lant kinetic nchis sunt mai indicate fata de cele n lant kinetic deschis, deoarece n exercitiile n lant deschis extensia genunchiului tinde sa izoleze un
grup particular de muschi (mm cvadriceps) si include o miscare distala de axa articulatiei.n ultimele 5-10o si hiperxtensie este posibila lezarea ligamentului tibio-femural.
La
flexia
externa
a
genunchiului
mai
mare
de
60o ,
apar
forte
de
compresiune
patelo-femurala
crescute,
potential
periculoase.
Flexia si extensia excesive trebuie deci evitate n exercitiile n lant deschis.
Aceste exercitii sunt utile pentru cvadriceps izolat (extensia cu greutati) pentru stabilizarea genunchiului.
Se ntrebuinteaza foarte rar si n situatii cu totul exceptionale exercitiile pasive pentru
flexie, n schimb se ntrebuinteaza cu bune rezultate exercitiile autopasive si active cu ngreunari si cu propria greutate a corpului, asa numitele exercitii n lant kinetic nchis.
Exercitiul
1.
Pozitia
initiala
a
pacientului:
decubit
ventral,
genunchii
ndoiti,iar
gamba
mem-rului
inferior
sanatos
va
ajuta
la
efectuarea
flexiei
genunchiului
afeco
tat
mpin-gindu-l
si
obligndu-l
la
o
flexie
accentuata
peste
90 .
Este
un
exercitiu
autopasiv.
Exercitiul
2.
Pozitia initiala a pacientului:decubit ventral;de glezna membrului inferior afec-at
este prins un cordon elastic; capetele cordonului sunt n minile pacientului carel trage, oblignd genunchiul bolnav la o flexie accentuata.
Se poate adauga si
ajutorul membrului inferior sanatos care ajuta la flexia genunchiului bolnav.
Este
un
exercitiu
autopasiv.
Exercitiul
3.
Pozitia initiala a pacientului:patrupedie.
Se duce sezutul napoi pna spre calie oblignd ambii genunchi (fixati pe podea) la o flexie peste 90o .
Acest exeritiu este n lant kinetic nchis realiznd si ncarcarea partiala a genunchiului.
Exercitiul4.
Pozitia initiala a pacientului:
stnd cu
fata la spalier,
membrul inferior afectat asezat cu piciorul pe sipca a treia sau a patra de jos.
Se face mai nti flexia membrului inferior afectat din genunchi pna cnd a-cesta ajunge
sprijinit de spalier, apoi se face ntinderea lui pna la realizarea ex-tensiei.
Astfel genunchiul afectat poate fi flectat si ncarcat mai mult sau mai putin, pozitia de asemenea este buna pentru a ajuta cu minile att flexia ct si extensia genunchiului.

55

Exercitiul
5.
Pedalaj la bicicleta ergometrica. n reprize scurte, bicicleta nesolicitnd efort prea mare la pedalare.
Nu se va insista prea mult cu aceste exercitii mai ales n conditii de ncarcare a membrului inferior deoarece putem contribui la mai marea uzura a articulatiei, la sporirea durerilor,
afectnd eficienta programului.
Se va insista mai mult pe exercitiile de tip izometric.
Exercitiile izometrice vor fi executate pna la declansarea starii de oboseala, ntotdeauna evitndu-se
durerea. Nu se va urmari nici prin exercitiile izometrice nici prin cele izotonice hipertrofierea musculara ci doar obtinerea unui tonus bun, aproape de 5 (pe scara valorilor fortei musculare 0 5).
Exercitiile pentru cresterea mobilitatii vor fi de la o zi la alta reorientate n
functie de progresele pe care le face pacientul.
Posturile de lucru vor fi concepute pornindu-se ntotdeauna de la cele cu ncarcare partiala si apoi totala.
Mentinerea fortei musculare ca si a mobilitatii articulare va constitui un obiectiv permanent pentru pacient, avnd n acest sens un program minimal pe care sa-l poata executa si el individual zilnic, odata sau de mai multe ori, urmnd ca programul complet sa fie executat ntotdeauna sub supravegherea kinetoterapeutului n bazin sau sala.
Exercitii
de
mobilizare
(izometrice)
fara
ncarcare:
din decubit dorsal se efectueaza repetate flexii si extensii la nive-lul genunchiului, paralel cu
flexie-extensie la sold;
din decubit ventral se efectueaza flexie-extensie la nivelul genun-chiului;
din pozitie seznd: flexie-extensie la nivelul genunchiului;
Toate aceste exercitii se pot efectua si cu contrarezistenta gradata, prin interventia kinetoterapeutului.
Exercitii
de
mobilizare
cu
partiala
ncarcare:
flexii si extensii din genunchi la bicicleta ergometrica;
din pozitia seznd sprijinirea si mpingerea unei mingi;
Exercitii

de

mobilizare

cu

ncarcare

la spalier, pe vrful picioarelor, cu minile prinznd barele spalieru-lui, se efectueaza flexii si extensii repetate la nivelul genunchilor;
din pozitia ghemuit se fac extensii alternative la genunchi;

56

Mersul,
urcatul si cobortul scarilor,
urcatul si cobortul pe un plan nclinat,
notul
completeaza
exercitiile
de
mobilizare
a
genunchiului.
n
artroza
femuro-patelara
externa
se
urmareste
dezvoltarea
mmului
vast
intern,
care
se
opune
deplasarii
externe
a
rotulei.
n cazurile de artroza patelo-femurala cu reducerea jocului rotulei, se pot efectua mobilizari pasive ale acesteia (lateral si vertical) nainte de nceperea exercitiilor active.
Deviatiile genunchiului n plan sagital si frontal constituie conditii favorizante pentru dezvoltarea artrozei:
n formele cele mai des ntlnite (genu-varum, genuvalgum) moderate, care nu se opereaza, reeducatia poate juca un rol important.
n genu-varum: se tonifica planul muscular extern al genunchiului (biceps femural si tensor al fasciei
lata):
pentru tonifierea muschiului biceps femural se face flexie asociata cu rotatie externa a segmentului gambier contra unei rezistente manuale, alternnd exercitii izometrice cu izotonice;
pentru muschiul tensorul fasciei lata se face flexie a gambei asociata cu abductie-rotatie interna
a coapsei. n genu-vagnum se urmareste cresterea fortei planului muscular intern (muschii croitor,
semiten-dinos, drept intern, semimembranos).
muschiul semimembranos;
muschiul semitendinos;
muschiul dreptul intern;
sunt tonifiati concomitent prin flexie-rotatie interna a gambei contra unei rezis-tente manuale.
muschiul croitor este tonifiat prin flexie-rotatie interna a gambei asociata cu flexie-rotatie externa
a coapsei.
n

gonartrozele

nsotite

sinovite cronice;
hidrartroza repetate;
si blocaj articular;
unde se practica meniscectomia;

57

de:

se recomanda ca pacientul sa nvete preoperator exercitiile pe care le va efectua postoperator:


contractii izometrice ale cvadricepsului;
miscari ale picioarelor;
exercitii respiratorii;
n
ziua
I
si
a
II-a
dupa
operatie,
se
repeta
aceste
exercitii.
n
ziua
a
III-a
pacientul
va
efectua
exercitii
de
flexie-extensie
ale
genunchiului
la
marginea
patului
si
exercitii
izometrice
pe
cvadriceps.
n ziua a IV-a, a V-a se va putea sprijini pe crje, va putea face flexii ale genunchiului din decubit dorsal sau pe marginea patului si exercitii pentru cvadriceps contra unei rezistente progresive.
Exercitiile descrise mai sus sunt incluse ntr-o sedinta de recuperare kinetica,
care se poate desfasura pe o durata de 30 minute, cu pauza de 5 minute.
Fiecare set de exercitii se va repeta de cteva ori (n functie de toleranta pacientului la efort si va respecta ntotdeauna principiul progresivitatii exercitiului fi-zic.
Programul de recuperare va ncepe printr-o ncalzire usoara si se va termina totdeauna cu exercitii de relaxare musculara, relaxarea putndu-se obtine si prin masaj sau automasaj.
Exercitiul fizic de relaxare va fi asociat si cu exercitii de respiratie.
La baza gimnasticii respiratorii sta respiratia de tip abdominal,
respiratia alternanta a cte unui hemitorace, inspirarile profunde sacadate, tusea controlata.

CAPITOLUL IV

SURAREA
DESFA

EXPERIMENTULUI
Experimentul s-a realizat pe un lot de 10 pacienti internati n sectia de reumatologie a SpiS-a luat n contalului Judetean Rm.
Vlcea, n perioada noiembrie 2005 mai 2005.
siderare fisa de internare, s-a facut o anamneza, un bilant articular si muscular, s-au luat
n considerare date ale radiografiilor si s-au facut observatii n urma examinarii clinice.
Examenul obiectiv al genunchiului bolnav se face comparativ cu genunchiul sa-natos,din ortostatism si
decubit.
LA
INSPEC TIA

GENUNCHIULUI:
=apreciem reliefurile tendoanelor, proeminentele musculare, fundurile de sac si-noviale, tumefactiile.
58

deviatiile axului membrului inferior genu-varum, genu-valgum; din profil se apreciaza deviatiile
de tip genu recurvatum si cu 4 timpi ai mersului;
troficitatea musculaturii posterioare a coapsei si gambei;
PALPARE:

LA

=urmarim

temperatura

locala;

prezenta socului rotulian (se comprima simultan fundurile de sac sino-viale prin apasarea palmelor
pe acestea deasupra si sub genunchi, veri-ficam cu indexul daca rotula pluteste;
modificarea pasiva cronico-caudala si laterala a rotulei;
interlinia articulara femurotibiala;
traiectele ligamentelor laterale;
zona de insertie a tendoanelor muschilor labei de gsca;
tonusul muschilor cvadriceps si ischiogambieri;
zona poplitee (cu pacientul n decubit ventral);
se verifica reflexul rotulian;
la nivel supra si subrotulian se fac masuratori comparative ale circum-erintei coapsei si gambei;
se efectueaza bilantul muscular si articular (flexia, extensia);
bilantul functional al mersului, pe teren plat, urcatul (fiind necesar un unghi minim de flexie al
genunchiului de 80o -90o ) si cobortul scarilor;
verificam prezenta hidrartrozei si hemartrozei.
n
cadrul
bilantului articular
se pot evidentia miscari anormale
si lateralitate (de sertar),
cnd sunt afectate structurile ligamentelor nvecinate.
Acest examen l completam cu rezultatele obtinute pe baza radiografiilor.
Dupa ce am
luat la cunostinta diagnosticul, am realizat un program de recuperare care a urmarit atingerea obiectivelor care stau la baza recuperarii gonartrozei, tinnd cont de caracteristicile
fiecarui pacient n parte, n functie de vrsta, sex, tipul de leziune care a indus gonartroza,
afectiunile asociate (cardio-vasculare, respiratorii), de localizare (bilaterala sau unilaterala).

59

Toti
pacientii
au
acuzat
un
genunchi
dureros,
instabil,
mobilitate
diminuata,
iar
unii
chiar
un
genunchi
deformat
prin
prezenta
hidrartrozei
si
hemartrozei.
De a-ceea programul de recuperare s-a adresat acestui sindrom.
Programul de recuperare a genunchiului cu gonartroza post-traumatica a lotului cercetat
cuprinde:
1.Posturari ale genunchiului: posturari liber si laber ajutate. Membrul infe-rior se aseaza extins
pe orizontala, cu un mic suport sub calcie, iar pe genunchi se aseaza un saculet de nisip.
2.Tonifierea
muschilor
cvadriceps
si
ischiogambieri
prin
tehnici
de:
contractie repetata;
contractii relaxare opunere;
tehnici de secventialitate de ntarire la 20o , 10o , 0o extensie;
3.Se

fac

mobilizari

ale

articulatiei

genunchiului:

stretching al muschilor cvadriceps;


stretching al muschilor ischiogambieri;
tretching al muschilor triceps sural;
nainte de a face mobilizari, se face un masaj de circa 15 min., pentru a n-calzi articulatia genunchiului.
Dupa pauza de 2 3 ore, s-au nceput timp de 30 min exercitiile fizice terapeutice pentru pacientii care nu au avut boli cardiovasculare si doar 25 min.
(cu
o intensitate a efortului scazuta) pentru cei cu cardiopatie ischemica cronica.
Exercitiile fizice care s-au realizat n cadrul acestui program sunt:
Exercitiul 1.
Pacientul n decubit ventral.
Membrul inferior ntins, piciorul n flexie dorsala, vrful sprijinit pe pat.
Pacientul executa extensia totala a genunchiului pna la0o .
Exercitiul 2.
Pacientul n decubit ventral, membrele inferioare ntinse, gamba n afara su-prafetei
de sprijin.
Pacientul executa extensia genunchiului pna la maximum, prin atrnarea
libera a gambei la marginea patului oblignd genunchiul la ma-ximum de extensie.
Exercitiul 3.
Pacientul
n
decubit
dorsal,
gamba
atrna
la
marginea
patului.
Se executa flexii si extensii ale gambei cu propria greutate.
60

Exercitiul 4.
Pacientul n decubit dorsal, gamba atrna la marginea patului.
Se executa
flexii si extensii ale gambei cu greutatea fixata pe fata dorsala a labei piciorului sau cu rezistenta opusa de Kinetoterapeut n 1/3 inferioara a gambei.
Exercitiul 5.
Pacientul n patrupedie.
Sprijin pe vrfurile picioarelor si ridicarea genunchilor de pe
suprafata patului pna la extensia lor completa, sezutul se ridica mult, apoi revenire.
Exercitiul 6.
Pacientul sta cu fata spre scara fixa. Se ridica pe vrful picioarelor cu extensia maxima a genunchilor. Apoi se face coborre pe calcie, vrfurile n sus, menti-nnd extensia genunchilor.
Exercitiul 7.
Pacientul sta cu fata spre scara fixa. ndoaie genunchii n semiflexiune,iar apoi revine cu ridicare pe vrfuri.
Exercitiul 8.
Pacientul
n
decubit
ventral.
Executa
exercitii
ntr-un
montaj
cu
1/3
scripeti.
Se
vor
face
extensii
urmate
de
flexii.
Exercitiul 9.
Pacientul n decubit dorsal,
cu membrul inferior afectat ridicat n sus la
vertica-la, ntins.
Pacientul executa flexia si extensia membrului inferior afectat din ge-nunchi.
Exercitiul continua si cu celalalt membru inferior la fel.
Exercitiul 10.
Pacientul executa semifandari cu membrul inferior afectat asezat nainte si revenire
n stnd cu ridicare pe vrfuri.
Exercitiul continua, schimbnd pozitia picioarelor.
A PROGRAMULUI DE RECUPERARE
FISA
GENERALA
A PACIENTULUI CU GONARTROZA

KINETICA
1.

PERSONALE :

DATE

sex:
vrsta:
naltime:
greutate:
TA:
61

2.

PATOLOGICE :

ANTECEDENTE

3.

STAREA

ATATE

S AN

DE

producerea traumatismului:
ACTUAL A :

diagnostic de afectiune artromiokinetic;


recomandare de kinetoterapie;
alte boli asociate: CI, IM, HTA, dureri intense la nivel segment afectat CI sedinta de kinetoterapie;

4.

INTERNARE :

MOTIVE

5.

MOBILITA TII

EVALUAREA

1. durere de tip mecanic;


2. redoare matinala;
3. dificultati la urcatul scarilor si mers;
4. mobilitate articulara redusa.
SEGMENTULUI
AFECTAT:

ARTICULAR:

BILAN T

stabilirea valorilor unghiurilor la masuratoarea cu goniometrul:


miscarea de flexie-extensie:
BILAN T

MUSCULAR :

testare

musculara:
[1.]

6.

forta mm-ara n flexie:


STABILIREA

forta mm-are n extensie:


OBIECTIVELOR

DE

RECUPERARE :

1. reducerea durerii si redorii prin fizioterapie;


2. pregatirea psihologica a pacientului pentru sedinta de kinetoterapie prin:
2.
1.
explicatii despre tehnici si modalitati de lucru;
cstigarea ncrederii pacientului;
inducerea autosugestiei;

62

3. pregatirea segmentului de corp afectat pentru efectuarea exercitiilor fizice de recuperare:


masaj:
- de netezire si frictiune pe gamba, coapsa, rotula;
- sunt contraindicate framntarile si taponamentul;
4. cresterea mobilitatii articulare:

actiune pe articulatie: MOBILIZARI:


telescopare + ntindere capsulara;
actiune pe musculatura:
STRETCH- ing pe mm. Cvadriceps, ischigambier,. . . : contractie izotonica pna n punctul de
amplitudine maxima + fortarea n sens invers a segmentului mobilizat;
5.

tonifierea

musculaturii:

IZOMETRIE

contractii:
repetate;
repetate + relaxare;
repetate + relaxare + opunere;
inhibitie active:
=

actiune

7.
8.
9.

(contractie
EVALUARE

puternica)
pe
antagonist
efect
(relaxare)
agonist;
6. cresterea vitezei de secventialitate prin inversare antaganista;
REZULTATE
LA
FINAL
DE
SEDIN

T A .
FINAL A

EVALUARE
CONCLUZII

SUBIECTUL

SI

SUGESTII

LOTUL CERCETAT
I:

[1.] Barbat, 56 ani, 89 kg, 173 cm, 130/85 mmHg;


dr. post traumatism forte al genunchiului;
63

1984 Dg: fractura cominutiva de rotula

2005
[1.]

Dg:

GONARTROZA

DR.

FAR

COMPLICATII

durere de tip mecanic;

1.
2.
redoare matinala;
dificultate la urcatul scarilor;
mobilitate articulara scazuta;
[1.]
nu prezinta afectiuni medicale asociate; nu exista alte afectiuni articulare supraadaugate;
bilant articular:
1.
2.
bilant articular:
flexie: 90o
extensie: deficit 5o
bilant muscular;

Fischiogambieri = +3
Fcvadriceps = -4;
[1.]

fizioterapie:

1.
Curenti diadinamici: 15 min;
Ultrasunete: 20 min/sedinta ;
Ultrascurte: 15 min/sedinta ;
Ionizari: 20 min/sedinta ;
[1.]

psihoterapie: 10 min/sedinta ;

masaj timp de 10 min/sedinta (neteziri, frictiuni);

1.
2.
3.
mobilizari ale articulatiei genunchiului (telescvopare+ntindere =5 min/sedinta ;
64

stretch-ing mmcvadriceps = 15 min/sedinta ;


stretch-ing mmischiogambieri = 10 min/sedinta ;
tonifiere (izometrie):
repetate: 5 min/sedinta ;
cu opunere: 5 min/sedinta ;
inversare antagonisti: 5 min/sedinta
[1.]
pauza 3 ore;
exercitii fizice terapeutice 30 min/sedinta ;
min/sedinta (total = 720 min):
1.
2.
3.
scade redoare matinala;
durerea diminueaza n intensitate si frecventa a crizelor;
mobilitatea articulara creste:
flexia: 90o 105o ;
extensia: 5o 0o ;
Fcvadriceps = -4 4;

Fischiogambieri = +3 4;
[1.]

concluzii:

1.
Pacientul a fost monitorizat pe ntreaga durata a internarii;
TA a fost constanta;
Nu s-au nregistrat incidente de natura medicala;
[1.]

recomandari la externarea din spital:

65

dupa 8 sedinte zilnice a 90

1.
se recomanda pastrarea regulilor de igiena a articulatiei genunchiului;
scaderea ponderala;
gimnastica de ntretinere zilnica;
mers pe jos zilnic 4 5 km.;
SUBIECTUL
[1.]
Dg
n
Dg:

II

Barbat, 50 ani, 78 kg, 1,75 cm, TA =120/80 mmHg.

ruptura

de

menisc

Gonartroza

intern

al

dreapta

genunchiului drept
2005
cu
hemartroza,

n 1980:
post

traumatism

faza

direct;
acuta

[1.]
1.
2.

durere la efort fizic minim;


dureri la frig si umezeala;
redoare matinala;
mobilitate articulara scazuta;

4.
5.
Fischiogambierilor

nu

prezinta

afectiuni
bilant

medicale
muscular:

asociate

=4
F cvadricepsului =+3
bilant

flexie

articular:
=75o
extensie: deficit 7o 10o ;

[1.]

fizioterapie:

1.
curenti diadinamici 15 min/sedinta
ultrasunete 10 min/sedinta
ultrascurte 5 min/sedinta

66

bai galvanice 20 min


[1.]

psihoterapie :

min/sedinta

[1.]
masaj timp de 10 min, cu efect asupra cresterii circulatiei sngelui si limfei, cresterea
schimburilor metabolice tisulare si prin aceasta mbunatateste functiile musculare. Masajul l facem
zilnic, pentru ncalzire, n vederea executarii exercitiilor fizice.
Se

face
[1.]

numai

dupa

ce

hemartroza

diminua

ca

valum

mobilizari ale articulatiei genunchiului (telescopare + ntindere) 3 4 min/sedinta .

1.
strech-ing mm cvadriceps 10 min/sedinta ;
strech-ing ischiogambieri 10 min/sedinta ;
tonifiere (izometrie):
[a.]
contractii repetate (se executa activ miscarea mpotriva unei rezistente, izotonic
concentric, pna n punctul n care forta musculara ncepe sa scada);
n

acest

punct,

se

efectueaza

[a.]
contractii izometrice la comanda mentine (rezista) contractor (hold) 5
min/sedinta .
[a.]

miscare activa de relaxare opunere 5 min/sedinta

tehnici de inversare a antagonistilor (I.L.; I.L.O.) prin opunerea de rezistenta unei contractii izotonice sau izometrice a antagonistilor se stimuleaza agonistii 5 min/sedinta
10.
pauza
2

3
ore
11.
exercitii
fizice
terapeutice
30
min/sedinta
12.
dupa
8
sedinte
zilnice
a
aproximativ
90
minute/sedinta ;
(a)
1.
scade n intensitate redoarea matinala;
scade durerea din articulatie n intensitate;
creste mobilitatea articulara;
67

13.

concluzii:

14.

pacientul

recomandari

Flexia: 75o 90o


Extensia: recupereaza deficitul
F. cvadricepsului +3 3
F. ischiogambierilor 4 +4
fost monitorizat pe ntreaga durata a internarii;
TA nu a suferit modificari n timpul sedintelor de recuperare;
la
externarea
din
spital:

sa evite frigul si umezeala;


sa nu solicite genunchiul prin ortostatism prelungit;
sa nu ntrerupa tratamentul medicamentos (antiinflamatoare nesteroidiene, acetilglucozamina);
gimnastica de ntretinere zilnica;
SUBIECTUL
[1.]

III

Barbat, 59 ani, 1,65 cm, G= 75 kg, TA = 140/90 mmHg.

1998

Dg: traumatism forte la nivelul genunchiului dr. ligament ncrucisat anterior rupt operat;
n
2005
Dg:
Gonartroza
dreapta
cu
hidrartroza
[1.]
1.
2.

durere de tip mecanic;


redoare matinala;
urcarea scarilor se poate face doar ajutat de nsotitor;
nu poate face genuflexiuni;
mobilitate articulara scazuta; genunchi instabil
prezinta hipertensiune arteriala de gr. I

5.

se

evidentiaza

miscari

flexie 65o
68

antero.posterioare
BILAN T ARTICULAR :

de

sertar

deficit extensie 10o


BILAN T MUSCULA r:

F. ischiogambierilor 3;
F. cvadricepsului 3;
6. fizioterapie
C. O. D. 8 min
bai galvanice 20 min
parafina 30 min.
10
min/sedinta
(doar
n
primele
doua
zile)
masaj
timp
de
10
min;
ale articulatiei genunchiului (telescopare + intindere) 5 min/sedinta ;
- strech-ing muschiul cvadriceps 10 min/sedinta
- strech-ing muschiul ischiogambieri 10 min/sedinta
- tonifiere: - prin contractii repetate
- prin miscare activa de relaxare-opunere
- tehnici de inversare a antagonistilor
10.
se
face
o
pauza
de
o
ora/sedinta
11.
se fac exercitii fizice terapeutice 5 10 min (n primele zile) si
25 min n urmatoarele zile.
Nu se va depasi durata de 30 min/sedinta
12.
durata
scade
n
intensitate
alternnd
perioade
fara
durere
7.
8.
9.mobilizari

Psihoterapie

creste mobilitatea articulara de la 65o 120o


extensia e buna;
F. cvadricepsului 3 -4
F. ischiogambierilor -3 4
13.
concluzii: pacientul a fost monitorizat pe ntreaga durata a internarii.
Hipertensiunea arteriala nu a crescut la valori mai mari, este n continuare de gr.I.
14.
recomandari
la
externarea
din
spital:
69

sa nu ntrerupa tratamentul medicamentos;


mers pe jos 1h/zi;
exercitii fizice zilnice fara a solicita prea mult articulatia genunchiului;
igiena ortopedica a genunchiului;
a se evita mersul pe teren accidentat.
SUBIECTUL
IV
1.sex feminin,
70 ani,
1,70 cm,
90 kg,
TA = 140/90 mmHg.
2.
n
1976
Dg.
fractura
condiliana
femur
stg.

operata.
n
2005
Dg.Gonartroza
bilaterala,
fara
complicatii
3.
durere
de
tip
mecanic
redoare matinala;
dificultate la mers;
mobilitatea articulara scazuta.;
[1.]

nu prezinta afectiuni cardiovasculare si respiratorii

BILAN T ARTICULAR :

1.
2.
flexie 100o
extensie, deficit de 8o;
BILAN T

MUSCULAR :

F.ischiogambierilor = +3;
F. cvadricepsului = +3;
6.

fizioterapie:
Curenti diadinamici 15 min/sedinta
Ultrasunete 20 min/sedinta
70

Ionizari 20 min/sedinta
7.masaj
8.

timp
de
mobilizari

15
ale

min
(se
insista
articulatiei
genunchiului

pe
5

gamba)
min/sedinta

strech-ing al mm ischiogambieri - 10 min/sedinta ;


strech-ing al trricepsului-sural - 10 min/sedinta ;
strech-ing al ischiogambierilor - 10 min/sedinta .
Tonifiere prin:
contractii repetate 5 min/sedinta ;
miscare de relaxare opunere 5 min/sedinta ;
tehnici de inversare a antagonistilor (I.L.; I.L.O.) 5 min/sedinta .
9.
pauza
3h
10. exercitii fizice terapeutice 20 min/sedinta (datorita obezitatii si adaptarii deficitare la efort intens).
*dupa
10
zile
de
sedinte
zilnice
de
hidroterapie
am
obtinut:
ameliorarea redorii matinale (dureaza mai putin);
recuperarea instabilitatii genunchiului;
poate sa urce si sa coboare scarile fara dureri.

Extensia
are
un
F.
cvadricepsului:
F.
ischiogambierilor:
12. Concluzii: pacientul nu a
citiilor fizice terapeutice (luxatii,
13.

Flexia 100 120o


deficit
pe
ultimele
3o
+3

-4
+3

+4
suferit alte modificari ale aparatului locomotor pe timpul exersubluxatii, crize de cardiopatie ischemica datorita efortului, etc)
Recomandari:

un regim alimentar adecvat, n vederea scaderii ponderale;


mers 2 3 km zilnic;
71

evitarea statului n picioare timp ndelungat;


se recomanda de asemenea mers n statiuni cu profil antireumatic n vederea folosirii namoloterapiei si hidrokinetoterapiei;
SUBIECTUL
[1.]

Barbat, 54 ani, 1,70 cm, 70 kg, TA =140/90 mmHg

Diagnostic:

n
1986:
Dg:Traumatism prin ligament ncrucisat rupt la nivelul genunchiului stng operat.
n
2005:
Dg.:
Gonartroza
stnga.
[1.]

dureri de tip mecanic:

1.
2.
instabilitate a genunchiului;
mobilitate articulara scazuta;
[1.]

nu prezinta alte afectiuni

bilant

deficit
muscular:
[A.]

- flexie 90o

bilant articular:
de
-

F.

extensie
7o
ischiogambierilor=

+3

cvadricepsului = 3

6. fizioterapie:
1.
2.
curenti diadinamici 15 min.
bai galvanice 20 min
parafina 30 min
7.
8.
9.

mobilizari

Psihoterapie
10
min/sedinta
masaj
timp
de
10
minute
ale
articulatiei
genunchiului
(ntindere)
5
min/sedinta

strech-ing mm cvadriceps 10 min/sedinta ;


72

strech-ing mm ischiogambieri 5 min/sedinta ;


strech-ing mm triceps sural 5 min/sedinta
Se

va

face

tonifiere

muschilor

prin:

contractii repetate;
miscare activa de relaxare-opunere;
tehnici de inversare a antagonistilor.
Se va face o pauza de 2 h pentru relaxare.

Se fac exercitii fizice terapeutice 30 min/zilnic;


se va obtine:
o scadere a durerii n intensitate;
creste mobilitatea articulara de la 90 130o
extensia are doar un deficit de 4o
F.
cvadricepsului
+3

+4;
F.
ischiogambierilor
3

+4;
13. Pacientul nu a suferit crize cardio-respiratorii si nici alte leziuni pe parcursul efectuarii exercitiilor.
14.
Recomandari
al
externarea
din
spital:
sa pastreze instructiunile legate de igiena genunchiului (evitarea ortostatismului si mersului prelungit);
sa evite pastrarea aceleiasi pozitii a genunchiului timp ndelungat;
sa continue exercitiile fizice terapeutice si la domiciliu timp de 45 min/zi;

73

PREZENTAREA LOTULUI MARTOR


SUBIECTUL

[1.]
Sex masculin, 70 ani, 1,70 cm, 70 kg, TA = 160/110 mmHg.
Diagnostic: Gonartroza
bilaterala compensata, cu tulburari functionale. Internare 11 zile. prezinta hipertensiune arteriala
stadiul II, (TA 160/110 mmHg) BILAN T ARTICULAR:
flexie 95o
extensie

10o

deficit

BILAN T MUSCULAR:

forta cvadricepsului = -3;


forta ischiogambierilor= +4;

5.

Fizioterapie:
1.
2.
3.
4.
ionizari 200 min,
C.D.D. 80 min, ultrasunete 200 min, masaj 100 min/11 zile.
tratament medicamentos: Ketanol, Mydocalm, Piafen pentru nlaturarea durerii. Se folosesc
medicamente hipotensoare, betablocante.
tratament prin kinetoterapie;

6. Dupa cele 11 zile de tratament scade: redoarea matinala si durerea diminua n intensitate
si frecventa a crizelor, dar forta muschilor cvadriceps si a is-chiogambierilor se mbunatateste:
- cvadriceps= +4;
- ischiogambierii =+4;
Deficitul de flexie extensie se recupereaza:
- flexia 130o
- extensia 2o
TA ramne tot n stadiul II, nsa nu sufera cresteri ale valorilor datorita medicamentatiei adecvate.
7.
recomandari:
pacientul trebuie sa continue medicamentatia;
se recomanda mersul zilnic sau de 3 ori/saptamna cu o durata de 20 min.;
bicicleta ergonomica sau covorul rulant (daca se mai afla n centrul de reumatologie);
evitarea frigului si a umezelii;
74

SUBIECTUL
II
1.
Sex feminin, 59 ani, 1,60 cm, 80 kg, TA 120/90 mmHg.
2.
Diagnostic:
Gonartroza
bilaterala,
cu
tulburari
functionale
3.
Boli asociate:
- coxartroza stnga decompensata, obezitate gradul II
4. Bilant articular:
flexie 65o
extensie 10o
Bilant muscular
Forta cvadricepsului 3;
Forta ischiogambierilor -3;

0x08
graphic:
StrangeNoGraphicData

5. Fizioterapie
- Ionizare
200 min
- Curenti diadinamici 80 min
- Ultrasunete 120 min
pe o durata de
- masaj 100 min
12 zile (internare)
Tratament medicamentos: antiinflamatoare, antialgice, miorelaxante: Indometacin, Piafen, Diclofenac,
Famotidina.
-Forta cvadricepsului -4;
-Ischiogambieri +4;
-Flexia 105o
-Extensia 1o
Tratament
kinetoterapeutic
6.
Concluzii:
Durerea si redoarea matinala scad n intensitate si frecventa , instabi-litatea enunchiului nu este
recuperata;
Greutatea corporala a scazut cu 4 kg, dar obezitatea este prezenta n continuare, schiopatarea membrului inferior afectat de coxartroza si gonartroza nu este diminuata;
7.

Recomandari:
continuarea tratamentului medicamentos;
igiena genunchiului;
evitarea pantofilor cu toc;
75

scaderea n greutate;
evitarea statului n picioare timp ndelungat;
evitarea mersului pe teren accidentat;
SUBIECTUL
[1.]
Gonartroza
[1.]

III

Sex masculin, 52 ani, 1,74 cm, 70 kg, TA = 130/85 mmHg.


bilaterala,

de

cauza

reumatismala,

prezinta cardiopatie ischemica cronica dureroasa

-extensie

deficit

Diagnostic:

internare

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 5.

zile.

BILAN T ARTICULAR :

-flexie 10o

10o

de

BILAN T MUSCULAR :

14

-Forta cvadricepsului +3
-Forta ischiogambierilor +3
fizioterapie: infiltratii paravertebrale lombare (L2)

2.
1. CDS 160 min
bai galvanice 200 min.
Ultrasunete 60 min

pe durata

parafina 200 min

o durata
de 14 zile

MDE 160 min


masaj 100 min
Tratament
Tratament
[1.]

medicamentos:

papaverina,
Dexametazona,
Kinetoterapeutic

Concluzii:

1.
durerea este putin ameliorata;
mobilitate articulara scazuta;
se indica tratament medicamentos n continuare;
76

Distonocalm

forta cvadricepsului +4;


forta ischiogambierilor -4;
flexia 120o
extensia 0o
7. Recomandari:
respectarea unui regim alimentar pentru a evita cresterea n greutate;
abandonarea fumatului (pentru cardiopatie ischemica cronica);
mersul pe jos 2 3 km/zilnic; nu se recomanda alergari si urcarea scarilor (acolo unde sunt multe
etaje) datorita pre-zentei gonartrozei;
se recomanda examenul clinic si functional periodic, inclusiv EKG,datorita prezentei cardiopatiei
ischemice.
SUBIECTUL

IV

[1.] Sex feminin, vrsta 69 ani, 1,80 cm, 85 kg, TA 140/90 mm Hg. Diagnostic: gonartroza
stnga. Boli asociate: spondiloza lombara. - prezinta dureri la nivelul coloanei dorso-lombare;
- prezinta dureri de tip mecanic la nivelul genunchiului, cu limitarea dureroasa a flexiei.
BILAN T ARTICULAR:
limitarea flexiei 90o
BILAN T MUSCULAR:
Forta cvadricepsului +3;
Forta ischiogambierilor +3;
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 5. fizioterapie:
- Ionizari 200 min.
- Unde scurte 200 min
durata = 10 zile, zilnic
- Ultrasunete 90 min
- masaj 100 min
Tratament medicamentos: antialgice si antiinflamatoare: Piafen, Famotidina,Clorzonazona, Mydocalm.
Tratament kinetoterapeutic
6.
Concluzii:
n urma tratamentului se amelioreaza durerile la nivelul coloanei
lombare si la nivelul genunchiului (la nivelul coloanei nu mai are dureri noaptea),
flexia se amelioreaza doar cu 10o .
forta muschilor extensori si flexori este de 4
7.
Recomandari:
77

1.
2.
3.
4.
tratamentul medicamentos se continua;
evitarea efortului fizic;
sa se evite cararea greutatilor mari, pentru a nu solicita articulatia genunchiului, dar nici articulatiile
coloanei;
evitarea frigului si umezelii;
regim alimentar, pentru nlaturarea instalarii obezitatii;
evitarea statului n ortostatism timp ndelungat.
SUBIECTUL

[1.] Sex masculin, 55 ani, 1,80 cm, 90 kg, TA 130/80 mmHg. Diagnostic: gonartroza stnga,
prezinta tulburari de statica si mers.
Boli asociate: cardiopatie ischemica cronica dureroasa;
BILAN T ARTICULAR :
limitarea flexiei la 95o
limitarea

extensiei

la

BILAN T MUSCULAR:

8o
- Forta cvadricepsului = 3;
- Forta ischiogambierilor = 3;

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 5.Fizioterapie:


Ultrascurte 60 min
Ultrasunete 100 min

Curenti diadinamici 160 min


Bai galvanice 200 min
timp de 11 zile
consecutiv
MDF 160 min
Masaj 100 min
Piracetam.

Tratament
medicamentos:
Zymogen,
Tratament
kinetoterapeutic
6. Concluzii: Durerile n zona genunchiului sunt mai putin frecvente, instabilitatea genunchiului prezinta ameliorari, mersul este n continuare afectat; TA nu creste pe timpul celor 11 zile
- Forta cvadricepsului creste -4
- Forta ischiogambierilor creste +4
7.
Recomandari:
78

1.
2.
3.
4.
mers pe jos zilnic 4 5 km;
se recomanda pastrarea regulilor de igiena a articulatiei genunchiului;
sa se evite fumatul;
regim alimentar si sa se evite sarea;
se recomanda control, TA odata pe an;
dozarea efortului fizic;
dimineata, la trezire se recomanda cteva exercitii de flexie-extensie a genunchiului, pentru a combate redoarea matinala.
PROGRAMUL DE RECUPERARE
AL LOTULUI MARTOR
Acest program a urmarit aceleasi etape ca si la lotul de cercetat, adica nti s-a facut diagnosticare (date clinice si paraclinice), s-au stabilit obiectivele de re-cuperat n gonartroza si n functie de aceste date s-a constituit un tratament kinetoterapeutic adecvat.
Tratamentul medicamentos a constat n antiinflamatoare nesteroodiene, corticosteroizi si antialgic.
S-a folosit:
Aspirina, Paduden , Indometacin, Voltaren, Fenilbutazona, Panadol, Eferalgan, Algocalmin, Analgin, Piroxicam, Cortizon, Hidrocortizon, Predniso-lon.
Tratamentul medicamentos va dura 2 3 saptamni, se vor administra 2 4
tablete pe zi.
Nu se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor produse.
Efecte
adverse
sistemice
sunt
rar
ntlnite.
Se vor utiliza de asemenea si miorelaxante cu ajutorul carora se obtine relaxarea musculara.
Se utilizeaza:
Cloraxazon,(1-2 comprimate de 3 4 ori/zi) asociat cu Paracetamol sau Aspirina; Mydocalm (1 drajeu de 3 ori/zi), se ncepe cu doza mica.
n urmatorul tabel va fi prezentat tratamentul prin electroterapie si forma de energie electrica utilizate:

Tip de energie

Modalitate de aplicare

-galvanizare simpla
-bai galvanice
1.
Curent galvanic
bicelulare, celulare
(curent continuu)
-galvanizare cu solutii
79
electrolitice

Indicatii

afectiuni
reumatismale;

Durata / nr. aplicatiilor


-afectiuni acute 30 min
(8-10 sed/zi)
-afecsiuni cronice 1015-20 min/zi

ntinderi musculare;
2. Curenti de joasa -curenti
diadinamici
frecventa (curent alter- (CMF, DF, PPL, PS,
nativ)
RS)

redori
lare;

articu- 4-8 min, 2 ore/zi, 6-10


sedinte, pauza 10 zile,
n afectiuni acute
artrite;
anchiloze.

stari
postraumatice;
3. Curenti de frecventa
medie

- curenti interferentiali

artrite;

15-20 min, 6-8 sedinte/zilnic

artroze;

afectiuni
reumatismale
degenerative;

-unde scurte
4. Curenti de nalta
-microunde
frecventa
-ultrasunete

5. Radiatii infrarosii

afectiuni
reumatismale
degenerative;

-lampa Solux

80

3-5 min zilnic n


afectiuni acute.
20-30 min zilnic, n
afectiuni cronice.

4-10 min/zi, 10-12 sedinte

artroze;
afectiuni inflamatorii
si 4-6 min/zi, 10-12 sedinte
posttraumatice;

6. Raze ultraviolete

Programul de recuperare kinetic care s-a facut concomitent cu tratamentul medicamentos si electroterapeutic a avut loc zilnic (5 zile/saptamna) si a nceput prin masaj
pentru a pregati structurile moi periatriculare pentru diferite-le tipuri de exercitii.
S-a continuat cu mobilizari pasive si apoi mobilizari active ale articulatiei ge-nunchiului,sau facut exercitii de TONIFIERE MUSCULAR A (n special pentru mm.cvadriceps).
Prin
contractie
izometrica:
Pacientul n decubit dorsal sau seznd, piciorul este n flexie dorsala, iar calciul apasa puternic, ca si
cum ar mpinge un zid imaginar aflate sub plante, ceea ce determina o contractie izometrica a muschiului
cvadriceps; se mentine aceasta stare de contractie 6 secunde, apoi se relaxeaza 3 minute. Exercitiul se
va repeta de 5 ori. Genunchiul va fi flectat la diferite unghiuri de flexie (pna la 50o ) n faza de pornire.
- stretchingul muschilor ischiogambieri. Este indicat un stretching static prelugit si mobilizari posive la care se adauga si alte tehnici de facilitare pro-prioceptiva (inhibitia reciproca a antagonistilor);
-Pacientul n decubit ventral,
cu glezna sprijinita pe un saculet,
astfel nct genunchiul sa fie flectat la 15-20o ,
ncearca sa extinda genunchiul contra unei rezistente opuse de mna kinetoterapeutului plasata n fosa poplitee.
- stretchingul muschilor gastroenemieni (din tricepsul sural) se executa prin solicitarea ridicarii pe vrfuri si pastrarea acestei pozitii 5-6 secunde, cu re-venire
lenta.
Aceste exercitii au fost completate de exercitiile n lant cinematic nchis:
-Pacientul n pozitie ortostatica de mers, cu piciorul sanatos anterior ce-luilalt, cel bolnav flectat la 30o , i se solicita pacientului sa contracte cvadriceps-ul si sa mentina starea
de contractie timp de 8-10 secunde, timp n care piciorul este deplasat n supinatie (inversie) lenta cu revenire n pronatie (revenire pozitia de start). Exercitiul se repeta de 5 ori,
fara a ridica piciorul de pe sol , apoi ntin-de genunchiul, repetnd de 3 ori exercitiul.
- Exercitii de coborre a scarilor; coborrea se ncepe cu piciorul sanatos, cel afectat ramnnd n sprijin pe treapta superioara, apoi nclina usor trunchiul posterior, timp
n care se realizeaza controlul excentric/concentric al muschiului cvadricepsului mem-

81

brului afectat; aduce piciorul lnga cel sanatos; dupa mai multe repetari, se va exersa coborrea treapta cu treapta, initierea facndu-se tot cu membrul inferior sanatos.
- Exercitii pentru muschii ischiogambieri .
Pacientul n ortostatism, cu genunchii extinsi.
I se cere pacientului sa faca genuflexiuni cu flexie de 30o .
Apoi i se cere sa
faca genuflexiuni cu flexie de 30o dar din pozitia ortostatism cu genunchii flectati la 90o .
n faza finala a programului de recuperare se vor face exercitii globale de reeducare a abilitatii si coordonarii la mers; exercitii de mers cu supravegherea permanenta a fazelor de mers si a pozitiei genunchiului n cursul acestora.
Sedin

ta de recuperare a durat 40 minute, n cadrul careia fiecare set de exercitii s-a facut de 5 ori.
Exercitiile au fost intercalate cu pauze de relaxare de 10 minu-te.
Exercitiile s-au facut din decubit ventral, decubit dorsal, din stnd cu fata la scara fixa, din seznd. Ele
au constat fie din flexii ale genunchiului n (faza initiala) si sa se ajunga la extensia acestora n (flexia
finala),fie s-a plecat din pozitia cu genunchii extinsi si s-a ajuns la executarea flexiei genunchilor la
diferite grade de flexie. La acestea s-au adaugat rotiri ample cu picioarele ntr-un sens si n sens opus.
Sedin

ta se va termina cu exercitii de relaxare musculara si masaj.

ASPECTE CLINICE ALE BOLNAVILOR


LUA
TI N STUDIU
Nr. de cazuri

Forta
muschi
cvadriceps

Forta muschi ischiogambieri

5B, 3F, F = +3
1B, F = -3
1B, F = -4

3B, 2F, F = +3
2B, F = -3
2B, F = +4

50-59 ani

60-70 ani

6B, 1F

2F, 1B

6B, 1F

2F, 1B

Nr. de cazuri

82

Tipul gonartrozei

Gonartroza
mara

pri-

3B, 2F

Bilateral 2B, 1F
Unilaterala 1B, 1F

Gonartroza secundara

4B, 1F

Bilaterala 1F
Unilaterala 4B

Total

7B, 3F

Bilaterala 2B, 2F
Unilaterala 5B, 1F

Nr. de cazuri

Vrsta

7B

Barbati

50-59 ani

60-70 ani

6B

1B

Femei

3F

1F

2F

Total

10 subiecti

7 subiecti

3 subiecti

0x08

graphic:

StrangeNoGraphicData

Gonartroza

primara
Forta musculara

Subiect 1

Valorile de flexie, extensie

Faza initiala

Faza
finala

Faza initiala

Faza finala

mm cvadriceps -3

+4

extensie, deficit 10o

Deficit dorsal de 2o

83

Subiect 2

Subiect 3

Subiect 4

Subiect 5

mm ischiogambieri +4

+4

flexie 95o

130o

mm cvadriceps 3

-4

extensie, deficit 10o

Deficit dorsal 1o

mm ischiogambieri -3

+4

flexie 65o

105o

mm cvadriceps +3

+4

extensie, deficit 10o

0o

mm ischiogambieri +3

+4

flexie 100o

120o

mm cvadriceps +3

extensie, deficit 4o

Deficit ext. 1o

mm ischiogambieri +3

flexie 90o

100o

mm cvadriceps 3

-4

extensie, deficit 8o

Deficit 2o

mm ischiogambieri 3

-4

flexie 90o

120o

Gonartroza

secundara
Forta musculara

Subiect 1

Subiect 2

Subiect 3

Valorile de flexie, extensie

Faza initiala

Faza
finala

Faza initiala

Faza finala

mm cvadriceps -4

extensie, deficit 5o

0o

mm ischiogambieri +3

flexie 90o

105o

mm cvadriceps -3

extensie, deficit7-10o

0o

mm ischiogambieri 4

+4

flexie 75o

90o

mm cvadriceps +3

-4

Extensie, deficit 10o

0o

mm ischiogambieri -3

+4

flexie 65o

120o

84

Subiect 4

Subiect 5

mm cvadriceps +3

-4

extensie, deficit 8o

Deficit de 3o

mm ischiogambieri +3

+4

flexie 100o

120o

mm cvadriceps + 3

+4

extensie, deficit 7o

Deficit 4o

mm ischiogambieri 3

+4

flexie 90o

130o

REZULTATE
SI

DISCUTII

n
urma
studiului
efectuat
pe
cele
doua
loturi,
am
ncercat
sa
obtin
o
recuperare
ct
mai
rapida
a
mobilitatii
articulare,
a
mersului.
Stim

ca mersul dureros are perturbat mai ales ritmul dect aspectul. Aceasta per-turbare este data
de transferul rapid al greutatii corpului de pe membrul inferior dureros pe cel sanatos. Daca
durerea este foarte mare se merge cu soldul, genun-chiul si piciorul flectate, se pune usor piciorul pe pamnt si se topaie repede pe celalalt picior. n general mersul patologic se datoreaza inegalitatii membrelor inferioare, limitarii mobilitatii articulare si instabilitatii articulare.
Deci recuperarea a urmarit n primul rnd ameliorarea limitarii mobilitatii si instabilitatii articulare.
Desi programul de kinetoterapie s-a facut zilnic si a fost completat de
tratament medicamentos, electroterapie, masaj si terapie ocupationala, n final, cea mai
mare parte a pacientilor ramn n continuare sub tratament kinetoterapeutic recuperator.
Durata sedintei de recuperare a crescut progresiv, de la 10-15 min la 30 min si chiar o ora.
Durata sedintei de recuperare a tinut cont si de solicitarea aparatului respirator si de bolnavii sedentari.
Sedin

ta de kinetoterapie a fost facuta cu intervale de pauza pentru a fi mai bine tolerata de bolnav.
Frecventa
antrenamentului
a
fost
de
5
sedinte
pe
saptamna.
Am demonstrat ca intervalele de odihna de 2-3 minute ntre exercitiile fizice terapeutice scade semnificativ oboseala musculara si creste aderenta bolnavului la antrenament.
De asemenea face sa dispara teama bolnavului de eventualele complicatii, teama
derivata din aparitia senzatiei de epuizare, frecventa n cazul efortului continuu.
Am constatat ca exercitiile din timpul programului de kinetoterapie ca si metodologia antrenamentului trebuie schimbate la o perioada de timp, deoarece folosirea unui anumit tip de
antrenament oboseste bolnavul, prin monotonie, face sa scada interesul si aderenta acestuia la antrenament,ca si starea de bine pe care acesta trebuie sa o produca bolnavului.
Am utiliza efort izotonic n faza de ncalzire si faza de revenire n cadrul sedintei de kinetoterapie, iar n cursul acesteia am folosit efort izometric care creste ca-pacitatea de efort a bolnavului.

85

Exercitiile au avut ca scop n primul rnd dezvoltarea mobilitatii articulare si dezvoltarea fortei musculare a muschilor hipotrofiati.
S-a aratat ca contractiile de minimum 1/3 din forta maxima si o durata de 6 secunde duc la marirea fortei musculare.
Mentinerea ndelungata a tensiunii n muschi este factorul care stimuleaza cel mai mult dezvoltarea fortei.
Rezultate optime se obtin cu o intensitate a contractiei de minimum 75% din forta maxima
si o durata de 6-12 secunde. Este important ca executarea diferitelor exercitii si ndeosebi a
celor pentru dezvoltarea fortei, sa fie coordonata cu respiratia, evitndu-se blocarea acesteia.
Alaturi de dezvoltarea fortei musculare este necesar sa se antreneze si rezistenta grupelor musculare care vor fi mai mult solicitate n efortul profesional al unor bolnavi, prin contractii musculare
repetate timp ndelungat. Antrenarea rezistentei musculare se poate face prin contractii musculare dinamice, ritmice, cu intensitate moderata si numar mare de repetari; 20-50-100 repetari consecutive.
Alegerea exercitiilor de gimnastica medicala trebuie sa tina seama de pregatirea bolnavului pentru efortul profesional si de prezenta eventuala a altor afectiuni asociate.

CAPITOLUL V

CONCLUZII
SI

PROPUNERI
Traumatismul si boala postraumatica (gonartroza) afecteaza toate vrstele, cu precadere pentru vrstele
active.
Cauzele cele mai des ntlnite sunt traumatismele rutiere si cele de munca. Pierderile de zile
de munca prin sechele postraumatice au ajuns pe locul II n lis-ta cauzelor de incapacitate de
munca. De aceea n ultimii ani au aparut tehnici si metode noi, mai adecvate pentru recuperarea functionala a sechelelor lasate de traumatisme, pentru a mpiedica evolutia lor spre artroze.
n majoritatea cazurilor eficienta acestei asistente este foarte buna, refacnd capacitatea functionala, iar de cele mai multe ori si pe cea de munca a acestor suferinzi.
Exista o anumita particularitate a abordarii asistentei de recuperare la un posttraumatic n comparatie cu
acelasi gen de asistenta a bolnavului cronic cu deficit functional. ntr-o boala cronica asistenta de recuperare se mpleteste strns cu regulile de profilaxie secundara neputndu-se separa ntr-o vindecare
a bolii, cronice. Sechela postraumatica are deseori sansa sa se vindece complet complet, iar deficitul functional determinat de ea sa poata fi recuperat total.Deci, asistenta de recuperare a sechelarului
postraumatic trebuie organizata intensiv si conti-nuu pna la realizarea rezolvarii deficitului instalat.
86

Imposibilitatea rezolvarii acestui deficit sau doar rezolvarea partiala denota existenta unei sechele grave,
iar asistenta medicala se va adresa eventualelor boli (artroze), ce apar secundar acestor traumatisme.
Din datele si observatiile capitolelor precedente se desprind urmatoarele con-cluzii
1.
vrsta pacientilor studiati a fost cuprinsa ntre 52 si 70 ani.
2.
tuturor pacientilor li s-a aplicat un tratament adecvat fizical-kinetic de recuperare.
3.
exercitiile
de
tonifiere
ale
cvadricepsului
si
de
stretching
a
musculaturii
con-tracturate
au
fost
foarte
importante.
4.
exercitiile
au
fost
facute
progresiv
si
au
beneficiat
de
metode
ajutatoare
(elec-troterapie
antialgica
si
decontracturanta).
5.
pacientii
au
fost
nvatati
sa
respecte
igiena
genunchiului,
care
reprezinta
un
prim
pas
n
recuperarea
gonartrozei.
6.
la persoanele care au suferit un traumatism la nivelul genunchiului (rezolvat ortopedic sau chirurgical) aparitia gonartrozei secundare are loc n timp scurt;
7.
n evolutia gonartrozei secundare, aparitia complicatiilor se produce repede, n comparatie cu gonartroza esentiala (boala degenerativa ce nsoteste naintarea n vrsta);
8.
vrstnicii cu gonartroza au nevoie de recuperare mai mult dect cei tineri;
9. rezultatele obtinute n urma aplicarii kinetoterapiei sunt mai bune la tineri, de-ct la batrni
(asta nsa si n functie de cauzele si complicatiile care au dus la instalarea gonartrozei);
10.
s-a observat o recuperare mai eficienta la barbati dect la femei;
11.
n urma evaluarii subiectilor cu gonartroza s-a constatat ca cei care au facut kinetoterapie asociata cu electrofizioterapie au obtinut rezultate mult mai satisfacatoare spre deosebire de cei care nu au beneficiat de aceste programe;
12. repausul prelungit are efecte nefavorabile asupra bolnavului cu gonartroza, scade capacitatea de efort
(mai ales la vrstnici), mobilitatea articulara scade, bolnavul poate avea o stare de anxietate. Kinetoterapia l poate ajuta sa devina activ social si familial, starea psihica a bolnavului este mentinuta, da o stare de
bine, se evita depresia si anxietatea, lucru foarte important mai ales la persoa-nele care locuiesc singure;
13. chiar daca tratamentul kinetoterapeutic nu obtine o reabilitate totala din punct de vedere fizic, totusi bolnavii cu gonartroza pot sa se autongrijeasca, sa faca munci casnice, sa se deplaseze singuri;
14.
s-a constatat ca gonartroza netratata determina progresiv, intensificarea dure-rilor, accentuarea deformatiilor si limitarea miscarilor.
Pe fondul evolutiv cro-nic pot aparea
episoade acute, traduse prin hidrartroza si exacerbarea simpto-tomatologiei algice;
15. n functia de cauza gonartrozei (primara sau secundara) si de stadiul evolutiv al ei (preartroza,
artroza initiala sau avansata), programul de recuperare va n-cerca oprirea evolutiei afectiunii;
16.
n gonartrozele foarte avansate, cu mobilitate sub 50o , cu subluxatii antero-posterioare
sau laterale, cu mers aproape imposibil, artrodeza ramne ultima re-sursa terapeutica;
87

17.
gonartroza secundara necesita pentru recuperare, din punct de vedere kinetoterapeutic o durata mai mare fata de lotul martor alcatuit din subiecti cu gonartroza primara;
18. s-a observat ca desi pacientii din lotul studiat (cei cu gonartroza secundara), sunt mai tineri fata de cei
din lotul martor, recuperarea articulatiei genunchiului afectata de artroza se face n timp mai ndelungat;
19.
gonartroza primara o ntlnim mai ales dupa 50 de ani, spre deosebire de gonartroza secundara care apare la persoane si sub 40 de ani;
20. gonartroza secundara este frecvent unilaterala, pe cnd gonartroza primara este frecvent bilaterala.
PROPUNERI
1.
un numar mare de bolnavi ar putea beneficia de o mare autonomie de miscare, daca s-ar aplica la timp anumite masuri simple de kinetoterapie, de aceea
un program de recuperare trebuie nceput din primele zile de debut ale bolii;
2.
datorita
numarului
mare
de
pacienti
cu
gonartroza,
este
imperios
necesara
o
strnsa
colaborare
ntre
medic
si
kinetoterapeut.
BIBLIOGRAFIE
Elena Taina Rinderu
-Bazele anatomice ale miscarii curs
practic pentru studentii facultatilor de Kinetoterapie, Editura Tipografia Universitatii din Craiova, 2003
Constantin Ciucurel
- Fiziologie Editura Universitatii Craiova, 2005
Mariana Cordun
-Kinetologie medicala Editura AXA, Bucuresti 1999
Lct. Vasile Pncotan
-Recuperare n reumatologieEditura Imprimeriei de Vest 1999
V.
Ciobanu,
I.
Stroescu,
I. Urscanu
- Semiologie si diagnostic n reumatologie Editura medicala Bucuresti 1991
Corneliu Borundel
- Manual de medicina interna Editura ALL
Eugen D. Popescu,
Ruxandra Ionescu
- Compendiu de reumatologie Editura tehnica Bucuresti 2002
Ionescu N. A.
- Masajul Editura ALL, Bucuresti 1994
Mircea Chiriac
- Testarea manuala a fortei musculare Editura Universitatii din Oradea 2000
Sbenghe T.
- Bazele teeretice si practice ale Kinetoterapiei Editura medicala, Bucuresti 1999
Emil Trasca
- Curs de anatomia omului Editura medicala Universitatea Craiova 2002
Sbenghe T. - Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare Editura medicala, Bucuresti 1982
Clement Baciu
Anatomia functionala si biomecanica aparatului locomotor Editura Sport Turism, Bucuresti 1997
prof, doc. A. Denischi,
- Patologia chirurgicala (vol. III), Editura mediprof. doc. A. Ionescu,
cala, Bucuresti 1976
88

D.Vereanu
Acad.

Sex

sub

redactia
Th.

Vrsta

Tipul afectiunii

Burghele

Mecanism de
producere

Tratament

Complicatii

56 ani

Gonartroza
dreapta

- fractura
cominutiva de
rotula dreapta

- medicamentos
- fizioterapie
- kinetoterapie

Fara complicatii

2. masculin

50 ani

Gonartroza
dreapta

- ruptura de
menisc la
genunchiul drept

- medicamentos
- fizioterapie
- kinetoterapie

Cu hemartroza

3. masculin

59 ani

Gonartroza
dreapta

- ligament
ncrucisat anterior
rupt;

- medicamentos
- fizioterapie
- kinetoterapie

Cu hemartroza

70 ani

Gonartroza
bilaterala

- fractura
intraarticulara
operata

- medicamentos
- fizioterapie
- kinetoterapie

Fara complicatii

70 ani

Gonartroza
bilaterala
compensata

- reumatism
degenerativ;

- medicamentos
- electroterapie
- kinetoterapie

Prezinta si
hipertensiune
articulara stadiul
II

1. masculin

4. feminin

5. masculin

89

Prezinta si
coxartroza
stnga
decompensata
-obezitate

6. feminin

59 ani

Gonartroza
bilaterala

- reumatism
degenerativ

- medicamentos
- electroterapie
- kinetoterapie

7. masculin

52 ani

Gonartroza
bilaterala

- reumatism

- medicamentos
- kinetoterapie
-electroterapie

Prezinta si
cardiopatie
ischemica

8. feminin

69 ani

Gonartroza
stnga

- reumatism

- medicamentos
- kinetoterapie
-electroterapie

Spondiloza lombara

9. masculin

55 ani

Gonartroza
stnga

- reumatism

- medicamentos
- kinetoterapie
-electroterapie

Cardiopatie
ischemica

54 ani

Gonartroza
stnga

- ligament
ncrucisat anterior
rupt

- medicamentos
- kinetoterapie
-electroterapie

Fara complicatii

10.masculin

mm.semitendinos
mm.biceps femoral-cap lung
mm.biceps femoral-cap scurt
mm semimembranos
mm vast medial
mm vast lateral
mm vast intermediar
mm drept femural
Fig.25
Fig.1
Fig.2
Fig.3
90

Fig.4
Fig.5
Fig.6
Fig.7
Fig.8
Fig.11
Fig.9
Fig.10
Fig.12
Fgfig.13.13
Fig.14
Fig.16
Fig.15
Fig.17
Fig.18
Fig.19
Fig.20
Fig.21
Fig.22
Fig.23
Fifig.24.24
Fig.26.26
Fig.27.27
Fig.
Fig.
Fig.
FigFig.28.28
Fig.29
Fig.30
Fig.31
Fig.32
Fig.33
91

Fig.34
Fig.35
78

92