Sunteți pe pagina 1din 15

Academia de Studii Economice

Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

Managementul stresului

Profesor coordonator:
Prof.Univ.Dr. Doina I Popescu

Proiect realizat de:


Cecanau Marina Denisa
Cirstea Ortansa Olimpia
Florescu Simona Maria
Magyari Ana Maria

Bucuresti
2014

Cuprins

Definirea stresului ...................................................................................................................... 3


Stresul organizaional ................................................................................................................. 4
Factorii de stres ai muncii .......................................................................................................... 4
Factori de stres ai mediului de lucru ...................................................................................... 4
Factori de stres la nivel individual ......................................................................................... 5
Consecintele stresului ................................................................................................................. 6
Consecintele organizationale.................................................................................................. 7
Consecinte comportamentale ................................................................................................. 8
Moderatori ai stresului ............................................................................................................... 9
Managementul si prevenirea stresului ...................................................................................... 10
Programe organizaionale de prevenire si management al stresului .................................... 10
Managementul timpului ................................................................................................... 11
Self-Management and Employability............................................................................... 11
Managementul stresului ................................................................................................... 11
Redesign-ul muncii .......................................................................................................... 11
Abordri individuale ale prevenirii i administrrii stresului................................................... 11
Studii de caz ............................................................................................................................. 12

Studiu realizat de Daedalus Millward Brown ............................................................... 12

Caz practic de stres n cadrul organizatiei Ipsos Interactive Services........................... 12

Cazul Ralucai Stroescu, angajata la Ernst&Young, din 2007 ....................................... 13

Cercetare privind preponderenta factorilor stresori la studenii din anul 1 la Facultatea


de Moae i Asisteni Medicali ............................................................................................ 14

Definirea stresului
Problematica stresului n organizatii a reprezintt subiectul multor dezbateri i studii,
fiind o tema destul de des invocata de manageri, angajai i consultanti, din perspective
diferite. Manifesatarile stresului n cadrul organizatiilor sunt usor observabile i evidentiabile,
manifestandu-se prin comportamente, precum: scaderea productivitatii muncii, dificultati n
adaptarea angajailor la schimbarile intervenite la locul de munca, implicand actiuni att la
nivelul persoanei care repecteaza situatia stresanta, ct i la nivelul organizaiei.
Una dintre problemele cele mai des intalnite n cercetarea stresului o reprezint marea
discrepanta care exista ntre definirea stresului i felul n care stresul este operationalizat.
Fiecare disciplina a cercetat stresul dintr-o perspectiva unica, singulara, adopand fie modelul
stimulilor, fie modelul raspunsurilor.
Asadar, stresul a fost definit ca un stimul, ca un raspuns sau ca rezultat al interactiunii
stimul- raspuns, interactiune care exprima un dezechilibru al relatiei persoana cu mediul sau.
Definiiile stresului ca stimul isi au originile n domeniul fizicii, analogia constand n
faptul ca stresul poate fi definit ca o forta exercitata, care antreneaza, n consecinta, o cerere
sau o reactie la incarcare, creand astfel, o distorsiune. Individul este bombardat n permanenta
cu potentiale surse de stres, iar un eveniment aparent minor poate rupe echilibrul dintre
modalitatea de control a stresului i anularea completa a comportamentelor de control ale
stresului. n concluzie, acest model al stresului considera stresul ca fiind o variabila
independenta.
Definitia stresului referitoare la reactie indentifica faptul ca stresul este identificat ca
un raspuns la anumiti stimuli, denumiti factori de stres. Abordarea stresului ca reactie
considera stresul ca fiind o variabila dependenta, un raspuns la un stimul deranjant sau
amenintator. Desi cuvantul stres are conotatii negative, Salye (1976) a afirmat faptul ca
reactiile la stres nu sunt obligatoriu rele i ca sunt inevitabile, deoarece a fi n viata este
echivalent cu a raspunde la stres. n realitate, un anumit nivel de stres este necesar pentru
motivatie, dezvoltare (eustres). Factorii de stres nedoriti, greu de administrat sunt daunatori i
pot conduce la epuizare (distres).
Abordarea interactionala n definirea stresului se concrentreaza pe interactiunea dintre
stimuli i raspuns. Aceasta abordare este una de tip cauza-efect. Atfel, stresul ar trebui vazut
ca o tranzctie, o relatie continua dintre individ i mediu, dar i ca un proces n care individul
evalueaza factorii stresori i isi propune sa treaca peste situaiile stresante.
Pentru determinarea existentei posibilitatii ca o activitate sa conduca la stres, au fost
identificati trei factori- cheie: importanta, incertitudinea i durata.
Importana este reprezentat de gradul de semnificaie al evenimentului pentru
individ.
Incertitudinea reprezint lipsa stabilitii evenimentelor ce vor avea loc n viitor. A
nu tii ce se va ntampla n perioada urmatoare presupune o mai mare presiune exercitata
asupra persoanelor, decat cunoasterea situatiai, chiar i n cazul n care efectul deja cunoscut
este negativ.
Durata reprezint un factor seminificativ, deoarece cu ct presiunile exercitate asupra
persoanelor au o durat mai ndelungata, cu att situaia devine mai stresant. Majoritatea
persoanelor pot infrunta o perioada stresant de scurt durat cu usurin, ns, marindu-i
durata, aceasta poate deveni devastatoare. Stresul de scurt durat este menionat, deseori, ca
stres acut, iar cel de lung durat poart denumirea de stres cronic.

Stresul organizaional
Interesul fa de starea individului la locul de munca a generat numeroase cercetari n
ultimii ani, iar potrivit acestora, 5 din 6 persoane s-au declarat supuse tensiunilor la locul de
munca. Cea mai mare dintre persoanele chestionate au declarat faptul c aceste tensiuni sunt
suficient de intense pentru a fi resimite negativ att de ctre cei n cauza, ct i de organizaie.
Atfel, a aparut ipoteza conform creia n cadrul organizaiilor se poate vorbi de un stres
specific- stresul organizaional.
La baza apriiei stresului organizaional, se afla doi agenti stresori importani:
conflictul de rol: desemneaz situaia n care o persoan, ce ocup un anumit post, este
supus, n cadrul organizaiei, unor solicitari, presiuni cu caracter contradictoriu. n cele mai
multe cazuri, individul aflat intr-un conflict de rol se situeaza ntre superiori i subordonai.
ambiguitatea rolului: desemneaz insuficienta sau lipsa informatiilor clare sau solicitate
pentru rezolvarea corecta a sarcinilor, individul necunoscut, atfel, obiectivele i sarcinile care
ii revin, performantele asteptate de organizaie, criteriile de control si de evaluare i motivare.

Factorii de stres ai muncii


Factorii de stres reprezint situaiile sau evenimentele care genereaza solicitari
speciale asupra indivizilor. Acestia de impart n trei categorii mai importante: factori de stres
ai mediului de lucru, factori de stres la nivel individual i factori de stres de grup i
organizaional.

Factori de stres ai mediului de lucru


Factorii de stres ai mediului de lucru reprezint evenimentele care conduc la
accidentele de munca sau la violentele de la locul de munca.
Astfel, n America, anual sunt raportartate peste 6 milioane de cazuri de accidente de
munca i peste 19000 de angajai agresati la locul de munca. De asemenea, sunt intalnite
frecvent i cazuri n care angajaii decedeaza datorit conditiilor specifice domeniului n care
lucreaz (chimicale, radiatii, caldura, pesticide sau substrante toxice).
In urma unor cercetari recente, s-a tras concluzia ca Romania este ara din Uniunea
Europeana care detine recordul n ceea ce privete stresul la locul de munca.
Factorul principal care conduce la cresterea numarului de accidente la locul de munca
poarta denumirea de leziuni repetate cauzate de stres i este intalnit cel mai frecvent la
mulcitorii care exercita un grad ridicat de efort fizic, cu miscari riscante sau incomode. Aceste
leziuni frecvente conduc la cresterea costurilor angajatorilor, insa pot fi prevenite sau reduse
prin anumite schimbari efectuate la locul de munca, precum reproiectarea echipamentelor,
incurajarea pauzelor scurte, schimbarea modului de derulare a activitatilor, etc.
Zgomotul este factorul care diminueaza atentia, intrerupe adesea relatiile
interpersonale i poate incita la provocarea de conflicte n organizaie. Un amestec permanent
de zgomot cu conversatie poate conduce la un stres puternic ( acest lucru este intalnit n
special n cazurile angajailor din aeroporturi, gari, etc).
Luminozitatea defectuoasa poate fi provocatoare de stres, discomfort psihic, accidente
de munca sau nervozitate excesiva., iar ambianta termica necorespunzatoare contribuie la
marirea stresului, n special al celor care lucreaz n intreprinderi vechi, cu hale fara aerisire
sau caldura suficienta. Atfel, cadura sau umiditatea n exces sunt cauze ale stresului sau
bolilor profesionale i conduc la oboseala, boli de piele, capacitate de performanta redusa, etc.
4

Factori de stres la nivel individual


Majoritatea factorilor de stres sunt legati de munca i profesie, deoarece mai mult de o
treime din viata oamenii o petrec la locul de munca.
Astfel, conflictul de rol este, probabil, cel mai examinat factor de stres la nivel
individual. Acesta se refer la discrepanta dintre expectantele transmitatorului de rol
(angajatorul) i comportamentul efectiv al receptorului (angajatul).
Cauzele conflictelor de roluri sunt numeroase, printre cele mai importante fiind:
-

pregatirea specifica inadecvata a persoanei executante;


comunicarea din partea transmitatorului a unor asteptari incompatibile sau
contradictorii;
mesaje discordante provenite din surse diferite;
incompatibilitate ntre rolurile multiple ale unei persoane.

Un tip de conflict de rol din ce n ce mai des intalnit este cel legat de interferenta
rolului de la locul de munca i cel din afara locului de munca. Echilibrarea celor doua roluri
reprezint o sarcina zilnica importanta pentru un numar foarte mare de angajai. Presiunile de
a lucra pana la ore tarzii, de a lucra la domiciului sau de a pleca n delegatii, reprezint cele
mai intalnite surse de conflict ntre locul de munca i familie.
Majoritatea angajailor intalnesc la un moment dat din cariera o etapa de
supraincarcare/ suprasolicitare cu sarcini de lucru. Aceasta poate fi calitativa sau cantitativa.
Suprancrcarea cantitativa consta n a avea numeroase sarcini de indeplinit la locul
de munca sau nu a avea timp suficient pentru realizarea acestora. Incercand sa isi creasca
productivitatea i sa isi scada costurile, organizatiile sunt tentate sa isi scada numerul de
angajai, acest lucru conducand la cresterea supraincarcarii cantitative odata cu cea a stresului.
Acest lucru conduce la numeroase probleme medicale serioase.
Nivelul optim de stres reprezint cel mai bun echilibru ntre provocare,
responsabilitate i performanta. Stresul insificient provoaca plictiseala i motivatie redusa.
Atunci cand efectele negative ale suprasolicitarii se suprapun cu abilitatea sczuta a
angajailor de a controla cerintele legate de munca, acestia confrunta schimbari psihologice,
care se cele mai multe ori persista chiar i dupa ce este parasit locul respectiv de munca.
Complexitatea sarcinilor de munca este n stransa legatura cu satisfactia n munca. O
complexitate sporita a sarcinilor de la locul de munca este n legatura directa cu cresterea
satsifactiei n munca i cu descresterea probabilitatii apariiei stresului. Ocupaiile cu o
complexitate a sarcinilor sczuta sunt mai vulnerabile la depresie sau la stres profesional.

Factori de stres de grup i organizaionali


Printre cei mai importanti factori de stres de grup i organizaionali se regasesc:
Participarea - se refer la masura n care ideile i opiniile unei persoane sunt luate n
considerare la adoptarea unor decizii. Organizatiile care nu incurajeaza sau interzic
participarea vor deveni surse de frustare pentru cei care o apreciaza.
Relaiile intra i intergrup relatiile nu tocmai bune ntre grupuri (datorate increderii
sczute, sustinerii sczute i a lipsei interesului), pot deveni surse de stres pentru unele
persoane i pot conduce la scaderea satisfaciei n munca.
Politicile organizaionale regulile din organizatii sunt, deseori vazute ca un principal
factor de stres n organizatii. Lupta pentru putere i jocurile pot crea divergente i competiii
ntre grupuri, ridicand nivelul stresului.
Lipsa feedback-ului pentru performan majoritatea indivizilor au nevoie de un raspuns
din partea managementului, pentru a-si putea evalua performantele i a stii cum se descurca,
dar i pentru a vedea cum percepe acesta munca depusa. Daca se doreste minimizarea
stresului, feedback-ul trebuie realizat de asa maniera nct sa implice un sistem deschis de
comunicare ntre cele doua parti.
Oportunitile inadecvate de dezvoltare a carierei - factorii legati ce oportunitile de
dezvoltare a carierei influenteaza perceptia individilor cu privire la calitatea progresului
carierei lor profesionale. Daca un angajat considera ca progresul n ceea ce privete
promovarea sa este inadecvat i nu se potriveste cu aspiratiile sale profesionale, i este
nemultumit de pozitia actuala din organizaie, atunci intervine stresul.
Reducerea se refer la reducerea numarului de angajai prin concediere, redistribuirea
sarcinilor sau pensionare anticipata. Aceste situaii reprezint factori de stres i au efecte
negative att asupra indivizilor, ct i asupra organizaiei.

Consecintele stresului
Faptul ca stresul a devenit un fenomen daunator nu mai este o informatie socanta, insa
ceea ce ar trebui sa facem, mai ales cand ne gandim la consecintele sale negative, este sa
privim lucrurile nu numai din perspectiva individului, a carui sanatate si stare psihologica pot
fi afectate, ci si a mediului, respectiv al organizatiei din care el face parte.
Mai putin cunoscute sunt efectele stresului la nivel de organizatie. In unele companii,
in care cultura organizationala este astfel creata, chiar se doreste mentinerea unui nivel de
6

stres mai mult sau mai putin ridicat, considerandu-se in acest fel ca acesta tine angajatii
implicati. Psihologic vorbind, poate fi valida aceasta metoda, insa cu o singura precizare:
doar atunci cand "stresul" se limiteaza la o usoara stare de activare. Ce se intampla insa cand
acesta depaseste o anumita limita? Atunci intervin efectele negative ale sale, efecte care se
rasfrang nu numai asupra sanatatii fizice si psihice ale individului, ci si asupra
comportamentului, respectiv activitatii sale si, in acest fel, organizatia are de suferit.
La nivel de organizatie, stresul ridicat si incorect manageriat conduce inevitabil la
performanta scazuta, demotivare, demisii, absenteism, conflict etc. Specialistii in domeniu
atrag atentia asupra faptului ca aceste efecte negative sunt contagioase, putandu-se extinde
si asupra altor angajati care nu sunt afectati de stres. Acest lucru se intampla mai ales in
situatiile in care indivizii stresati sunt influenti prin prisma pozitiei lor sau a relatiilor pe care
le stabilesc cu ceilalti colegi.
Efectele stresului se refera la starea de boala dar numai n masura n care sunt depasite
anumite limite de rezistenta fizica si psihica ale unui individ anume; spunem aceasta ntruct
nu exista viata fara stres. Parintele stresului, Hans Selye, spunea ca lipsa stresului
nseamna moarte [Boboc, 2003]. De fapt este vorba despre rezistenta mai mare sau mai mica a
indivizilor n fata stresorilor, acestia trecnd prin doua sau trei stadii, n momentul n care
apare un stresor:
- Starea de alarma ex. Aparitia unui frig puternic
- Stradiul de rezistenta corpul este supus socului de frig, care poate dura mai mult
mai mai putin
- Stadiul de epuizare daca acesta este prea mare organismul se poate mbolnavi.

Consecintele organizationale
Cnd vorbim despre consecintele stresului organizational, trebuie sa precizam ca un
nivel mediu de stres va fi benefic pentru organizatie, pentru mentinerea si cresterea
productivitatii, acest nivel mediu fiind stabilit de organizatie si membrii sai.
Stresul organizational va afecta mai mult sau mai putin membrii organizatiei si
organizatia in sine, pe o perioada mai mare sau mai mica de timp .Acestea trebuie intelese din
punctul de vedere al consecintelor stresului aparute la fiecare membru al organizatiei dar si
din prisma efectelor acestor consecinte asupra intregii organizatii.
La nivel de organizatie drept consecinte putem aminti: cresterea
absenteismului,reducerea performantelor angajatilor, deteriorarea reputatiei companiei.
In cazul demisiei cauzate de stres, fostul angajat este cel care comunica de multe ori un mesaj
negativ despre organizatie (uneori pe buna dreptate, alteori nu fiind vorba doar de o
exagerare subiectiva), fie viitorilor sai angajatori, fie fostilor colegi (Bine ca am scapat!),
fie altor persoane pe care le intalneste in drumul sau profesional. Ne putem imagina cu
usurinta modul in care este afectata imaginea unei organizatii atunci cand, din cauza
controlului scazut al factorilor de stres, se ajunge la un numar mare de demisii si, inevitabil, la
nasterea unei povesti negative legata de companie.
Din aceasta cauza, procesul de recrutare si selectie va avea de suferit, deoarece
persoanele cu aptitudini si cunostinte foarte bune in domeniu nu vor mai dori sa se angajeze la
acea organizatia. Pe langa acest efect, organizatia se poate confrunta cu pierderea clientilor
deoarece si pierd ncrederea.
De asemenea, stresul va insemna pentru organizatie cheltuieli n plus pentru
neutralizarea efectelor stresului individual si organizational, dar si pentru derularea unor
programe de management al stresului. Cercetarile realizate au evidentiat faptul ca efectele
stresului organizational asupra angajatului se vor concretiza in probleme de sanatate si
comportament, vor scadea puterea de concentrare si de decizie, si increderea in propriile forte.
7

Printre consecintele deja amintite, se numara si aparitia unor sentimente cum ar fi


apatia si sentimentul de inutilitate.
Zorlentan (1996) considera ca posibilele efecte ale stresului pot fi grupate in cinci
mari categorii, si anume:
1) efecte subiective: anxietate, apatie, oboseala, indispozitie, scadereaincrederii in
sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;
2) efecte comportamentale : predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea,
tendinta de a mancasi/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;
3) efecte cognitive: scaderea abilitatii de aadopta decizii rationale, concentrare slaba,
scaderea atentiei, hipersensibilitate lacritica;
4) efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea
gurii, transpiratii reci;
5) efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare.
Stresul arata si se manifesta diferit de la om la om, astfel efectele variaza ntre
tensiune, anxietate, iritatie, plictiseala si amnare. Dei este necesara mai mult de o cercetare
pentru a clarifica relaia, studiile efectuate sugereaza ca locurile de munca care ofera un nivel
scazut de soi, semnificaie, autonomia, feedback i identitate creaza stres i reduce satisfacia
i implicarea n munca. Reactia psihologica cea mai ntlnita este utilizarea mecanismului de
aparare.

Consecinte comportamentale
Consecintele comportamentale includ schimbari n productivitate, absenta si cifra de
afaceri, precum si schimbari n obiceiurile alimentare, ncurajeaza fumatul sau consumul de
alcool, vorbirea prea rapida, agitari si tulburari de somn. Sunt multe studii facute pe relatia
ntre stres si performanta. Cel mai recent studiu prezinta raportul performata-stres sub forma
unui U [Stephen,Timothy, 2003]. Acesta este prezentat n figura de mai jos:

Relatia performanta-stres

Logica subliniata n modelul- U este scaderea la nivel moderat de stres al organismului


i cresterea capacitatii de a reaciona. Atfel , indivizii si efectueaza mai bine sarcinile, mai
intens si mai rapid. Dar prea mult stres acumulat la o persoana duce la obtinerea rezultatelor
slabe. Aceasta figura descrie reactiile stresului de-a lungul timpului si schimbarile intense ale
acestuia. Deci, un nivel mediu de stres poate influenta negativ performanta, n timp ce
intensificarea pe termen lung a stresului trage n jos individul si ramne fara resurse energice.
Spre exemplu, un atlet poate fi capabil sa se foloseasca de consecintele pozitive ale stresului
pentru a obtine performante pe parcursul jocului, acest lucru motivndu-l, n timp ce un sef de
sectie la un spital mare din oras poate sa nu obtina performante datorita stresului acumulat.
8

Acesta situatie poate explica de ce sefii de spital sunt frecvent schimbati prin rotatie si de ce
nu este de dorit ca o persoana sa-si desfasoare activitatea ntr-un singur loc.
S-a observat ca indivizii stresati au ajuns sa foloseasca anumite tranchilizante, alcool,
aceasta cauza vor aparea probleme financiare, in relatiile profesionale si familiale , putanduse ajunge chiar la pierderea slujbei sau la divort.

Moderatori ai stresului
n ansamblu sunt oameni diferiti si care reactioneaza n mod diferit la anumite situatii.
De asemenea unii sunt capabili sa se adapteze stresului, altii nu, acestia din urma fiind
indivizii predispusi stresului. Un moderator este o relatie, o conditie, un comportament sau o
carcateristica care prezinta relatia dintre doua variabile, efectul acestuia fiind de indensificare
sauslabire a relatiei. Sunt multe dintre aceste care pot deveni moderatori ai stresului, unul
dintre cei mai reprezentativi fiind tipul de comportament A.
Tipul de comportament A se caracterizeaza prin implicarea pasionala de a realiza ct
mai mult, n ciuda oricaror dificultati. Persoanele de acest tip sunt cele care au cel mai mare
succes, un ritm alert de munca si cautarea chiar a unor activitati care solicita angajament nalt.
De obicei, angajatii de tip A (manageri, directori de vnzari, specialistii, secretarele sau
angajatii care lucreaza cu documente) au o experienta considerabila n stres.
Tipul de comportament B prezinta trasaturi aproape opuse.
Crudul adevar este ca persoanele de tip A sunt mult mai predispuse la factorii de stres.
Un studiu a constatat ca n comparaie cu tipul B, tipul A este de doua ori mai predispus la
boli deinima, de 5 ori mai predispuse la atacuri de caldura i de doua ori mai predispuse la
atacuri de inima fatale. Ironia acestei situatii este ca acestia sunt oameni de succes n
comparatie cu tipul B, acestia din urma fiind mai linistiti si fara dorinta de competitie.
Factorii de stres , stresul si consecintele stresului pot fi prezentate pe scurt n schema
urmatoare:
Stresori:

Rezultate:

Modelul stresului de grup, individual si organizational

Managementul si prevenirea stresului


Starea de sntate fizic i psihic a unei comuniti reprezint cel mai relevant
indicator asupra gradului su de cultur i civilizaie: este msura potenialului su de
supravieuire i dezvoltare (Cristea, 2001, pag. 443). Aceast viziune poate fi aplicat i
cadrului organizaional, n care relaiile i procesele urmeaz dinamica unei societi. n
opinia lui Meyer (1940), sntatea este puternic relaionat cu viaa social a unui individ.
Astfel, mediul social poate declana sau vindeca stresul, insecuritatea, calitatea vieii,
neexistnd boli, ci doar bolnavi (Cristea, 2001, pag. 443). Psihologia organizaional
analizeaz efectele sntii ocupaionale, axndu-se n special pe modul de conducere
(suportul managerial, feedback-ul) i pe caracteristici ale posturilor (program, stabilitatea
locului de munc, gradul de autonomie a angajatului). Prezena suportului managerial n
organizaie este un factor benefic pentru starea de bine a angajailor.
Diferena ntre prevenirea stresului i managementul acestuia const n faptul c n
timp ce prevenirea stresului se bazeaz pe controlarea sau eliminarea stimulilor care pot
provoca stresul drept reacie, managementul stresului presupune proceduri de ajutare a
oamenilor sa fac fa n mod eficace sau s reduc stresul deja experimentat.
Stresul este o consecin a interaciunii dintre un stimul al mediului i rspunsul
individului la acel stimul.
Mulumirea fa de viaa profesional vine din satisfacia legat de sistemul de
remuneraie, din gradul de apreciere i recunoatere pe care angajatul l primete de la
superiori, din sentimentul c exist suport, c persoana este ajutat i nu mpiedicat s
progreseze. Relaiile cu colegii, climatul organizaional joac, de asemenea, un rol important.
Toate acestea sunt n strns legtur cu modul n care indivizii se percep pe sine ca atingnd
un nivel dorit de existen sau nu. Stima de sine, acceptarea de sine, nevoile de recunoatere,
de apartenen, dar i cele de siguran date de suportul economic, instrumental, aflate la un
grad dezirabil, duc la o stare general de bine, la sentimentul bunstrii.
Pentru angajator, este de maxim interes ca acele costuri i resurse consumate pentru
angajare i instruire s fie utilizate eficient; pentru obinerea de performane i eficien,
promovarea strii de bine n organizaie este vital. Contextul optim de lucru ar trebui s
conin n viziunea lui Warr (1987, apud Russell, 2008) autonomie, claritate sau lipsa
ambiguitilor, oportunitatea de a folosi competenele profesionale ale indivizilor, existena
unor scopuri stabilite din afar i securitatea psihic. Henry (2004, apud Russell, 2008)
adaug i promovarea unei culturi organizaionale deschise, suportul din partea supervizorilor,
feedback-ul, strategiile de motivare i responsabilizarea angajailor. Toate aceste caracteristici
in n esen de stilul managerial transformaional i de existena unui suport social solid
(emoional, instrumental, informaional sau evaluator). Acest context este unul ideal care
ofer angajailor ansa de a-i atinge maximumul profesional, existnd astfel beneficii
reciproce.

Programe organizaionale de prevenire si management al stresului


n afar de varietatea de activiti care pot fi iniiate pentru mbuntirea simbiozei
individ-mediu, un numr tot mai mare de organizaii au dezvoltat programe foarte specifice de
prevenire si/sau administrare a stresului
Trainingul poate fi, pur i simplu, direcionat ctre coninutul postului, inclusiv
programe ergonomice de training sau chiar poate consta ntr-o form de educaie general
pentru a pregti o persoan pentru un pas n carier. Totui, poate fi vorba i despre abiliti
sociale i cretere personal. n principiu, toate aceste tipuri de educaie trebuie s fie
accesibile angajailor de toate vrstele, inclusiv persoanele cele mai n vrst. Dintre
programele de training enumerm:
10

Training personal effectiveness or assertiveness


Training time-management
Training self-management and employability
Training stress management.

Training Personal Effectiveness or Assertiveness


Programele de training personal effectiveness or assertiveness se axeaz pe
tratarea ntr-un mod mai performant a problemelor i cerinelor clienilor, superiorilor sau
colegilor.
Managementul timpului
Programele de managementul timpului se axeaz pe formularea unor obiective clare i
realiste i pe stabilirea prioritilor (important/neimportant; urgent/mai puin urgent), precum
i pe etape, grupuri i sarcini. Acest lucru permite persoanelor s se dedice lucrurilor cu
adevrat importante, s delege i s nu iroseasc timpul cu activiti irelevante. n primul
rnd, este vorba despre contientizarea lucrurilor cu adevrat importante.
Self-Management and Employability
Cursurile de self-management and employability se axeaz pe crearea unor opiuni
pentru angajaii de diferite vrste s devin mai eficieni, motivai i creativi n posturile lor,
n carier i n viaa ulterioar.
Managementul stresului
Programele de training privind managementul stresului se axeaz pe abordarea
stresului i prevenia stresului (spre exemplu Schabracq & Cooper, 2001).
Redesign-ul muncii
O alt problem important este crearea i recrearea postului astfel nct acesta s fie
n concordan cu ceea ce angajaii individuali pot i sunt dispui s fac. Pentru a preveni
stresul, aceste posturi trebuie s menin angajaii motivai, s munceasc eficient, s se
dezvolte i s nu se izoleze.
Crucial pentru succesul oricrui program de asisten a angajailor este increderea.
Angajaii trebuie sa aib ncredere c poate i va furniza un ajutor real, confidenialitatea va fi
asigurat i folosirea programului nu comport implicaii negative pentru securitatea locului
de munc sau viitoarea avansare. Astfel, dac angajaii nu au ncredere n program sau n
managementul organizaiei, acesia nu vor participa.
Programele de binefacere, denumite uneori Programe de Promovare a Sntii, se
concentreaz pe probleme de sntate fizic i mental a angajailor. Printre cele mai
rspndite de astfel de exemple sunt cele care pun accentul identificarea i controlul
hipertensiunii, renunarea la fumat, fitness i exerciii fizice, nutriie i controlul dietei i
managementul stresului legat de munc, ct i al stresului din afara muncii.

Abordri individuale ale prevenirii i administrrii stresului


Exist numeroase abordri individuale pentru controlarea stresului i a factorilor de
stres. Trebuie menionat faptul c exist numeroase variaii n eficiena acestor tehnici.
Printre tehnicile abordate de un specialist ar putea fi:
- psihoterapia cognitiv comportamental - care va invaa o persoan cum s
contientizeze modul n care percepe stresul, cum raspunde organismul la stres. Psihoterapia
cognitiv comportamental ofer i soluii pentru utilizarea unor abilitati n scopul de a face
fa stresului;
11

-tehnici de relaxare scopul acestei abordri este acela de a reduce nivelul de tensionare al
unei persoane i de a-i induce acesteia o stare de spirit mai calm, att la nivel psihologic, ct
i la nivel fiziologic.Tehnicile de relaxare includ: exerciii de respiraie, relaxare a muschilor,
antrenament autogen, care combin elemente de relaxare a muchilor cu meditaia, i o
varietate de strategii de relaxare psihic, incluznd imagistica i vizualizarea;
-simplele pauze de odihn mental din timpul lucrului pot reprezenta activiti eficiente de
relaxare;
-meditaia

aceasta
tehnic
fiind
derivat
din
filozofiile
din
Est.
- biofeedbackul - prin aceast tehnic, cei interesati sunt instruiti s-i foloseasc mintea
pentru a controla temperatura corpului, tensiunea musculara, ritmul cardiac i tensiunea
arterial. Toate acestea pot fi afectate de stres. Biofeedbackul necesit pregatirea ntr-un
mediu
special;
- hipnoza - prin intermediul hipnozei, se poate schimba felul n care o persoan reacioneaz
la stres. Este important s se gseasc un specialist cu experien (psiholog sau psihoterapeut);

Studii de caz
Un studiu realizat de Daedalus Millward Brown in sapte tari din regiune
(Romania, Cehia, Slovacia, Serbia, Croatia, Turcia, Bulgaria) arata ca 63,8% dintre romani se
considera stresati sau foarte stresati, procent mai mare decat media din regiune (60,5%),
principalul factor generator de stres fiind cresterea preturilor. Studiul a fost realizat pe un
esantion reprezentativ pentru mediul urban si format din 2.306 respondenti din cele sapte state
cu varstele cuprinse intre 18 si 65 de ani.
Referitor la nivelul de stres, acesta este cel mai ridicat in Serbia, unde 68,6% din respondenti
se declara stresati sau foarte stresati, si in Croatia (68,3%). Cei mai putin stresati locuitori din
regiune sunt cei ai Cehiei, unde 43,6% se considera stresati, si cei ai Slovaciei, cu un procent
de 50,6% locuitori stresati.
Un caz practic de stres n cadrul organizatiei Ipsos Interactive Services.
Pe baza acestei situatii se vor evidentia factorii care duc la aparitia stresului.
Ziarul Adevarul a realizat un reportaj n martie 2010 n care a prezentat un caz dramatic
n cadrul acestei organizatii conform caruia o tnara n vrsta de 34 de ani, din Bucuresti
a intrat n stop cardio-respirator la birou, n fata calculatorului, dupa ce aceasta muncise zile n
sir peste program. n urma incidentului, medicii au intervenit imediat, nsa din cauza
complicatiilor survenite n urma stopului cardiac, ei au fost nevoiti sa o opereze pe creier.
Sotul femeii sustine ca tnara si aducea acasa adesea de lucru, pentru ca volumul de munca i
se marise n urma disponibilizarilor facute de firma, iar termenele limita de predare erau
presante.
Epuizarea si suprasolicitarea si-au spus cuvntul, iar femeia s-a prabusit, pur si simplu,
n fata colegilor. Firma la care lucra concediase mai multi angajati, asa ca femeia
munceasuplimentar pentru a-si pastra locul de munca. Aceasta era programator. Medicul
specialist Bogdan Popescu avertizeaza asupra urmarilor pe care le poate avea stresul : Stresul
sisuprasolicitarea pot favoriza sau agrava anumite conditii medicale. Spre exemplu, un om
stresat si obosit are un deficit imunitar fata de unul odihnit, cu program mai usor si asta poate
sa nsemne ca face si infectii mai usor. Ceea ce vedem din analize e ca muschiul cardiac nu
se contracta normal, avem complicatii cerebrale extrem de grave si nu am gasit o alta boala
care sa fi justificat stopul cardiac.
Acest caz a ajuns si n Parlamentul European
Trei europarlamentari romni din PSD - Daciana Srbu, Corina Cretu si Catalin Ivan auinterpelat Comisia Europeana cu privire la eventualele masuri care ar trebui luate pentru a
limita abuzurile comise de angajatori la adresa angajatilor, plecnd de la cazul romncei de 34
de ani care a murit dupa ce i s-a facut rau la locul de munca, n conditiile n care familia si
12

colegii au afirmat ca aceasta era extenuata. Cei trei europarlamentari au adresat n scris
o interpelare Comisiei Europene prin care executivul comunitar este chestionat cu privire
la masurile care ar putea limita abuzurile angajatorilor si sa impuna respectarea drepturilor
angajatilor.
" n Romnia, pe fondul crizei economice, att n sectorul public, ct si n cel privat,
au avut loc numeroase disponibilizari si se preconizeaza o crestere semnificativa n continuare
a somajului. n acest context, multi angajati sunt nevoiti sa lucreze ore suplimentare fara a fi
remunerati, devenind din ce n ce mai vulnerabili n fata angajatorilor. Climatul actual este,
fara ndoiala, favorabil angajatorilor, care si permit sa exercite presiuni, greu de sanctionat
din punct de vedere legal", arata europarlamentarii romni. Interpelarea a plecat de la cazul
Ramona Cciu, care "a facut stop cardiac din cauza surmenajului provocat de munca n exces
si de stresul de la birou, iar dupa cteva zile de coma profunda a ncetat din viata". Acestia
mentioneaza ca aceast caz nu este singular n Romnia si ca n urma cu doi ani o alta tnara,
angajata a unei companii multinationale, a murit din cauza oboselii acumulate in urma orelor
suplimentare de munca.
Sursa: Cotidianul.ro
Pentru a prezenta si mai bine consecintele stresului, am ales un studiu de caz
cunoscut, cazul Ralucai Stroescu, angajata la Ernst&Young, din 2007, deoarece aici sunt
prezenti majoritatea consecintelor stresului.
Manager de audit E&Y, decedat de extenuare
O tnara de 31 de ani, manager de audit la filiala romana a multinationalei
Ernst&Young(E&Y), a fost gasita moarta, la sfrsitul saptamnii trecute, colegii sustinnd ca
dupa mai multezeci de zile de munca fara pauza, cadavrul avnd sub 40 de kilograme
greutate. ConducereaInspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti a anuntat astazi ca va
efectua un control la companie, dupa ce s-a autosesizat n cazul mortii. Raluca Stroescu a fost
pentru prima data la unconsult medical n Centrul Medical Unirea, vineri, cnd a fost adusa de
seful serviciului de resurse umane al firmei unde lucra, a declarat agentiei Mediafax Wargha
Enayaty, directorul ce ar fi putut genera o tulburare de ritm cardiac care sa duca la deces.
general al unitatii medicale. [...]
Colegii de serviciu au spus legistilor ca femeia "era obsesiva cu munca ei'', "o continua
perfectionista''. Multi specialisti sunt de parere ca anorexia nervosa este o boala psihica, cu
ceamai crescuta rata de mortalitate (zece la suta) din totalul afectiunilor de acest fel. [...]
Mai multe surse din rndul angajatilor companiei au declarat pentru Mediafax ca Raluca
Stroescu, n vrsta de 31 de ani, ce ocupa functia de manager de audit n filiala romana a EY,
a fost gasita moarta n locuinta sa chiar de seful sau, Sebastian Mocanu. Acesta ar fi mers la
ea acasa smbata dimineata pentru ca tnara nu a raspuns la telefon si nici nus-a prezentat la
serviciu.
Aceleasi surse au declarat ca Stroescu lucrase intensiv n ultimele trei saptamni la un proiect
important de audit. n aceste trei saptamni, femeia ar fi slabit sapte kilograme, dupa cum ia spus unei colege n urma cu cteva zile.
Sursele medico-legale care au examinat cadavrul femeii au declarat pentru Mediafax
caaceasta "era foarte slaba", greutatea fiindu-i estimata la mai putin de 40 de kilograme. Pe
lnga acest lucru, medicii legisti au mai descoperit si ca femeia avea o tiroida cu noduli
tiroidieni, dar si fibroza miocardica [Sursa: Ziarul Financiar].
Pe studiu de caz am subliniat consecintele stresului la locul de munca pentru a putea
evidentia tema proiectului. Se poate observa ca daca Raluca Stroescu nu ar fi ajuns la deces
oricum stresul si prea multa implicare n activitatea profesionala i-a afectat grav sanatatea,
aceasta slabind foarte mult si avea boli care preveneau decesul. Unele dintre consecinte
prezentate si n partea teoretica a proiectului ar fi: anorexia nervoasa, slabirea pna la mai
putin de 40 kg, prezenta tiroidei si fibrozei miocardice si n cele din urma moartea.
13

Cercetare privind preponderenta factorilor stresori la studenii din anul 1


la Facultatea de Moae i Asisteni Medicali
Aceast cercetare i propune s analizeze preponderenta factorilor stresori la
studenii din anul 1 la Facultatea de Moae i Asisteni medicali.
Cercetrile anterioare au demonstrat c studenii mediciniti au un nivel mai ridicat de
stres comparativ cu populaia general i cu ceilali studeni. Din cauza specificului aparte al
nvmntului medical, foarte diferit de celelalte forme de nvmnt, studenii mediciniti
din anul 1 sunt nevoii s fac fa unui proces mult mai complex de adaptare, pe care l
resimt mult mai intens dect colegii lor de la alte faculti.
Fiind un studiu pilot, am ncercat s identificm, n aceast prim faz, factorii
anxiogeni pentru studeni, urmnd ca n etapele urmtoare s comparm studenii de la toate
facultile Universitii de Medicin, s corelm aceti factori cu factorii de personalitate
cuprini n modelul pentafactorial de explicare a personalitii lor i a cadrului didactic, cu
diferitele forme de examinare etc.
ncercm, ns, s stabilim dac exist, pentru eantionul evaluat, o corelaie ntre
aceti factori i genul biologic, profilul liceului absolvit i faptul dac aceasta este prima sau a
doua facultate pe care subiectul o urmeaz.
Ipoteze de cercetare
Ipoteze principale:
1. Subiecii de gen feminin au un nivel al mai ridicat al stresului dect subiecii de gen
masculin.
2. Subiecii care au absolvit un liceu cu profil uman au un nivel mai ridicat al stresului dect
subiecii care au absolvit un liceu cu profil real.
3. Subiecii care acum frecventeaz prima facultate au un nivel mai ridicat al stresului
comparativ cu subiecii care acum frecventeaz a doua facultate
Variabilele cercetrii:
Prima variabil independent este genul biologic, care are dou grade de
intensitate:
1) masculin
2) feminin.
A doua variabil independent este profilul liceului absolvit, cu dou grade de intensitate:
1) uman
2) real.
A treia variabil independent, studii universitare anterioare, are dou niveluri:
1) prima facultate pe care o frecventeaz
2) a doua facultate pe care o frecventeaz.
Variabila dependent este nivelul de stres.
Lotul de subieci
n cercetare, au fost folosii 50 de subieci, din care 14 subieci de gen masculin i 36
de subieci de gen feminin. 22 dintre subieci au terminat un liceu cu profil uman si 28 un
liceu cu profil real, pentru 38 dintre ei aceasta fiind prima facultate pe care o urmeaz, iar
pentru 12, a doua facultate.
Instrument
Chestionarul pentru evaluarea stresului la studenii din anul 1
Cuprinde 15 itemi i a fost construit cu ajutorul rspunsurilor date de un eantion de
20 de subieci, studeni n anul 1 la Facultatea de Moae i Asisteni medicali care au rspuns
la ntrebarea: Care ar fi posibilele cauze pentru care ai putea considera anul 1 ca fiind un an
dificil?. Pe baza rezultatelor analizei de frecven, au fost construii itemii, care apoi au fost
pretestai pe un lot de 20 ali subieci, studeni la aceeai facultate , cu o distribuie egal pe
cele dou dimensiuni ale genului biologic. Subiecii au rspuns pe o scal de la 1 la 6, unde 1
este dezacord total, 2 dezacord parial, 3 mai degrab dezacord, 4 mai degrab acord, 5 acord
14

parial, 6 acord total. Valoarea coeficientului alpha-Cronbachcalculat lund n calcul toi cei
15 itemi este de 0,76.
Analiza datelor i interpretarea rezultatelor
S-a verificat existena efectului principal al variabilelor independente genul biologic,
profilul liceului absolvit i studiile universitare anterioare asupra variabilei dependente
nivelul de stres:
1) Efectul variabilei gen biologic asupra variabilei nivelul de stres
Aplicnd testul t pentru eantioane independente, nu s-au obinut diferene
semnificative statistic pentru nivelul de stres ( t(48) = 1,161; p = 0,251; p > 0,05), media
subiecilor de gen masculin este de 5,11, iar media subiecilor de gen feminin este de 4,86.
Deci subiecii de gen masculin au acelai nivel al stresului ca i subiecii de gen
feminin. Reprezentanii ambelor niveluri ale variabilei gen biologic resimt la fel de stresant
anul 1 de facultate. Acest rezultat vine n contradicie cu cercetrile anterioare care susin
faptul c, din diverse motive, subiecii de gen feminin resimt un nivel mai ridicat al stresului
comparativ cu subiecii de gen masculin.
2) Efectul variabilei profilul liceului absolvit asupra variabilei nivelul de stres
S-a aplicat testul t pentru eantioane independente pentru a verifica efectul variabilei
profilul liceului absolvit asupra nivelului de stres. Nu s-au obinut diferene semnificative n
sensul c subiecii care au absolvit un liceu cu un profil uman resimt acelai nivel de stres ca
i subiecii care au absolvit un liceu cu profil real.
innd cont de cercetrile anterioare fcute pe elevii de liceu care arat faptul c cei de
la profilul real resimt un nivel mai ridicat de stres, un ritm mai alert de lucru i un program
mai ncrcat, am considerat c se poate discuta despre o diferen semnificativ n ceea ce
privete nivelul de stres al studenilor de anul I n funcie i de acest profil. Rezultatele au
infirmat aceast premis, o posibil explicaie fiind faptul c, n ultimii ani, s-au modificat
modalitile de examinare la absolvirea liceului, astfel nct nu mai exist o diferen att de
mare n privina cantitii de informaie evaluat sau a gradului de dificultate al acesteia. De
asemenea, se poate spune c s-a obinut o echitate n ceea ce privete solicitrile pentru
ambele categorii de subieci n timpul liceului i a disprut acea pregtire din timpul liceului
pentru meseria aleas.
3) Efectul variabilei studii universitare anterioare asupra variabilei nivelul de stres
S-a aplicat testul t pentru eantioane independente pentru a verifica efectul variabilei
studii universitare anterioare asupra nivelului de stres. Nu au fost obinute diferene
semnificative (t (48) = 0,079; p = 0,937), n sensul c subiecii care frecventeaz acum
primafacultate resimt acelai nivel de stres ca subiecii care frecventeaz acum a doua
facultate. Acest rezultat ar putea fi explicat prin aceea c, n condiiile societii actuale,
motivele frecventrii unei a doua faculti sunt legate de necesitatea de a gsi un loc de munc
mai bine pltit sau care s deschid orizonturi mai largi.
Concluziile studiului
Rezultatele au artat c nu exist diferene semnificative n ceea ce privete nivelul de
stres al studenilor de anul I de la Facultatea de Moae i Asisteni medicali n funcie de
genul biologic, profilul liceului absolvit i studiile universitare anterioare.
Cel mai probabil, ipotezele cercetrii au fost infirmate din cauza numrului mic de
subieci pe care l-am avut la dispoziie. ns trebuie luate n considerare i modificrile care
au aprut n ultimul deceniu la nivelul rolurilor de gen i al expectanelor legate de aceste
roluri, modificri care se produc n continuare cu o rapiditate foarte mare.
De asemenea, dificultile ntmpinate de absolvenii din Romnia n gsirea unui loc
de munc i determin pe acetia s aleag o facultate care s le ofere mai multe posibiliti i
nu o facultate care s i ajute s fac ceea ce le place. Mai mult, din moment ce nu se
finaneaz dect un ciclu de studii universitare, iar posibilitile menionate scad din ce n ce
mai mult, crete i nivelul de stres al celor care au mai absolvit o facultate.
15

S-ar putea să vă placă și