Sunteți pe pagina 1din 13

IFRS 2 Pli pe baz de aciuni

Introducere
O modalitate de plata din ce n ce mai folosita de societati ( nu neaprat din Romnia) este plata pe baza de
actiuni. Tranzactia poate presupune fie transferul efectiv al intrumentelor de capital, fie decontarea n numerar n
functie de valoarea unor instrumente de capital.
Sesiznd problemele diverse legate de aceasta modalitate de decontare, IASB a emis n anul 2004 standardul
IFRS 2 Plati pe baza de actiuni, standard ce vine sa reglementeze probleme legate de evaluare, recunoastere si
contabilizare.
Tot n anul 2004, FASB a revizuit SFAS 123, standard ce se refera de asemenea la plati pe baza de actiuni.
Prin tranzactii decontate n actiuni se ntelege o tranzactie care presupune transferul de instrumente de capital n
schimbul unor servicii sau bunuri primite, sau transferul unei sume de numerar, sum ce depinde de valoarea unor
instrumente de numerar.
Dei n Romnia practica tranzactiilor pe baz de numerar nu este foarte ntlnit, putem remarca totusi un
nceput timid dar cu potential de crestere n ceea ce priveste acordarea de instrumente de capital angajatilor proprii
( actiuni sau optiuni ) precum si stimulente salariale de natura stock-options plan. Aceste beneficii salariale intr sub
sfera IFRS
Definiie
Tranzactie cu plata bazata pe actiuni - O tranzactie n care entitatea primeste bunuri sau servicii ca si
consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (inclusiv actiuni sau optiuni pe actiuni), sau
achizitioneaza bunuri sau servicii prin angajarea de datorii fata de furnizorii bunurilor sau serviciilor pentru sume
care au la baza preul aciunii entitatii sau alte instrumente de capital ale acesteia.
De reinut
Conform IFRS 2, plile pe baz de aciuni pot fi:

a) Tranzacii cu plata bazat pe aciuni decontate prin capitaluri proprii, n care entitatea primeste bunuri sau
servicii ca o contraprestatie pentru instrumentele de capital ale entitatii (actiuni sau optiuni pe actiuni),
b) Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontate n numerar, n care entitatea achizitioneaza prin angajarea
de datorii fata de furnizorul bunurilor sau serviciilor pentru sumele care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor
entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii, si
c) Tranzactiile n care entitatea primeste sau achizitioneaza bunuri sau servicii si termenii contractului
confera entitatii sau furnizorului de bunuri si servicii posibilitatea de a deconta tranzactia n numerar (sau alte
active) sau prin emisiunea instrumentelor de capital,

Definitie

Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata n numerar - O tranzactie cu plata bazata pe actiuni n care
entitatea achizitioneaza bunurile sau serviciile prin angajarea unei datorii de a transfera numerar sau alte active
furnizorului bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte
instrumente de capital ale entitatii.
Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata prin capital propriu - O tranzactie cu plata bazata pe actiuni n
care entitatea primeste bunurile sau serviciile ca o consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii
(actiuni sau optiuni pe actiuni).
Recunoasterea tranzactiilor cu plata pe baz de actiuni
Conform IFRS 2, entitatea va recunoaste bunurile sau serviciile primite sau achizitionate ntr-o tranzactie cu
plata pe baza de actiuni cnd obtine bunurile sau cnd sunt prestate serviciile.
n contrapartid trebuie sa recunoasca o crestere corespunzatoare n capitalurile proprii daca bunurile sau serviciile
au fost primite n cadrul tranzactiei cu plata pe baza de actiuni, sau o datorie daca bunurile sau serviciile au fost
achizitionate n cadrul unei
tranzactii cu plata pe baza de actiuni decontate n numerar.
Exemplul 1
SC Constructia SA are nevoie de un stoc mare de ciment si drept urmare ncheie un contract cu plata pe baz de
actiuni cu SC Cimentina SRL, contract ce prevede ca SC Cimentina SRL va livra stocul de ciment si decontarea va fi
fcut n numerar, n functie de cursul bursier al actiunii lui SC Constructia SA, ca si contravaloare a 1,000 de actiuni
Constructia. La data ncheierii contractului o actiune Constructia era cotat la 100 u.m.
La data receptiei era cotat 105 u.m.
Cnd si cum vor fi recunoscute bunurile la SC Constructia ?
Recunoasterea activului ( stocului) se va face tot la data receptiei, dar valoarea de recunoastere va fi de 1.000 x 105 =
105.000 u.m. n contrapartida acestui activ, tot la data receptiei se va recunoaste o crestere a datoriilor.
Daca bunurile sau serviciile achizitionate sau primite ntr-o tranzactie cu plata pe baza de actiuni nu se califica pentru
recunoasterea ca active, ele vor fi recunoscute ca si cheltuieli. O cheltuiala apare n momentul consumului bunurilor
sau prestarii serviciilor.
Exemplul 2
SC Pensiunea SA urmreste obtinerea de fonduri Phare, dar nu dispune de resursele necesare pltii. Ea a reusit s
ncheie un contract cu SC Consultantul SRL prin care acesta se oblig s acorde consultant n vederea obtinerii
acestor fonduri, urmnd s primeasc 1,000 de actiuni cotate la valoarea just de 10 u.m. pe bucat. Pensiunea dup
modelul urmtor: 10 % la data ncheierii contractului; 40% la data depunerii documentatiei n vederea obtinerii
fondurilor si restul de 50% la data obtinerii dreptului de a primi fonduri Phare. Chiar dac n urma depunerii
documentatiei SC Pensiunea SA nu primeste fondurile, actiunile rmn la SC Consultantul SRL.
Cum recunoaste SC Pensiunea SA aceast tranzactie pe baz de actiuni ?
SC Pensiunea recunoaste la data fiecrei etape ( la semnarea contractului, la livrarea documentatiei si dac mai este
cazul la data obtinerii fondurilor) o cheltuial egal cu contravaloarea actiunilor emise, evaluate la valoare just
( respectiv 100 bucti x 10 u.m., 400 bucti x 10 u.m. si 500 bucti x 10 u.m.).
Tranzactii pe baza de actiuni decontate prin capitaluri proprii
Conform IFRS 2, pentru tranzactiile cu plata pe baz de actiuni decontate prin capitaluri proprii, entitatea
trebuie sa evalueze bunurile sau serviciile primite, si n mod corespunzator sa mareasca capitalurile proprii cu

valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, cu exceptia situatiei n care valoarea justa a acestora nu poate fi
determinate credibil.
Se presupune ca n cazul bunurilor si serviciilor primite de la terte persoane, valoarea justa a acestora poate fi
determinata, cu putine exceptii.
Exemplul 3
SC Mall SA construieste un mall central. SC Betoane SA livreaz 8 betoniere, cu o valoare contabil net de 100.000
u.m. si cu o valoare de piat de 120.000 u.m. n contrapartid va primi 12.000 de actiuni cu valoare nominal de 50
u.m. Cum va afecta tranzactia anterioar situatia financiar a SC Mall SA ?
n exemplu de fat valoarea just a bunurilor primate poate fi evaluat credibil si ca atare SC Mall SA va recunoaste
active fixe n valoare de 8 x 120.000 = 960.000 u.m. iar n contrapartida lor capitaluri proprii nsumnd 960.000 u.m.
Cresterea capitalurilor proprii poate fi defalcat pe capital social 12,000 x 50 u.m. = 600,000 u.m si prime de capital
360,000 u.m. ( reprezentnd diferena dintre 960,000 u.m si 600,000 u.m.).
Observatie: SC Betoane SRL va recunoaste titluri de participare ( instrumente financiare pe termen lung, conform
IAS 32 si 39 ) la valoare just de 960,000 u.m.
Entitatea trebuie nsa sa acorde mare atentie modului n care determina valoarea justa a bunurilor achizitionate.
Astfel, orice rabaturi datorate cantitatii mari cumparate sau alte reduceri, chiar daca nu sunt explicit negociate ntre
cele doua parti, dar este o practica curenta pe piata, trebuiesc luate n considerare.
Exemplul 4
Furnizorul PALMA Co. vinde produse de papetarie, inclusiv prin magazinele proprii de desfacere. Pretul de
vnzare n magazin este de 10 RON/ top. n cazul achizitionarii unor cantitati mai mari de catre clienti fideli se
acorda o reducere de 10%.
Societatea POSTERE Co achizitioneaza o cantitate importanta de hrtie, cantitate ce depaseste stocul
existent al SC PIX Co, si ce urmeaza a fi livrata n timp.
Modalitatea de plata este n actiuni: pentru 30.000 topuri de hrtie se emit 15.000 actiuni cu valoare nominala de 10
RON/actiune. SC POSTERE Co estimeaz ca la cantitatea aprovizionat ar fi putut obtine un rabat de 20%.
Valorea justa a instrumentelor emise va fi egala cu a activului recunoscut ( 10 x 30.000 x 80% = 240.000 RON ) si
nregistrarea aferent este:
Stocuri =
% 240.000
Capital social
150.000
Prime de capital
90.000
Daca entitatea nu poate estima n mod credibil valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, entitatea trebuie sa
determine valoarea acestora, si cresterea corespunzatoare n capitaluri proprii, indirect, prin referire la valoarea justa
a instrumentelor de capital propriu acordate.
Este cazul serviciilor primite de la salariatii entitatii sau persoanele asimilate salariatilor.
Tranzactii cu plata pe baz de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate salariatilor
n ultima perioada, pe plan international, din ce n ce mai multe societati au nceput sa acorde salariatilor beneficii
suplimentare sub forma titlurilor de capital proprii emise sau sub forma compensatiilor suplimentare calculate pe
baza actiunilor proprii. Acest lucru are mai multe explicatii, si anume:
n majoritatea tarilor fiscalitatea legata de salarii este perceputa ca fiind mpovaratoare si atunci angajatorii
cauta modalitati mai ieftine de plata a salariilor;

de regula optiunile acordate salariatilor sunt impozabile la acestia fie n momentul exercitarii fie vnzarii
titlurilor achizitionate pe baza lor (impozitarea nu se face la momentul acordarii optiunilor, cum se face
spre exemplu la salariul platit n numerar);
entitatea beneficiaza de deducerea a cel putin unei parti din cheltuiala salariala angajata;
acordarea de pensii sub forma beneficiilor determinate (modalitate foarte ntlnita la nceputul secolului
20) este privita ca fiind foarte costisitoare pentru societate datorita evolutiei diversilor factori cum ar fi
cresterea duratei de viata utila, a salariului mediu etc.;
este un factor de stimulare a salariatilor ( n special a managerilor ) care trebuie sa obtina performante
pentru a intra n posesia titlurilor de capital (atentie la reversul medaliei: uneori managerii vor fi stimulati
sa raporteze false performante, tocmai pentru a primi compensatiile suplimentare!);
este un factor de fidelizare, tinnd cont ca salariatul trebuie de regula sa petreaca un anumit numar de ani n
societate pentru a avea dreptul la beneficii;
societatile privesc emiterea de capital ca pe o sursa foarte ieftina de finantare si prefera n loc sa dea bani
suplimentari pe salarii sa creasca numarul de actiuni emise.
n tranzactiile cu angajatii si tertii care ofera servicii similare, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a
serviciilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate, deoarece nu
poate fi estimata credibil valoarea justa a serviciilor primate. Valoarea justa a acestor instrumente de capital
propriu trebuie sa fie evaluate la data cesiunii.

Definitie
Opiune pe aciuni - Un contract care acorda detinatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a subscrie pentru actiunile
entitatii la un pret fix sau determinabil pentru o anumita perioada de timp. Actiunile, optiunile pe actiuni sau alte
instrumente de capital propriu sunt acordate angajatilor ca remuneratie, n plus fata de salariu si alte beneficii ale
angajatilor.
De obicei, nu este posibila evaluarea directa a serviciilor primite pentru anumite componente ale
remuneratiei salariatilor. De asemenea, remuneratia nu poata fi evaluata n mod independent la valoarea justa, fara a
evalua direct valoarea justa a instrumentelor de capital acordate.
n plus, actiunile sau optiunile pe actiuni sunt mai degraba acordate ca parte a unui contract de premiere,
dect ca parte a unei remuneratii de baza, de exemplu ca un stimulent pentru angajati pentru a ramne n societate
sau pentru a-I premia pentru eforturile lor de mbunatatire a performantelor entitatii.
Prin acordarea de optiuni sau optiuni pe actiuni, suplimentar fata de alte remuneratii, entitatea plateste
remuneratii suplimentare pentru a obtine beneficii suplimentare. Estimarea valorii juste a acelor beneficii
suplimentare este foarte dificila. Datorita dificultatii evaluarii valorii juste a serviciilor primite, entitatea trebuie sa
evalueze valoarea justa a serviciilor angajatilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital
acordate.
Determinarea valorii juste a instrumentelor de capital acordate
Pentru tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, entitatea trebuie sa
evalueze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii, avnd la baza preturile pietei daca sunt
disponibile si termenii si conditiile pentru care acele instrumente de capital au fost acordate.
Daca preturile pietei nu sunt disponibile, entitatea trebuie sa estimeze valoarea justa a instrumentelor de
capital acordate folosind o tehnica de evaluare pentru a calcula care ar fi fost pretul instrumentelor de capital la data
evaluarii n cadrul unei tranzactii n care pretul este determinat obiectiv.
Tehnica de evaluare trebuie sa fie consecventa cu metodologia de evaluare general acceptata pentru
evaluarea instrumentelor financiare, si trebuie sa ncorporeze toti factorii si toate prezumtiile pe care participantii la
piata le au n vedere la stabilirea pretului.
Evaluarea initiala

Pentru tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, entitatea trebuie sa
evalueze aceasta valoare data acordarii, nerevizuind ulterior aceasta valoare.
Valoarea justa a optiunilor este luata n mod ideal de pe piata. Totusi nu ntotdeauna exista cotatii pentru
optiuni. Ne referim nu numai la cazul evident al optiunilor emise de societatile necotate ci si la optiuni emise cu
caracteristici diferite fata de cele pentru care exista cotatii.
Atunci cnd nu se poate utiliza direct valoarea de pe piata, entitatea trebuie sa ncerce sa calcule valoarea
justa prin corectia valorilor juste a optiunilor de pe piata, tinnd cont de diferentele dintre ele. Atunci cnd nici acest
lucru nu este posibil trebuie sa se apeleze la modele matematice de calcul a valorii juste.
n ceea ce priveste modelul preferat de societati pentru evaluarea valorii juste a instrumentelor de capital,
apar doua probleme: modelul Black-Scholes este mai simplu si mai putin costisitor, dar nu poate fi utilizat dect la
evaluarea unui numar mic de tipuri de optiuni.
Modelul binomial este mai complex dar acopera o gama mai larga de optiuni, ceea ce n conditiile n care
instrumentele de capital devin tot mai complexe este un lucru pozitiv. Alta problema legata de modelul binomial, pe
lnga complexitatea mai mare, este faptul ca nu toate societatile au informatiile necesare pentru a determina intrarile
modelului, ceea ce face ca si costurile legate de evaluare sa fie mai mari.
Valoarea justa a instrumentelor de capital nu poate fi evaluata credibil
Definitie
Valoarea intrinsec - Diferena dintre valoarea just a actiunilor pentru care terul are dreptul (conditional sau
neconditional) de a subscrie sau care are dreptul de a primi i pretul pe care tertul trebuie sa-l plateasca pentru
actiuni. Vi = Vj - Pa
De exemplu, o optiune pe actiuni cu un pre de exercitare de 30 u.m., asupra unei aciuni cu o valoare justa de 33
u.m., are o valoare intrinseca de 3 u.m. (Vi = 33 30 = 3 u.m.)
n foarte putine cazuri, entitatea nu poate estima credibil valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data
evaluarii. Numai n aceste cazuri extreme de rare, conform IFRS 2, entitatea va:
a) evalua instrumentele de capital propriu la valoarea intrinseca estimat initial la data la care entitatea obtine
bunurile sau tera parte presteaza serviciul i ulterior la fiecare data de raportare si la data decontrii finale, cu
orice modificare n valoarea intrinsec recunoscut n contul de profit si pierdere.
n cazul acordrii opiunilor pe aciuni, acordul de plat pe baz de aciuni este n cele din urm decontat cnd
opiunile sunt exercitate, este pierdut dreptul sau perioada exercitarii a expirat (exemplu la finalul duratei de
viata a optiunii).
b) recunoaste bunurile sau serviciile primite avnd la baza numarul instrumentelor de capital propriu care n cele
din urma aduc beneficii sau (cnd este cazul) sunt exercitate. Pentru a aplica aceasta cerinta optiunilor pe actiuni,
de exemplu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite in timpul perioade ndreptatite a primi
beneficii.
Suma recunoscuta pentru bunurile sau serviciile primite n timpul perioadei ndreptatite a primi beneficii trebuie
bazata pe numarul de optiuni pe actiuni care se asteapta sa fie aducatoare de beneficii.
Entitatea trebuie s revizuiasc estimarea facut, dac informaiile ulterioare indic c numrul de opiuni pe
aciuni ateptate s aduc beneficii difer de estimrile anterioare. La data ndreptait a primi beneficii, entitatea
trebuie s reia sumele recunoscute pentru bunurile sau serviciile primite dac opiunile pe aciuni nu mai sunt
exercitate sau expir la sfritul duratei de via a aciunilor.
Recunoasterea tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni n relatie cu salariatii
Definitii

Beneficii legitime ; a deveni ndreptatit la beneficii - n conditiile unui contract cu plata bazata pe actiuni, dreptul
unei parti de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii devin legitime pna la ndeplinirea
conditiilor specifice de a deveni ndreptatit la beneficii.
Conditii de a deveni ndreptatit la beneficii - Conditiile care trebuie ndeplinite de o terta parte pentru a deveni
ndreptatit de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii, n conditiile contractului cu plata
bazata pe actiuni.
Conditiile de a deveni ndreptatit la beneficii includ conditii de serviciu, care solicita tertei parti de a efectua o
anumita perioada de serviciu si conditii de performanta, care necesita tinte de performanta specifice a fi ndeplinite
(ca de exemplu cresterea profitului de-a lungul unei perioade de timp).
Daca instrumentele de capital aduc beneficii imediat, angajatul nu trebuie sa efectueze o perioada specifica nainte de
a fi ndreptatit la aceste instrumente de capital. n absenta unei evidente contrare, entitatea presupune ca serviciile
prestate de o terta parte ca si contrapartid pentru instrumentele de capital au fost primite. n acest caz, la data
acordarii instrumentelor de capital entitatea recunoaste serviciile prestate n ntregime, crescnd n mod
corespunzator capitalurile proprii.
Exemplul 5
SC Jupiter SA acord pe 22 decembrie cte 20 de optiuni salariatilor si, cu ocazia srbtorilor de iarn.
Optiunile au o valoare de exercitare de 10 u.m./ actiune si se pot achizitiona 100 de actiuni Jupiter pe baza lor.
Nu sunt necesare conditii suplimentare de exrcitare. La momentul actual valoarea la burs a unei actiuni
Jupiter este de 8 u.m. / actiune ( cu alte cuvinte nu este rentabil ca optiunile primite s fie exercitate). SC Jupiter SA
utilizeaz modelul B& S de evaluare a optiunilor si a calculat o valoare just de 15 u.m. pe optiune. Numrul de
salariati este de 100.
Cum afecteaz tranzactia anterioar situatiile financiare ale SC Jupiter SA ?
Deoarece optiunile nu au nici o conditie suplimentar pentru exercitare ( cu alte cuvinte beneficiile sunt deja
legitime ) SC Jupiter SA va recunoaste o cheltuial cu remuneratia salariatilor si n contrapartid o crestere a
capitalului propriu.
Chiar dac n acest moment nu este rentabil s se exercite optiunile si este improbabil ca acestea s fie
exercitate, se va recunoaste aceast cheltuial si va fi evaluat la valoarea just a optiunilor acordate.
Desi n planul de conturi romnesc nu exist un cont specific n care s fie nregistrate optiunile pe actiuni
emise de entitti, acestea ar putea fi recunoscute n cadrul primelor de capital, analitic distinct, la valoarea de 20
bucti x 15 u.m. x 100 persoane = 30.000 u.m.
641 = 1041 30.000 u.m.
Tratamentul conditiilor pentru a fi ndreptatit la beneficii
Daca instrumentele de capital nu produc beneficii pna ce terta parte nu efectueaza o perioada specifica de serviciu,
entitatea presupune ca serviciile de prestat de tert vor fi primite, n timpul perioadei de a fi ndreptatit la beneficii.
Entitatea contabilizeaza acele servicii n momentul n care sunt prestate de tert, pe parcursul perioadei pn la data de
a fi ndreptatit la beneficii, recunoscnd o crestere corespunzatoare n capitalurile proprii.
Acordarea instrumentelor de capital ar putea fi conditionata de satisfacerea conditiilor pentru a fi ndreptatit la
beneficii. Exist dou tipuri principale de conditii atasate acestor instrumente de capital. Primul tip este cel legat de
factorul timp, iar al doilea de performant.
De multe ori, pentru a motiva un angajat s rmn n societate, instrumentele de capital acordate au o conditie ce
vizeaz posibilitatea de exercitare doar dup trecerea unui numr de ani petrecuti n societate. Daca unui angajat i se
acorda optiuni pe actiuni numai daca are o vechime de n ani de serviciu, atunci entitatea presupune ca serviciile de
prestat de angajat ca si contrapartid pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul celor n ani n cadrul
perioadei de a fi ndreptatit la beneficii. Recunoasterea se va face liniar n timp, fr s se apeleze la actualizare.

Important
Daca un angajat primeste optiuni pe actiuni conditionate de performanta si ramne angajat pna la obtinerea
performantei respective, iar perioada de obtinere a beneficiilor depinde de realizarea conditiei, entitatea presupune ca
serviciile de prestat de angajat ca si consideratie pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul perioadei de a
fi ndreptatit la beneficii. Entitatea estimeaza durata de acordare a beneficiilor la data acordarii acestora, avnd la
baza probabilitatea realizarii conditiei de performanta.
Pe de alt parte ar putea exista criterii de performanta care trebuie ndeplinite nainte de exercitare, cum ar fi
obtinerea unei cresteri a profitului de catre entitate sau a pretului actiunii entitatii. Conditia de performant este
utilizat n special n cazul optiunilor acordate managerilor si asigur actionarii c acestia vor face tot posibilul ca
societatea s functioneze bine si s ating conditia de performant stipulat pentru ca ei s si poat exercita
optiunile.
i condiia de performan poate fi la rdul ei de dou feluri:
a) determinat de piat; sau
b) nedeterminat de piat.
Condiiile pentru a fi ndreptait la beneficii, altele dect cele de pia, nu trebuie luate n considerare la
estimarea valorii juste a aciunilor sau opiunilor la data evalurii.
Totui condiiile legitime trebuie avute n vedere prin ajustarea numrului instrumentelor de capital incluse
n evaluarea tranzaciei astfel nct suma recunoscuta pentru bunurile i serviciile primite ca i consideraie pentru
instrumentele de capital acordate au la baz numrul instrumentelor de capital care aduc beneficii.
Entitatea trebuie s revizuiasca estimarea fcuta referitoare la lungimea perioadei de acordare a beneficiilor, dac
informaiile ulterioare indic c durata difer de cea estimat anterior.
Astfel, nici o sum nu va fi recunoscut pentru bunurile i serviciile primite dac instrumentele de capital
acordate nu aduc beneficii datorit nesatisfacerii condiiilor, de exemplu partea ter nu ndeplinete condiia privind
perioada de serviciu, sau condiia de performan nu este satisfacut.
Entitatea trebuie s recunoasc o sum pentru bunurile i serviciile primite n timpul perioadei pentru a fi
ndreptit la beneficii avnd la baz cea mai bun estimare a numarului instrumentelor de capital ateptate s aduc
beneficii i va revizui estimarea daca informatiile ulterioare indica numarul instrumentelor de capital care se asteapta
sa aduca beneficii difera de estimarile anterioare. La data beneficiilor legitime, entitatea trebuie sa revizuiasca
estimarea pentru a egala numarul instrumentelor de capital care n cele din urma aduc beneficii.
Exemplul 6
Societatea DARNIC SRL acorda pentru toti cei 10 agenti de vnzari cte 100 de optiuni, fiecare dnd dreptul
la achizitia a 5 actiuni. Pretul de exercitare este de 9 RON. n prezent valoarea justa a unei actiuni este de 12 RON.
Pentru a putea exercita optiunile, salariatii trebuie sa ramna n societate cel putin 5 ani, avnd ulterior la
dispozitie o perioada de 2 ani n care pot opta pentru achizitia actiunilor.
Aplicnd un model de estimare avalorii juste a optiunii, societatea DARNIC calculeaza valoarea justa a unei
optiuni ca fiind 5 RON.
Deoarece perioada pna cnd salariatii sunt ndreptatiti la beneficii este de 5 ani, societatea va recunoaste
anual o cheltuiala n functie de numarul de instrumente de capital estimat a fi exercitat de catre salariati. Initial
societatea estimeaza ca doar un salariat va parasi echipa n mai putin de 5 ani.
Conform IFRS 2, n cazul conditiilor de performanta ce nu tin de piata entitatea estimeaza durata de timp
pna la data la care beneficiile devin ndreptatite, precum si numarul de optiuni ce vor fi exercitate (n functie de
numarul de salariati ce vor ramne angajati, de probabilitatea atingerii performantelor etc.).
Numarul de optiuni probabil a fi exercitate este de 100 x 9 = 900.
Valoare cheltuiala recunoscuta n anul 1 = 100 x 9 x 5 x 1 / 5 = 900.
nregistrarea aferenta primului an:

Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 900


n anul II , entitatea reconsidera estimarile initiale si constata ca este probabil ca 2 salariati sa plece. Deoarece
optiunea este cu un an mai aproape de exercitare si pretul actiunii presupum ca a crescut la 13 RON, valoarea ei justa
calculate prin aceesi metoda devine 6 RON.
Numarul de optiuni probabil a fi exercitate este de 100 x 9 = 900.
Desi valoarea justa a instrumentelor de capital se modifica, deoarece nu avem de a face cu conditii de performanta
determinata de piata, nu se revine asupra estimarii initiale a valorii juste a instrumentelor de capital acordate.
Valoarea cheltuielii recunoscuta n anul 2 = 100 x 8 x 5 x 2 / 5 900 = 700.
nregistrarea aferenta anului doi:
Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 700
Daca n anul trei nu se modifica estimarile, entitatea va recunoaste pe cheltuieli o suma egala cu: 100 x 8 x 5 x 3 / 5
(900 + 700 ) = 800.
Presupunem ca n anul patru societatea constata ca este probabil ca toti cei 10 salariati sa ramna cei 5 ani angajati.
Valoarea cheltuielii recunoscuta n anul 4=100 x 10 x 5 x 4 / 5 (900 + 700 +800) = 1,600.
La sfrsitul anului 5 se constata ca doar un salariat a parasit societatea si restul 9 sunt ndreptatiti la beneficii.
Valoarea cheltuielii recunoscuta n anul 5 = 100 * 9 * 5 * 5 / 5 (900 + 700 + 800+1,600) = 500.
nregistrarea aferenta va fi:
Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 500
OBSERVATIE
n cazul n care perioada estimata pna la data obtinerii de beneficii difera n functie de anumite conditii ce nu tin de
piata, entitatea trebuie sa o revizuiasca periodic, si trebuie sa recunoasca modificarile.

Exemplul 7
O entitate acorda 100 de optiuni directorului general. Perioada de exercitare este de 3 ani din momentul n
care rentabilitatea financiara a entitatii va fi de 20% sau superioara.
Valoarea justa a optiunilor la momentul acordarii este de 60 RON. Entitatea estimeaza ca rentabilitatea de
20% va fi atinsa peste trei ani.
La sfrsitul anului 3, n urma conditiilor economice slabe, entitatea estimeaza ca rentabilitatea de 20% va fi
atinsa abia n anul patru, nu n anul trei.
n primii doi ani entitatea recunoaste o cheltuiala anuala de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 1an / 3 ani = 2,000
RON/an.
In anul trei se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 3 ani / 4
ani 2,000 x 2 = 500 RON.
Presupunnd ca n anul patru rentabilitatea a crescut peste 20% si managerul poate exercita oricnd optiunile, suma
recunoscuta pe cheltuieli este de : 100 optiuni x 60 RON / optiune x 4 ani / 4 ani 2,000 x 2 500 = 1.500 RON.
OBSERVATIE

n cazul n care numarul de titluri de capital acordate difera n functie de anumite conditii ce nu tin de piata, entitatea
trebuie sa faca cea mai buna estimare a numarului de instrumente de capital ce vor da dreptul la beneficii. Aceasta
estimare trebuie revizuita periodic, si modificarile trebuiesc recunoscute.
Exemplul 8
O entitate acorda 100 de optiuni directorului general. Perioada de exercitare este de 5 ani din momentul n
care rata medie a profitului depaseste 20%. Valoarea justa a optiunilor la momentul acordarii este de 60 RON.
Daca rata medie a profitului depaseste 30% directorul are dreptul la un numar de 50 de optiuni suplimentare.
Entitatea estimeaza ca rentabilitatea de 20% va fi atinsa peste doi ani. La sfrsitul anului 2, rata medie a profitului
este 32%, dnd dreptul directorului la 150 optiuni.
n primul an entitatea recunoaste o cheltuiala de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 1an / 2 ani = 3,000 RON. In anul
doi se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 150 optiuni* 60 RON / optiune 3,000 = 6.000
RON.
OBSERVATIE
Conditiile de piata, cum ar fi un pret de piata tinta de care este conditionata exercitarea, trebuie avute n
vedere cnd se estimeaza valoarea justa a instrumentelor financiare acordate. De aceea, pentru acordarea
instrumentelor de capital n conditiile pietei, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile si serviciile primite de la o terta
parte care satisface toate celelalte conditii de exercitare (de exemplu, servicii primite de la un angajat care ramne n
serviciu pentru o anumita perioada de timp), indiferent daca sunt satisfacute conditiile de piata.
In cazul conditiilor de performanta determinate de piata, entitatea presupune ca serviciile vor fi primite pna
la data la care beneficiile devin ndreptatite. Estimarea duratei de timp pna la data la care beneficiile devin
ndreptatite trebuie sa fie consecventa cu presupunerile folosite la estimarea valorii juste a optiunilor acordate, si nu
va fi revizuita ulterior.
Conditiile pentru a fi ndreptatite la beneficii, altele dect cele de piata, nu trebuie luate n considerare la
estimarea valorii juste a actiunilor sau optiunilor la data evaluarii.Totusi conditiile legitime trebuie avute n vedere
prin ajustarea numarului instrumentelor de capital incluse n evaluarea tranzactiei astfel nct, suma recunoscuta ca si
cheltuiala cu angajatii si valoarea instrumentelor de capital acordate are la baza numarul instrumentelor de capital
probabil a fi exercitate sau acordate.
Entitatea trebuie sa recunoasca o suma ca si cheltuiala cu angajatii si n contrapartida capitalul propriu
angajat avnd la baza cea mai buna estimare a numarului instrumentelor de capital probabil a fi exercitate. Astfel,
nici o suma nu va fi recunoscuta pentru valoarea instrumentelor de capital potentiale ce probabil nu vor fi exercitate
datorita nesatisfacerii conditiilor.
Estimarea va fi revizuita daca informatiile ulterioare indica ca numarul instrumentelor de capital probabil a fi
exercitate difera de estimarile anterioare. La data beneficiilor legitime, entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea
pentru a egala numarul instrumentelor de capital care vor fi exercitate.
Entitatea nu va relua ulterior sumele recunoscute pentru serviciile primite de la un angajat daca instrumentele de
capital sunt ulterior pierdute sau, n cazul optiunilor pe actiuni, optiunile nu sunt exercitate.
Exemplul 9
Un hotel - SC LUX SA- acorda 1,000 de optiuni unui salariat . Conditia de exercitare este ca actiunile SC
LUX sa fie cotate cu peste 50 RON / bucata o perioada mai mare de 3 luni. Valoarea justa a actiunilor LUX la
momentul acordarii este de 40 RON. Pret de exercitare 35 RON.
Optiunea expira n 6 ani din momentul acordarii. Aplicnd modelul binomial de evaluare a optiunilor se
constata ca cel mai probabil conditia de exercitare va fi ndeplinita n 3 ani. Valoarea justa calculata a optiunilor la
momentul acordarii este de 9 RON.
La sfrsitul anului 2, valoarea justa a optiunilor a scazut cu 1 RON si perioada estimata de ndeplinire a
conditiilor a crescut cu 1 an. n final conditia nu este ndeplinita si salariatul pierde actiunile.

n primul an, la data acordarii, n urma estimarii, entitatea recunoaste o cheltuiala de


1,000 optiuni* 9 RON / optiune * 1an / 3 ani = 3,000 RON pe seama capitalurilor proprii:
Cheltuieli cu servicii de intermediere = Capital propriu / optiuni pe actiuni 3000
Desi la sfrsitul anului 2 durata probabila creste cu 1 ani si valoarea justa a optiunilor se modifica, entitatea nu
recunoaste niciuna dintre aceste modificari, recunoscnd si n anul 2 si 3 aceeasi suma de 3,000 RON:
Cheltuieli cu servicii de intermediere = Capital propriu / optiuni pe actiuni 3000
De asemenea, desi n final ( anul 6 ) titlurile nu vor fi exercitate, cheltuiala recunoscuta nu va fi reluata, ci se va face
nregistrarea:
Capital propriu / optiuni pe actiuni = Rezultat reportat 9,000
n anul doi se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 150 optiuni x 60 RON / optiune 3.000 =
6.000 RON.
IFRS 2 considera ca doar n putine cazuri, entitatea nu poate estima credibil valoarea justa a instrumentelor
de capital acordate la data evaluarii. Doar n aceasta situatie entitatea va evalua instrumentele de capital propriu la
valoarea intrinseca, stabilita la data la care entitatea obtine bunurile sau terta parte presteaza serviciul si reestimata
ulterior la fiecare data de raportare si la data decontarii finale. Orice modificare n valoarea intrinseca va fi
recunoscuta n contul de profit si pierdere.
Valoarea intrinseca a unei optiuni call este maximul dintre pretul actiunii minus pretul de exercitare si zero.
Spre exemplu, o optiune cu valoare justa de 10 si pret de exercitare de 8, are o valoare intrinseca de 2.
O opiune cu valoare justa de 10 i pre de exercitare de 12, are o valoare intrinseca de 0.
TRANZACTIILE CU PLATA BAZATA PE ACTIUNI DECONTATA N NUMERAR
Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni decontate n numerar, entitatea trebuie sa evalueze bunurile sau
serviciile achizitionate si datoria angajata la valoarea justa. Pna ce datoria este decontata, entitatea trebuie sa
reevalueze valoarea justa a datoriei la fiecare data de raportare si la data decontarii, cu orice modificari n valoarea
justa recunoscute n contul de profit si pierdere al perioadei.
De exemplu, o entitate ar putea acorda drepturi de apreciere a actiunilor angajatilor ca parte a remuneratiei,
prin care acestia devin ndreptatiti la plata n numerar (altfel dect un instrumente de capital), bazate pe cresterea
pretului actiunii entitatii peste un anumit nivel, de-a lungul unei perioade de timp.
Sau o entitate ar putea acorda angajatilor dreptul de a primi numerar prin acordarea acestora dreptul de a
cumpara actiuni (inclusiv actiuni ce vor fi emise pna la exercitarea optiunii) care sunt rascumparabile, n mod
obligatoriu sau la optiunea angajatului.
Entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie cu privire la plata acestor servicii, atta timp ct
angajatii presteaza serviciul.
De exemplu unele drepturi de apreciere a actiunilor produc beneficii imediat, si angajatilor nu le este cerut sa
ramna o anumita perioada de timp n serviciu pentru a deveni ndreptatiti la plata n numerar. n mod contrar, n
absenta evidentei, entitatea trebuie sa presupuna ca serviciile prestate de angajati n schimbul drepturilor de apreciere
a actiunilor au fost primite.
Astfel, entitatea trebuie sa recunoasca imediat serviciile primite si o datorie de plata a acestora. Daca
drepturile de apreciere a actiunilor nu aduc beneficii pna cnd angajatii au efectuat o anumita perioada de serviciu,
entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie pentru plata acestora, ntruct angajatii presteaza
serviciul n timpul acelei perioade.
Datoria va fi evaluata, initial si la fiecare data de raportare pna cnd are loc decontarea, la valoarea justa a
drepturilor de apreciere a actiunilor, prin aplicarea unui model de evaluare a optiunilor, avnd n vedere termenii si
conditiile n care drepturile de apreciere a actiunilor au fost acordate, si masura n care angajatii au prestat serviciul
pna la acea data.

10

Exemplul 10
Societatea GOOGLE SA angajeaza un consultant caruia i ofera echivalentul n RON a 100 actiuni proprii cotate la
bursa, pentru servicii de consultanta pe probleme de publicitate.
La data acordarii 1 actiune era cotata la 8 RON. La sfrsitul primului an cursul bursier era de 10 RON pe actiune si
se platise jumatate din datorie.
La sfrsitul anului 2 cotatia era de 7 RON/actiune. n anul 3 se plateste diferenta de plata, moment la care actiunea
era cotata cu 9 RON.
La data acordarii, SC GOOGLE recunoaste o cheltuiala cu servicii publicitare si o datorie egale cu 100 * 8 = 800
RON:
Cheltuieli publicitare = Datorii 800
La sfrsitul primului an, valoarea justa a datoriei este de ( 100 50 ) * 10 = 500.
Datorie existenta n bilant: 800 * 50% = 400.
Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli:
Cheltuieli financiare = Datorii 100
La sfrsitul anului 2, valoarea justa a datoriei este de 50 * 7 = 350.
Datorie existenta n bilant: 500. Entitatea va recunoaste diferenta favorabila pe venituri:
Datorii = Venituri financiare 150
La data decontarii, valoarea justa a datoriei este de 50 * 9 = 450.
Datorie existenta n bilant: 800 * 50% = 350.
Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli, la momentul decontarii nregistrnd:
% = Numerar 450
Cheltuieli financiare 100
Datorii 350
n cazul n care valoarea datoriei depinde de o conditie, entitatea va estima valoarea cea mai probabila a obligatiei:
TRANZACTII CU PLATA BAZATA PE ACTIUNI CU ALTERNATIVE N NUMERAR
Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni n care termenii contractului ofera entitatii sau tertei parti
posibilitatea de a deconta n numerar (sau alte active) sau prin emisiunea de instrumente de capital, entitatea trebuie
sa contabilizeze acea tranzactie, sau componentele tranzactiei, ca o tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata n
numerar daca, si n masura n care, entitatea a angajat o datorie pentru a deconta n numerar sau alte active, sau ca o
tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata prin capitalul propriu daca, si n masura n care, o astfel de datorie nu a
fost angajata.
Tranzactii cu plata bazata pe actiuni n conditiile n care termenii contractului ofera tertei parti posibilitatea de
alegere a decontarii
Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este
decontata n numerar sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar
compus, care include o componenta de datorie (dreptul tertei parti de a solicita plata n numerar) si o componenta de
capital propriu (dreptul tertei parti de a solicita decontarea cu instrumente de capital propriu, altele dect numerar).
Pentru tranzactiile cu terte parti altele dect angajatii, n care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite
este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus,
ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data
cnd bunurile sau serviciile au fost primite.
Acest mod de determinare a componentei de capital este n deplina concordanta cu IAS 32 si 39, precum si
cu definitia data de Cadrul general de ntocmire si prezentare a situatiilor financiare.

11

Potrivit acestui Cadru, capitalul propriu este interesul rezidual n activele entitatii, dupa decontarea datoriilor.
Acesta este motivul pentru care valoarea componentei de capital se afla scaznd din valoarea justa a instrumentului
valoarea datoriei, si nu proportional.
Exemplul 11
SC OIERUL SA cumpara oi de la SC STANA SA, n valoare de 5,500, suma pentru care ncheie urmatorul
contract: SC STANA poate fie intra n posesia a 5 actiuni SC OIERUL SA, fie primi suma de 5,000, la alegere.
La data semnarii contractului, o actiune SC OIERUL era cotata 1,010.
La momentul recunoasterii initiale, SC OIERUL evalueaza componenta de capital propriu la suma de 5,500
5,000 = 500 RON, ca diferenta ntre valoarea justa a bunurilor primite si valoarea justa a datoriei.
Entitatea trebuie sa contabilizeze separat bunurile sau serviciile primite sau achizitionate referitoare la
fiecare componenta a instrumentului financiar compus.
Pentru componenta de datorie, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile achizitionate, si o
datorie de platit pentru acestea, att timp ct terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, n conformitate cu
cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate n numerar.
Pentru componente de capital propriu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite si o
crestere a capitalului propriu, att timp ct terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, n conformitate cu
cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate prin capitalul
propriu.
Exemplul 12
Societatea Marte SA acorda unui furnizor ca si contrapartida ntr-o tranzactie de cumparare a unui teren fie
suma de 110,000 u.m, fie dreptul de a primi 10,000 de actiuni.
Decontarea se va face peste un an, la alegerea tertului. n acest moment valoarea justa a terenului este de
110,000 u.m. si rata de actualizare utilizata de entitate este de 10%.
Conform IFRS 2 aceasta tranzactie presupune evaluarea separata a celor doua componente, de capital si
datorie.
Valoarea justa a bunurilor primate ( terenul) este de 110,000 u.m.
Valoarea justa a instrumentului de datorie este valoarea actualizata la 10% pentru un an de zile, adica 110,000 / ( 1 +
10%) ^1, adica 100,000 u.m.
Diferenta de 10,000 u.m. este valoarea componentei de capital ( 110,000 100,000).
SC Marte SA va recunoaste terenul n situatiile financiare la valoarea de 110,000 u.m, o datorie valornd
100,000 u.m. si o crestere a capitalului propriu 10,000 u.m.
La data decontarii, entitatea trebuie sa reevalueze datoria la valoarea justa.
Daca entitatea emite instrumente de capital propriu la decontare si nu plata n numerar, datoria trebuie sa fie
transferata direct la capitalul propriu, ca si consideratie pentru instrumentele de capital emise.
Daca entitatea plateste la decontare n numerar si nu emite instrumente de capital propriu, plata trebuie sa
deconteze datoria n ntregime.
Orice componenta de capital propriu recunoscuta anterior trebuie sa ramna n cadrul capitalului propriu.
Prin alegerea de a primi numerar la decontare, terta parte renunta la dreptul de a primi instrumente de capital propriu.
Totusi, aceasta cerinta nu scuteste entitatea de a recunoaste un transfer n cadrul capitalului propriu, adica la
un transfer de la o componenta de capital propriu la alta.
De retinut

12

Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este
decontata n numerar sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar
compus, care include o componenta de datorie si o componenta de capital propriu.
Pentru tranzactiile cu terte parti altele dect angajatii, n care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite
este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus,
ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data
cnd bunurile sau serviciile au fost primite.
Entitatea trebuie n primul rnd sa evalueze valoarea justa a componentei de datorie si apoi sa evalueze
valoarea justa a componentei de capital propriu.
Valoarea justa a instrumentului financiar compus este suma valorilor juste a celor doua componente.
Pentru alte tranzactii, inclusiv tranzactiile cu angajatii, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a
instrumentelor financiare compuse la data evaluarii, avnd n vedere termenele si conditiile pentru care au fost
acordate drepturile de a ncasa n numerar sau instrumente de capital propriu.
Tranzactii cu plata bazata pe actiuni n conditiile n care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de
alegere a decontarii
Pentru o tranzactie cu plata bazata pe actiuni n care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de a
deconta n numerar sau prin emiterea de instrumente de capital propriu, entitatea trebuie sa determine daca are o
obligatie prezenta de a deconta n numerar si a contabiliza n consecinta tranzactia cu plata bazata pe actiuni.
Entitatea are o obligatie actuala de a deconta n numerar daca:
- posibilitatea de decontare cu instrumente de capital propriu nu are substanta economica;
- entitatea are o practica anterioara sau o politica stabilita de a deconta n numerar;
- n general deconteaza n numerar cnd terta parte solicita decontarea n numerar.
Daca entitatea are o obligatie actuala de a deconta n numerar, trebuie sa contabilizeze tranzactia n
conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate n numerar.
Conform IFRS 2, daca nu exista o astfel de obligatie, entitatea trebuie sa contabilizeze tranzactia n
conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate cu capital propriu.
Pn la decontare:
1. Daca entitatea alege sa deconteze n numerar, plata n numerar trebuie contabilizata ca reachizitie a interesului
n capitalul propriu, adica ca o deducere din capitalul propriu, cu exceptia punctului 3 de mai jos.
2. Daca entitatea alege sa deconteze prin emisiunea instrumentelor de capital propriu, nu se solicita o
contabilizare suplimentara (alta dect transferul de la o componenta de capital la alta, daca este necesar), cu exceptia
punctului 3 de mai jos.
3. Daca entitatea alege decontarea alternativa cu valoarea justa mai mare, la data decontarii, entitatea trebuie sa
recunoasca o cheltuiala suplimentara pentru excesul de valoare, adica diferenta dintre numerarul platit si valoarea
justa a instrumentelor de capital propriu care ar fi fost emise, sau diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de
capital propriu emise si valoarea numerarului care ar fi fost platit, dupa caz.

13